DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotarare din 12 octombrie 2006 in cauza Barbu contra Romania

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotarare din 12 octombrie 2006 in cauza Barbu contra Romania

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. / -



Data: 12-10-2006


CURTEA EUROPEANA PENTRU DREPTURILE OMULUI
Sectiunea a treia

Cererea nr. 70639/01 Aceasta decizie va deveni definitiva in conditiile precise ale articolului 44 § 2 al Conventiei. Poate sa suporte modificarile de forma.

In cauza Barbu contra Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (sectia a treia), in sedinta din 12 octombrie 2006,
Dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 21 septembrie 2006, a pronuntat urmatoarea hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla cererea nr. 70639/01, introdusa impotriva Romaniei si in care un cetatean al acestui stat, doamna Eugenia Barbu („reclamanta”) a sesizat Curtea la data de 21 noiembrie 2000 in temeiul articolului 34 din Conventie pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna Roxana Rizoiu, apoi de doamna Beatrice Ramascanu, din partea Ministerului de Afaceri externe.

3. Reclamanta a invocat ca vanzarea apartamentului nr. 12 din imobilul sau unor terte persoane, care nu a oferit nici un fel de despagubire si a fost validata prin hotarari definitive ale tribunalelor nationale a ignorat astfel articolul 1 din Protocolul nr. 1 din Conventie.

4. La 9 iunie 2004, presedintele sectiei a doua a decis sa comunice cererea Guvernului.Prevalandu-se de dispozitiile articolului 29 § 3 din Conventie, el a decis ca admisibilitatea si fondul cauzei vor fi examinate in acelasi timp.

5. Atat reclamanta cat si Guvernul au depus observatii in scris despre fondul cauzei (articolul 59 § 1 din Regulament).

6. La 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat compozitia sectiilor (articolul 25 § 1 din Regulament). Prezenta cerere a fost repartizata sectiei a treia astfel reorganizata (articolul 52 § 1). In cadrul acesteia, sectia insarcinata cu examinarea cauzei (articolul 27 § 1 din Conventie) a fost alcatuita conform articolului 26 § 1 din Regulament.


IN FAPT


I. CIRCUMSTANTELE SPETEI

7. Reclamanta s-a nascut in 1931 si locuieste in Bucuresti.

8. Pe 20 aprilie 1950, pe temeiul decretului de nationalizare nr. 92/1950, statul a luat in posesie mai multe imobile care apartineau P.N., inclusiv apartamentul nr. 12 din imobilul situat in Bucuresti, Bulevardul Cotroceni, nr.18, care fusese cumparat de reclamanta la data de 31 ianuarie 1950.

1. Actiunea de revendicare

9. In anul 1997, reclamanta, estimand ca nationalizarea apartamentului in discutie pe numele P.N. era ilegala, sesizeaza judecatoria din Bucuresti asupra unei actiuni de revendicare imobiliara contra consiliului general din Bucuresti si primariei sectorului 6 din Bucuresti.

10. Printr-o hotarare definitiva la data de 3 decembrie 1997, tribunalul a dat curs cererii pe motivul ca, la data cand a avut loc nationalizarea, apartamentul nr. 12 nu mai apartinea P.N. si in consecinta, a ordonat partilor reclamante sa restituie apartamentul litigios.

2. Actiune in anulare a contractului de vanzare al apartamentului.

11. Printr-un contract incheiat la data de 6 august 1997, incheiat in baza legii nr. 112/1995, Primaria Municipiului Bucuresti a vandut locatarilor, sotiilor S., apartamentul in discutie, alcatuit din 3 camere.

12. Printr-o hotarare introdusa in anul 1999 contra tertilor cumparatori si Consiliului General din Bucuresti, reclamanta a cerut judecatoriei din Bucuresti sa constate nulitatea contractului de vanzare al apartamentului, pe motivul ca a fost incheiat fraudulos in baza legii, pentru ca actiunea de revendicare nu era inca solutionata definitiv. Reclamanta a invocat, de asemenea, articolul 966 din Codul Civil, care prevede ca obligatia contractata pe temeiul unei cauze false sau ilicite nu ar sti sa produca efect.

13. Printr-o hotarare din data de 2 martie 1999, judecatoria a acceptat argumentele reclamantei si, in consecinta, a dat curs actiunii, a anulat contractul de vanzare si a ordonat expulzarea partilor terte. Partile terte si Consiliul General din Bucuresti fac apel la acesta hotarare si apreciaza ca vanzarea respectase dispozitiile legii nr. 112/1995 si ca nu erau la curent cu existenta unei cereri de revendicare.

14. Considerand ca acest contract era conform dispozitiilor legii nr. 112/1995 si ca partile erau de buna credinta, tribunalul de sector, printr-o hotarare la data de 1 noiembrie 1999, a dat curs apelului si a repins cererea reclamantei.

15. In ceea ce priveste recursul, aceasta decizie a fost confirmata printr-o hotarare definitiva la data de 26 iunie 2000 la Curtea de Apel din Bucuresti.

3. Cerere in restituire in aplicarea legii nr. 10/2001

16. La data de 25 iulie 2001, reclamanta a depus o cerere de restituire a apartamentului nr. 12. Cererea sa a ramas fara urmare.

II. DREPTUL SI PRACTICA INTERNA PERTINENTE

17. Dispozitiile legale si jurisprudenta interna pertinente sunt descrise in deciziile Brumarescu c. Romania ([GC], nr. 28342/95, CEDH 1999-VII, p. 250-256, §§ 31-44), Strain si altii c. Romania (nr. 57001/00, §§ 19-26, 21 iulie 2005), Paduraru c. Romania (nr. 63252/00, §§ 38-53, 1 decembrie 2005) si Porteanu c. Romania (nr. 4596/03, §§ 23-25, 16 februarie 2006).


IN DREPT


I. DESPRE INCALCAREA INVOCATA A ARTICOLULUI 1 DIN PROTOCOLUL NR. 1

18. Reclamanta invoca faptul ca vanzarea apartamentului nr. 12 din imobilul situat in Bucuresti, bulevardul Cotroceni, nr. 18, locatarilor, validata prin hotararea Curtii de Apel din Bucuresti la data de 26 iunie 2000, a ignorat articolul 1 din Protocolul nr. 1, astfel redactat:
« Orice persoana fizica sau morala are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate sa fie privat de proprietatea sa decat in cauza folosirii publice si in conditiile prevazute de lege si principiile gererale de drept international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere la dreptul pe care il au Statele de a pune in vigoare legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosirea bunurilor conform cu interesul general, sau pentru a asigura plata impozitelor, a altor contributii sau a amenzilor.»

Despre admisibilitate

19. Curtea constata ca aceasta cerere nu este in mod evident nefondata, asa cum este stipulat in articolul 35 § 3 din Conventie. Pe de alta parte, Curtea observa ca cererea nu intampina nici un alt motiv de inadmisibilitate si o declara admisibila.

Despre fond

20. Guvernul considera ca actiunea in anulare a contractului de vanzare nu are nici un efect asupra dreptului de proprietate al reclamantei, pentru ca nici titlul de proprietate, nici sansele de a intra in posesia bunului nu au fost afectate. Dupa parerea Guvernului, constatarea bunei credinte a cumparatorilor nu echivaleaza nici cu negarea titlului de proprietate al reclamantei nici cu confirmarea titlului de cumparator. Astfel, procedura litigioasa nu a adus atingere dreptului de proprietate al reclamantei. Buna credinta a cumparatorilor precum si validitatea titlului lor de proprietate au fost recunoscute definitiv de tribunalele interne. Chiar daca decizia litigioasa constituie o ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantei, aceasta a fost prevazuta de lege si urmarea un scop legitim. Mai mult, tribunalele interne, au respectat dispozitiile dreptului intern, mai ales legea nr. 10/2001. In cunostinta de cauza, reclamanta putea sa obtina o despagubire in baza legii nr. 10/2001, dar cererea sa nu era in stare de judecata, mai multe documente atestand dreptul sau de proprietate si care nu au fost puse la dosar.

21. In concluzie, Guvernul a cerut Curtii sa ia in considerare reforma realizata de legea nr. 247/2005 care are ca obiectiv grabirea procedurii de restituire si in cazurile in care o astfel de restituire se dovedeste a fi imposibila, sa acorde o despagubire consistand in participarea in calitate de actionari la o organizatie de desfacere a valorilor mobiliare «Proprietatea», organizata sub forma unei societati pe actiuni.

22. Reclamanta contesta acesta teza. Dupa parerea acesteia, tribunalele interne i-au recunoscut dreptul de proprietate si, de asemenea, pe cel al cumparatorilor terti al aceluiasi bun, situatie care face imposibila exercitarea bunurilor sale in calitate de proprietar al bunului. Reclamanta subliniaza faptul ca imposibilitatea de a beneficia de bunul sau reprezinta o atingere la principiul securitatii rapoartelor juridice.

23. Curtea reaminteste ca, in cauza Strain, sus-citata (§§ 39 si 59) a considerat ca vanzarea de catre stat al unui bun al altuia unor terte persoane de buna credinta, chiar daca a avut loc inaintea confirmarii in justitie intr-un mod definitiv al dreptului de proprietate al altuia combinata cu absenta totala de despagubire, constituea o privatiune contrara articolului 1 din Protocolul nr. 1 sus-citat.

24. In plus, in cauza Paduraru mai sus citata (§ 112) Curtea a constatat ca statul nu si-a respectat indatorirea pozitiva de a reactiona in timp util si cu coerenta fata de problema de interes general pe care o constituie restituirea sau vanzarea imobilelor intrate in posesia sa pe baza decretelor de nationalizare. Ea a considerat, de asemenea, ca incertitudinea generala astfel creata s-a rasfrans asupra reclamantei, care s-a vazut in imposibilitatea de a-si recupera totalitatea bunurilor in timp ce dispunea de o hotarare definitiva, condamnand statul sa i le restituie.

25. In speta, Curtea nu observa nici un motiv de a se abate de la jurisprudenta mai sus-citata, situatia de fapt fiind simtitor aceeasi. Intocmai ca si cauza Paduraru mai sus-citata, in prezenta cauza, partile terte au devenit proprietare inainte ca dreptul de proprietate al reclamantei al acestui bun sa constituie obiectul unei confirmari definitive. Si ca in cauza Strain mai sus-citata, reclamanta a fost recunoscuta ca proprietara legitima, tribunalele judecand incontestabil titlul sau de proprietate, luand in considerare caracterul abuziv al nationalizarii (paragraful 10 de mai sus).

26. Curtea observa ca vanzarea bunului reclamantei, in baza legii nr. 112/1995, o impiedica sa se bucure de dreptul sau de proprietate in pofida existentei unei hotarari definitive care condamnase statul sa-i restituie apartamentul. In plus, nu i s-a acordat pentru aceasta privatiune nicio despagubire. Intr-adevar, chiar daca reclamanta a depus o cerere de despagubire in baza legii nr. 10/2001, reclamanta nu a primit pana acum niciun raspuns.

27. Curtea noteaza ca, la data de 22 iulie 2005, a fost adoptata legea nr. 247/2005, modificand legea nr. 10/2001. Aceasta lege noua acorda un drept la despagubire, la nivelul valorii de piata a bunului care nu poate fi restituit, persoanele aflandu-se in aceeasi situatie ca reclamanta. Curtea observa ca legea mai sus-citata propune pentru persoanele care nu au posibilitatea sa obtina restituirea bunului lor in natura, sa le aloce o despagubire sub forma unei participari in calitate de actionari, la o organizatie de desfacere a valorilor mobiliare (« Proprietatea »). In principiu, persoanele indreptatite sa primeasca o despagubire pe aceasta cale vor primi titluri de valuare care vor fi transformate in actiuni, o data cu societatea cotata la Bursa.

28. Curtea noteaza ca, la data de 29 decembrie 2005, societatea anonima « Proprietatea » a fost inscrisa la Registrul Comertului din Bucuresti. Pentru ca actiunile emise de aceasta societate anonima sa poata sa faca obiectul unei tranzactii pe piata financiara, trebuie urmata procedura de aprobare de catre Consiliul National a valorilor mobiliare (« CNVM »). Dupa calendarul previzional al organizatiei « Proprietatea », operatia de conversiune a titlurilor in actiuni trebuia sa intervina in luna martie 2006 si intrarea efectiva la bursa in luna decembrie 2006.

29. In speta, presupunand ca cererea de restituire formulata de reclamanta in baza legii nr. 10/2001 este admisibila si poate sa faca obiectul unei despagubiri, Curtea observa ca « Proprietatea » nu functioneaza in prezent intr-un mod susceptibil de a obtine acordarea efectiva a unei despagubiri. Din acel moment, Curtea considera ca decaderea din dreptul de proprietate al reclamantei asupra apartamentului nr. 12 din imobilul situat pe bulevardul Cotroceni, nr. 18 vandut locatarilor, combinat cu absenta totala a despagubirii, a facut-o sa suporte o povara disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de respectare al bunului sau garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1.

30. In consecinta, a existat o incalcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1

II. DESPRE APLICAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENTIE

31. In termenii articolului 41 din Conventie,
« daca Curtea declara ca a existat o incalcare a Conventiei sau a Protocolului sau si daca dreptul intern a Partilor contractante nu permite sa stearga consecintele acestei incalcari doar intr-un mod imperfect, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul o satisfactie echitabila. »

A. Daune

32. Reclamanta cere restituirea apartamentului vandut locatarilor sau acordarea sumei de 80 000 de euro, reprezentand valuarea sa. Aceasta nu a dat niciun raport de expertiza in acest sens. Reclamanta mai cere o suma de 80 000 de euro cu titlul de daune morale pentru « traumatismele psihice » suferite timp de mai mult de opt ani.

33. Guvernul contesta valuarea de piata indicata dar nu furnizeaza nicio alta indicatie in acest sens. Cat despre eventualul prejudiciu moral suferit de rclamanta, Guvernul considera ca nicio legatura de cauzalitate nu poate fi retinuta intre incalcarea pretinsa a Conventiei si dauna morala invocata.

34. Curtea aminteste ca o hotarare constatand o incalcare, aduce statului reclamat obligatia juridica, in baza Conventiei, sa puna capat incalcarii si sa stearga consecintele. Daca dreptul intern nu permite sa se stearga consecintele acestei incalcari doar intr-un mod imperfect, articolul 41 din Conventie confera Curtii puterea sa acorde o reparatie partii lezate prin actul sau omiterea in legatura cu care a fost constatata o incalcare a Conventiei.

35. Printre elementele luate in considerare de Curte, in caz ca aceasta judeca in materie, se afla dauna materiala, adica pierderile efectiv suportate in consecinta directa a incalcarii invocate si dauna morala, adica repararea starii de ingrijorare, de neplaceri si de incertitudini rezultate din aceasta incalcare, cat si alte daune nemateriale ( a se vedea, printre altele, Ernestina Zullo c. Italiei, nr. 64897/01, § 25, 10 noiembrie 2004).

36. In plus, acolo unde diferitele elemente care constituie prejudiciul nu se preteaza la un calcul exact, sau acolo unde distinctia dintre dauna materiala si dauna morala se arata dificila, Curtea poate fi determinata sa le examineze global (Comingersoll c. Portugalia [GC], nr. 35382/97, § 29, CEDO 2000-IV).

37. In speta, Curtea estimeaza ca restituirea apartamentului nr. 12 din imobilul situat in Bucuresti, bulevardul Cotroceni, nr. 18, vandut locatarilor, asfel ordonata de hotararea definitiva pronuntata la data de 3 decembrie 1997 de judecatoria din Bucuresti, punea reclamanta, atat cat era posibil, intr-o situatie echivalenta celei in care se afla, daca cerintele articolului 1 din Protocolul nr. 1 nu au fost necunoscute. In lipsa faptului ca statul reclamat nu a efectuat o restituire asemanatoare pe un termen de trei luni incepand din ziua in care prezenta decizie devenea definitiva, Curtea decide ca va trebui sa plateasca partii interesate pentru dauna materiala, o suma care corespunde valorii actuale a apartamentului.

38. In speta, urmarind sa determine totalul sumei, Curtea noteaza ca nici reclamanta, nici Guvernul nu au prezentat raportul de expertiza permitand sa determine valoarea apartamentului. Tinand cont de dispozitiile de care dispune aceasta asupra pretului pe piata imobiliara locala, Curtea estimeaza valoarea de piata actuala a apartamentului nr. 12 la suma de 80 000 euro.

39. Mai mult, Curtea considera ca evenimentele in cauza au provocat atingeri grave dreptului reclamantei in respectarea bunului sau, pentru care suma de 3 000 de euro reprezinta o reparatie echitabila a prejudiciului moral suportat.

B.Costuri si cheltuieli

40. Reclamanta nu cere rambursarea cheltuielilor suportate.

41. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu obtine rambursarea costurilor si cheltuielilor decat in masura in care el a cerut rambursarea. Din acest moment, in speta, Curtea nu acorda reclamantei nicio suma din acest motiv.

C. Dobanzi moratorii

42. Curtea considera corespunzator ca rata intereselor moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii pentru facilitatea de credit marginal practicata de Banca Centrala Europeana, la care se vor adauga trei puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
CURTEA,

IN UNANIMITATE:


declara cererea admisibila;

hotaraste ca a existat o incalcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1;

hotaraste:
a) statul reclamat trebuie sa restituie reclamantei apartamentul nr. 12 din imobilul situat in Bucuresti pe bulevardul Cotroceni, nr. 18, in trei luni incepand din ziua in care decizia va deveni definitiva conform articolului 44 § 2 din Conventie;
b) in lipsa unei astfel de restituiri, statul reclamat trebuie sa plateasca de comun acord cu reclamanta, in termen de trei luni, 80 000 de euro (opt zeci de mii de euro) cu titulul de dauna materiala, plus orice suma care ar putea fi cu titlul de impozit;

hotaraste ca statul reclamat trebuie sa plateasca reclamatei, in termen de trei luni, 3 000 de euro (trei mii de euro) cu titlul de dauna morala;

hotaraste ca sumele in discutie vor fi transformate in lei, conform ratei de schimb aplicabile la momentul platii;

hotaraste ca, incepand cu data expirarii termenului mentionat pana la momentul efectuarii platii, aceste sume vor fi majorate cu o dobanda simpla de intarziere egala cu cea pentru facilitatea de credit marginal practicata de Banca Centrala Europeana valabila in aceasta perioada, la aceasta adaugandu-se o majorare cu trei puncte procentuale;

respinge cererea de acordare a unei satisfactii echitabile pentru rest.


Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la data de 12 octombrie 2006, in aplicarea art. 77 §§ 2 si 3 din Regulament Curtii.

--------------------------------------------
* Traducere efectuata de Madalina Marin, Biroul de Relatii internationale, Inalta Curte de Casatie si Justitie.





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
61 useri online

Useri autentificati: