DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Resursa ta de Drept: Cercetarea paternitatii in dreptul american

avocat Magdalena Popeanga
popeanga@dreptonline.ro

Potrivit Legilor Statului Massachusetts cu privire la un copil nascut īn timpul casatoriei parintilor lui, se aplica prezumtia ca acesta este fiul biologic al sotului mamei. Prezumtia, una dintre cele mai vechi si mai puternice, a luat adesea aparenta unei reguli evidente īn dreptul anglo-american, cu exceptia situatiei īn care sotul si sotia marturiseau lipsa relatiilor sexuale īn timpul conceptiei.

si īn dreptul american, ca si īn dreptul anglo-saxon, prezumtia este cunoscuta ca Regula Lordului Mansfield - nobil englez care a sintetizat-o prin numele “decenta si moralitate. De-a lungul timpului, pentru a se justifica cercetarea paternitatii, s-a avut īn vedere interesul public de a-i proteja pe copii īmpotriva pierderii drepturilor de mostenire, grija parinteasc.

A. Cine este tatal.

Raspunsul la īntrebarea “cine este tatal” nu este asa de simplu, precum s-ar putea crede. Exista unele diferente legale importante īntre diferitele situatii relative la paternitate. Īn dreptul american se face distinctie īntre tatal recunoscut, tatal presupus ( prezumtiv), tatal necasatorit, tatal vitreg. Astfel:

Tatal recunoscut este orice tata biologic al unui copil nascut din parinti necasatoriti, dar a carui paternitate a fost stabilita ori prin recunoasterea tatalui, ori prin īntelegerea parintilor. Un tata recunoscut trebuie sa plateasca sprijin material pentru copil.

Un barbat este presupus a fi tatal unui copil, īn cazul īn care mama nu dovedeste contrariul īn tribunal, daca oricare din urmatoarele ipoteze este adevarata:

    el a fost casatorit cu mama īn perioada cānd copilul a fost conceput sau nascut, chiar daca unele state nu considera ca un barbat este presupus tatal copilului īn cazul īn care cuplul s-a despartit;

    el a īncercat sa se casatoreasca cu mama ( chiar daca mariajul nu a fost validat ) si copilul a fost conceput sau nascut īn timpul “mariajului”;

    el s-a casatorit cu mama dupa nasterea copilului si a fost de acord ori sa īsi puna numele pe certificatul de nastere, ori sa sprijine material copilul;

    el a primit copilul īn casa lui si l-a īntretinut ca si cānd ar fi fost al lui.

    Un barbat necasatorit, care lasa īnsarcinata o femeie, este denumit tata necasatorit. Tatal necasatorit are putine drepturi īn ceea ce priveste copilul. De exemplu, nu are dreptul sa-i pretinda mamei sa faca avort, iar daca mama decide sa patreze copilul, el va trebui sa plateasca sprijin material copilului, daca instanta a decis acest lucru, sau daca el recunoaste ca este tatal copilului. Are drept de vizita si poate solicita custodia.

    Un tata vitreg nu este obligat sa īntretina copiii femeii cu care este casatorit, cu exceptia cazului īn care le adopta legal copiii.

    B. Metode de stabilire a paternitatii.

    Ca metode de stabilire a paternitatii distingem:

    Recunoasterea mamei si a tatalui, semnata īn fata notarului, prin care acestia declara ca al lor este copilul. Daca mama este maritata cu un alt barbat, care nu este tatal copilului, recunoasterea trebuie sa fie semnata si de sot. De altfel, aceasta este singura metoda, sub legile statului Massachusetts prin care cel ce pretinde ca este tatal unui copil din casatorie, poate sa stabileasca paternitatea acestuia.

    Stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca initiata:

    printr-o cerere introdusa de pretinsul tata, īn care acesta sustine ca este tatal copilului, situatie diferita de metoda de la punctul 1. De aceea, daca un om pretinde ca el este tatal copilului, iar mama a fost maritata cu altcineva la data nasterii copilului, atunci acelui barbat, īn mod expres, īi este interzis dreptul de a depune cererea.

    printr-o cerere de chemare īn judecata introdusa tot de pretinsul tata, chiar daca mama copilului era maritata cu altcineva la data nasterii copilului. Pentru aceasta el va trebuie sa treaca de o audiere preliminara.

    cerere de chemare īn judecata, introdusa de copil sau de mama, pentru stabilirea paternitatii, care se poate introduce si īn timp ce mama este īnca īnsarcinata, dar, īn privinta careia nu se poate lua nici o decizie cāt timp copilul nu s-a nascut. Daca mama are nevoie de sprijin material īn timpul sarcinii, ea poate depune o cerere pentru a-l obtine. Oricum, ea poate beneficia de acesta doar daca tatal poate sa-l suporte, din punct de vedere financiar. Īn orice caz, mama sau copilul īl pot recupera retroactiv pāna la data nasterii copilului, chiar daca partile au asteptat mai multi ani dupa nasterea copilului, īnainte de a depune cererea de paternitate. Īn practica, se poate cita cazul Revenue vs. Roe din 1991, cānd sprijinul material retroactiv a fost decis pentru o perioada de 10 ani, anterioara depunerii cererii.

    Cu totul diferita este solutia prevazuta īn legile statului Wisconsin, de exemplu, unde īn speta Roberta Jo W. vs. Leroy W, s-a aratat instanta poate crea retroactiv obligatia de īntretinere, dar numai īn conditiile īn care, fiind vorba de copilul major, acesta are mai putin de 19 ani si urmeaza sa obtina o diploma de absolvirea a liceului. Īn fapt, la 12 martie 1976, cānd Roberta Jo s-a nascut, mama sa Jo Ann L. nu a desemnat un tata. Ulterior ea a numit trei posibili tati, printre care si pe pārāt, Leroy W., dar nu a avut loc un proces īn stabilirea paternitatii. La 12 martie 1994 R. J. a īmplinit 18 ani, iar īn mai 1994 a absolvit liceul. Pe 12 august 1994 ea a īnceput procedura pentru a cere stabilirea paternitatii, solicitānd sa fie reprezentata īn proces. Īn noiembrie 1994, ea a introdus o cerere, cerānd instantei sa stabileasca daca unul dintre cei trei pārāti este sau nu tatal sau, iar ulterior, acordarea obligatiei de īntretinere, contributii la asigurarile sociale si cheltuieli medicale. Pentru a se determina paternitatea, instanta a dispus efectuarea testelor medico-legale ale tuturor celor implicati ( mama, copil, pārāti ). Īn urma acestora s-a stabilit ca este 99,79% probabilitatea statistica pentru ca Leroy sa fie tatal. Datorita acestui rezultat obtinut, el este prezumat ca fiind tata. Leroy a cerut instantei sa nu admita cererea privind acordarea obligatiei de īntretinere retroactiv, iar instanta a admis cererea pārātului. Īn consecinta Roberta Jo ataca hotarārea instantei cu apel la Curtea Suprema de Justitie din Wisconsin. Problema de drept pusa era aceea daca Curtea de Apel, sau orice alta instanta, poate sau nu sa creeze retroactiv obligatia de īntretinere pentru o persoana care este adult la momentul la care face o astfel de cerere. Raspunsul este nuantat: da, dar numai daca persoana are mai putin de 19 ani si urmeaza sa obtina o diploma de absolvire a liceului. Īntrucāt, īn fapt, Roberta Jo a absolvit liceul īn mai 1994 si, ulterior, īn august 1994 a īnceput precedura prin care cerea stabilirea paternitatii si acordarea obligatiei de īntretinere retroactiv, pe 22 septembrie 1995 Curtea Suprema de Justitie a decis ca Roberta Jo nu este īn drept sa primeasca, pentru trecut, prezent sau viitor īntretinerea.





    Alte resurse




    Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
151 useri online

Useri autentificati: