DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea din 8 iulie 2013 in Cauza Stanciulescu impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea din 8 iulie 2013 in Cauza Stanciulescu impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 668/2013 - M. Of. 668 / 31 octombrie 2013



Data: 08-07-2013


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
SECTIA A TREIA


Strasbourg
(Cererea nr. 5.998/03)
Hotararea este definitiva. Aceasta poate suferi modificari de forma.
In Cauza Stanciulescu impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Alvina Gyulumyan, presedinte, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier adjuct de sectie,
dupa ce a deliberat in camea de consiliu, la 18 iunie 2013,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 5.998/03 indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Marin Stanciulescu (reclamantul), a sesizat Curtea la 14 ianuarie 2003 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La 21 iunie 2010, cererea a fost comunicata Guvernului.


IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul s-a nascut in 1952 si locuieste in Pitesti.

5. La 16 ianuarie 2001, reclamantul a solicitat Consiliului Baroului Arges (consiliul baroului) primirea sa, cu scutire de examen, in profesia de avocat. Acesta a aratat ca, de peste 10 ani, exercita profesia de consilier juridic si ca, in temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, avea dreptul de a fi primit, cu scutire de examen, in ordinul profesional al avocatilor (ordinul profesional).

6. Consiliul baroului i-a comunicat un aviz negativ, motivand ca raspunsurile date in timpul unei intrevederi prealabile demonstrau ca persoana interesata nu avea cunostintele necesare pentru a justifica primirea sa in profesie.

7. La 20 iulie 2001, Comisia Permanenta a Uniunii Avocatilor (comisia permanenta), bazandu-se pe avizul consiliului baroului, a respins cererea reclamantului. O contestatie introdusa de catre reclamant la consiliul uniunii a fost respinsa la 15 decembrie 2001.

8. Reclamantul a contestat deciziile in fata Curtii de Apel Pitesti. Potrivit acestuia, respingerea cererii sale era arbitrara deoarece Legea nr. 51/1995 ii conferea dreptul de a fi inscris, cu scutire de examen, in barou.

9. Printr-o Hotarare din 1 aprilie 2002, curtea de apel a admis actiunea, pronuntandu-se ca reclamantul indeplinea toate conditiile pentru a fi primit, cu scutire de examen, in ordinul profesional. Uniunea si baroul au formulat recurs impotriva acestei hotarari.

10. Printr-o Hotarare din 17 septembrie 2002, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul si a respins contestatia reclamantului ca fiind in mod vadit nefondata. Aceasta a observat ca dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 aveau un caracter permisiv, acordandu-i persoanei interesate numai o posibilitate, nu si un drept. Avand in vedere ca autoritatile competente au constatat ca prestatia reclamantului, in timpul intrevederii prealabile, nu fusese satisfacatoare, aceasta a concluzionat in sensul lipsei de temei a contestatiei reclamantului.

II. Dreptul si practica interne relevante

11. Dispozitiile relevante cu privire la exercitarea profesiei de avocat, in forma in care erau in vigoare la momentul faptelor, precum si jurisprudenta in materie a Curtii Supreme de Justitie sunt descrise in Cauza Stefan si Stef impotriva Romaniei (nr. 24.428/03 si 26.977/03, pct. 20-26, 27 ianuarie 2009). Din acestea rezulta ca, in mod constant, Curtea Suprema de Justitie se pronuntase ca primirea, cu scutire de examen, in ordinul profesional era, pentru pesoana care indeplinea conditiile prevazute de lege, un drept, si nu o posibilitate lasata la aprecierea discretionara a uniunii.


IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 1 din Conventie

12. Reclamantul denunta o atingere adusa principiului securitatii juridice, deoarece Curtea Suprema de Justitie a pronuntat, in cazul sau, o hotarare contrara jurisprudentei sale constante. Acesta invoca art. 6 1 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] a cauzei sale, de catre o instanta [...], care va hotari [...] asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...]."

A. Cu privire la admisibilitate

13. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 3 din Conventie. De asemenea, Curtea subliniaza ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

14. Reclamantul pretinde ca, in cazul sau, Curtea Suprema de Justitie a pronuntat o hotarare contrara jurisprudentei sale constante, situatie care aduce atingere principiului securitatii juridice.

15. Guvernul admite ca jurisprudenta Curtii Supreme a fost, incepand din anul 2004, constanta in favoarea primirii in profesia de avocat, cu scutire de examen, a fostilor consilieri juridici. Cu toate acestea, Guvernul sustine ca hotararea in litigiu nu poate fi calificata drept arbitrara si, in consecinta, nu poate aduce atingere dreptului reclamantului la un proces echitabil de vreme ce Curtea Suprema a analizat si a raspuns detaliat la toate argumentele reclamantului si a motivat suficient aceasta hotarare.

16. Curtea a observat deja, intr-o cauza similara, ca instanta suprema interpretase in mod constant dispozitiile Legii nr. 51/1995 in sensul in care confereau consilierilor juridici din intreprinderi, care indeplinisera functia mai mult de 10 ani, dreptul de a fi primiti, cu scutire de examen, in ordinul profesional (Stefan si Stef, citata anterior, pct. 34).

17. Or, in speta, Hotararea din 17 septembrie 2002 nu poate fi calificata drept un reviriment jurisprudential fondat pe noua interpretare a legii, deoarece Curtea Suprema de Justitie nu a explicat motivele schimbarii pozitiei sale inainte de a reveni, ulterior, la jurisprudenta sa constanta. In acest context, Hotararea din 17 septembrie 2002 pare a fi unica si arbitrara (ibidem, pct. 26).

18. Aceasta incoerenta jurisprudentiala, coroborata cu absenta unui mecanism capabil a asigura coerenta practicii in cadrul celei mai inalte instante interne, a avut ca efect privarea reclamantului de dreptul de inscriere in ordinul profesional, cu scutire de examen, in timp ce altor persoane aflate intr-o situatie similara le-a fost recunoscut acest drept (Stefan si Stef, citata anterior, pct. 35-36).

19. Prin urmare, a fost incalcat art. 6 1 din Conventie.

II. Cu privire la celelalte capete de cerere

20. Reclamantul invoca art. 6 1 din Conventie si pretinde ca judecatorii care s-au pronuntat in privinta cererii sale nu au fost independenti si impartiali. De asemenea, acesta se plange in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la conventie ca nu poate exercita profesia de avocat din cauza procedurii in litigiu, situatie care implica o pierdere financiara in sensul acestui articol.

21. Tinand seama de ansamblul elementelor de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte asupra pretentiilor formulate, Curtea nu a constatat nicio incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de Conventie sau de protocoalele sale. Rezulta ca aceste capete de cerere sunt inadmisibile si trebuie respinse in temeiul art. 35 3 si art. 35 4 din Conventie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

22. Art. 41 din Conventie prevede: "Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatiei echitabila."

A. Prejudiciu

23. Cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material, reclamantul solicita o suma corespunzatoare veniturilor lunare pe care le-ar fi putut obtine din exercitarea profesiei de avocat si de care a fost privat ulterior refuzului uniunii de a-l inscrie in ordinul profesional. Cuantumul despagubirii pretinse de reclamant se ridica la 120.000 euro (EUR). De asemenea, acesta solicita plata a 60.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral pe motivul degradarii starii sale de sanatate ca urmare a procedurii in litigiu.

24. Guvernul nu a transmis observatii cu privire la acest aspect.

25. Curtea subliniaza ca singurul temei care trebuie retinut pentru acordarea unei reparatii echitabile consta, in speta, in faptul ca reclamantul nu a putut beneficia de garantiile art. 6 1 din Conventie. Curtea nu poate face speculatii cu privire la nivelul pe care l-ar fi atins veniturile reclamantului daca ar fi fost inscris in ordinul profesional, dar apreciaza ca este rezonabil sa se considere ca persoana interesata a suferit temporar o pierdere a oportunitatii (a se vedea, mutatis mutandis, Buzescu impotriva Romaniei, nr. 61.302/00, pct. 107, 24 mai 2005). La aceasta se adauga un prejudiciu moral. Pronuntandu-se in echitate, in conformitate cu art. 41, Curtea acorda reclamantului 2.400 EUR pentru toate prejudiciile.

B. Cheltuieli de judecata

26. Reclamantul predinte, fara a prezenta, in sustinere, documente justificative, suma de 2.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecata.

27. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al cuantumului lor. In prezenta cauza, avand in vedere absenta documentelor justificative pentru cheltuielile de judecata pretinse, Curtea nu acorda reclamantului nicio suma cu acest titlu.

C. Dobanzi moratorii

28. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE, in unanimitate, CURTEA:


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 1 din Conventie referitor la securitatea raporturilor juridice si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;

2. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 1 din Conventie;

3. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de 3 luni, 2.400 EUR (doua mii patru sute euro) pentru toate prejudiciile;
b) ca suma respectiva trebuie convertita in moneda statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii si ca este necesar sa se adauge la aceasta orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit;
c) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceasta suma trebuie majorata cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;


4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere.
Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la 9 iulie 2013, in aplicarea art. 77 2 si art. 77 3 din Regulament.





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
30 useri online

Useri autentificati: