DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea din 11 octombrie 2011, definitiva la 11 ianuarie 2012, in Cauza Fane Ciobanu impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea din 11 octombrie 2011, definitiva la 11 ianuarie 2012, in Cauza Fane Ciobanu impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 808/2012 - M. Of. 808 / 3 decembrie 2012



Data: 11-01-2012


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

Cererea nr. 27.240/03

Aceasta versiune a fost rectificata la 10 ianuarie 2012, in conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curtii.

Hotararea a devenit definitiva in conditiile prevazute la art. 44 § 2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificari de forma.

In Cauza Fane Ciobanu impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere compuse din Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Nona Tsortsoria, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 20 septembrie 2011,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 27.240/03 indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Fane Ciobanu (reclamantul), a sesizat Curtea la 30 iulie 2003, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul, care a beneficiat de asistenta judiciara, este reprezentat de Diana Olivia Hatneanu si Bogdan Carpan, avocati in Bucuresti, precum si de Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helkinki ("APADOR-CH")^1. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental, doamna Irina Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
----------
^1 Rectificat la 10 ianuarie 2012: s-a adaugat "precum si de Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki («APADOR-CH»)".

3. Reclamantul se plange in special de conditiile de detentie necorespunzatoare din penitenciarele Craiova, Giurgiu si Bucuresti-Jilava, de faptul ca in penitenciar nu a beneficiat de un tratament medical continuu pentru bolile sale si de faptul ca a fost supus la rele tratamente, fara ca autoritatile sa efectueze o ancheta efectiva in ceea ce priveste afirmatiile sale.

4. La 16 martie 2009, presedintele Sectiei a treia a hotarat sa comunice Guvernului cererea. In conformitate cu art. 29 § 1 din Conventie, s-a hotarat, de asemenea, ca admisibilitatea si fondul cauzei sa fie examinate impreuna.


IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul s-a nascut in anul 1954 si locuieste in Giurgiu.

6. La 20 noiembrie 1999, acesta a fost arestat preventiv si depus la Centrul de Retinere si Arestare Preventiva al I.P.J. Teleorman. Prin Hotararea definitiva din 19 octombrie 2000, Curtea Suprema de Justitie a condamnat reclamantul la o pedeapsa de 21 de ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.

A. Conditiile de detentie ale reclamantului

7. La 19 ianuarie 2000, reclamantul a fost incarcerat in Penitenciarul Bucuresti-Jilava. Ulterior, a fost detinut in principal in Penitenciarul Craiova (decembrie 2002-mai 2003, decembrie 2003-sfarsitul lunii martie 2004), Penitenciarul Giurgiu (mai-iulie 2003, aprilie-octombrie 2004, decembrie 2006-martie 2007) si Penitenciarul Bucuresti-Jilava (iulie-decembrie 2003, noiembrie 2004-noiembrie 2006). De asemenea, acesta a fost transferat pentru scurte perioade de timp in vederea efectuarii unor examene medicale de specialitate sau a participarii la diverse proceduri judiciare pe care le-a initiat.

8. Reclamantul isi executa pedeapsa in cadrul regimului de maxima siguranta.

1. Versiunea reclamantului

9. Camerele in care acesta a fost cazat in penitenciarele sus-mentionate erau supraaglomerate, fiind astfel nevoit sa imparta uneori patul cu un alt detinut. Din cauza lipsei de spatiu, ar fost constrans adesea, in Penitenciarul Bucuresti-Jilava, sa stea toata ziua in pat, cu exceptia perioadelor in care se faceau controale in camera, cand, spune el, gardianul abia putea sa treaca printre detinutii aflati in picioare. Reclamantul afirma ca i s-a intamplat sa imparta camera cu detinuti bolnavi de tuberculoza sau de boli cu transmitere sexuala si subliniaza ca el insusi a contractat tuberculoza in 2001. De asemenea, abia in 2006 conducerea penitenciarului ar fi luat masuri pentru separarea detinutilor bolnavi de cei sanatosi, fapt care explica imbolnavirea sa de tuberculoza (infra, pct. 19).

10. Conditiile de igiena erau precare (toalete fara aerisire, de exemplu). Nemaifiind vizitat de catre familie de mai multi ani, acesta nu a primit, nici din partea acesteia, nici din partea autoritatilor, lenjerie de pat, lenjerie de corp sau obiecte de toaleta. De asemenea, ar fi fost constrans sa se spele cu apa rece si ar fi fost cazat intr-o camera fara incalzire. In cele din urma, din cauza problemelor de sanatate (ulcer gastric) si a edentatiei totale (infra, pct. 27), acesta ar fi suportat greu hrana din penitenciar (fasole alba, varza etc.); in Penitenciarul Craiova, in special, autoritatile nu ar fi respectat intotdeauna regimul alimentar prescris de medici. In ziua transferului sau din 15 mai 2003 din Penitenciarul Craiova in Penitenciarul Giurgiu (circa 240 km), nu a primit nici pranzul, nici cina.

2. Versiunea Guvernului

a) Conditiile de detentie din Penitenciarul Giurgiu

11. Guvernul subliniaza ca Penitenciarul Giurgiu este in prezent unul dintre cele mai moderne din intregul sistem penitenciar romanesc. Camerele au suprafete de 10,24 m2, si, repsectiv, 21,76 m2, fiind dotate cu doua sau 6 paturi. Reclamantul este cazat in prezent intr-o camera cu 6 paturi. Acesta beneficiaza de unpat propriu si de cazarmamentul necesar. Grupul sanitar este dotat cu toaleta, dus, lavoar, oglinda, etajera, precum si suporturi pentru hartie igienica, sapun si prosop. Iluminatul camerelor se face natural si artificial. Incalzirea este asigurata de centrala termica a penitenciarului.

b) Conditiile de detentie din Penitenciarul Craiova

12. In timpul detentiei sale in Penitenciarul Craiova, reclamantul a fost caza in camera nr. 40, care avea o suprafata de 36,33 m2 si continea 21 de paturi. Reclamantul a beneficiat de un pat propriu. Camera avea o camara separata pentru alimente si era dotata cu doua banci metalice si o masa pentru televizor. Grupul sanitar avea o suprafata de 12 m2, era alcatuit din 2 toalete si doua dusuri si era dotat cu doua lavoare, doua oglinzi si o fereastra. Camera era iluminata natural si artificial. Incalzirea camerei si a grupului sanitar era asigurata de radiatoare din fonta, conectate la centrala termica a penitenciarului. In ziua transferului din Penitenciarul Craiova in Penitenciarul Giurgiu (17 mai 2003), toti detinutii transferati au primit mancare rece.

c) Conditiile de detentie din Penitenciarul Bucuresti-Jilava

13. In perioadele de detentie in acest penitenciar, reclamantul a fost cazat in mai multe camere avand suprafetele urmatoare (42,30 m2 (in 2000; camera comuna pentru un numar variabil de detinuti de 35-42 de persoane) 44,35 m2 (octombrie-decembrie 2003, camera pentru 27-37 de persoane); 32,99 m2 (camera pentru 29-31 de persoane); 13,50 m2 (camera pentru 4-9 persoane), 43,65 m2 (camera pentru 31 sau 33 de persoane), 32,99 m2 (camera pentru 17-26 de persoane), 14,94 m2 (camera pentru 11 sau 12 persoane), 43,07 m2 (camera pentru 27 de persoane) si 43,65 m2 (in 2007 si 2008, camera pentru 7-19 persoane).

14. Fiecare camera era prevazuta cu grup sanitar separat, dotat cu lavoar si doua toalete inchise. Incalzirea era asigurata de centrala termica a penitenciarului in intervalul 1 noiembrie – 31 martie. Temperatura in camere era de circa 30 gC.

d) Activitatile in aer liber

15. Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepelor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal (Legea nr. 275/2006), reclamantul putea face plimbari zilnice in curtile interioare ale penitenciarului timp de 30 de minute in Penitenciarul Giurgiu si in Penitenciarul Bucuresti-Jilava si de 60 de minute in Penitenciarul Craiova.

16. Ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 275/2006, reclamantul putea face plimbari in aer liber timp de 2-3 ore pe zi. Acesta putea, de asemenea, sa se dedice unei activitati sportive timp de o ora – o ora si jumatate pe zi. In Penitenciarul Giurgiu, plimbarile in aer liber se fac in cele 9 curti interioare ale penitenciarului, dintre care 4 sunt in folosinta din 2007, celelalte 5 fiind amenajate ca terenuri de sport. In plus, detinutii incadrati in regimul de maxima siguranta, precum reclamantul, se puteau plimba intr-o curte impartita in 8 curti pentru plimbare, cu dimensiuni egale.

e) Hrana primita de reclamant in penitenciar

17. Din cauza starii sale de sanatate, reclamantul primeste o alimentatie conforma cu Norma de hrana nr. 18 (3.175 de calorii/zi). Acest tip de alimentatie este acordat in mod gratuit persoanelor private de libertate care sufera de boli cronice si care urmeaza un tratament ambulatoriu sau un regim alimentar. Meniul zilnic este stabilit in conformitate cu normele calorice. Pranzul este servit conform unui orar stabilit de unitatea penitenciara, dupa ce hrana este verificata de medicul si directorul unitatii. In momentul servicii pranzului si al scoaterii alimentelor din depozit, gardianul responsabil este asistat de un reprezentant al persoanelor private de libertate, care poate nota observatiile sale intr-un registru special cu privire la modul in care se desfasoara aceste operatiuni.

B. Pretinsa neacordare a tratamentului medical

1. Starea de sanatate a reclamantului

a) Bolile reclamantului si supravegherea medicala in penitenciar

18. La data incarcerarii sale, reclamantul a fost diagnosticat cu gastrita.

19. In ianuarie 2001, medicii din Penitenciarul Bucuresti-Rahova au constatat ca reclamantul contractase tuberculoza. Acesta a urmat un tratament medical strict pana in iulie 2001. La 15 si 17 mai 2003, s-a mentionat in dosarul medical al reclamantului "tuberculoza pulmonara vindecata; stabilizata", concluzie confirmata la 4 iulie 2005 si 3 ianuarie 2006. La 20 februarie 2006, mentiunea "tratament tuberculoza incheiat" a fost facuta in fisa medicala a reclamantului.

20. In cursul detentiei, reclamantul a fost diagnosticat cu alte afectiuni, si anume: infiltrat pulmonar secundar tuberculozei, bronhopneumopatie obstructiva cronica, polineuropatie, hipertensiune arteriala, hemipareza dreapta si disartrie vindecate, arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare stadiul II, cardiopatie ischemica cronica, infarct miocardic vechi, tumoare gastrica benigna, gastrita cronica activa, ulcer cronic operat, accident vascular cerebral, insuficienta circulatorie periferica, tulburare de personalitate de tip antisocial.

21. In vederea reevaluarii afectiunilor, reclamantul a fost internat de mai multe ori in penitenciarele-spital Bucuresti-Rahova, Bucuresti-Jilava si Colibasi. Mai multe expertize medico-legale au fost efectuate la Institutul National de Medicina Legala la 30 mai 2001, 16 iunie 2005 si 24 iunie 2005. Medicii care l-au examinat i-au prescris un regim alimentar, medicamente si supraveghere medicala periodica la cardiologie si psihiatrie. Reclamantul a beneficiat de tratamente medicale pentru bolile sale. Acesta a refuzat de mai multe ori fie sa se supuna examenului medical, fie sa primeasca tratament medical, fie sa fie internat intr-un penitenciar-spital.

22. Reclamantul este fumator. Medicii i-au interzis sa fumeze, insa reclamantul nu le-a respectat recomandarea.

b) Demersurile reclamantului pentru a primi un tratament medical corespunzator

(i) Actiuni in temeiul Legii nr. 275/2006

23. Prin hotararile definitive din 5 iulie 2007, 2 octombrie 2007 si 4 mai 2009, judecatoriile din Giurgiu si din Bucuresti au respins plangerile reclamantului privind neacordarea tratamentului medical, motivand ca acesta beneficiase de asistenta medicala corespunzatoare. Dupa ce au verificat dosarul medical al reclamantului si tratamentele medicale acordate in realitate, instantele au hotarat ca reclamantul beneficia de un tratament medical si un regim alimentar coespunzatoare.

(ii) Actiune in raspundere civila delictuala

24. La 30 iulie 2008, reclamantul a sesizat instantele din Giurgiu cu o actiune in raspundere civila delictuala impotriva Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), solicitand plata unor despagubiri pentru agravarea starii sale de sanatate ca urmare a conditiilor de detentie precare. Prin Hotararea din 4 mai 2009, confirmata prin Hotararea definitiva din 15 ianuarie 2010 a Tribunalului Giurgiu, Judecatoria Giurgiu a respinsa actiunea ca nefondata, motivand ca nu existau probe ca starea de sanatate a reclamantului s-a agravat ca urmare a conditiilor de detentie.

(iii) Alte demersuri ale reclamantului

25. Intr-o scrisoare din 4 mai 2004, inspectorii Ministerului Justitiei i-au raspuns reclamantului la plangerea sa privind neacordarea tratamentului medical ca afirmatiile sale sunt nefondate, ca a fost spitalizat de 5 ori de cand a fost condamnat, a beneficiat de ingrijirile corespunzatoare si de examene medicale periodic in penitenciarele-spital si ca avea o stare buna de sanatate.

26. In 2007, reclamantul a introdus o plangere penala impotriva medicului Penitenciarului Bucuresti-Jilava pentru neacordarea tratamentului medical. La 26 iunie 2007, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva medicului. In urma contestatiei reclamantului, prin Hotararea definitiva din 27 noiembrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat aceasta decizie.

2. Afectiunile dentare ale reclamantului

27. La 13 noiembrie 2000, cu ocazia transferului sau la Penitenciarul Rahova, s-a mentionat in fisa medicala a reclamantului ca acesta suferise o operatie la stomac si ca nu mai avea niciun dinte.

28. La 4 ianuarie 2002 si 14 ianuarie 2004, ANP i-a raspuns reclamantului, care solicitase punerea unor proteze dentare, ca figura in dosarul medical, printre altele, cu edentatie totala. ANP a precizat ca cele doua proteze dentare mobile necesare reclamantuli costau intre 60 si 85 de euro (EUR) in acea perioada si ca, potrivit reglementarilor in vigoare, daca dorea sa isi puna aceste proteze, reclamantul trebuia sa dispuna de aceasta suma.

29. Reclamantul, inapt sa presteze munca in penitenciar din cauza bolilor sale si lipsit de orice legatura cu familia, nu dispunea de nicio suma de bani. De asemenea, acesta afirma ca si-a pierdut o parte din dinti dupa ce a fost supus unor violente in timpul unei detentii anterioare.

30. La 9 iunie 2004 si 5 prilie 2005, reclamantul a fost examinat de un medic stomatolog, diagnosticul fiind edentatie totala.

31. Considerand ca in penitenciar nu beneficia de un tratament corespunzator pentru bolile de care suferea si, mai ales, ca nu avea posibilitatea de a presta munca pentru plata protezelor dentare, reclamantul a adresat in mai multe randuri instantelor interne cereri pentru intreruperea executarii pedepsei inchisorii. In baza expertizelor medico-legale in care se constata ca reclamantul putea fi ingrijit in sistemul penitenciar, instantele i-au respins cererile ca nefondate (hotararile definitive ale Judecatoriei Giurgiu din 18 octombrie 2004 si 27 iunie 2005).

32. La 20 august 2008, in urma unui nou examen medical prin care s-a constatat lipsa totala a dintilor, reclamantul a solicitat expres punerea unei proteze mobile.

33. Referitor la protezele dentare, autoritatile din sistemul penitenciar i-au confirmat reclamantului, la 20 august si la 31 octombrie 2008, faptul ca, in temeiul Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.897/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta trebuia sa acopere o parte din costurile serviciilor medicale in cauza, astfel ca protezele urmau sa fie puse atunci cand va avea suma necesara.

C. Pretinsele rele tratamente din penitenciarul-spital

34. Potrivit reclamantului, la 28 aprilie 2005, cand reclamantul era internat in Penitenciarul-Spital Bucuresti-Rahova, un gardian insarcinat cu supravegherea sa l-a lovit cu piciorul, in prezenta medicului P., dupa ce reclamantul s-a plans de furtul unor obiecte. Drept urmare, la 20 sau 21 mai 2005, acesta a fost transferat de la Penitenciarul-Spital Bucuresti-Jilava inapoi la Penitenciarul-Spital Bucuresti-Rahova, unde a fot tinut legat cu catuse de pat timp de doua zile.

35. La 30 mai 2005, reclamantul a depus la conducerea Penitenciarului Giurgiu si la ANP un memoriu in care reclama furtul unor obiecte personale. Intr-o nota din 1 iunie 2005, intocmita in urma unei anchete, ANP a clasat cauza, motivand ca faptele denuntate nu erau confirmate de probe. La 6 iunie 2005, decizia ANP a fost comunicata reclamantului.

36. Reclamantul a depus un memoriu similar la Parchetul National Anticoruptie, care in octombrie 2005 l-a informat ca plangerea sa a fost trimisa Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.

D. Alte proceduri

37. La 2 februarie 2006, directorul Penitenciarului Bucuresti-Jilava l-a informat pe reclamant ca a primit timbre de 3 ori in perioada noiembrie-decembrie 2005 si ca afirmatiile sale privind neacordarea timbrelor pentru corespondenta erau nefondate.

38. Alte actiuni intentate de reclamant in fata parchetului si a instantelor interne au fost respinse ca nefondate ori se afla inca pe rol: revizuirea hotatarii penale prin care a fost condamnat; acordarea unei pensii pentru limita de varsta in urma recunoasterii unui grad de invaliditate pentru bolile sale (Hotararea definitiva din 15 septembrie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti de respingere a actiunii pentru nerealizarea stagiului de cotizare minim prevazut de lege); plangeri penale imporiva unor terti (Hotararea definitiva din 26 februarie 2008 a Tribunalului Teleorman); partaj succesoral (procedura pe rol).

II. Dreptul si practica interne si internationale relevante

A. Dispozitiile legale referitoare la conditiile de detentie

1. Dreptul si jurisprudenta interne relevante

39. Un rezumat al dispozitiilor de drept intern relevant referitor la drepturile persoanelor aflate in stare de detentie este prezentat in Cauza Marcu impotriva Romaniei (nr. 43.079/02, pct. 42, 26 octombrie 2010).

40. Guvernul prezinta Curtii exemple din jurisprudenta instantelor nationale privind drepturile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate; astfel, acesta prezinta 16 hotarari definitive din 2005, 2006 si 2007, intemeiate pe Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate (OUG nr. 56/2003) si pe Legea nr. 275/2006, referitoare la dreptul la tratament medical, dreptul de acces la dosar; dreptul la corespondenta si necesitatea de a beneficia de o alimentatie corespunzatoare in functie de starea de sanatate a persoanei in cauza. De asemenea, acestea se refera la contestatii ale sanctiunilor disciplinare, plangeri impotriva conditiilor de transport necorespunzatoare sau a transferului intr-o camera de cazare cu fumatori, precum si impotriva refuzului administratiei de a consemna refuzurile de hrana.

41. In una dintre deciziile prezentate in fata Curtii, o persoana privata de libertate se plangea ca a fost obligata sa doarma in acelasi pat cu alti 2 detinuti, fapt in urma caruia a inceput sa sufere de insomnie. In Hotararea definitiva din 16 iunie 2006, sesizat cu o plangere intemeiata pe OUG nr. , Tribunalul dolj a examinat aceste acuzatii din perspectiva dreptului la tratament medical. Intr-o alta hotarare, in temeiul Legii nr. 275/2006, o alta persoana privata de libertate s-a plans ca administratia penitenciarului i-a respins cererea pentru acordarea unor tratamente dentare al caror cost uma sa il suporte personal, motivand ca interventiile respective nu se puteau realiza la cabinetul stomatologic al penitenciarului. Prin Sentinta din 21 martie 2007, judecatoria respectiva din Bucuresti a admis plangerea acestuia, dupa ce a observat ca in cadrul actiunii respective nu putea examina calitatea tratamentului medical, o astfel de examinare fiind posibila numai in cadrul unei actiuni in raspundere civila delictuala.

2. Rapoartele internationale privind conditiile de detentie

42. Concluziile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) formulate in urma vizitelor efectuate in penitenciarele din Romania, precum si observatiile cu caracter general ale CPT sunt rezumate in Hotararea Bragadireanu impotriva Romaniei (nr. 22.088/04, pct. 73-76, 6 decembrie 2007).

43. In ceea ce priveste Penitenciarul Bucuresti-Jilava, raportul CPT publicat in aprilie 2003, in urma vizitei din februarie 1999, precum si concluziile raportului Biroului Comisarului pentru Drepturile Omului, publicat la 29 martie 2006, in urma vizitei efectuate in Romania de catre membrii acestuia in perioada 13-17 septembrie 2004, sunt prezentate in partile relevante in cauzele Viorel Burzo impotriva Romaniei (nr. 75.109/01 si 12.639/02, pct. 68, 30 iunie 2009) si Eugen Gabriel Radu impotriva Romaniei (nr. 3.036/04, pct. 14, 16 si 17, 13 octombrie 2009). In ultimul sau raport publicat la 11 decembrie 2008, in urma vizitei sale din iunie 2006 la mai multe penitenciare din Romania, CPR a precizat:
"§ 70: [...] Comitetul este foarte ingrijorat de faptul ca lipsa paturilor ramane o problema constanta nu numai in penitenciarele vizitate, ci si la nivel national si aceasa situatie persista de la prima vizita in Romania, din 1995. Este timpul sa se ia masuri de anvergura pentru a pune capat definitiv acestei situatii inacceptabile. CPT face apel la autoritatile romane pentru initierea unei actiuni prioritare si decisive pentru ca fiecare detinut cazat intr-un penitenciar sa dispuna de un pat.
In schimb, Comitetul este multumit ca, la scurt timp dupa vizita din iunie 2006, norma oficiala a spatiului vital pentru fiecare detinut in celule a ajuns de la 6 m2 (ceea ce reprezenta o suprafata de mai mult sau mai putin de 2 m2 pentru fiecare detinut) la 4 m2 sau 8 m3. CPT recomanda autoritatilor romane sa ia masurile necesare pentru ca norma de 4 m2 de spatiu vital pentru fiecare detinut in celulele colective sa fie respectata in toate penitenciarele din Romania".

44. Extrasele relevante din Recomandarea nr. (2006)2 a Comitetului Ministrilor catre statele membre cu privire la normele penitenciare europene, adoptata la 11 ianuarie 2006, sunt descrise in hotararile Enea impotriva Italiei [(MC), nr. 74.912/01, pct. 48, CEDO 2009-...] si Rupa impotriva Romaniei [(nr. 1), nr. 58.478/00, pct. 88, 16 decembrie 2008].

3. Alte rapoarte privind conditiile de detentie

45. La 18 martie 2004, APADOR-CH^1 a vizitat Penitenciarul Giurgiu. In raportul intocmit in urma vizitei la sectia destinata detinutilor periculosi, s-a constatat ca suprafata camerelor era de 4,5 m2 pentru doua persoane. Camerele aveau la intrare un hol si un spatiu amenajat pana in dreptul ferestrei, separate de camera prin grijale metalice. Camera avea un WC de tip turcesc si o chiuveta, neseparate de restul camerei. Detinutii aveau acces la dusuri o data pe saptamana. Pe acoperisul cladirii era amenajat un spatiu ("custi metalice") pentru exercitii fizice sau plimbare.
^1 Rectificat la 10 ianuarie 2012; textul era urmatorul: "organizatia neguvernamentala romana Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki («APADOR-CH»)".

46. Raportul intocmit de APADOR-CH a fost transmis ANP, care, in raspunsul din 29 aprilie 2004 nu a formulat observatii referitoare la conditiile materiale de detentie.

B. Dispozitii privind ingrijirile medicale (inclusiv stomatologice) ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate

47. In ceea ce priveste, in special, dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, dispozitiile relevante ale Legii nr. 23/1969 privind executarea pedepselor si cele ale OUG nr. 56/2003 sunt descrise in Cauza Maciuca impotriva Romaniei (nr. 25.763/03, pct. 14, 26 mai 2009). Legislatia relevanta in materie de asigurari de sanatate pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate este descrisa in Cauza V.D. impotriva Romaniei (nr. 7.078/02, pct. 73-79, 16 februarie 2010).

48. In conformitate cu legislatia in vigoare privind organizarea si functionarea Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (denumita in continuare CASAOPSNAJ), persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate sunt asigurate in acest sistem, contributiile lor fiind platite din bugetul statului. Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) adopta anual, prin ordin al ministrului, normele de aplicare a contractului-cadru care prevede conditiile acordarii asistentei medicale publice. In 2004, tratamentele protetice si protezele dentare erau acoperite 100% de sistemul de securitate sociala. In perioada 2002-2003 si 2005-2006 legislatia in materie nu a prevazut tratamente protetice gratuite pentru persoanele private de libertate. In 2009, CNAS suporta 60% din costuri, contributia personala fiind de 40%.

49. Prin scrisoarea din 8 iunie 2007, adresata agentului guvernamental in fata Curtii, CASAOPSNAJ a precizat ca suporta costurile pentru stomatologie persoanelor afiliate doar pentru tratamentele efectuate in cabinetele cu care a incheiat o conventie. CASAOPSNAJ preciza si faptul ca pana la 31 decembrie 2006, nicio conventie nu fusese semnata cu cabinetele stomatologice din cadrul penitenciarelor, "din cauza faptului ca sistemul lor de organizare nu corespundea celui impus de Contractul-cadru".

50. Hotararea Guvernului nr. 1.897/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 16 ianuarie 2007, a aprobat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006. Art. 28 prevedea ca in situatia in care persoana privata de libertate si-a pierdut mai mult de 50% din functia masticatoare in perioada detentiei si se constata ca analizarea veniturilor sale ca nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale pentru tratamentul protetic (conform Contractului-cadru), aceasta va fi suportata de autoritati.

51. Hotararea Guvernului nr. 1.113/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 14 decembrie 2010, a modificat art. 28 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006. Aceasta prevedea ca, atunci cand persoana privata de libertate a carei functie masticatorie este grav afectata, cu consecinte asupra functiei digestive (situatie constatata de medic specialist din sistemul penitenciar), nu beneficiaza de venituri, contravaloarea contributiei personale va fi suportata din bugetul unitatii penitenciare, in limita fondurilor disponibile, sau din alte surse prevazute de lege.

C. Dispozitii privind masurile de securitate aplicate persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate internate in spital

52. Rapoartele intocmite de APADOR-CH si CPT in care se mentioneaza practica incatusarii persoanelor private de libertate in timpul transferului catre un spital public sunt prezentate in Cauza Tanase impotriva Romaniei (nr. 5.269, pct. 46-49, 12 mai 2009).

53. In 2005, masurile de securitate luate in timpul internarii unei persoane private de libertate intr-un spital public erau reglementate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 945 din 9 martie 2000 privind planul de masuri pentru prevenirea evenimentelor negative si cresterea sigurantei obiectivelor si misiunilor si prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1.165 din 19 mai 1997 pentru aprobarea planului-cadru de actiune in cazul unor manifestari de indisciplina si revolta din partea persoanelor detinute; aceste ordine nu au fost publicate. De la data adoptarii Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 la 16 ianuarie 2007, a fost interzisa utilizarea catuselor metalice pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se afla intr-o unitate sanitara [art. 159 alin. (3)].


IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 3 din Conventie

54. Invocand in fond art. 3 din Conventie, reclamantul se plange de conditiile de detentie necorespunzatoare si, in special, de supraaglomerare in penitenciarele Craiova, Giurgiu si, mai ales, Bucuresti-Jilava. Acesta imputa autoritatilor faptul ca nu i-au asigurat in mod constant trtamentul medical si regimul alimentar prescrise de medici pentru bolile sale. In special, el se plange de refuzul acestora de a-i asigura o proteza care i-ar fi permis atentuarea efectelor edentatiei totale de care sufera. In cele din urma, acesta se plange ca in data de 28 aprilie 2005 a fost supus unor rele tratamente din partea unui gardian care il supraveghea in Penitenciarul-Spital Bucuresti-Rahova si ca a fost legat cu catuse de pat timp de doua zile in spitalul mentionat, fara ca autoritatile sa efectueza o ancheta efectiva.

55. Curtea va analiza aceste capete de cerere din perspectiva art. 3 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:
"Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."

A. Cu privire la admisibilitate

1. Argumentele partilor

56. Guvernul invoca inadmisibilitatea tuturor partilor acestui capat de cerere pentru neepuizarea cailor de recurs interne. Acesta considera ca reclamantul ar fi putut introduce actiuni in temeiul OUG nr. 45/2003 si, ulterior, al Legii nr. 275/2006, ce garanteaza drepturile persoanelor cae executa o pedeapsa privativa de libertate, pentru a se plange de conditiile de detetentie si neacordarea tratamentului medical. De asemenea, Guvernul precizeaza ca reclamantul nu s-a plans niciodata ca nu a primit hrana in timpul transferului din 17 mai 2003 de la Penitenciarul Craiova la Penitenciarul Giurgiu. Acesta adauga ca reclamantul nu a formulat plangere penala pentru rele tratamente impotriva personalului din Penitenciarul-Spital Bucuresti-Rahova pentru a denunta incidentul din 28 aprilie 2005 si nici nu a introdus o actiune intemeiata pe OUG nr. 56/2003 pentru a contesta faptul ca a fost imobilizat cu catuse de pat.

57. Invocand jurisprudenta Curtii in materie, reclamantul sustine ca actiunile indicate de Guvern nu constituie un recurs efectiv referitor la conditiile materiale de detentie. Acesta adauga ca a adresat autoritatilor administrative interne mai multe plangeri privind neacordarea tratamentului medical si ca acestea nu l-au informat ca ar trebui sa recurga la procedura prevazuta de OUG nr. 56/2003. Acesta precizeaza ca, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 275/2006, a adresat instantelor nationale mai multe plangeri privind neacordarea tratamentului medical, plangeri care au fost respinse ca nefondate. Acesta precizeaza ca, din cauza lipsei de resurse, i-ar fi greu sa prezinte avizul unui medic independent care sa confirme afirmatiile sale referitoare la degradarea starii sale de sanatate ca urmare a acordarii unui tratament medical necorespunzator. In ceea ce priveste tratamentul stomatologic, reclamantul considera ca actiunile indicate de Guvern sunt lipsite de relevanta in acest caz, in masura in care refuzul autoritatilor de a-i asigura o proteza dentara a fost justificat prin lipsa de resurse proprii si a fost in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

58. Referitor la incidentul din 28 aprilie 2005, reclamantul observa ca plangerea sa depusa la parchet a ramas fara raspuns. In ceea ce priveste faptul ca a fost imobilizat cu catuse de pat in Penitenciarul-Spital Bucuresti-Rahova, acesta considera ca, in conditiile in care normele legale in vigoare la vremea respectiva prevedeau aceasta masura de siguranta, orice plangere adresata autoritatilor nu ar fi avut sanse de succes.

2. Motivarea Curtii

a) Capete de cerere care trebuie declarate admisibile

59. In ceea ce priveste conditiile materiale de detentie, Curtea reaminteste ca a hotarat deja ca, din cauza caracterului specific al capatului de cerere formulat de reclamant, care vizeaza mai ales supraaglomerarea din penitenciare, OUG nr. 56/2003 nu constituia o cale de recurs efectiva care trebuia epuizata de reclamant (Petrea imporiva Romaniei, nr. 4.792/03, pct. 37, 29 aprilie 2008, precum si Eurgen Gabriel Radu impotriva Romaniei, nr. 3.036/04, pct. 23, 13 octombrie 2009). Argumentele Guvernului nu pot conduce in cauza la o concluzie diferita. Curtea observa ca OUG nr. 56/2003 a fost inlocuita de Legea nr. 275/2006, care aduce mai multe clarificari privind conditiile materiale de detentie. Totusi, Curtea observa ca problemele cauzate de supraaglomerarea din penitenciare aveau in aparenta un caracter structural si nu se refereau doar la situatia personala a reclamantului [Kalachnikov impotriva Rusiei (dec.), nr. 47.095/99, 18 septembrie 2001]. De asemena, Guvernul nu a demonstrat cu exemple relevante din jurisprudenta ca aceasta procedura constituie un recurs efectiv. Prin urmare, exceptia Guvernului nu poate fi retinuta pentru aceasta parte a capatului de cerere.

60. In ceea ce priveste neacordarea tratamentului stomatologic reclamantului si, in special, cererea sa pentru o proteza dentara, tinand seama de acoperirea efectiva, din sistemul public, a asigurarilor de sanatate pentru persoanele private de libertate, in aceasta privinta, Curtea a stabilit deja ca nu existau cai de recurs efective care trebuiau epuizate in baza PUG nr. 56/2003 (V.D., citata anterior, pct. 86). Prin urmare, exceptia Guvernului nu poate fi retinuta nici pentru aceasta parte a capatului de cerere. Exemplele din jurisprudenta citate de Guvern referitoare la actiuni in temeiul Legii nr. 275/2006, nu demonstreaza ca acest recurs este eficient pentru persoanele private de libertate lipsite de resurse, precum reclamantul.

61. Curtea constata ca aceste capete de cerere ale reclamantului, intemeiate pe conditiile materiale de detentie si pe neacordarea tratamentului stomatologic, nu sunt in mod vadit nefondate, in sensul art. 35 § 3 din Conventie. Pe de alta parte, Curtea subliniaza ca acestea nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necear sa fie declarate admisibile.

b) Capete de cerere care trebuie declarate inadmisibile

62. Referitor la presupusa agresiune din data de 28 aprilie 2005, Curtea observa ca reclamantul nu a demonstrat ca a sesizat in mod valabil organele judiciare nationale printr-o plangere penala impotriva prezumtivilor agresori pentru relele tratamente aplicate. Prin urmare, trebuie admisa exceptia Guvernului cu privire la aceasta parte a capatului de cerere, care trebuie respinsa pentru neepuizarea cailor de recurs interne, in conformitate cu art. 35 § 1 si 4 din Conventie.

63. Avand in vedere faptele relevante, Curtea considera ca nu este necesar sa examineze exceptia Guvernului referitoare la celelalte capete de cerere formulate de reclamant, deoarece considera ca acestea sunt oricum inadmisibile, pentru motivele mentionate mai jos.

(i) Referitor la tratamentul medical acordat reclamantului

64. Curtea observa, pe de o parte, ca, desi reclamantul avea la dispozitie o cale de recurs efecgtiva in temeiul dispozitiilor OUG nr. 56/2003 (Petrea impotriva Romaniei, nr. 4.792/03, pct. 35-36, 29 aprilie 2008) pentru a se plange de neacordarea tratamentului medical corespunzator bolilor sale, acesta nu a folosit aceasta cale timp de mai multi ani. Atunci cand a recurs la procedura prevazuta de Legea nr. 275/2006, instantele nationale au stabilit, in baza dosarului medical al reclamantului, ca acestuia i s-a acordat un tratament medical efectiv.
Reclamantul, care a beneficiat de asistenta judiciara (supra, pct. 2), nu a prezentat Curtii niciun element de natura sa puna la indoiala constatarile instantelor nationale ori sa demonstreze cauzele bolilor sale (mutatis mutandis, V.D., citata anterior, pct. 100). In cele din urma, Curtea observa ca din dosar reiese ca reclamantul a refuzat de mai multe ori fie sa se supuna examinarii medicale, fie sa primeasca tratament medical, fie sa se interneze intr-un penitenciar-spital.

65. Rezulta ca acest capat de cerere este in mod vadit nefondat si trebuie respins in conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) si § 4 din Conventie.

(ii) Referitor la legarea de pat cu catuse

66. In cazul de fata, Curtea considera ca reclamantul nu a prezentat elemente suficiente in sustinerea afirmatiilor sale. Intr-adevar, acesta nu face decat sa se refere la ordinele ministrului justitiei nr. 945/2000 si nr. 1.165/1997 aplicabile in materie, ordine care au caracter secret. Prin urmare, Curtea nu poate face speculatii privind continutul acestor dispozitii (Tanase impotriva Romaniei, nr. 5.269/02, pct. 78, 12 mai 2009). Reclamantul ar fi trebuit sa recurga la alte mijloace de proba in sustinerea afirmatiilor sale, de exemplu de declaratii ale altor persoane private de libertate. De altfel, Curtea observa ca, potrivit informatiilor de care dispune (Tanase, citata anterior, pct. 46 si 47), masura imobilizarii cu catuse se aplica, la data faptelor, in momentul internarii persoanelor private de libertate in spitale publice, aceasta masura nefiind aplicata in timpul transferului acestora in spitale apartinand sistemului penitenciar, cum s-a intamplat in acest caz.

67. Rezulta ca acest capat de cerere este in mod vadit nefondat si trebuie respins in conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) si § 4 din Conventie.

B. Cu privire la fond

1. Cu privire la conditiile materiale de detentie

68. Facand trimitere la descrierea conditiilor de detentie pe care a prezentat-o, precum si la jurisprudenta Curtii in materie, Guvernul sustine ca, in speta, conditiile de detentie ale reclamantului erau conforme cu cerintele art. 3 din Conventie.

69. Reclamantul combate varianta Guvernului si face trimitere la concluziile CPT si ale APADOR-CH privind conditiile de detentie din penitenciarele din Romania, in general, precum si din penitenciarele Giurgiu si Bucuresti-Jilava. Acesta se plange in special de supraaglomerarea din penitenciare, conditiile de igiena, starea proasta a saltelelor si lipsa accesului la apa calda. Acesta subliniaza ca, din cauza conditiilor de igiena necorespunzatoare, in penitenciar a contractat tuberculoza.

b) Motivarea Curtii

70. Curtea reaminteste ca masurile privative de libertate sunt insotite de obicei de suferinte si umilire. Cu toate acestea, art. 3 din Conventie impune statului sa sa asigure ca orice prizonier este detinut in conditii care sunt compatibile cu respectarea demnitatii umane, ca modalitatile de executare a pedepsei nu supun persoana in cauza unei suferinte sau unei incercari de o intensitate care depaseste nivelul inevitabil de suferinta inerent detentiei si ca, tinand seama de cerintele practice ale privarii de libertate, sanatatea si confortul persoanei private de libertate sunt asigurate in mod corespunzator [Kudla impotriva Poloniei (MC), nr. 30.210/96, pct. 92-94, CEDO 2000-XI].

71. In ceea ce priveste conditiile de detentie, trebuie luate in considerare efectele cumulative ale acestora, precum si sustinerile specifice ale reclamantului (Dougoz impotriva Greciei, nr. 40.907/98, CEDO 2001-II). Perioada de timp in care o persoana a fost detinuta in conditiile denuntate reprezinta un factor important care trebuie luat in considerare (Alver impotriva Estoniei, nr. 64.812/01, 8 noiembrie 2005). In plus, in anumite cazuri, atunci cand supraaglomerarea din penitenciare atinge un anumit nivel, lipsa de spatiu dintr-o unitate penitenciara poate constitui elementul central care trebuie luat in considerare la aprecierea conformitatii cu art. 3 din Conventie a unei anumite situatii (in acest sens, Karalevicius impotriva Lituaniei, nr. 53.254/99, 7 aprilie 2005).

72. Aplicand principiile mentionate anterior in prezenta cauza, trebuie sa se tina seama de factorul central in cazul de fata, si anume spatiul personal acordat reclamantului in diferitele unitati penitenciare in care a fost detinut. Or, in prezenta cauza, reclamantul a suportat o grava situatie de supraaglomerare. Astfel, chiar daca se tine cont de informatiile prezentate de Guvern, in perioada 2000-2006, fiecare dintre persoanele detinute in aceeasi camera cu reclamantul dispunea de o suprafata cuprinsa intre 1,007 m2 si 3,62 m2, aceasta fiind cu mult inferioara normei recomandate autoritatilor romane in raportul CPT (supra, pct. 43).

73. De asemenea, cel putin pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 275/2006, care a modificat durata plimbarii in aer liber, reclamantul fusese inchis in camera o mare parte din zi, beneficiind de plimbare in curtea penitenciarului doar pentru un timp foarte scurt (Dimakos impotriva Romaniei, nr. 10.675/03, pct. 46, 6 iulie 2010). Pe langa problema supraaglomerarii din penitenciare, acuzatiile reclamantului referitoare la conditiile de igiena, in special lipsa accesului la apa curenta si lipsa curateniei, sunt mai mult decat plauzibile si reflecta realitatile descrise de CPT in diferitele rapoarte intocmite in urma vizitelor sale in penitenciarele din Romania (mutatis mutandis, Dimakos, citata anterior, pct. 47).

74. Curtea precizeaza ca a constatat deja incalcari ale art. 3 din Conventie in cauze similare in care reclamantii denuntau conditiile materiale de detentie din penitenciarele Bucuresti-Jilava si Giurgiu, in special in ceea ce priveste supraaglomerarea si, cu titlu accesoriu, conditiile de igiena (Maciuca, citata anterior, pct. 24-27, Eugen Gabriel Radu, citata anterior, pct. 29-33, Bragadireanu, citata anterior, pct. 95, si Marian Stoicescu impotriva Romaniei, nr. 12,934/02, pct. 24, 16 iulie 2009).

75. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea concluzioneaza ca respectivele conditii de detentie ale reclamantului, in special supraaglomerarea din camerele in care a fost cazat si conditiile de igiena, combinate cu durata detentiei sale in asemenea conditii, trebuie analizate ca un tratament degradant contrar art. 3 din Conventie. Prin urmare, aceasta dispozitie a fost incalcata.

76. Desi Curtea ia act de faptul ca reclamantul a fost diagnosticat cu tuberculoza in cursul detentiei, nu considera necesar sa examineze, in prezenta speta, argumentele reclamantului in acest sens (a contrario, Dobri impotriva Romaniei, nr. 25.153/04, pct. 53, 14 decembrie 2010). De altfel, Curtea observa ca reclamantul a beneficiat de supraveghere medicala, astfel incat, in prezent, este vindecat de aceasta boala.

2. Cu privire la tratamentul stomatologic

a) Argumentele partilor

77. Guvernul sustine ca reclamantul suferea inca de la inceputul detentiei de lipsa totala a dintilor. Facand trimitere la legislatia interna relevanta (supra, pct. 48-50), acesta precizeaza ca in ceea ce priveste persoanele aflate in executarea unor pedepse privative de libertae, casa de asigurari suporta cota-parte din costul tratamentului pentru afectiunile dentare, inclusiv pentru protezele dentare. Diferenta, asa-numita "co-plata", poate fi suportata fie de ANP, in limita fondurilor alocate din bugetul de stat, fie de beneficiarul tratamentului, de exemplu reclamantul. Guvernul observa ca dupa 2009 reclamantul nu a facut cerere pentru proteza dentara la cabinetul medical din cadrul Penitenciarului Giurgiu, unde isi executa pedeapsa in prezent.

78. Reclamantul raspunde ca la inceputul detentiei sale, la 20 noiembrie 1999, nu suferea decat de gastrita si ca abia la 13 noiembrie 2000, data transferului sau la Penitenciarul Rahova, s-a constatat edentatia totala si s-a consemnat in fisa sa medicala. Acesta precizeaza ca nu are resurse financiare si ca, din cauza starii sale de sanatate precare, nu poate munci in penitenciar pentru a castiga bani. In consecinta, nu poate acoperi partea sa din costuri pe care trebuie sa o suporte conform prevederilor interne pentru a obtine o proteza dentara. Acesta subliniaza ca, desi in 2004, costul unei proteze dentare era acoperit integral de asigurarea de sanatate, ANP l-a informat ca trebuia sa suporte o parte din costuri.

79. Acesta adauga ca lipsa dintilor i-a agravat starea de sanatate. In opinia sa, faptul ca nu exista nicio derogare in cadrul legislativ in favoarea persoanelor private de libertate fara resurse face imposibila remedierea problemelor sale de sanatate. Or, statul trebuie sa isi indeplineasca obligatiile pozitive de a asigura persoanelor private de libertate care sufera de edentatie totala o posibilitate oarecare de a mesteca alimentele. O astfel de obligatie pozitiva nu este excesiva, tinand seama de costul redus al protezelor dentare.

b) Motivarea Curtii

80. Curtea face trimitrere la principiile fundamentale care rezulta din jurisprudenta sa referitoare la supravegherea medicala si tratamentul medical in cazul unei persoane aflate in executarea unei pedepse privative de libertate [Kudla, citata anterior, pct. 91, precum si Paladi impotriva Moldovei (MC), nr. 39.806/06, pct. 71, 10 martie 2009]. Curtea trebuie sa examineze daca reclamantul a avut acces la ingrijirile medicale curente pe care autoritatile s-au angajat sa le ofere persoanelor suferinde de aceeasi afectiune [a se vedea, mutatis mutandis, Nitecki impotriva Ploniei (dec.), nr. 65.653/01, 21 martie 2002, Pentiacova si altii impotriva Moldovei (dec.), nr. 14.462/03, 4 ianuarie 2005 si Gheorghe impotriva Romaniei (dec.), nr. 19.215/04, 22 septembrie 2005]. Aceasta reaminteste ca a stabilit deja ca statul era responsabil de incalcarea art. 3 din Conventie, ca urmare, in special, a unei reglementari ineficiente in materie de asigurari sociale pentru persoanele private de libertate (V.D., citata anterior, pct. 96).

81. In speta, Curtea observa ca din documentele medicale prezentate reiese ca prima mentiune referitoare la edentatia totala a reclamantului a fost facuta la 13 noiembrie 2000, cu ocazia transferului, in conditiile in care acesta se afla in stare de detentie din noiembrie 1999. De asemenea, trebuie luate in considerare afirmatiile reclamantului, conform carora acesta isi pierduse o parte din dinti in timpul unei detentii anterioare.

82. In continuare, Curtea constata ca, dupa cum reiese din toate documentele prezentate de parti, diagnosticul reclamantului care atesta nevoia acestuia de proteze dentare a fost reconfirmat de mai multe ori in perioada 2002-2008, fara ca protezele sa ii fie furnizate efectiv. Motivul prezentat reclamantului a fost intotdeauna imposibilitatea acestuia de a suporta o parte a costului acestora.

83. Prin scrisoarea sa din 8 iunie 2007, casa de asigurari la care reclamantul era afiliat, in calitatea sa de persoana privata de libertate (CASAOPSNAJ), preciza, pe de o parte, ca suporta cheltuielile stomatologice pentru persoanele aflate doar in cazul tratamentelor realizate in cabinetele cu care aceasta a incheiat o conventie si, pe de alta parte, ca nicio conventie de acest tip nu fusese semnata cu cabinetele stomatologice din cadrul penitenciarelor, "din cauza faptului ca sistemul lor de organizare nu corespundea celui impus de Contractul-cadru" (a se vedea supra, pct. 49).

84. Curtea deduce ca, in calitate de persoana privata de libertate, reclamantul nu ar fi putut obtine proteze dentare decat platind pretul lor integral. Starea sa de saracie, cunoscuta si acceptata de autoritati, nu ii permitea sa isi procure protezele prin mijloace proprii. Aceste elemente ii sunt suficiente Curtii pentru a stabili ca, in ceea ce il priveste pe reclamant, legislatia in materie de asigurari sociale pentru persoanele private de libertate, care stabilea cota de participare la costurile protezelor dentare, era ineficienta (V.D., citata anterior, pct. 96). Pe de alta parte, Guvernul nu a explicat in mod convingator de ce reclamantului nu i-au fost puse protezele necesare in anul 2004, cand reglementarile in vigoare prevedeau o acoperire integrala a costului protezelor. In plus, in 2008, desi o dispozitie legala prevedea o exceptie de la plata integrala a costurilor, reclamantul, lipsit de resurse, a fost refuzat din nou.

85. Curtea ia act de noile dispozitii legale care prevad, in anumite conditii, gratuitatea acestui tip de tratament (a se vedea supra, pct. 51). Totusi, tinand seama de modalitatea organizarii sistemului de rambursare, Guvernului ii revine sarcina de a demonstra eficienta noilor dispozitii.

86. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea ajunge la concluzia ca a fost incalcat art. 3 din Conventie.

II. Cu privire la celelalte pretinse incalcari

87. In temeiul art. 6 § 1 din Conventie, reclamantul se plange de solutia data in mai multe proceduri civile si penale pe care le-a intentat impotriva unor terti (plangere penala impotriva a 2 procurori, procedura impotriva casei de pensii etc.) sau care i-au fost intentate (procedura penala de fond etc.). Invocand, in fond, art. 8 din Conventie, acesta pretinde de asemenea ca autoritatile penitenciarelor nu i-au acordat rapid, constant si in numar suficient timbre pentru corespondenta sa cu Curtea. Invocand art. 1 din Protocolul nr. 1, acesta se plange de faptul ca autoritatile nu i-au restituit un atelaj cu cai confiscat in timpul regimului comunist.

88. Tinand seama de toate elementele de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte cu privire la pretentiile formulate, Curtea nu a constatat cicio aparenta privind incalcarea drepturilor si libertatilor garantate de articolele Conventiei, iar pretentiile trebuie sa fie respunse ca fiind in mod vadit nefondate in conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) si § 4 din Conventie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

89. Art. 41 din Conventie prevede:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiiu

90. Reclamantul pretinde 70.000 euro (EUR) cu tilu de prejudiciu moral pe care l-ar fi suferit.

91. Guvernul considera ca nu exista niciun raport de cauzalitate intre pretinsele incalcari ale Conventiei si prejudiciul invocat, ca o eventuala hotarare a Curtii ar putea constitui in sine o reparatie suficienta si ca, in orice caz, suma pretinsa este excesiva in raport cu juridsprudenta Curtii in materie.

92. Curtea considera ca trebuie sa i se acorde reclamantului suma de 14.300 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecata

93. De asemenea, reclamantul solicita 5.209,85 EUR cu titlu de cheltuieli de judecata in fata Curtii, din care 4.909,85 EUR pentru onorariul avocatului si 300 EUR pentru cheltuielile cu corespondenta ale APADOR-CH. In conventia de asistenta juridica incheiata intre reclamant si doamna avocat Diana Olivia Hatneanu se mentioneaza ca suma acordata de Curte cu titlu de onorariu va fi platita direct acesteia din urma. Reclamantul a depus la dosar un centralizator cu numarul de ore lucrate de avocatul sau si contractul de asistenta juridica. Acesta a mai depus la dosar conventia incheiata cu APADOR-CH, prin care aceasta asociatie se angaja sa suporte cheltuielile de secretariat necesare pentru sustinerea prezentei cereri in fata Curtii.

94. Guvernul considera ca onorariul avocatului este excesiv si ca nu este necesar. De asemenea, acesta subliniaza ca reclamantul nu a prezentat niciun document justificativ pentru suma de 300 EUR solicitata cu titlu de cheltuieli de secretariat pentru APADOR-CH.

95. In conformitate cu jurisprudenta Curtii, un reclamant nu poate sa obtina rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al cuantumului acestora [a se vedea, de exemplu,l Nilsen si Johnsen impotriva Norvegiei (MC), nr. 23.118/93, pct. 62, CEDO 1999-VIII]. In prezenta speta, reclamantul indica in detaliu si cu precizie defalcarea cheltuielilor. Insa, tinand cont de natura cauzei, de documentele de care dispune si de criteriile mentionate anterior, Curtea considera rezonabil sa aloce suma de 4.000 EUR pentru onorariul avocatului, urmand a se plati direct doamnei avocat Diana Olivia Haneanu. Din aceasta suma, trebuie scazuta suma de 850 EUR, reprezentand asistenta judiciara. De asemenea, Curtea considera ca este rezonabil sa acorde suma de 300 EUR pentru cheltuielile suportate de APADOR-CH (Cobzaru impotriva Romaniei, nr. 48.254/99, pct. 111, 26 iulie 2007), care se va plati direct acesteia din urma.^1

C. Penalitati de intarziere

96. Curtea considera necesar sa calculeze cuantumul penalitatilor de intarziere in temeiul ratei dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicate de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
CURTEA,

In unanimitate,


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capetele de cerere intemeiate pe art. 3 din Conventie, referitoare la conditiile materiale de detentie si neacordarea tratamentului stomatologic, si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;

2. hotaraste ca a fost incalcat art. 3 din Conventie in ceea ce priveste conditiile materiale de detentie si neacordarea tratamentului stomatologic;

3. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, urmatoarele sume, care trebuie convertite in moneda statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii:
(i) 13.300 EUR (treisprezece mii trei sute euro), plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral – se acorda reclamantului;
(ii) 3.150 EUR (trei mii o suta cincizeci euro) – se acorda direct doamnei avocat Diana Olivia Hatneanu;
(iii) 300 EUR (trei sute euro), plus orice suma ce poate fi datorata de reclamant cu titlu de impozit, pentru cheltuieli de judecata – se acorda direct asociatiei APADOR-CH^2;
b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilittii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;
4) respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere.
--------
^1 Rectificat la 10 ianuarie 2012: textul era urmatorul: "se va plati direct reclamantului".
^2 Rectificat la 10 ianuarie 2012: textul era urmatorul: "se acorda reclamantului".





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
34 useri online

Useri autentificati: