DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea din 10 iulie 2012 in Cauza Vartic impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea din 10 iulie 2012 in Cauza Vartic impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 38/2013 - M. Of. 38 / 17 ianuarie 2013



Data: 10-07-2012


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA A TREIA


Cererea nr. 12.152/05, DEFINITIVA 10 octombrie 2012

Hotararea a devenit definitiva in conditiile prevazute la art. 44 2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificari de forma.

In Cauza Vartic impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Josep Casadevall, presedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu, la 19 iunie 2012,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la acea data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 12.152/05 indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean moldovean, domnul Ghennadii Vartic (reclamantul) a sesizat Curtea la 30 martie 2005, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de Agentul guvernamental, doamna Irina Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantul s-a plans in special cu privire la conditiile materiale de detentie din doua penitenciare diferite din Romania.

4. La 8 iulie 2010, Curtea a decis sa comunice Guvernului cererea. La aceeasi data, Guvernul Moldovei a fost informat cu privire la dreptul sau de a interveni in procedura, conform art. 36 1 din Conventie si art. 44 alin. 1 lit. (b) din Regulament, dar acesta nu a comunicat ca ar dori sa se prevaleze de acest drept.
Curtea a hotarat ca admisibilitatea si fondul cauzei sa fie exeminate impreuna (art. 29 1).

5. Avand in vedere ca domnul Corneliu Birsan, judecatorul ales sa reprezinte Romania, s-a abtinut de la judecarea cauzei (art. 28 din Regulamentul Curtii), presedintele Camerei a desemnat-o pe doamna Kristina Pardalos sa statueze in calitate de judecator ad-hoc (art. 26 4 din Conventie si art. 29 1 din Regulament).


IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

6. Reclamantul s-a nascut in anul 1973, iar in prezent este detinut la Penitenciarul Jilava.

A. Arestarea si condamnarea reclamantului

7. La 30 ianuarie 1996, reclamantul a fost arestat preventiv, fiind suspectat de comiterea infractiunii de omor.

8. La 3 noiembrie 1998, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsa cu inchisoarea de 20 de ani pentru savarsirea infractiunii de omor.

9. La 14 aprilie 1999, Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul declarat de parchet si a majorat pedeapsa reclamantului la 25 de ani de inchisoare.

10. La 28 octombrie 1999, in fata Curtii Supreme (in prezent, Inalta Curte de Casatie si Justitie), reclamantul si-a retras verbal recursul, dupa cum se poate observa din decizia instantei. Conform acestei decizii, reclamantul a fost asistat de un avocat din oficiu, dar nu si de un interpret. Hotararea din 14 aprilie 1999 a ramas definitiva.

B. Conditia de detentie a reclamantului in penitenciarele Jilava si Rahova

11. Reclamantul s-a aflat in detentie in urmatoarele penitenciare:
  • in perioada 19 mai 1996 19 aprilie 1998 a fost detinut in Penitenciarul Jilava;
  • in perioada 19 aprilie 30 aprilie 1998 a fost detinut in Penitenciarul-spital Jilava;
  • in perioada 30 aprilie 12 mai 1998 a fost detinut in Penitenciarul Rahova;
  • in perioada 12 mai 1998 9 februarie 1999 a fost detinut in Penitenciarul Jilava;
  • in perioada 9 februarie 1999 21 februarie 2009 a fost detinut in Penitenciarul Rahova;
  • in perioada 21 februarie 2009 pana in 2011 a fost detinut in Penitentiarul Giurgiu;
  • din 2011 se afla in detentie in Penitenciarul Jilava.

    12. Partile nu au fost de acord in privinta conditiilor de detentie din penitenciarele Jilava si Rahova.

    1. Versiunea reclamantului

    13. Reclamantul pretinde ca, in timp ce se afla in Penitenciarul Jilava, erau 60 de persoane intr-o celula si cate doua sau 3 persoane erau nevoite sa imparta un pat. Acesta a fost mutat de multe ori in celule diferite, toate fiind supraaglomerate.
    Apa era contaminata si avea viermi in ea, iar mancarea era de o calitate foarte slaba. Aceasta a cauzat spitalizarea reclamantului pentru 10 zile in aprilie 1998, pentru enterocolita.
    Incalzirea era foarte slaba in timpul iernii si nu exista ventilatie in timpul verii. Jumatate dintre dusuri nu functionau si din aceasta cauza, precum si din cauza supraaglomerarii, era foarte dificil sa faca dus.

    14. Reclamantul pretinde ca celulele din Penitenciarul Rahova erau supraaglomerate. Tot timpul erau cate 10 paturi pentru 12 sau 13 persoane detinute si unii dintre ei dormeau uneori pe jos. Acesta sustine ca, pentru a avea un pat in celula, persoanele detinute erau nevoite sa plateasca sau sa foloseasca forta.

    2. Declaratii ale colegilor de celula ai reclamantului

    15. Intr-o declaratie scrisa, semnata de domnul T.X.L., un coleg de celula al reclamantului in perioada 1996-1997 in Penitenciarul Jilava, domnu T.X.L. a scris ca detinutii erau infometati si ca el si reclamantul mancasera serpi, pisici si caini.

    16. O declaratie semnata de B.S.A. sustinea ca in apa de baut si in mancarea din Penitenciarul Jilava erau viermi, iar in celule erau gandaci.

    3. Versiunea Guvernului

    17. Guvernul a sustinut ca, in ceea ce priveste conditiile de detentie din Penitenciarul Jilava, nu poate oferi nicio informatie privind dimensiunile celulelor, numarul de paturi si spatiul disponibil.

    18. Guvernul a prezentat o declartie scrisa din partea Administratiei Nationale a Penitenciarelor (in continuare ANP), in care aceasta a sustinut ca mancarea asigurata in Penitenciarul Jilava era proaspata si respecta normele de igiena si standardele cu privire la aportul de calorii.

    19. Guvernul a confirmat ca detinutii erau perchezitionati cu regularitate pentru a indeparta lucruri interzise, precum serpi, pisici sau caini. Guvernul a sustinut, insa, ca reclamantul nu a introdus niciodata astfel de lucruri in celula sa.

    20. Guvernul a sustinut ca apa de baut era asigurata tot timpul, cu exceptia zilelor in care sistemul se afla in reparatie sau in timpul verii, cand nu functiona corespunzator. In aceste situatii, furnizarea apei era intreruptia pentru o scurta perioada de timp.
    Conform Guvernului, rapoartela au aratat ca apa era de calitate buna.

    21. Detinutii puteau sa faca dus in fiecare saptamana, intr-o incapere cu 19 pana la 23 de dusuri. Pentru fiecare celula erau alocate de la 15 pana la 30 de minute.

    22. Incalzirea era furnizata conform unui program pre-aprobat, cu exceptia zilelor cand sistemul de incalzire s-a aflat in reparatie. Incepand cu anul 1999, incalzirea se asigura de la 1 noiembrie pana la 31 martie.
    Datorita unor defectiuni ale sistemului de incalzire, temperatura apei care trecea prin boiler era de 30 gC.

    23. Guvernul a sustinut ca reclamantul putea participa la activitati sportive, cuturale si de divertisment si ca avea posibilitatea sa munceasca.

    24. Guvernul a declarat, referitor la conditiile de detentie din Penitenciarul Rahova, ca celula reclamantului era de 26,5 mp, din care toaleta avea 1,78 mp; zona baii era de 6,48 mp, zona de depozitat bagaje de 0,6 mp si spatiul de mancare de 1,2 mp.
    Camera reclamantului avea o fereastra care masura 1,44 mp si doua ferestre de 0,72 mp, fiecare in zona toaletei si in zona pentru mancare.
    Existau becuri pentru a asigura iluminatul in timpul noptii.
    Fiecare camera avea zece paturi, o masa, scaune, o masa pentru televizor, un spatiu pentru cuier, o zona de depozitat bagaje si o zona pentru mancare.
    Nu s-au aflat niciodata mai mult de 10 oamei intr-o celula.

    25. Conform Guvernului, in timpul detentiei in Penitenciarul Rahova, reclamantul a fost diagnosticat cu hepatita. In urma acestui diagnostic, dieta acestuia a fost prescrisa de medici, iar carnea de porc a fost inlocuita cu cea de vita.

    26. O camera alaturata celulei furniza constant apa rece si calda conform unui program. Apa calda era disponibila de doua ori pe saptamana, cate doua ore, intre orele 12,00-14,00 si 17,00-19,00.
    Accesul la apa potabila si la toaleta nu era limitat.

    27. Celula era incalzita timp de 8 ore pe zi, mentinandu-se o temperatura de 18 gC.

    28. Guvernul a sustinut ca din 2007 persoanele detinute aveau posibilitatea sa faca exercitii fizice timp de o jumatate de ora in fiecare zi si sa se bucure de activitati sportive in aer liber. Programul acestor activitati era aprobat de directorul penitenciarului.
    Nu s-a prezentat nicio dovada cu privire la natura exacta a exercitiilor sau sporturilor in aer liber de care a beneficiat reclamantul.

    29. Guvernul a afirmat ca reclamantul a luat parte la activitati culturale. Acesta a furnizat documente din care reiesea ca acesta fusese inscris in 2007 si 2008 la cursuri de calculator, cursuri de limba romana si tenis de masa, timp de mai multe luni in cursul unui an.

    30. Guvernul a sustinut ca nu s-au identificat incidente cu privire la dreptul reclamantului la corespondenta ulterior anului 2002.

    II. Dreptul intern relevant

    31. In Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 (OUG nr. 56/2003) privind unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate se specifica, la art. 3, ca impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor lor, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot face plangere la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul. OUG nr. 56/2003 a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in care art. 3 mentionat anterior a fost reformulat la art. 38, care prevede ca impotriv a masurilor privitoare la exercitarea drepturilor, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate (a se vedea si Petrea impotriva Romaniei, nr. 4792/03, pct. 21-23, 29 aprilie 2008).

    III. Documente privind situatia din penitenciarele Jilava si Rahova

    32. Constatarile relevante si recomandarile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) sunt descrise in Bragadireanu impotriva Romaniei (nr. 22.088/04, pct. 73-76, 6 decembrie 2007) si Artimenco impotriva Romaniei (nr. 12.535/04, pct. 22-23, 30 iunie 2009). In special, Curtea retine ca, in raportul cu privire la vizitele din 2002-2003, CPT si-a exprimat ingrijorarea cu privire la spatiul individual limitat, disponibil pentru persoanele detinute, si spatiul insuficient prevazut in reglementarile in vigoare la acea data. De asemenea, a observat ca persoanele detinute erau uneori obligate sa doarma in acelasi pat si ca toaletele nu erau suficient separate de spatiul de locuit.

    33. In ceea ce priveste Penitenciarul Jilava, extrase din constatarile CPT in urma vizitelor din 1999 si 2006 sunt prezentate in Cauza Eugen Gabriel Radu impotriva Romaniei (nr. 3.036/04, pct. 14-17, 13 octombrie 2009). In special, CPT si-a exprimat ingrijorarea privind spatiul individual restrans, intrucat numarul de persoane private de libertate era mai mult decat dublu fata de capacitatea penitenciarului, privind faptul ca nu erau destule paturi, lipsa unei separari adecvate intre toalete si spatiul de locuit in celule si a considerat conditiile ca fiind caracterizate de "lipsa de intimitate" si "un afront pentru demnitatea umana".

    34. In ceea ce priveste Penitenciarul Rahova nu exista un raport al CPT. Cu toate acestea, o organizatie nonguvernamentala din Romania, APADOR-CH (Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania Comitetul Helsinki) a vizitat aceasta institutie la 13 februarie 2009. Raportul elaborat dupa aceasta vizita indica, pe baza informatiilor prezentate de autoritati, ca spatiul personal mediu pentru detinuti era de 2,77 mp. Supraaglomerarea era evidenta la vizitarea celulelor individuale: in una dintre celulele vizitate, masurand 18 mp, se aflau 11 detinuti, desi erau doar 10 paturi. In ceea ce priveste mancarea acordata in inchisoare, raportul indica ca doar un singur detinut s-a plans de calitatea acesteia si ca multi detinuti preferau sa manance mancarea pe care o primeau de acasa sau pe care o cumparau de la magazin.

    35. In urma unor vizite in iunie 2006 la mai multe penitenciare din Romania, CPT a publicat un raport la 11 decembrie 2008, in care a declarat, printre altele:
    "70. (...) Comitetul este deosebit de ingrijorat ca lipsa paturilor este inca o problema, nu doar in institutiile vizitate, ci si la nivel national, fiind o problema inca de la prima vizita in Romania in 1995. Este timpul sa se adopte masuri radicale pentru ca aceasta situatie inacceptabila sa inceteze. CPT face apel la autoritatile romane sa actioneze decisiv si cu prioritate pentru a se asigura ca fiecare persoana detinuta din penitenciare are un pat.
    Cu toate acestea, Comitetul apreciaza faptul ca, la scurt timp dupa vizita din iunie 2006, standardul oficial privind spatiul fiecarei persoane detinute in celula a fost ridicat de la 6 mc (ceea ce inseamna o suprafata in jur de 2 mp pentru fiecare persoana detinuta) la 4 mp sau 8 mc. CPT recomanda ca autoritatile romane sa ia masurile necesare pentru a respecta standardul de 4 mp pentru spatiul de locuit al fiecarei persoane detinute in celulele colective, in toate penitenciarele din Romania."


    IN DREPT


    I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 3 din Conventie

    36. Reclamantul s-a plans de conditiile detentiei sale in penitenciarele Jilava si Rahova, care incalcau art. 3 din Conventie, formulat dupa cum urmeaza:
    "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."

    A. Cu privire la admisibilitate

    37. Guvernul a declarat ca plangerea cu privire la conditiile de detentie din penitenciarele Jilava si Rahova inainte de 9 februarie 1999 ar trebui respinsa ca fiind tardiva.

    38. Curtea reitereaza ca art. 35 1 din Conventie ii permite sa analizeze o cauza numai daca cererea a fost depusa in termen de 6 luni de la data deciziei definitive in procedura de epuizare a cailor de atac interne. Aceasta reaminteste, de asemenea, ca in cauzele in care exista o situatie continua termenul de 6 luni curge de la data incetarii situatiei respective [a se vedea Koval impotriva Ucrainei (dec.) nr. 65.550/01, 30 martie 2004]. In prezenta cauza, in timpul detentiei sale, reclamantul a fost detinut in doua penitenciare si a fost transferat intre acestea de mai multe ori.

    39. Curtea retine in continuare faptul ca, anterior, a statuat ca daca transferul reclamantului de la un stabiliment la altul nu i-a schimbat in niciun fel circumstantele, este vorba de o situatie continua (Seleznev impotriva Rusiei, nr. 15.591/03, pct. 36, 26 iunie 2008).

    40. Curtea observa ca reclamantul s-a plans in mod constant de conditiile de detentie din penitenciarele Jilava si Rahova, care par sa fie in esenta identice. Plangerile lui nu sunt legate de un eveniment anume, ci privesc tot ansamblul de probleme referitoare la conditiile sanitare, temperatura din celule, supraaglomerarea si asa mai departe, care l-au afectat in cursul intregii perioade de detentie. Rezulta ca detentia reclamantului in penitenciarele Jilava si Rahova poate fi privita ca o situatie continua. In consecinta, Curtea respinge exceptia Guvernului.

    41. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 3 a) din Conventie. De asemenea, constata ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarat admisibil.

    B. Cu privire la fond

    42. Facand referire la descrierea conditiilor de detentie conform informatiilor furnizate de ANP (pct. 18-30 de mai sus), Guvernul a sustinut ca autoritatile nationale au luat toate masurile necesare pentru a asigura conditii adecvate de detentie. Acesta a contestat, in continuare, sustinerea ca reclamantul fusese tinut in celule supraaglomerate. A subliniat ca apa si mancarea din penitenciare au fost de calitate adecvata, astfel cum s-a aratat de catre autoritatile relevante.

    43. Reclamantul a sustinut ca celulele au fost intotdeauna foarte aglomerate, ca era foarte utina apa potabila si pentru sud si ca mancarea era de calitate slaba si neigienica.

    44. Curtea reitereaza ca art. 3 stabileste una dintre valorile fundamentale ale societatilor democratice. Conventia interzice in termeni absoluti tortura sau tratamentele si pedepsele inumane sau degradante, indiferent de comportamentul victimei [a se vedea Labita impotriva Italiei (MC), nr. 26.772/95, pct. 119, CEDO 2000-IV].

    45. La evaluarea conditiilor de detentie trebuie sa se tina cont de efectele cumulate ale acestor conditii, precum si de acuzatiile specifice facute de reclamant (a se vedea Dougoz impotriva Greciei, nr. 40.907/98, pct. 46, CEDO 2001-II). Trebuie luata in consideratie si durata perioadei de detentie in conditiile respective (a se vedea, printre altele, Alver impotriva Estoniei, nr. 64.012/01, 8 noiembrie 2005).

    46. Lipsa acuta a spatiului intr-o celula de penitenciar are o pondere mare ca factor luat in considerare pentru a stabili daca conditiile de detentie sunt "degradante" in sensul art. 3 (a se vedea Karalevicius impotriva Lituaniei, nr. 53.254/99, 7 aprilie 2005).

    47. Un rezumat al jurisprudentei Curtii in temeiul art. 3 din Conventie in legatura cu conditiile de detentie se poate regasi in mai multe hotarari privind Romania (a se vedea, in special, Maciuca impotriva Romaniei, nr. 25.763/03, 26 mai 2009; Ali impotriva Romaniei, nr. 20.307/02, 9 noiembrie 2010; Goh impotriva Romaniei, nr. 9.643, 21 iunie 2011; Badila impotriva Romaniei, nr. 31.725/04, 4 octombrie 2011).

    48. Punctul-cheie in prezenta cauza este evaluarea de catre Curte a spatiului de care a dispus reclamantul in cele doua stabilimente in cauza. Curtea noteaza ca reclamantul nu a contrazis informatiile oferite de Guvern cu privire la dimensiunea celuleor. Ceea ce este contestat intre parti este gradul real de ocupare a celulelor respective: in timp ce Guvernul a sustinut ca numarul pesoanelor detinute intr-o celula a fost intotdeauna mai mic sau corespunzator numarului de ocupanti desemnat, reclamantul a pretins ca in Penitenciarul Jilava au fost 60 de persoane detinute intr-o singura celula si ca, foarte des, doua sau 3 persoane erau nevoite sa doarma in acelasi pat. Situatia era aceeasi si la Penitenciarul Rahova, unde 12 sau 13 persoane trebuiau sa doarma in 10 paturi.

    49. Curtea observa ca Guvernul nu a putut furniza nicio informatie privind anii petrecuti de reclamant in Penitenciarul Jilava. Curtea are in vedere constatarile CPT in aceasta privinta (a se vedea pct. 33).
    In ceea ce priveste cei 11 ani petrecuti de reclamant in Penitenciarul Rahova, reiese ca acesta a avut la dispozitie, in medie, o suprafata in jur de 2,9 mp.
    Curtea concluzioneaza, astfel, ca spatiul personal al reclamantului pare sa fi fost constant sub 3 mp, ceea ce nu corespunde standardelor impuse de jurisprudenta Curtii [a se vedea Marian Stoicescu impotriva Romaniei, nr. 12.934/02, pct. 13 si 24, 16 iunie 2009, si Orchowski impotriva Poloniei, nr. 17.885/04, pct. 122, CEDO 2009-... (extrase)].

    50. Situatia reclamantului a fost agravata de faptul ca nu putea sa faca dus suficient de des si trebuia sa imparta acelasi pat cu alte persoane detinute, dormind cu randul.

    51. Curtea a constatat frecvent o incalcare a art. 3 din Conventie prin lipsa de spatiu personal alocat persoanelor private de libertate si pentru conditiile sanitare nesatisfacatoare (a se vedea, in special, Ciorap impotriva Moldovei, nr. 12.066/02, pct. 70, 19 iunie 2007; Kalashnikov impotriva Rusiei, nr. 47.095/99, pct. 97 si urmatoarele, CEDO 2001-VI, si Racareanu impotriva Romaniei, nr. 14.262/03, pct. 49, 1 iunie 2010).
    In speta, Guvernul nu a prezentat argumente care sa permita Curtii sa ajunga la o concluzie diferita.

    52. Cu toate ca, in cazul de fata, nu exista niciun indiciu ca a existat o intentie de a-l umili sau injosi pe reclamant, Curtea concluzioneaza ca suferinta cauzata acestuia de conditiile de detentie a depasit nivelul inevitabil de suferinta inerent detentiei si a atins nivelul tratamentului degrandant interzis la art. 3.

    53. Prin urmare, a fost incalcat art. 3 din Conventie datorita conditiilor de detentie ale reclamantului in penitenciarele Jilava si Rahova.

    54. Avand in vedere aceasta constatare, Curtea nu considera necesar sa se continue examinarea capatului de cerere privind calitatea slaba a mancarii si a apei.

    II. Cu privire la celelalte pretinse incalcari ale Conventiei

    55. Reclamantul a formulat capete de cerere in temeiul art. 3, art. 5 1 (c), art. 5 3, art. 6 1-3, art. 13, art. 8, art. 14, art. 34 si art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie.

    56. Cu toate acestea, avand in vedere toate elementele de care dispune si in masura inc are este competenta sa se pronunte in legatura cu aspectele vizate in plangere, Curtea constata ca acedstea nu indica nicio incalcare a drepturilor si a libertatilor stabilite in Conventie sau in protocoalele la aceasta.
    Rezulta ca aceasta parte a cererii este in mod vadit nefondata si trebuie respinsa in temeiul art. 35 3 si art. 35 4 din Conventie.

    III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

    57. Art. 41 din Conventie prevede:
    "Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta sa consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

    A. Prejudiciu

    58. Reclamantul a solicitat 61.000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu material si 1.540.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

    59. Guvernul a considerat ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre sumele solicitate pentru prejudiciul material si fondul prezentei cauze. De asemenea, Guvernul a considerat ca suma solicitata cu tilu de prejudiciu moral este exagerata.

    60. Curtea observa ca a constatat o incalcare a art. 3 in prezenta cauza. In aceste circumstante, aceasta considera ca reclamantul trebuie sa fi suportat o suferinta importanta. Prin urmare, ii acorda 12.000 EUR pentru prejudiciul moral.

    B. Cheltuieli de judecata

    61. Reclamantul a solicitat, de asemenea, 2.500 EUR pentru cheltuielile de judecata efectuate in fata instantelor nationale si a Curtii.

    62. Guvernul a contestat aceste sume.

    63. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecata numai in masura in care s-a stabilit caracterul real, necesar si rezonabil al acestora. In prezenta cauza, tinand seama de elementele pe care le detine si de criteriile mentionate mai sus, Curtea considera rezonabil sa acorde suma de 350 EUR pentru toate cheltielile.

    C. Dobanda moratorie

    64. Curtea considera necesar ca rata dobanzii moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.


    PENTRU ACESTE MOTIVE,
    In unanimitate,

    CURTEA:


    1. declara admisibile capetele de cerere privind art. 3, in masura in care se refera la conditiile materiale de detentie in penitenciarele Jilava si Rahova, iar celelalte capete de cerere, inadmisibile;

    2. hotaraste ca a fost incalcat art. 3 din Conventie;

    3. hotaraste:
    a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitiva a hotararii, in conformitate cu art. 44 2 din Conventie, urmatoarele sume care trebuie convertite in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii:
    (i) 12.000 EUR (douasprezece mii euro), plus orice suma ce paote fi datorata cu titlu d eimpozit, pentru prejudiciul moral;
    (ii) 350 EUR (trei sute cincizeci euro), plus orice suma ce paote fi datorata de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuielile de judecata;
    b) ca, de la expirarea termenului de 3 luni mentionat anterior si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;

    4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

    Redactata in limba engleza, ulterior fiind comunicata in scris, la 10 iulie 2012, in temeiul art. 77 alin. 2 si 3 din Regulamentul Curtii.





  • Lista hotarari CEDO


    Cautare text




    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    Scriptul s-a intrerupt din cauza unei erori: Table './dreptonl_dr/useronline' is marked as crashed and should be repaired