DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie cu privire la Cererea nr. 45.312/11 introdusa de Ana Maria Frimu impotriva Romaniei si alte 4 cereri

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Decizie cu privire la Cererea nr. 45.312/11 introdusa de Ana Maria Frimu impotriva Romaniei si alte 4 cereri

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 870/2012 - M. Of. 870 / 20 decembrie 2012



Data: 07-02-2012


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

Decizie cu privire la Cererea nr. 45.312/11 introdusa de Ana Maria Frimu impotriva Romaniei si alte 4 cereri

A se vedea lista anexata

Lista cererilor:
1. 45.312/11 Frimu impotriva Romaniei
2. 45.581/11 Timar impotriva Romaniei
3. 45.583/11 Tanko impotriva Romaniei
4. 45.587/11 Molnar impotriva Romaniei
5. 45.588/11 Ghetu impotriva Romaniei


Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita la 7 februarie 2012 intr-o camera compusa din: Josep Casadevall, presedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Nona Tsotsoria, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier adjunct al sectiei,
avand in vedere cererile mentionate anterior introduse la data de 19 iulie 2011,
dupa ce a deliberat in acest sens, pronunta urmatoarea decizie:


IN FAPT


1. Reclamantele, doamnele Ana Maria Frimu, Judita Vilma Tima, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu, sunt resortisanti romani, nascute in 1951, 1950, 1954 si 1948, si locuiesc in Sfantu Gheorghe si Sancraiu. Reclamantele sunt reprezentate in fata Curtii de A. Harastasanu, avocat din Brasov.

A. Circumstantele cauzei

2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamante, pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

3. Reclamantele s-au pensionat intre 2006 si 2008 dupa ce fusesera grefiere la parchete si tribunale in judetul Covasna o perioada de peste 30 de ani.

4. Pensiile lor calculate conform Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice erau cuprinse intre 3.109 lei romanesti (RON) si 4.785 RON. In temeiul legii mentionate anterior, valoarea pensiilor reprezenta, in medie, 80% din ultimul salariu brut primit inainte de pensionare. Legea preciza ca daca pensia calculata in baza Legii 567/2004 era superioara pensiei calculate conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, diferenta era acoperita de bugetul de stat.

5. Prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor pentru a asigura echilibrul bugetar in perioada de criza economica, mai multe sisteme speciale de pensii printre care si cel al personalului auxiliar din justitie au fost abrogate. Intr-un termen de 30 de zile dupa intrarea in vigoare a noii legi, pensiile au fost recalculate conform criteriilor Legii nr. 19/2000, adica in functie de varsta de pensionare, de durata si de valoarea contributiilor. Consecinta punerii in aplicae a acestui nou sistem a fost diminuarea pensiilor reclamantelor cu aproximativ 70%.

6. La fel ca numeroase persoane afectate de eliminarea sistemelor speciale de pensii, reclamantele au contestat deciziile administrative care le stabileau noile drepturi la pensie.

7. Invocand dispozitiile din Constitutie si din Conventie, precum si jurisprudenta Curtii, acestea au sustinut ca s-a adus o atingere disproportionata dreptului lor la respectarea bunurilor prin diminuarea substantiala si definitiva a pensiilor.

8. Prin hotararile pronuntate intre 11 noiembrie 2010 si 7 aprilie 2011, Tribinalul Covasna a admis actiunile, a anulat noul calcul si a mentinut vechile pensii. Tribunalul a hotarat ca diminuarea consituia o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor care nu era proportionala cu scopul urmarit, adica restabilirea echilibrului bugetar, din moment ce era definitiva si viza mai mult de jumatate din pensie, punand, astfel, in pericol mentinerea unui nivel de viata decent. In plus, tribunalul a estimat ca schimbarea modului de calcul nu putea fi aplicata retroactiv in cazul persoanelor care se pensionasera sub regimul Legii nr. 567/2004.

9. Casa teritoriala de pensii a formulat recursuri. Reclamantele se opun si invoca mai multe hotarari definitive ale curtilor de apel care dadusera castig de cauza unor persoane care se aflau intr-o situatie identica cu a lor.

10. Curtea de Apel Brasov, pe baza jurisprudentei Curtii Constitutionale care declarase Legea nr. 119/2010 conforma cu dispozitiile constitutionale privind proprietatea si neaplicarea retroactiva a legilor, a admis recursurile si a respins actiunile prin hotarari definitive emise intre 7 aprilie si 13 mai 2010.

11. In ceea ce priveste conformitatea Legii nr. 119/2010 cu Conventia, Curtea de Apel nota ca partea contributiva a pensiei fusese mentinuta, eliminarea vizand doar partea necontributiva care era finantata de bugetul statului. Subliniind ca valoarea pensiilor, dupa diminuare, era apropiata de media pensiei minime garantate prin Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, aceasta a concluzionat ca diminuarea nu constituia o atingere disproportionata adusa dreptului la respectarea bunurilor si ca masura era justificata de nevoia de a restabili echilibrul bugetar si de a refonda sistemul de pensii pe baze echitabile.

12. In cele din urma, amintind ca precedentul nu constituie o sursa de drept, Curtea de Apel a respins argumentul intemeiat pe existenta unor hotarari definitive contrare.

B. Dreptul si practica interne relevante

1. Dispozitiile legale relevante

13. Legea nr. 19/2000 stabileste un sistem general de pensii bazat pe contributii care permit acumularea de puncte. Valoarea pensiei este egala cu suma punctelor acumulate in cursul vietii profesionale multiplicata cu valoarea punctului la momentul pensionarii.

14. Pe langa sistemul general, mai multe sisteme speciale au fost stabilite pentru a acoperi anumite categorii profesionale din sectorul public: militari, politisti, diplomati, magistrati si functionari din justitie, parlamentari si functionari ai Parlamentului si personal din aviatia civila.

15. Art. 68 din Legea nr. 567/2004 dispunea ca salariatul care are 25 de ani in specialitate beneficia la varsta legala de pensionare de o pensie de serviciu care reprezenta 80% din ultimul salariu brut. Pentru fiecare an suplimentar era prevazuta o crestere de 1% a pensiei, in limita ultimului salariu brut.

16. O parte din pensia de serviciu era platita de casele de pensii care calculau aceasta parte dupa criteriile Legii nr. 19/2000 in functie de contributiile platite in timpul anilor de activitate. Diferenta dintre valoarea totala a pensiei de serviciu si suma platita de casele de pensii era acoperita integral de bugetul statului.

17. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2009, aprobata prin Legea nr. 196/2009, a instituit pentru persoanele carora li se aplica sistemul general de pensii o pensie sociala minima garantata al carei cuantum a fost stabilit prin Legea nr. 118/2000 la 350 RON.

18. Legea nr. 119/2020 a pus capat sistemelor speciale de pensii. In expunerea de motive se preciza ca aceste masuri erau necesare pentru mentinerea echilibrului bugetar in contextul agravarii crizei economice globale, pentru mentinerea angajamentelor luate fata de institutiile financiare internationale si pentru a corecta inegalitatile aparute intre sistemele speciale si sistemul general.

19. Conform legii, intr-un termen cuprins intre 30 de zile si 5 luni, pensiile din sistemele speciale trebuiau recalculate dupa criteriile prevazute de Legea nr. 19/2000. Perioada de activitate a fost asimilata stagiilor de cotizare in sensul Legii nr. 19/2000. Fostii militari si politistii au pastrat anumite avantaje in ceea ce priveste calculul duratei stagiilor de cotizare.

2. Practica judiciara interna relevanta

a) Pozitia Curtii Constitutionale

20. La cererea parlamentarilor, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a partilor la proceduri interne, Curtea Constitutionala a fost chemata sa se pronunte asupra constitutionalitatii Legii nr. 119/2010.

21. Prin deciziile emise la 25 iunie 2010 si 27 septembrie 2011, aceasta a considerat ca legea era conforma cu Constitutia, cu exceptia dispozitiilor privind eliminarea pensiei de serviciu a magistratilor.

22. Curtea Constitutionala a estimat ca nu fusese adusa nicio atingere dreptului la respectarea bunurilor din moment ce partea contributiva a pensiei era mentinuta.

23. In ceea ce priveste partea suplimentarea asigurata de bugetul statului, Curtea Constitutionala a considerat ca aceasta nu constituia un bun drept dobandit, ci ca depindea de existenta resurselor financiare si de alegerile economice si sociale ale statului in perioada de criza economica.

24. Curtea Constitutionala a estimat de asemenea ca noul mod calcul nu constituia un caz de aplicare retroactiva a legii, ci o evolutie a sistemului de pensii. In ceea priveste modul de calcul al pensiei fostilor militari si politisti care ramanea favorabil, aceata a considerat ca respectiva diferenta era justificata de natura profesiei lor care implica o uzura fizica accentuata si punerea in pericol a sanatatii si a vietii lor.

25. In cele din urma, in ceea ce priveste pensiile magistratilor, Curtea Constitutionala a considerat ca mentinerea integrala a pensiei de serviciu era necesara pentru a asigura un nivel de viata decent si, in consecinta, pentru a pastra independenta si impartialitatea justitiei.

b) Jurisprudenta instantelor interne

26. Noul mod de calcul al pensiilor a facut obiectul a sute de litigii introduse in fata instantelor interne de catre fosti functionari din sistemul judiciar.

27. Conform informatiilor furnizate de reclamante, in 269 de litigii, curtile de apel din Timisoara, Pitasti, Brasov, Ploiesti, Galati, Bucuresti si Targu Mures au admis aceste actiuni prin hotarari definitive pronuntate in 2011. Bazandu-se in principal pe Conventie si pe jurisprudenta Curtii, aceste curti de apel au estimat ca atingerea adusa dreptului la pensie al personalului auxiliar din justitie fusese disproportionata datorita caracterului sau definitiv si datorita amplorii, Guvernul neprevazand niciiun dispozitiv pentru atenuarea efectelor acestei reduceri drestice a veniturilor. De altfel, curtile de apel au considerat ca eliminarea sistemului special si asimilarea acestuia cu sistemul general nu au condus la o restabilire echitabila a sistemului de pensii, ci la aparitia de noi discriminari din moment ce noul mod de calcul nu tine cont de datoriile si obligatiile specifice care revin personalului auxiliar din justitie.

28. In 35 de litigii, prin care si cele in care sunt implicate reclamantele, curtile de apel din Cluj-Napoca, Brasov, Bucuresti, Ploiesti si Targu Mures au respinsa acelasi tip de actiuni, considerand ca schimbarea modului de calcul tinea de marja de apreciere a puterii legislative si ca reducerea care a decurs din aceasta nu era disproportionata.

c) Pozitia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

29. Dupa ce a constatat ca exista o jurisprudenta divergenta privind aplicarea Legii nr. 119/2010, procurorul general si mai multe curti de apel au formulat recurs in interesul legii si au solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o decizie prin care sa fie asigurata o interpretare si o aplicare unitara a legii.

30. Printr-o hotarare din 12 decembrie 2012, Inalta Curte a respins recursul. Dupa ce a notat ca aceste divergente aveau ca sursa concluziile diferite la care instantele inerne au ajuns in cadrul controlului proportionalitatii diminuarii pensiilor, aceasta a considerat ca era imposibil sa se impune, prin intermediul unei interpretari general valabile, o practica judiciara unitara in acest domeniu.

31. Aceasta a estimat ca, din moment ce instantele inerne se bazau pe Conventie si pe jurisprudenta Curtii, acestea trebuiau sa aplice in fiecare caz concret textul proportionalitatii cerut de art. 1 din Protocolul nr. 1 si sa traga concluziile care se impuneau, adica sa valideze noua pensie redusa sau sa mentina vechea pensie.

Capete de cerere

32. Invocand art. 6 si 14 din Conventie, reclamantele se plang de o atingere adusa principiului securitatii juridice datorita jurisprudentei contradictorii a curtilor de apel care au admis actiuni similare, permitand astfel unor persoane care se aflau intr-o situatie identica cu a lor sa beneficieze de vechile pensii.

33. Invocand art. 1 din Protocolul nr. 1 si art. 14 din Conventie, acestea pretind ca reforma sistemelor de pensii a adus atingere dreptului lor la respectarea bunurilor, privandu-le de pensia stabilita la momentul pensionarii lor, in timp ce alte categorii sociale, precum fostii membri ai fortelor de ordine, beneficiaza in continuare de un mod de calcul mai favorabil.


IN DREPT


A. Conexarea cauzelor

34. Curtea constata ca cererile inregistrate cu nr. 45.312/11, 45.581/11, 45.583/11, 45.587/11 si 45.588/11 sunt similare in ceea ce priveste capetele de cerere ridicate si problemele de fond pe care acestea le pun. In consecinta, aceasta considera adecvat sa le conexeze, in temeiul art. 42 1 din regulament.

B. Cu privire la capetele de cerere intemeiate pe art. 6 si 14 din Conventie

35. Reclamantele pretind ca au fost incalcate art. 6 si 14 din Conventie, din cauza jurisprudentei contradictorii a curtilor de apel care ar fi adus atingere principiului securitatii juridice si ar fi creat o discriminare in raport cu alte persoane aflate intr-o situatie similara.

36. In stadiul actual al dosarului, Curtea considera ca nu este in masura sa se pronunte asupra admisibilitatii capetelor de cerere si considera necesar sa le comunice Guvernului parat, in conformitate cu art. 54 3 lit. b) din regulament.

C. Cu privire la capetele de cerere intemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1, coroborat cu art. 14 din Conventie

37. Reclamantele afirma ca diminuarea pensiilor lor le-a incalcat dreptul la respectarea bunurilor garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 si a a antrenat o discriminare, contrara art. 14, in raport cu alti pensionari care beneficiaza inca de un mod de calculare a pensiilor mai favorabil.

38. Art. 1 din Protocolul nr. 1 este redactat astfel:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folsointa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

39. Art. 14 din Conventie prevede:
"Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de [...] conventie trebuie sa fie asigurate fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie."

40. Curtea aminteste ca daca art. 1 din Protocolul nr. 1 garanta plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au platit contributii la o casa de asigurari, acesta nu ar putea fi interpretat ca dand dreptul la o pensie de o valoare determinata [a se vedea, mai ales, Slorkiewicz impotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic impotriva Croatiei (dec.), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna impotriva Germaniei (dec.), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas impotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, si Maggio si altii impotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 si 56.001/08, 55, 31 mai 2011].

41. Curtea aminteste de asemenea ca statele parti la Conventie se bucura de o marja de apreciere destul de mare atunci cand este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Intrucat adoptarea legilor pentru a stabili echilibrul dintre cheltuielile si veniturile statului implica de obicei un examen al chestiunilor politice, economice si sociale, Curtea considera ca autoritatile nationale se afla in principiu intr-o pozitie mai buna pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv si aceasta respecta algerile lor, cu exceptia situatiei in care acestea sunt in mod evident lipsite de o baza rezonabila [Jakovic, mentionata anterior, Kuna, mentionata anterior, si Mihaies si Sentes impotriva Romaniei, (dec.), nr. 44.232/11 si 44.605/11, 6 decembrie 2011].

42. In speta, Curtea noteaza ca reforma sistemelor de pensii avea la baza ratiuni obiective prezentate la adoptarea Legii nr. 119/2010, adica contextul economic actual si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii (a se vedea pct. 18 de mai sus).

43. Aceasta noteaza, de asemenea, ca pensia care era datorata reclamantelor in temeiul contributiilor platite in timpul anilor de activitate nu a fost deloc afectata de reforma si ca acestea nu au pierdut decat partea complementara a pensiei, care era acoperita integral de bugetul de stat si care reprezenta un avantaj de care acestea beneficiasera anterior in calitatea lor de personal auxiliar din justitie.

44. In aceasta privinta, Curtea considera ca diminuarea pensiilor reclamantelor, desi substantiala, constituia o modalitate de a integra aceste pensii in sistemul general de pensii prevazut de Legea nr. 19/2000 pentru a obtine echilibrul bugetar si de a corecta disparitatile existente intre diferitele sisteme. Dupa exemplul Curtii Constitutionale, Curtea estimeaza ca aceste motive nu ar putea fi considerate nerezonabile sau disproportionate.

45. Curtea tine seama si de faptul ca reforma sistemelor de pensii nu a avut efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestatii sociale dobandite in temeiul contributiilor platite in timpul anilor de activitate.

46. In ceea ce priveste diferenta de tratament in raport cu alte categorii de pensionari, Curtea aminteste ca o distinctie este discriminatorie, in sensul art. 14 al Conventiei, daca nu are o justificare obiectiva si rezonabila.

47. In speta, Curtea estimeaza ca faptul ca fostii membri ai fortelor de ordine beneficiaza inca de un mod de calcul al pensiilor mai favorabil tine tot de marja de apreciere a statului. In orice caz, este necesar sa se observe ca aceasta diferenta nu este lipsita de justificare si ca Curtea Constitutionala a concluzionat ca natura profesiei lor constituie motivul acordarii anumitor privilegii.

48. Avand in vedere aceste elemente, Curtea considera ca masurile criticate de reclamante nu le-au facut sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor si nu le-au discriminat contrar legii in raport cu alti pensionari.

49. Rezulta ca cererile trebuie respinse, in aplicarea art. 35 3 si 4 din Conventie.


PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

CURTEA
  • decide sa conexeze cererile;
  • amana examinarea capatului de cerere al reclamantelor intemeiat pe art. 6 si 14 din Conventie;
  • declara cererile inadmisibile pentru celelalte capete de cerere.





  • Lista hotarari CEDO


    Cautare text




    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    33 useri online

    Useri autentificati: