DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea CEDO din 19 ianuarie 2010 in Cauza Rogojina impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea CEDO din 19 ianuarie 2010 in Cauza Rogojina impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 322/2014 - M. Of. 322 / 5 mai 2014



Data: 19-01-2010


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
SECTIA A TREIA


Strasbourg
(Cererea nr. 6.235/04)

DEFINITIVA 19 aprilie 2010

Hotararea devine definitiva in conditiile prevazute la art. 44 § 2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificari de forma. In Cauza Rogojina impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 15 decembrie 2009,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 6.235/04 indreptata impotriva Romaniei, prin care 2 resortisanti ai acestui stat, domnul Victor Rogojina si doamna Aurica Rogojina (reclamantii), au sesizat Curtea la 12 ianuarie 2004, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia). Ca urmare a decesului reclamantei la 17 decembrie 2007, printr-o scrisoare din 28 iulie 2009, reclamantul a furnizat imputernicirile din partea domnului Viorel Rogojina si a doamnei Silvia Rogojina, respectiv fiul si nepoata reclamantilor, care doreau sa continue procedura in fata Curtii. Pentru a dovedi calitatea lor de mostenitori ai celei de-a doua reclamante, primul reclamant a prezentat certificatele de nastere ale acestora.

2.Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La 27 noiembrie 2008, presedintele Sectiei a treia a hotarat sa comunice cererea Guvernului. In conformitate cu art. 29 § 3 din Conventie, acesta a hotart, de asemenea, ca admisibilitatea si fondul cauzei vor fi examinate impreuna.


IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

4. Primul reclamant s-a nascut in 1927 si locuieste in Barlad. A doua reclamanta era nascuta in 1930.

5. Dupa mai multe proceduri initiate de reclamanti cu privire la o cerere adresata autoritatilor la 6 iunie 2001, in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea nr. 10/2001), printr-o decizie din 7 mai 2004, primarul orasului Barlad a propus sa se acorde persoanelor interesate despagubiri (titluri nominale sau actiuni la societati comerciale) in valoare de 119.275.065 lei romanesti (ROL) pentru imobilul (casa demolata si terenul aferent) care fusese proprietatea lor. Contestata de persoanele in cauza, aceasta decizie a fost confirmata prin Hotararea din 12 octombrie 2004, pronuntata de Tribunalul Vaslui, hotarare ramasa definitiva prin neapelare.

6. Reclamantii au initiat alte cateva actiuni in justitie, in special cu scopul de a obtine despagubiri pentru desfasurarea si durata procedurii mentionate anterior, reglementata de Legea nr. 10/2001, actiuni respinse de instantele interne.

7. Prin doua scrisori din 14 si 24 aprilie 2009, autoritatile competente pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 au informat Guvernul ca plata despagubirilor nu a fost efectuata, dar ca dosarul reclamantilor a fost trimis la Fondul "Proprietatea" in iunie 2007 si ca acesta va fi examinat de comisia centrala competenta, in cadrul urmatoarei reuniuni. Ulterior datei mentionate anterior, Guvernul nu a mai furnizat nicio informatie cu privire la executarea Hotararii din 12 octombrie 2004.

II. Dreptul intern relevant

8. Aspectele esentiale ale dispozitiilor legislative si ale jurisprudentei interne relevante, inclusiv extrase din Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente si din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (OUG nr. 81/2007), cu privire la sistemul de despagubire pentru imobilele nationalizate, sunt descrise in hotararile Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, pct. 15-20, 17 ianuarie 2008) si Viasu impotriva Romaniei (nr. 75.951/01, pct. 38-49, 9 decembrie 2008). Textele relevante ale Consiliului Europei, si anume Rezolutia Res(2004)3 privind hotararile care au identificat existenta unor probleme structurale fundamentale si Recomandarea Rec(2004)6 privind imbunatatirea recursurilor interne, ambele adoptate de Comitetul de Ministri, sunt de asemenea citate in hotararea Viasu, mentionata anterior (pct. 50-51).

9. Dispozitiile legale (Codul civil, Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor si Decretul nr. 73/1954) si practica judiciara in materie de succesiune prevad ca, pentru a mosteni, persoanele care au vocatie succesorala trebuie sa accepte succesiunea, in mod expres sau tacit, intr-un termen de prescriptie extinctiva de 6 luni de la producerea decesului in cauza. Acceptarea tacita trebuie sa constea in acte materiale neechivoce privind bunurile succesorale (de exemplu, anumite acte de dispozitie). In cazul unei vacante succesorale, al absentei mostenitorilor sau al neacceptarii unei succesiuni, bunurile in cauza revin statului, la cererea autoritatilor competente, prin intermediul unei proceduri notariale (art. 85 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995). Prin Hotararea definitiva din 18 aprilie 2007, Tribunalul Olt a statuat ca, in lipsa procedurii vacantei succesorale initiate de stat, nimic nu impiedica mostenitorul legal sa apeleze la un notar public pentru dezbaterea succesiunii. In plus, dispozitiile citate anterior prevad o ordine de preferinta intre categoriile de potentiali mostenitori legali (de exemplu, copiii persoanei decedate au prioritate in raport cu nepotii) care vin in concurenta cu sotul supravietuitor la partajul succesoral.


IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1

10. Reclamantii se plang, in esenta, de imposibilitatea de a beneficia de dreptul lor de a fi despagubiti pentru imobilul nationalizat, in conformitate cu Legea nr. 10/2001 si cu Hotararea definitiva din 12 octombrie 2004, si invoca, in aceasta privinta, art. 1 din Protocolul nr. 1, formulat astfel:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."

11. Guvernul contesta acest argument.

A. Cu privire la admisibilitate

12. Dupa decesul celei de-a doua reclamante, primul reclamant considera ca fiul lor, Viorel Rogojina, si fiica acestuia din urma, doamna Silvia Rogojina, au locus standi pentru a continua examinarea cererii in fata Curtii. Acesta sustine ca, din considerente legate de respectarea memoriei reclamantei defuncte, nu au deschis procedura succesorala in privinta sa.

13. Guvernul nu a prezentat observatii cu privire la acest aspect.

14. Curtea reaminteste ca, in mai multe cauze in care un reclamant a decedat in cursul procedurii, a luat in considerare dorinta de continuare a procedurii respective, exprimata de un mostenitor, o ruda apropiata si chiar, in lumina circumstantelor spetei, de un potential mostenitor (legatar universal) care incerca sa obtina recunoasterea dreptului sau succesoral intr-o procedura pendinte [a se vedea Malhous impotriva Republicii Cehe (dec.) (MC), nr. 33.071/96, care privea art. 1din Protocolul nr. 1, si jurisprudenta citata in acestea]. In speta, tinand seama de circumstantele cauzei si de practica interna (supra, pct. 9), Curtea subliniaza ca, desi domnul Viorel Rogojina nu a prezentat Curtii un certificat de mostenitor, in calitate de fiu al reclamantilor si de potential mostenitor legal al celei de-a doua reclamante, acesta are un interes legitim pentru continuarea examinarii prezentei cereri. De altfel, Guvernul nu a contestat acest lucru. In schimb, avand in vedere circumstantele cauzei, Curtea nu poate considera ca doamna Silvia Rogojina, nepoata celei de-a doua reclamante si fiica domnului Viorel Rogojina, ar avea, de asemenea, un interes legitim suficient, material sau chiar moral, care sa ii justifice calitatea de victima si continuarea examinarii prezentei cereri dupa decesul doamnei Aurica Rogojina.
Prin urmare, Curtea considera ca, in speta, doamna Silvia Rogojina nu se poate pretinde "victima", in sensul art. 34 din Conventie, a unei atingeri aduse dreptului la respectarea bunurilor sale. Prin urmare, acest capat de cerere este incompatibil ratione personae cu dispozitiile Conventiei, in sensul art. 35 § 3, si trebuie sa fie respins in conformitate cu art. 35 § 4 din Conventie.

15. Curtea constata ca, in ceea ce ii priveste pe primul reclamant si pe domnul Viorel Rogojina, acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 § 3 din Conventie. Pe de alta parte, Curtea subliniaza ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, poate fi declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

16. Reluand, in esenta, observatiile sale prezentate in alte cauze similare, Guvernul sustine ca dreptul de proprietate al reclamantilor nu a fost incalcat si ca mecanismul de despagubire prevazut de legislatia romaneasca (Legea nr. 10/2001 si Fondul "Proprietatea", cu modificarile rezumate la pct. 8 de mai sus) indeplineste cerintele jurisprudentei Curtii in materie.

17. Reclamantii reitereaza, in esenta, argumentele acestora.

18. Curtea constata ca, in prezenta cauza, desi reclamantii au obtinut, la 12 octombrie 2004, o hotarare definitiva care a confirmat Decizia din 7 mai 2004 a autoritatii competente in ceea ce priveste acordarea partilor interesate a unor despagubiri in valoare de 119.275.065 ROL pentru imobilul lor nationalizat, aceasta decizie nu a fost executata pana in prezent.

19. Curtea a examinat de multe ori cauze care au ridicat probleme similare celei din prezenta speta si a constatat ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1 (intre altele, Matache si altii impotriva Romaniei, nr. 38.113/02, 19 octombrie 2006, si Naghi impotriva Romaniei, nr. 31.139/03, 21 iulie 2009).

20. Dupa ce a examinat toate elementele care i-au fost inaintate, Curtea considera ca Guvernul nu a prezentat niciun fapt si niciun argument care ar putea conduce la o concluzie diferita in prezenta cauza.

21. In cele din urma, reclamantii nu au primit inca suma stabilita prin decizia mentionata anterior, confirmata de instantele interne. In ceea ce priveste argumentele Guvernului, Curtea reaminteste ca a constatat in mai multe cauze, inclusiv in 3 cauze recente, ca Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent intr-un mod ce poate fi considerat echivalent acordarii efective a unei despagubiri (a se vedea, intre altele, Matache si altii impotriva Romaniei, citata anterior, pct. 42, si Roman impotriva Romaniei, nr. 30.453/04, pct. 28 in fine, 7 iulie 2009). Constatand cu multumire evolutia recenta care pare sa aiba loc in practica in privinta mecanismului de plata a despagubirilor, prevazut de Legea nr. 247/2005, modificata prin OUG nr. 81/2007, Curtea observa ca, pana in prezent, Guvernul nu a demonstrat ca sistemul de despagubire instituit prin legea citata anterior, inclusiv fondul mentionat mai sus, ar permite titularilor de drepturi, in special reclamantilor, sa incaseze, conform unei proceduri si unui calendar previzibile, despagubirile la care au dreptul.

22. Aceasta concluzie nu aduce atingere unei evolutii pozitive pe care ar putea sa o cunoasca in viitor mecanismele de finantare prevazute de Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005, in vederea despagubirii persoanelor carora, asemenea reclamantilor, li s-a recunoscut dreptul de a primi despagubiri in temeiul legilor reparatorii respective.

23. Tinand seama de jurisprudenta sa in materie si de elementele concrete de la dosar, Curtea apreciaza ca, in speta, faptul ca reclamantii nu au putut primi despagubirile stabilite intr-o hotarare definitiva si ca nu au nicio certitudine privind data la care ar putea sa le primeasca le-a cauzat un prejudiciu disproportionat si excesiv, incompatibil cu dreptul acestora la respectarea bunurilor lor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.
Prin urmare, in speta, a fost incalcata aceasta dispozitie.

II. Cu privire la celelalte pretinse incalcari

24. Reclamantii se plang, in esenta, de rezultatul procedurii solutionate prin Hotararea definitiva din 12 octombrie 2004, citata anterior, si al celorlalte proceduri judiciare pe care le-au initiat, in principal in ceea ce priveste cererea lor intemeiata pe Legea nr. 10/2001, precum si de inechitatea si de lipsa de independenta si impartialitate a judecatorilor care le-au examinat actiunile. Acestia sustin, de asemenea, lipsa accesului la o instanta si inegalitatea armelor in cadrul ultimelor proceduri mentionate anterior. Reclamantii se bazeaza pe art. 6 § 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1.

25. Tinand seama de toate elementle de care dispune si in masura in care este competenta sa solutioneze pretentiile formulate, Curtea nu a constatat nicio aparenta incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de articolele Conventiei sau ale protocoalelor sale.
Rezulta ca acest capat de cerere este in mod vadit nefondat si trebuie respins in temeiul art. 35 § 3 si § 4 din Conventie.

III. Cu privire la aplicarea art. 46 si 41 din Conventie

A. Art. 46 din Conventie

26. In temeiul acestei dispozitii:
"1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa se conformeze hotararilor definitive ale Curtii, pronuntate in litigiile in care ele sunt parti.

2. Hotararea definitiva a Curtii este transmisa Comitetului de Ministri, care supravegheaza executarea ei."

27. Curtea constata ca incalcarea dreptului reclamantilor la respectarea bunurilor lor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1, are originea intr-o problema raspandita pe scara larga, care a rezultat din functionarea necorespunzatoare a mecanismului instituit de Legea nr. 10/2001, modificata prin Legea nr. 247/2005. Aceasta face trimitere la observatiile facute cu titlu indicativ in alte cauze similare in ceea ce priveste masurile generale care s-ar impune la nivel national in cadrul executarii prezentei hotarari, pentru ca statul parat sa garanteze exercitarea efectiva si rapida a dreptului la restituire, indiferent daca este vorba despre o restituire in natura sau de acordarea unei despagubiri precum in speta (Viasu impotriva Romaniei, citata anterior, pct. 82-83).

B. Art. 41 din Conventie

28. In temeiul art. 41 din Conventie, "Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

1. Prejudiciu

29. Cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material, reclamantii solicita suma de 220.000 euro (EUR) pentru valoarea de piata a imobilului demolat de autoritati inainte de 1989 si 155.333 EUR pentru beneficiile nerealizate. De asemenea, acestia solicita 15.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral, pentru suferinta psihica si incertitudinea cauzate de autoritati.

30. Facand trimitere la jurisprudenta Curtii (Naghi, citata anterior, pct. 32-33), Guvernul considera ca reclamantii puteau solicita cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material doar valoarea actualizata, calculata in functie de rata inflatiei, a despagubirii stabilite prin Decizia primarului din 7 mai 2004, adica 16.778,42 lei romanesti noi, reprezentand 3.931,85 EUR. Solicitarea cu titlu de beneficii nerealizate nu este sustinuta de documente justificative si ar trebui sa fie respinsa ca nefondata. Pe de alta parte, considera ca o eventuala hotarare de condamnare ar putea constitui, in sine, o reparatie satisfacatoare a prejudiciului moral pretins si, in orice caz, face trimitere la sumele acordate cu acest titlu de Curte in alte cauze.

31. Curtea aminteste ca o hotarare de constatare a unei incalcari implica obligatia statului parat de a pune capat incalcarii si de a-i inlatura consecintele, astfel incat sa se restabileasca pe cat posibil situatia anterioara acesteia [Iatridis impotriva Greciei (reparatie echitabila) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI].

32. In prezenta cauza, avand in vedere natura incalcarii constatate, Curtea considera ca reclamantii au suferit un prejudiciu material si moral. De asemenea, subliniaza ca valoarea despagubirii a fost stabilita prin Decizia din 7 mai 2004 a primarului orasului Barlad si ca persoanele in cauza nu au introdus apel impotriva Hotararii din 12 octombrie 2004, care a confirmat aceasta decizie. Prin urmare, aceasta considera ca plata despagubirilor respective, reactualizate in functie de rata inflatiei si completate cu o suma acordata cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral, ar plasa persoanele interesate intr-o situatie echivalenta pe cat posibil celei in care s-ar afla daca nu ar fi fost incalcate cerintele art. 1 din Protocolul nr. 1.

33. Prin urmare, pe baza elementelor de care dispune si pronuntandu-se in echitate, astfel cum prevede art. 41 din Conventie, Curtea le acorda reclamantilor, impreuna, suma de 10.000 EUR, pentru toate prejudiciile suferite.

2. Cheltuieli de judecata

34. Fara a prezenta documente justificative, reclamantii solicita, de asemenea, suma de 900 EUR pentru cheltuielile de judecata efectuate in fata instantelor interne si a Curtii.

35. Guvernul evidentiaza jurisprudenta Curtii in materie si absenta documentelor justificative.

36. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al acestora. In speta, avand in vedere elementele de care dispune si criteriile mentionate anterior, Curtea respinge cererea reclamantilor cu acest titlu.

3. Dobanzi moratorii

37. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,

CURTEA:


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1, referitor la despagubirea reclamantilor, domnii Victor si Viorel Rogojina, in conformitate cu Decizia din 7 mai 2004, si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;

2. statueaza ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1;

3. statueaza:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, impreuna, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, suma de 10.000 EUR (zece mii euro), pentru toate prejudiciile, suma care va fi convertita in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceasta suma trebuie majorata cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere.


Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la 19 ianuarie 2010, in temeiul art. 77 § 2 si § 3 din Regulament.





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
Scriptul s-a intrerupt din cauza unei erori: Table './dreptonl_dr/useronline' is marked as crashed and should be repaired