DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea din 17 decembrie 2013 in Cauza Ion Tudor impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea din 17 decembrie 2013 in Cauza Ion Tudor impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 208/2014 - M. Of. 208 / 24 martie 2014



Data: 17-12-2013


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
SECTIA A TREIA


Strasbourg
Cererea nr. 14.364/06

Hotararea devine definitiva in conditiile prevazute la art. 44 § 2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificari de forma.
In Cauza Ion Tudor impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Josep Casadevall, presedinte, Alvina Gyulumyan, Corneliu Birsan, Luis Lopez Guerra, Nona Tsotsoria, Johannes Silvis, Valeriu Gritco, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu, la 26 noiembrie 2013,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 14.364/06 indreptata impotriva Romaniei, prin care un resortisant roman, domnul Ion Gheorghe Tudor (reclamantul), a sesizat Curtea la 31 martie 2006, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de coagentul guvernamental, doamna I. Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul s-a plans ca procesul penal impotriva sa a fost inechitabil, mai ales in masura in care a fost condamnat fara sa fi fost audiat personal de catre instanta de ultim grad de jurisdictie.

4. La 15 septembrie 2011, cererea a fost comunicata Guvernului.


IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul s-a nascut in 1973 si locuieste in Targu Jiu.

6. La 15 noiembrie 2002, reclamantul si M.P. au fost trimisi in judecata pentru talharie si omor deosebit de grav. Pe parcursul procedurii, reclamantul a pledat nevinovat. In declaratiile date politiei si procuraturii, coinculpatul reclamantului a declarat ca savarsisera faptele impreuna. Acesta si-a schimbat pozitia in fata instantei, declarand ca a actionat pe cont propriu si ca reclamantul nu participase la respectivele infractiuni.

7. La 16 decembrie 2003, Tribunalul Gorj l-a condamnat pe reclamant la 23 de ani de inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor. Instanta si-a bazat sentinta pe probele aflate la dosar, inclusiv declaratiile date de ambii inculpati in timpul anchetei si in fata instantei, precum si pe declaratiile martorilor si probele medico-legale. Instanta a concluzionat ca ambii inculpati savarsisera infractiunile.

8. La 28 iunie 2004, Curtea de Apel Craiova a casat hotararea respectiva si a retrimis dosarul cauzei la tribunal spre reexaminare.

9. La 13 iulie 2004, Tribunalul Gorj a ascultat declaratiile reclamantului si ale celuilalt inculpat. La 20 decembrie 2004, instanta l-a condamnat pe reclamant la 23 de ani de inchisoare.

10. Ambii inculpati au declarat apel. Curtea de Apel Craiova a reexaminat fondul cauzei. Instanta a examinat probele administrate deja, a ascultat declaratiile inculpatilor, a suplimentat probatoriul si a ascultat pledoariile avocatului apararii si ale procurorului.

11. La 22 septembrie 2005, instanta l-a achitat pe reclamant, considerand ca probele aflate la dosar nu dovedeau intr-un mod convingator legatura reclamantului cu talharia.

12. Procurorul a declarat recurs, motivand ca, in speta, curtea de apel a evaluat in mod eronat probele si s-a bazat exclusiv pe probele administrate direct in fata acesteia, ignorand probele prezentate in cursul anchetei penale si in fata instantelor inferioare. Inalta Curte de Casatie si Justitie a ascultat pledoariile avocatului apararii si ale procurorului. Inainte de a incheia dezbaterile, instanta a dat ultimul cuvant inculpatilor.

13. Prin hotararea definitiva din 8 februarie 2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie a casat decizia curtii de apel, a reexaminat probele aflate la dosar si a mentinut decizia tribunalului din 20 decembrie 2004. Inalta Curte a constatat ca, in speta, curtea de apel nu evaluase probele corespunzator si ignorase informatii importante din dosar, in special declaratiile date de coinculpat imediat dupa savarsirea infractiunilor, declaratii care il incriminau pe reclamant. Instanta a reevaluat probele si a constatat ca primele declaratii date de coinculpat se coroboreaza cu celelalte probe.

II. Dreptul intern relevant

14. Dispozitiile relevante din Codul de procedura penala, in vigoare la data faptelor aflate la originea prezentei cereri, sunt descrise in Constantinescu impotriva Romaniei (nr. 28.871/95, pct. 37, CEDO 2000-VIII).


IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 § 1 din Conventie

15. Reclamantul se plange ca procesul penal declansat impotriva sa nu a fost echitabil. Acesta s-a plans, in special, de modul diferit de interpretare a probelor de catre instantele nationale si a subliniat ca, in urma analizei probelor, curtea de apel a pronuntat o hotarare de achitare, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat din nou in baza probelor aflate la dosar. Acesta a invocat art. 5 § 1 si art. 6 § 1 din Conventie. Curtea considera ca plangerea trebuie examinata numai in temeiul art. 6 § 1 din Conventie, ale carui dispozitii relevante sunt redactate dupa cum urmeaza: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] a cauzei sale, de catre o instanta [...], care va hotari [...] asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa."

A. Cu privire la admisibilitate

16. Curtea constata ca prezenta cerere nu este in mod vadit nefondata in sensul art. 35 § 3 lit. a) din Conventie. In continuare, constata ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarata admisibila.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele partilor

17. Reclamantul a reiterat ca procesul penal declansat impotriva sa a fost inechitabil.

18. Guvernul a afirmat ca procesul penal a fost echitabil. Reclamantul a luat parte la proces, a propus probe in apararea sa si a luat cunostinta de probele in acuzare in sedinta publica. Acesta a dat declaratii atat in fata tribunalului, cat si in fata curtii de apel. Reclamantul nu a solicitat o noua administrare a probelor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

19. De asemenea, Guvernul a afirmat ca prezenta cauza nu prezinta nicio circumstanta speciala care sa necesite o noua administrare a probelor, dat fiind faptul ca martorii si-au mentinut declaratiile pe parcursul procedurii. Singura persoana care si-a schimbat declaratia a fost coinculpatul, insa Inalta Curte de Casatie si Justitie a motivat de ce a acordat precadere declaratiilor sale initiale in detrimentul celor facute ulterior in cursul procesului.

2. Motivarea Curtii

a) Principii generale

20. Curtea reitereaza ca modul in care se aplica art. 6 in cazul proceselor inaintea instantelor de control judiciar depinde de trasaturile specifice proceselor respective; este necesar sa se ia in considerare ansamblul procedurii interne si rolul instantei ce judeca cauza in calea de atac.

21. Cu toate acestea, atunci cand o instanta de control judiciar este competenta sa analizeze atat situatia de fapt, cat si chestiunile de drept si sa studieze in ansamblu problema vinovatiei, ea nu poate, din motive ce tin de echitatea procedurii, sa transeze asupra chestiunilor respective fara o apreciere nemijlocita a declaratiilor persoanei care sustine ca nu a comis actul considerat ca infractiune (a se vedea, printre multe alte hotarari, Ekbatani impotriva Suediei, 26 mai 1988, pct. 32, seria A nr. 134; Constantinescu, citata anterior, pct. 55; Sandor Lajos Kiss impotriva Ungariei, nr. 26.958/05, pct. 22, 29 septembrie 2009; Sinichkin impotriva Rusiei, nr. 20.508/03, pct. 32, 8 aprilie 2010; Lacadena Calero impotriva Spaniei, nr. 23.002/07, pct. 36 si 38, 22 noiembrie 2011; Hanu impotriva Romaniei, nr. 10.890/04, pct. 32, 4 iunie 2013).

22. In plus, Curtea considera ca, pentru stabilirea temeiniciei acuzatiilor in materie penala, ascultarea inculpatului in persoana ar trebui sa fie regula generala. Orice derogare de la acest principiu ar trebui sa fie exceptionala si supusa unei interpretari restrictive (a se vedea, in special, Popa si Tanasescu impotriva Romaniei, nr. 19.946/04, pct. 46, 10 aprilie 2012).

b) Aplicarea acestor principii in prezenta cauza

23. Revenind la prezenta cauza, Curtea observa ca nu se contesta faptul ca reclamantul a fost mai intai condamnat de tribunal, apoi a fost achitat de curtea de apel, iar apoi a fost condamnat din nou de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Tribunalul si curtea de apel au procedat la audierea directa a reclamantului, insa Inalta Curte nu l-a audiat si nici nu a administrat direct alte probe.

24. Curtea reaminteste ca, desi dreptul inculpatului de a avea ultimul cuvant in fata instantei este desigur important, acesta nu poate echivala cu dreptul sau de a fi audiat de catre instanta in timpul dezbaterilor (a se vedea Constantinescu, citata anterior, pct. 58). Mai mult, in vederea unui proces echitabil, o instanta nu poate sa caseze o hotarare precedenta si sa reevalueze probe fara sa informeze in mod corespunzator partile interesate si sa le acorde posibilitatea de a-si prezenta apararile (a se vedea Popa si Tanasescu, citata anterior, pct. 51). In ultimul rand, in practica, Curtea nu vede niciun motiv pentru care reclamantul, care a avut castig de cauza in fata curtii de apel si caruia nu i s-a dat de inteles de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie ca decizia ar putea fi rasturnata, ar fi avut vreun interes sa solicite Inaltei Curti readministrarea probelor.

25. Prin urmare, pentru a stabili daca a avut loc o incalcare a art. 6 in prezenta cauza trebuie sa se examineze rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si natura problemelor pe care a fost solicitata sa le solutioneze (a se vedea Popa si Tanasescu, citata anterior, pct. 47, si Hanu impotriva Romaniei, nr. 10.890/04, pct. 34, 4 iunie 2013).

26. In cauzele Popa si Tanasescu (citata anterior, pct. 47) si Gaitanaru impotriva Romaniei (nr. 26.082/05, pct. 30, 26 iunie 2012), Curtea a avut posibilitatea sa examineze domeniul de aplicare al competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca instanta de recurs, atunci cand examineaza un recurs precum cel din prezenta cauza, respectiv dupa ce prima cale de atac a fost solutionata deja de o instanta de grad inferior. Curtea a constatat ca procesele de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost procese complete guvernate de aceleasi norme ca in cazul unui proces pe fond, instanta examinand atat faptele, cat si problemele de drept. Inalta Curte de Casatie si Justitie putea sa decida fie sa mentina achitarea reclamantului, fie sa il condamne dupa o evaluare minutioasa a chestiunii vinovatiei sau nevinovatiei lui. Daca necesitatea administrarii directe a probelor rezulta din circumstantele cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie putea retrimite cauza la o instanta de grad inferior, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala in vigoare la acea data (a se vedea supra, pct. 14).

27. In prezenta cauza, procurorul si-a motivat recursul pe erorile grave de fapt survenite in hotararile instantelor de grad inferior (a se vedea supra, pct. 12). Inalta Curte de Casatie si Justitie a examinat recursul in acest cadru legal. Instanta trebuia sa decida ce importanta acorda declaratiilor initiale ale coinculpatului si schimbarii ulterioare a pozitiei acestuia. Astfel, instanta trebuia sa faca o evaluare completa a vinovatiei sau nevinovatiei reclamantului in raport cu acuzatiile formulate impotriva acestuia din moment ce aceleasi probe apreciate direct de catre instantele de grad inferior au condus atat la condamnarea, cat si la achitarea acestuia (a se vedea supra, pct. 7 si 9, precum si pct. 11). Instanta a rejudecat cauza, a reexaminat probele si le-a dat o interpretare noua (a se vedea supra, pct. 13).

28. Cu toate acestea, problemele ridicate pot fi considerate ca prezentand o oarecare complexitate in fapt si in drept si nu puteau fi evaluate corespunzator fara audierea nemijlocita, de catre instanta, a reclamantului si a martorilor (a se vedea Sinichkin, citata anterior, pct. 38, si Hanu, citata anterior, pct. 40, precum si, mutatis mutandis, Spinu impotriva Romaniei, nr. 32.030/02, pct. 58, 29 aprilie 2008, Moreira Ferreira impotriva Portugaliei, nr. 19.808/08, pct. 34, 5 iulie 2011, si Mihai Moldoveanu impotriva Romaniei, nr. 4.238/03, pct. 63, 19 iunie 2012).

29. Considerentele precedente sunt suficiente pentru a-i permite Curtii sa concluzioneze ca, in prezenta cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a respectat cerintele unui proces echitabil. Prin urmare, a fost incalcat art. 6 § 1 din Conventie.

II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

30. Art. 41 din Conventie prevede:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu si cheltuieli de judecata

31. Reclamantul a solicitat 700.000 euro (EUR) pentru prejudiciul material si moral, precum si pentru cheltuielile de judecata.

32. Guvernul a sustinut ca aceasta cerere este nejustificata si excesiva. De asemenea, Guvernul a solicitat Curtii sa declare ca recunoasterea incalcarii dreptului reclamantului la un proces echitabil reprezinta in sine o reparatie echitabila.

33. Curtea ii acorda reclamantului 3.000 EUR pentru prejudiciul moral.

34. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecata numai in masura in care s-a stabilit caracterul real, necesar si rezonabil al acestora. In prezenta cauza, avand in vedere absenta unor documente care sa justifice cheltuielile pretinse, Curtea respinge cererea reclamantului.

35. In ultimul rand, Curtea reaminteste ca atunci cand o persoana, precum in cazul de fata, a fost condamnata in cadrul unei proceduri interne care nu a respectat cerintele unui proces echitabil, un nou proces sau redeschiderea procedurii interne la cererea persoanei interesate reprezinta o metoda corespunzatoare de reparatie a incalcarii constatate. In aceasta privinta, Curtea retine ca art. 4081 din Codul de procedura penala prevede posibilitatea de revizuire a hotararii pronuntate in cadrul unui proces intern in cauzele in care Curtea a constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale unui reclamant (a se vedea Hanu, citata anterior, pct. 50).

B. Dobanzi moratorii

36. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal, practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
CURTEA:


1. declara cererea admisibila;

2. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 § 1 din Conventie;

3. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, suma de 3.000 EUR (trei mii de euro), care trebuie convertita in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii, pentru prejudiciul moral, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceasta suma trebuie majorata cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere. Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris, la 17 decembrie 2013, in temeiul art. 77 § 2 si art. 77 § 3 din Regulament.





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
42 useri online

Useri autentificati: