DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea din 23 octombrie 2012 in Cauza Ghita impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea din 23 octombrie 2012 in Cauza Ghita impotriva Romaniei

Curtea Europeana Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 151/2013 - M. Of. 151 / 21 martie 2013



Data: 23-10-2012


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
SECTIA A TREIA

Cererea nr. 54.247/07

Prezenta hotarare va deveni definitiva in conditiile stabilite in art. 44 din Conventie. Poate suferi o revizuire editoriala.

In cauza Ghita impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita in Camera cu urmatoarea compunere: Josep Casadevall, presedinte, Egbert Myjer, Alvina Gyulumyan, Jan Sikuta, Luis Lopez Guerra, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecatori, si Santiago Quesada, grefie sectie inregistrator, dupa retragerea pentru deliberari din 2 octombrie 2012, pronunta urmatoarea hotarare care a fost adoptata la data respectiva:


PROCEDURA


1. Cauza a luat nastere in urma unei cereri (nr. 54.247/07) impotriva Romaniei inaintata Curtii pe baza art. 34 din Conventia pentru Protectia Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale (Conventia) de catre domnul Radu Sorin Ghita (reclamantul), pe data de 7 decembrie 2007. Reclamantul are cetatenie romana si canadiana.

2. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul sau, domnul Razvan Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul a afirmat ca a fost supus unor rele tratamente cand a fost arestat de doi politisti si ca investigatia ulterioara privind afirmatiile sale a fost ineficienta.

4. pe data de 15 iunie 2010 cererea a fost comunicata Guvernului. S-a hotarat de asemenea sa se decida in acelasi timp atat asupra admisibilitatii cererii, cat si asupra fondului (art. 29 1).

5. Intrucat domnul Corneliu Birsan, judecator reprezentant al Romaniei, s-a abtinut de la judecarea acestei cauze (Regula 28 din Regulamentul Curtii), presedintele Camerei a numit-o pe doamna Kristina Pardalos sa participe la aceasta audiere ca judecator ad hoc (art. 26 4 din Conventie si Regula 29 1 din Regulamentul Curtii).


FAPTELE


I. Circumstantele cauzei

6. Reclamantul s-a nascut in 1961 si locuieste in Bucuresti.

A. Incidentul din data de 3 mai versiunea reclamantului

7. Pe data de 3 mai 2006, la ora 1 dimineata, reclamantul si doamna C.B. stateau in masina acestuia care era parcata intr-un loc unde iluminatul strazii nu functiona. O patrula de politie formata din doi politisti de la Unitatea de Ordine Publica a Sectiei nr. 3 a Politiei municipiului Bucuresti s-a apropiat de automobil si le-a cerut documentele de identitate.

8. Reclamantul si-a prezentat pasaportul si permisul de conducere. Politistul D.U. l-a intrebat: "Te crezi la vama?" ("Ba, ce te crezi, la vama?") si i-a cerut sa-i prezinte documentul de identitate romanesc (cartea de identitate). Politistii i-au verificat identitatea, ar au refuzat apoi sa-i returneze documentele pretinzand ca era beat. Reclamantul a negat ca ar fi fost beat si s-a oferit sa mearga la Institutul de Medicina Legala pentru a-i fi verificata concentratia de alcool din sange. Politistii au refuzat spunand ca nu sunt de la politia de circulatie.

9. Politistul A.H. i-a luat documentele de identitate ducandu-se la duba de politie. Intre timp, politistul D.U. l-a invitat pe reclamant sa iasa din masina si sa dovedeasca ca nu e beat. Cand reclamantul a coborat din automobil, politistul l-a impuns in spatiul dintre masina si peretele unei cladiri. Reclamantul a spus: "Batrane, te comporti ca un militian!" ("Tataie, te porti ca un militian!"). D.U. l-a incatusat imediat pe reclamant cu mainile in fata. Apoi a tras in jos de catuse astfel ca reclamantul a cazut la pamant.

10. Cei doi politisti l-au lovit apoi de cateva ori cu picioarele, mai intai in stomac, apoi in rinichi. Acestuia i-au cazut ochelarii de la ochi, iar telefonul i-a cazut pe jos. Reclamantul a inceput sa tipe. Cei doi politisti l-au ridicat in picioare si l-au imbrancit in duba lor.

11. In tot acest timp, doamna C.B. era inca in automobilul reclamantului, de unde nu putea vedea afara pentru ca era intuneric. A.H. s-a intors la automobilul reclamantului si a invitat-o pe doamna C.B. sa-l insoteasca la politie, ceea ce aceasta a si facut. A.H. s-a asezat la volan, iar D.U. s-a asezat pe bancheta din spate impreuna cu petentul, continuand sa-i dea pumni in cap, ochi si tample tot drumul pana la sectia de politie. Reclamantul si-a protejat gura si nasul cu mainile incatusate.

12. La sectia de politie reclamantul a fost dus intr-o camera de la subsol. I s-au inapoiat ochelarii si telefonul mobil. Acesta l-a sunat imediat pe M.N., un prieten avocat, spunandu-i ca fusese batut de politisti. Avocatul s-a rugat sa dea telefonul unuia dintre politisti. Dupa conversatia telefonica dintre avocat si agentul A.H., politistii i-au scos reclamantului catusele si i-au permis sa paraseasca sectia, rugandu-l inainte sa nu faca plangere.

B. Rapoartele oficiale privind incidentul

13. Politistii au intocmit un raport privind incidentul pe care l-au datat 3 mai 2006. A fost inregistrat la Sectia de Politie nr. 3 pe data de 29 mai 2006.

14. Au afirmat ca s-au apropiat de automobilul reclamantului, intrucat au observat ca ocupantii intretineau raporturi sexuale; au trebuit sa insiste ca reclamantul sa-si prezinte pasaportul pentru identificare; dupa ce au obtinut actele de identitate, au rugat-o pe doamna C.B. sa se urce in duba lor cat timp intocmeau ei raportul privind infractiunea comisa (procesul-verbal de contraventie). In acel moment, reclamantul a devenit agresiv, si-a aruncat ochelarii, telefonul mobil si apoi s-a aruncat pe el insusi cu fata la pamant, strigand ca este agresat de politie. Au continuat descrierea incidentului dupa cum urmeaza:
"Pentru a dezamorsa situatia, am hotarat sa-l incatusam [pe reclamant] si sa-l ducem pe el si pe [doamna C.B.] la [sectia de politie[ [...]
A trebuit sa facem uz de forta fizica pentru a-l incatusa [pe reclamant] deoarece el insusi facea uz de forta impotriva noastra incercand sa ne impinga la o parte si amenintandu-ne. S-a lovit in mod deliberat cu capul de pamant si de usile dubei. Doar cu greu am reusit sa-l protejam de propria violenta si agitatie.
Dupa discutia avuta la sectia de politie... acesta s-a calmat si si-a cerut scuze pentru comportamentul anterior, pretinzand ca era beat si s-a speriat ca sotia sa va afla ce se intamplase in acea seara.
Am luat nota de schimbarea sa de atitudine si am decis sa-i administram un avertisment verbal."

15. Politisul D.U. a intocmit un raport standard privind utilizarea fortei in timpul incidentului. A descris incidentul in cateva randuri si a consemnat ca folosiste forta fizica si catusele. L-a descris pe reclamant ca fiind sub influenta alcoolului si agresiv, ca a refuzat sa se calmeze si ca a deranjat linistea publica. A lasat necompletata rubrica din formularul de raport privind ranile vizibile de pe corpul reclamantului. A consemnat ca reclamantul a fost sanctionat cu avertisment verbal.
In final, agentii de politie au scris un proces-verbal de contraventie cu privire la doamna C.B. pe care au amendat-o cu 500 lei (RON) pentru prostitutie. Aceasta a recunoscut contraventia si a semnat procesul-verbal

C. Versiunea Guvernului asupra faptelor

16. Guvernul a impartasit punctul de vedere al proceselor-verbale oficiale asupra incidentelor. A afirmat ca politistii i-au abordat pe reclamant si doamna C.B. in acea seara informandu-i ca urmau sa fie amendati pentru ca au intretinut raporturi sexuale. Doamna C.B. mai fusese judecata pentru prostitutie anterior.
Reclamantul era sub influenta alcoolului, a refuzat sa isi prezinte documentele de identitate si i-a amenintat pe politisti cu afirmatii referitoare la faptul ca are rude in ierarhia de politie. A coborat din automobil si i-a inmanat politistului D.U. pasaportul sau, insa a inceput sa strige ca este abuzat de politie, apoi si-a pierdut echilibrul, a cazut la pamant si s-a ranit. A devenit agresiv, iar politistul H.A. a trebuit sa utilizeze catusele pentru a-l potoli.

D. Constatarile medicale privind ranile reclamantului

17. Pe data de 3 mai 2006 la ora 11,35, reclamantul a consultat un medic legist care a redactat un raport medical care specifica urmatoarele:
"- tumefierea osului temporal drept, cu echimoza neomogena de aproximativ 4,4/4,5 cm;
- pleoapa superioara dreapta cu echimoza neomogena de culoare vanata de aproximativ 1,5/1,5 cm;
- pleoapa inferioara stanga cu echimoza neomogena de culoare vanata de aproximativ 3/1,5 cm; hematom subconjunctiv in cadranul extern al ochiului stang;
- echimoza neomogena de culoare vanata pe osul temporal stang, cu o tumefactie subiacenta de aproximativ 4,5/4,5 cm;
- echimoza rosie de aproximativ 3,5/1,5 cm (3,5 cm pe axa orizontala) pe artera mediana inferioara cervicala;
- semne orizontale bilaterale, radiale, rosii de aproximativ 3,5/0,5-0,8 cm fiecare in jurul articulatiilor radio-carpiene;
- acuza dureri de cap, dureri lombare bilaterale."

18. La ora 12.33, mediul legist a notat existenta contuziilor si faptul ca osul temporal nu fusese afectat. Radiografia si ecografia nu au evidentiat niciun fel de afectiuni la plamani, organele interne sau coloana vertebrala.

19. Reclamantul a fost spitalizat din 29 pana in 31 mai 2006 pentru investigatii suplimentare in privinta durerilor sale de cap puternice si persistente. Nu s-a descoperit nicio trauma craniana.

20. Pe data de 6 iunie 2006, Institutul de Medicina Legala Mina Minovici (Institutul de Mediciana Legala) a emis un raport care reitera constatarile de mai sus, concluzionand dupa cum urmeaza:
"La data examinarii de catre [Institutul de Medicina Legala] (3 mai 2006), [petentul] prezenta leziuni traumatice care ar fi putut fi produse in aceeasi zi prin lovituri repetate cu un obiect dur si eventual prin incatusare (leziuni observate bilateral in jurul articulatiilor radio-carpiene).
A necesitat opt pana la noua zile de ingrijiri medicale."

21. Reclamantul a prezentat fotografii facute pe data de 4 mai 2006 in care se vad contuzii la tampla dreapta, contuzii in jurul ambilor ochi si roseata in jurul ochiului stang. A mai prezentat cateva fotografii cu locul unde a avut loc incidentul.

E. Ancheta penala in cazul acestui incident

22. Pe data de 10 mai 2006, reclamantul a inaintat o plangere penala impotriva celor doi politisti. Unitatea de Investigatii Penale din cadrul Politiei Bucuresti l-a audiat pe reclamant, pe cei doi politisti, pe doamna C.B. si pe prietenul avocat al reclamantului.

23. Pe data de 13 iulie 2006 reclamantul a fost audiat de investigatori. El si-a prezentat versiunea asupra evenimentelor, plangandu-se de brutalitatea politiei. A recunoscut ca bause doua sprituri si un expresso mai devreme in seara incidentului. A spus ca a tipat la politisti in seara aceea, insa doar ca sa se protejeze de atitudinea agresiva a acestora.

24. Cei doi politisti au negat orice act de violenta impotriva reclamantului. Versiunea lor asupra evenimentelor a reiterat afirmatiile facute in procesul-verbal oficial din 3 mai 2006. Au sustinut ca l-au informat pe reclamant ca el si doamna C.B. comiteau o infractiune pentru care urmau sa fie sanctionati. Au afirmat ca reclamantul a inceput sa strige si ca a devenit violent, tulburand astfel linistea publica. Au fost astfel obligati sa actioneze, incatusandu-l si ducandu-l la sectia de politie.

25. In declaratia sa din 7 iunie 2006, doamna C.B a recunoscut ca ea si reclamantul negociau pretul pentru servicii sexuale cand a sosit politia. A spus ca reclamantul era beat si se comportase zgomotos si abuziv fata de politisti. L-a vazut pe reclamant cazand la pamant si ajutat sa se ridice de catre politisti care apoi l-au incatusat cu mainile la spate si l-au dus la sectia de politie. Nu a vazut comportament violent din partea politistilor fata de el in timpul incidentului sau la sectia de politie. Conform declaratiei sale, reclamantul s-a lovit la ochi cand a cazut la pamant dand cu captul de o treapta.

26. M.N. a fost audiat pe data de 18 iulie 2006. a afirmat ca reclamantul il sunase in seara respectiva parand a fi infricosat si pretinzand ca a fost batut de politisti. M.N. a afirmat ca politistul ii explicase la telefon de ce fusese dus reclamantul la sectia de politie, informandu-l ca reclamantul nu era in stare de arest. Cinci minute mai tarziu l-a sunat din nou pe telefonul mobil pe reclamant, care fusese deja eliberat.

27. Pe data de 18 iulie 2006 politia a trimis dosarul la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti pentru continuarea investigatiilor privind comportamentul abuziv si la Tribunalul Bucuresti pentru afirmatiile reclamantului ca ar fi fost lovit si ca a suferit si alte forme de violenta.

28. Pe data de 25 august 2006, pe baza probelor adunate de politie si fara noi audieri ale celor implicati in incidente, parchetul a decis netrimiterea in judecata. Pe data de 10 octombrie 2006, prim-procurorul parchetului a mentinut decizia in ciuda plangerii reclamantului.

29. Pe data de 6 noiembrie 2006, reclamantul a inaintat plangere la Tribunalul Bucuresti privind decizia procurorului, mentionand brutalitatea politistilor si absenta unei investigatii eficiente.

30. Pe data de 12 decembrie 2006, Tribunalul Bucuresti a respins plangerea. Pe baza documentelor din dosar si dupa audierea pledoariilor reprezentantilor partilor si a procurorului, insa nu si pe cea a reclamantului sau a politistilor implicati in evenimente, a stabilit ca reclamantul avusese un comportament agresiv in acea seara, fusese sub influenta alcoolului, tulburase linistea publica si incercase in mod deliberat sa se raneasca. Nu a gasit nicio proba in dosar care sa dovedeasca ca rapoartele politistilor nu erau adevarate si a retinut ca reclamantul nu le contestase veridicitatea. A mai retinut ca reclamantul a comis activitati ilegale, fapt care a permis politistilor sa intervina pentru a-i verifica identitatea si a-l impiedica sa le continue. In final, a reiterat faptul ca, in conformitate cu legea in domeniu, politistii nu trebuie sa fie tinuti raspunzatori pentru ranile mici produse unei persoane in timpul exercitarii legale a atributiilor lor.

31. Reclamantul a inaintat recurs, nemultumit mai ales de interpretarea data de instanta probelor din dosar si evidentiind ca el nu facuse plangere impotriva rapoartelor intocmite de politie cu privire la incidente, ci impotriva brutalitatii manifestate de politisti in acea seara.

32. In hotararea definitiva din 26 aprilie 2007, Curtea de Apel Bucuresti a reexaminat probele din dosar, mentinand hotararea Tribunalului Bucuresti. Decizia a fost comunicata partilor pe 8 iunie 2007.


LEGEA


I. Presupusa incalcare a articolului 3 din Conventie

33. Reclamantul s-a plans de tratament brutal din partea politistilor si de ineficienta investigatiilor in privind presupuselor rele tratamente.
S-a bazat pe art. 3 din Conventie, conform caruia:
"Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."

A. Admisibilitate

1. Regula celor 6 luni

34. Guvernul a sustinut ca reclamantul nu a respectat regula celor 6 luni, prin faptul ca prima sa comunicare a ajuns la Curte pe data de 11 decembrie 2007, desi hotararea finala ii fusese comunicata din data de 8 iunie 2007. S-a bazat pe reglementarile nr. 38 2 si 47 5 din Regulamentul Curtii.

35. Reclamantul a contestat afirmatiile Guvernului, prezentand argumente ample in sprijinul punctului sau de vedere.

36. Curtea retine ca hotararea finala adoptata pe data de 26 aprilie 2007 a fost comunicata partilor pe data de 8 iunie 2007. Reclamantul a datat prima sa scrisoare catre instanta cu 7 decembrie 2007 trimitand-o in aceeasi zi, conform stampilei postei. Considera deci ca aceasta data este data introducerii cererii, conform cerintelor Conventiei si Regulamentului Curtii.
In consecinta, Curtea respinge exceptia preliminara a Guvernului.

2. Temeinicia plangerii

37. Curtea retine ca aceata plangere nu este in mod evident nefondata in sensul art. 35 3 (a) din Conventie. Mai retine ca nu este inadmisibila din niciun alt motiv. Prin urmare, trebuie declarata admisibila.

B. Fondul

1. Sustinerile partilor

38. Reclamantul a reiterat faptul ca a fost supus la abuzuri din partea politiei si ca probele din dosar sprijineau afirmatiile sale. A mai afirmat ca folosirea fortei nu a fost necesara din cauza comportamentului sau. A evidentiat contradictii in procesele-verbale si in declaratiile facute de politisti, care nu au fost explicate in cursul anchetei.

39. Guvernul nu a contestat existenta ranilor, dar a considert ca probele din dosar veneau in sprijinul versiunii autoritatilor in privinta faptelor, negand astfel ca ar fi avut loc vreun abuz din partea politiei. A mai sustinut ca ancheta a fost temeinica si ca faptul ca nu s-a soldat cu o condamnare nu era in sine suficient pentru a o considera ineficienta.

40. A mai sustinut ca politistii nu ar fi putut cere testarea reclamantului in privinta concentratiei de alcool din sange, intrucat nu erau de la politia rutiera.

2. Evaluarea Curtii

a) Principii generale

41. Curtea isi reitereaza jurisprudenta in privinta art. 3, in special referitor la evaluarea de catre Curte a nivelului minim de gravitate pe care trebuie sa-l atinga brutalizarea pentru a intra sub incidenta acestui articol (vezi Assenov si Altii v. Bulgaria, 28 octombrie 1998, 93, Raportul privind Sentinte si Hotarari 1998-VIII; Irlanda v. Regatul Unit, 18 ianuarie 1978, 162, Seria A, nr. 25; Kudla v. Polonia [GC}, nr. 302/10/96, 91-92, CEDO 2000-XI; Peers v. Grecia, nr. 28524/95, 67-74, CEDO 2001-III; si Ranisen v. Finlanda, 16 decembrie 1997, 55, Rapoarte 1997-VII).

42. Cand o persoana este ranita in timp ce se afla in detentie sau in orice alt mod sub controlul politiei, o astfel de rana va da nastere unei solide prezumtii ca acea persoana a fost brutalizata. Este de datoria sttului sa furnizeze o explicatie plauzibila privind modul cum s-au produs ranile, lipsa unei astfel de explicatii ridicand in mod evident o problema in temeiul art. 3 din Conventie. In evaluarea probelor, Curtea a aplicat in general standardul probei "dincolo de orice indoiala". Insa aceste probe pot sa decurga din coexistenta unor deductii suficient de puternice, de clare si de concordante sau din prezumtii similare de fapt care nu au fost contrazise. In cazul in care aspectele in cauza sunt in intregime sau in mare pare cunoscute exclusiv de autoritati, asa cum este in cazul unei persoane aflate sub controlul lor, se nasc puternice prezumtii de fapt cu privire la ranile survenite in astfel de conditii. De fapt, se poate considera ca sarcina probei cade in seama autoritatilor pentru a furniza o explicatie satisfacatoare si convingatoare (vezi Boicenco v. Moldova, nr. 41088/05, 103-104, 11 iulie 2006).

43. In continuare, Curtea reitereaza ca, daca o persoana pretinde in mod discutabil ca a fost grav brutalizata de politie sau de alte organe ale statului, in mod ilegal si cu incalcarea art. 3, respectiva prevedere solicita efectuarea de investigatii oficiale eficiente care sa conduca la identificarea si pedepsirea celor raspunzatori (vezi Selmouni v. Franta [GC], nr. 25803/04, 87, CEDO 1999-V; Assenov si Altii, citat anterior, 102; si, mutatis mutandis, Velikova v. Bulgaria, nr. 41488/98, 70, CEDO 2000-VI).

44. Curtea este constienta de natura subsidiara a rolului sau si recunoaste ca trebuie sa manifeste precautie in asumarea rolului de tribunal de prima instanta care analizeaza faptele, cand acest lucru nu devine inevitabil datorita circumstantelor specifice respectivei cauze (vezi, spre exemplu, McKerr v. Regatul Unit (dec) nr. 28883/95, 4 aprilie 2000). Cu toate acestea, atunci cand se fac afirmatii care privesc art. 3 din Conventie, Curtea trebuie sa analizeze cu atentie deosebita [vezi, mutatis mutandis, Ribitsch v. Austria, 4 decembrie 1995, 32, Seria A nr. 336, si Avsar v. Turcia, nr. 25657/94, 283, CEDO 2001-VII (extrase)] chiar daca s-au intreprins deja anumite proceduri si cercetari (Cobzaru v. Romania, nr. 48254/99, 65, 26 iulie 2007, precum si Irlanda, citat anterior, 161, Salman v. Turcia [GC], nr. 21986/93, 100, CEDO 2000-VII, si Boicenco, citat anterior, 104, privind standardul probei in astfel de cauze).

b) Aplicarea acestor principii la cauza prezenta

45. Curtea retine pentru inceut ca reclamantul avea o stare buna de sanatate cand s-a intalnit cu politia (vezi alinetul 15 de mai sus) si ca la cateva ore dupa incident s-a consemnat ca avand cateva cntuzii in jurul ochilor. Este de asemenea de necontestat faptul ca reclamantul a fost incatusat cu mainile in fata. In aceste conditii, Curtra constata ca autoritatile (inclusiv Guvernul in observatiile sale) nu au explicat cum s-a putut lovi reclamantul cand a cazut pamant sau "s-a lovit in mod deliberat cu capul de pamant si de usile dubei" si la pleoape, si la osul temporal, evitand insa complet nasul si gura. Aceste rani corespund mai degraba explicatiilor reclamantului care spune ca si-a protejat gura si nasul de loviturile politistilor cu mainile incatusate.
Curtea a mai retinut ca autoritatile par a fi recunoscut, in diverse fazze ale procedurilor, ca politistii l-au ranit pe reclamant (vezi raportul privind utilizarea fortei si concluziile din hotararea Tribunalului Bucuresti), insa au acceptat ideea lipsei unei legaturi cauzate intre ranire si actiunea politistilor. Totusi, desi Curtea ese dispusa sa admita ca atitudinea reclamantului ar fi putut necesita utilizarea fortei fizice pentru a fi tinut sub control, nu poate sa nu cosntate ca nu exista suficiente elemente convingatoare in dosar care sa justifice o utilizare atat de dura a fortei care sa necesite 8 pana la 9 zile de ingrijiri medicale. Nimic din descrierea oficiala a evenimentelor nu indica faptul ca ar fi opus o asemenea rezistenta care sa justifice o asemenea reactie dura.

46. Curtea concluzioneaza ca ranile reclamantului au fost cauzate de actiunile politistilor care echivaleaza cu un tratament contrar art. 3 din Conventie.

47. Ramane sa se analzieze daca investigatia oficiala in urma plangerilor privind comportamentul abuziv al politiei a fost eficienta (vezi alineatul 43 de mai sus).

48. Curtea retine cu ingrijorare ca desi consumul de alcool de catre reclamant a constituit explicatia comportamentului sau pretins agresiv, politia nu a testat concentratia de alcool din sangele reclamantului in momentul cand acesta a fost retinut. Cu toate acestea, instantele nu au pus la indoiala consttarea ca reclamantul era sub influenta alcoolului in momentul respectiv. Curtea nu poate accepta argumentul prezentat de Guvern conform caruia politistii nu aveau calitatea de a solicita un test al alcoolemiei. Este de datoria autoritatilor sa prezinte probe in sprijinul afirmatiilor lor, atat in cadrul procedurilor interne, cat si in fata Curtii, in special atunci cand partea vatamata se afla sub controlul lor si este complet lipsita de posibilitatea de a obtine probe prin propriile mijloace, asa cum a fost situatia in cazul de fata.

49. Mai mult, investigatorii si isntantele au considerat descrierea evenimentelor facuta de politisti un fapt dovedit si nu i-au analizat concordanta cu raportul medical. Curtea insa a constatat discrepante intre versiunea oficiala a evenimentelor si ranile suferite de reclamant, asa cum au fost confirmate de certificatele mediale (vezi alineatul 45 de mai sus). Investigatia interna nu a rezolvat aceste discrepante. De asemenea, autoritatile nu au pus la indoiala impartialitatea singurului martor ocular, C.B., care, fiind deja anchetata in acel moment pentru aspecte care i se imputau si in seara respectiva, s-ar putea sa nu fi fost complet neinfluentata de politie.
Pentru confirmarea veridicitatii rapoartelor politiei, instantele au plasat sarcina de a dovedi contrariul pe petent. Sansele acestuia de a reusi acest lucru au fost insa practic inexistente intrucat, pe de o parte, netestandu-i alcoolemia, po;itia l-a impiedicat practic sa obtina o proba relevanta, si, pe de alta parte, nici procurorul si nici instantele nu au audiat marturii personale de la cei implicati in incident (vezi alineatul 28 si 30 de mai sus).

50. Investigatia a fost astfel lipsita de eficienta ceruta prin art. 3 din Conventie.

51. In lumina concluziilor prezente in alineatele 46 si 50 de mai sus, Curtea considera ca a existat o incalcare a aspectelor substantiale si procedurale ale art. 3 din Conventie.

II. Alte presupuse incalcari ale Conventiei

52. In final, reclamantul s-a plans pe baza art. 5 din Conventie ca a fost retinut ilegal de politie si, pe baza art. 6 1 si 2, ca procedurile in fata instantelor interne nu au fost corecte.

53. Todusi, in lumina tuturor materialelor de care dispune si in masura in care aspectele care fac obiectul plangerii intra in competenta sa, Curtea constata ca acestea nu dezvaluie vreo aparenta de incalcare a drepturilor si libertatilor stabilite in Conventie sau protocoalele acesteia.
Prin urmare, aceasta parte a cererii este evident nefondata si trebuie respinsa conform art. 35 3 (a) si 4 din Conventie.

III. Aplicarea articolului 41 din Conventie

54. Articolul 41 din Conventie stipuleaza:
"Daca Curtea declara ca nu a avut loc o incalcare a Conventiei sau a Protocoalelor sale si daca dreptul inern al Inaltei Parti Contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Daune

55. Reclamantul a solicitat 15.000 euro (EUR) daune materiale reprezentand venitul nerealizat pe perioada spitalizarii si 100.000 EUR daune morale ca urmare a comportamentului autoritatilor care i-au incalcat drepturile prevazute de art. 3, 5 si 6. A mai solicitat ca cei doi politisti sa fie demisi din functie.

56. Guvernul a sustinut ca reclamantul nu a dovedit ca a suferit un prejudiciu material. A mai afirmat ca daunele morale trebuie sa se limiteze la obiectul cuzei, respectiv art. 3 din Conventie, considerand ca suma solicitaata de reclamant este excesiva. Dupa parerea sa, constatarea unei incalcari poate constitui o compensatie suficienta in acest caz.

57. Curtea nu constata nicio legatura cauzala intre incalcarea constatata si pretinsele daune materiale; ca urmare, respinge aceasta solicitare. Pe de alta parte, acorda reclamantului 10.000 EUR daune morale.

B. Costuri si cheltuieli

58. Reclamantul a mai solicitat 4.239,04 EUR costuri si cheltuieli suportate in fata instantelor interne si in fata Curtii, respectiv taxe medicale, comisioane pentru avocati si costul serviciilor postale.

59. Guvernul a contestat legatura cauzala cu cazul prezent a unor presupuse cheltuieli. A mai sustinut ca sumele solicitate sunt disproportionale fata de complexitatea cazului.

60. Conform jurisprudentei Curtii, reclamantul are dreptul la rambursarea costurilor si cheltuielilor doar in masur ain care s-a demonstrat ca acestea au fost suportate in mod real si necesar, iar cuantumul lor este rezonabil. In cazul de fata, tinand cont de documentele aflate in posesia sa si de criteriile de mai sus, Curtea considera rezonabil sa acorde suma de 3.000 EUR pentru toate cheltuielile subsumate.

C. Dobanda pentru neindeplinirea obligatiilor

61. Curtea considera corect ca dobanda pentru neindeplinirea obligatiilor sa se bazeze pe rata marginala de imprumut a Bancii Centrale Europene, la care sa se adauge 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,

CURTEA:


1. declara plangerea pe baza art. 3 din Conventie admisibila, iar restul cererii inadmisibila;

2. retine ca a existat o incalcare a aspectelor substanteiale si procedurale ale art. 3 din Conventie;

3. retine:
a) ca statul parat urmeaza sa plateasca reclamantului, in termen de 3 luni de la data la care hotararea devine definitiva conform art. 44 2 din Conventie, urmatoarele sume care se vor converti in moneda nationala a statului raspunzator la rata de schimb in vigoare la data efectuarii platii:
(i) 10.000 EUR (zece mii de euro) plus eventualele taxe aferente, ca daune morale;
(ii) 3.000 EUR (trei mii de euro) plus eventualele taxe aferente care ar reveni rclamantului, pentru costuri si cheltuieli;
b) ca, de la expirarea celor 3 luni sus-mentionate pana la efectuarea platii, se va plati o dobanda simpla la sumele sus-mentionate la o rata egala cu rata marginala de imprumut a Bancii Centrale Europene pentru perioada de neindeplinire a obligatiilor plus 3 puncte procentuale;

4. respinge restul pretentiilor reclamantului de a obtine o satisfactie echitabila.


Redactata in limba engleza si notificata in scris la data de 23 octombrie 2012, conform reglementarii 77 2 si 3 din Regulamentul Curtii.





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
33 useri online

Useri autentificati: