DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Cursuri mediatori

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English




(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Sistemul juridic din Romania - raport independent - septembrie 2006: Cap II - Consiliul Superior al Magistraturii - SoJust - Societatea pentru Justitie



--------------------
Autor: SoJust - Societatea pentru Justitie
Sursa: SoJust - Societatea pentru Justitie
Link: http://www.sojust.ro/sistemul-juridic-din-romania-raport-independent-septembrie-2006-/2-consiliul-superior-al-magistraturii.html

--------------------





Consiliul Superior al Magistraturii


-------------
Idei centrale:
  • Membrii CSM trebuie sa desfasoare activitate permanenta.
  • CSM desfasoara atributii neconstitutionale sau pronunta hotarari contrare legii.
  • Magistratii nu se simt ocrotiti contra presiunilor.
  • Populatia nu se simte aparata de eventualele abuzuri ale magistratilor.
    -------------




    1. CSM – autoritate sau puterea


    Consiliul Superior al Magistraturii (aici CSM), regandit fundamental prin revizuirea Constitutiei din 2003 formeaza, alaturi de instantele judecatoresti si Ministerul Public, autoritatile judecatoresti, astfel cum le numeste Constitutia Romaniei in Capitolul VI, Titlul III.

    Practica jumatatilor de masura, a confuziilor in ce priveste definirea unei reale puteri judecatoresti (specifica tuturor decidentilor executivi sau legislativi ce s-au perindat pe scena politica romaneasca din 1990 pana azi) caracterizeaza tocmai actualul design constitutional al CSM.

    Inconsistenta logica, in primul rand, a organizarii actualului CSM consta in faptul ca el cuprinde in alcatuirea sa atat judecatori, cat si procurori.

    Atributia esentiala a CSM este cea de garant al independentei justitiei, concept care este definit de Constitutia Romaniei la art. 126 paragraf 1 ("Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege"). Or, Ministerul Public nu intra in aceasta sintagma. Concluziile unei astfel de aberatii juridice sunt evidente:

    Pe de-o parte, CSM nu ar garanta decat independenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (aici ICCJ) si a instantelor judecatoresti si deci, nefiind investita constitutional cu garantarea independentei sau stabilitatii (iarasi concepte folosite ambiguu de constituant) procurorilor, nu poate sa-si exercite atributii in ce-i priveste pe acestia.

    Pe de alta parte, in continuarea acestui rationament, faptul ca CSM este constituit din judecatori, dar si din procurori, face ca Plenul CSM (format din judecatori, dar si din procurori) sa ia decizii discutabile in ce priveste cariera judecatorilor (propune catre Presedintele Romaniei a numirii si eliberarii din functie a judecatorilor, promovarea judecatorilor[1]), in ce priveste evaluarea, formarea si examenele judecatorilor (organizeaza si valideaza concursurile pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor, dispune organizarea concursurilor de catre judecatori, numeste comisiile pentru evaluarea activitatii judecatorilor[2]), precum si in ceea ce priveste organizarea si functionarea instantelor (convoaca adunarile generale ale judecatorilor, aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea posturilor pentru instante[3]). Or, prin prevederea unor astfel de atributii in sarcina CSM-ului, are loc un amestec inadmisibil in treburile puterii judecatoresti, pentru ca in acest fel reprezentantii Ministerului Public iau decizii esentiale in ce priveste puterea judecatoreasca.

    Asa cum am precizat, acest pacat este unul "adamic", originar. O revizuire a Constitutiei Romaniei va trebui sa transeze aceste ambiguitati, fiind necesara o clarificare a notiunii de "putere constituita in stat", in sensul ca puterea judecatoreasca nu poate cuprinde elemente ce, prin functionare si organizare, au tipicul unei alte puteri (aici ne referim, desigur, la Ministerul Public).

    In aceeasi logica, CSM nu poate face parte din puterea judecatoreasca, pentru simplul motiv mentionat anterior ca nu infaptuieste justitia. El doar garanteaza functionarea independenta a acesteia.

    Aceasta a doua confuzie este intretinuta, se pare, deliberat chiar de CSM. In fapt, CSM confisca independenta instantelor si judecatorilor prin modul de organizare si functionare, prin atributiile pe care si le atribuie sau care i-au fost atribuite. Spre exemplu, CSM a centralizat deciziile ce se iau in ce priveste organizarea si functionarea instantelor, desi aceste atributii ar trebui sa apartina instantelor si doar in masura in care nu reusesc sa rezolve probleme punctuale, doar atunci, pentru realizarea rolului de garant, CSM ar trebui sa intervina. Or, centralizarea excesiva evidenta a deciziilor in ce priveste organizarea si functionarea instantelor creeaza un clar raport de subordonare intre instante si CSM, primele, prin conducatorii sai, fiind nevoite sa apeleze la mijloace neadecvate unei independente reale pentru a obtine hotarari favorabile de la CSM. Cu atat este mai aberant cu cat, asa cum am aratat, conducatorii acestor instante, pe acelasi mecanism al obedientei sunt nevoiti sa apeleze la procurori, adica la reprezentantii unei institutii care nu face parte din puterea judecatoreasca.

    In al doilea rand, membrii CSM creeaza ei insisi aceasta confuzie, tot in mod deliberat. In alegatiile fostului presedinte CSM, atacurile la adresa lui au fost calificate drept atacuri la adresa justitiei, intr-un joc de imagine aberant[4]. Pentru SoJust este clar ca CSM nu se poate erija in reprezentantul puterii judecatoresti, din moment ce din structura sa fac parte ministrul justitiei, procurori si reprezentanti ai societatii civile.

    Dincolo de aceste dificultati constitutionale si legale ce mentin confuzii, complexa componenta a CSM releva ca acesta ar trebui in realitate sa functioneze nu doar pentru magistratura, ci si pentru populatie: CSM ar trebui sa fie interfata dintre cetateni–magistrati-puteri publice: pe primii sa ii apere de abuzurile magistratilor, iar pe acestia din urma sa ii protejeze de presiunile din partea puterilor politice si sociale. Din monitorizarile SoJust privind activitatea CSM se poate desprinde concluzia (trista) ca CSM inca nu isi indeplineste rostul si rolul constitutional in ce priveste garantarea independentei justitiei.

    Mai jos, SoJust releva constatarile monitorizarilor sale privind activitatea CSM:


    2. Componenta CSM



    2.1. Alegerea membrilor CSM si a presedintelui acestuia


    Alegerile pentru CSM de la finalul anului 2004 au fost marcate de lipsa unei campanii electorale adecvate. Majoritatea candidatilor erau magistrati care indeplineau functii de conducere (s-au inscris 119 judecatori si 80 procurori, din care 59, respectiv 25 cu functii de conducere), ceea ce a constituit o presiune asupra celor care ar fi `indraznit` sa le fie contracandidati, stiute fiind puterile administrative si de cariera de pana atunci ale conducatorilor de instante si parchete asupra personalului fara functii de conducere. Asupra unor candidati au fost exercitate si presiuni directe, relevate la timpul respectiv in mass-media.

    Inexplicabil[5], nici fostul CSM, nici cel nou nu au gasit necesar a le analiza insa[6]. Ar fi fost esential ca actualul CSM, tocmai pentru a dovedi transparenta sa in raport nu numai cu opinia publica, dar chiar si fata de cei carora le garanteaza independenta, respectiv judecatori, si pentru a porni la drum liber de orice suspiciuni, sa le fi analizat in primele sedinte de dupa constituire aceste chestiuni.


    2.2. Membrii CSM


    Dincolo de aspectele relevate de presa despre fiecare membru CSM, care nu intotdeauna pot fi corecte, am incercat sa gasim date despre membrii CSM chiar pe site-ul acestei institutii. Cel putin asa ni s-a indicat la o adresa privind transparenta trimisa Consiliului: "Consultarea cu atentie a paginii web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm1909.ro) va ofera posibilitatea de a afla ceea ce ati denumit "biografia profesionala" a membrilor CSM, colectivele si grupurile de lucru din care acestia fac parte si activitatile desfasurate"[7].

    Dar, asa cum am constatat, dup un an de la numirea lor dintre cei 19 membri in ian.2006 doar 8 aveau CV-uri publicate, in iunie 2006 erau publicate 13 CV-uri, iar la data lansarii acestui raport 4 membri CSM (din care doi alesi) inca nu aveau CV-urile publicate[8].

    Membrii CSM se simt mai departe reprezentanti ai institutiei de unde provin, cu gradul de conducere corespunzator. Nu se recepteaza ca reprezentanti ai tuturor[9] si au putine contacte cu judetele care nu au reprezentanti in CSM. Curios, dar laudativ, procurorii din CSM au mai multe vizite in teritoriu decat colegii lor judecatori.

    Desi CSM este un organism care numeste judecatorii si procurorii in functii de conducere, nici unul din membrii acestuia nu au sustinut vreun examen pentru ocuparea vreunei functii de acest gen, in general nu au absolvit cursuri de management sau resurse umane, cu toate ca 10 dintre ei ocupa functii de conducere in sistemul judiciar.

    Din CSM fac parte si doi membri ai societatii civile, alesi de catre Senatul Romaniei din randul mai multor organizatii candidate. Din pacate, nu ne este cunoscuta activitatea lor din punct de vedere al comunicarii cu ONG-urile interesate sau cu opinia publica in general. Oricum, nu au avut nici o iesire in mass-media de la numire. Ar fi interesant de stiut daca se ocupa de responsabilizarea magistratilor in fata publicului sau de lipsurile ori imbunatatirea culturii juridice la romani. Deocamdata, nu putem spune ca ei (re)prezinta in CSM opinia societatii civile. Implicarea ne-magistratilor in CSM ar trebui sa fie mai mare decat permite acum Constitutia: pe langa exemplul oferit de alte state europene in care numarul acestora se apropie de jumatate din numarul membrilor Consiliului, opinia publicului asupra justitiei – si deci a politicii de recrutare, sanctionare etc. a magistratilor - nu poate fi ignorata. La urma urmei, justitia se face pentru societate, iar societate trebuie sa fie cea care sa stabileasca regulile justitiei.


    2.3. Conflicte de interese


    Deseori, membrii CSM lasa sa transpara interesele personale pe care le au in acest organism. Cel mai flagrant exemplu, pe care la data respectiva SoJust l-a scos in evidenta[10], a fost cazul "Huza". Fata acest membru ales s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru comiterea unor infractiuni. Acesta a profitat de pozitia pe care o avea si, in Plenul CSM, cu presa de fata, a amenintat ca procurorul care o cerceteaza va plati si a atras atentia judecatorilor la care va ajunge cazul sau ca nu se poate da o alta solutie decat achitarea. Cum intreaga cariera a procurorilor este gestionata de CSM, avem motive sa credem ca acel procuror ar avea mari greutati intr-o eventuala procedura de promovare sau transfer.

    Ce este si mai grav e ca tocmai un membru al CSM, garant al independentei justitiei, prin afirmatiile facute, din pozitia in care se afla, a adus stirbire independentei justitiei prin previzionarea solutiei ce s-ar putea da in cauza. Al doilea aspect, la fel de grav in legatura cu acest caz, e faptul ca nici unul din membri CSM si nici CSM in ansamblul sau nu s-a delimitat in mod oficial de declaratiile facute de acest membru ales in Plenul CSM. Asta, in conditiile in care CSM ar trebui sa aiba o reactie prompta la orice incalcare a independentei justitiei.

    Sunt membri CSM in functie care nu au depus declaratii de interese pe site-ul CSM[11] sau al instantelor ori parchetelor de unde provin, sau nu le-au actualizat. O afisare a acestor declaratii ar fi demonstrat, inca odata, transparenta acestei autoritati constitutionale, aspect care se pare ca nu este o prioritate pentru CSM. Oricum, obligatia publicarii acestor declaratii este prevazuta de legea 161 din 2003, iar incalcarea ei constituie abaterea disciplinara reglementata de art. 99 lit.a din Legea 303 din 2004 republicata.


    2.4. Noua conducere


    La data de 11 ian 2006 a avut loc procedura de desemnare a noii conduceri a CSM. Reamintim pe scurt desfasurarea faptelor:

    Reprezentantii AMR[12], ai SoJust si ai presei nu au avut acces in sala Plenului, interdictia aducandu-li-se la cunostinta de niste functionari, postati in fata usii. Monitorul de pe hol, care in mod normal transmite sedinta era inchis.

    In timp ce publicul astepta pe hol, asa cum s-a aflat ulterior, aspecte relatate partial si de presa[13], s-a pus in discutie caracterul public sau secret al sedintei. Membrii au acceptat caracterul nepublic, fara a vota in vreun fel caracterul secret. Nimeni nu a dorit sa candideze, lipsa de responsabilitate a membrilor CSM fiind, astfel, evidenta. Asa ca a fost nevoie sa se procedeze la propuneri. Au fost discutii aprinse, in cadrul carora s-a afirmat ca CSM trebuie condus neaparat de un judecator. Precizarea nu a facut decat sa adanceasca conflictul mocnit dintre judecatori si procurori. In orice caz, nici unul din cei propusi nu au prezentat vreun plan de conducere, desi li s-a cerut acest lucru cu o saptamana in urma de catre ministrul justitiei. Publicul a fost acceptat in sala doar la final, pentru anuntarea rezultatului votului noii conduceri[14].

    Intreaga procedura a suferit de amatorism si grave carente legale, lucru greu de crezut pentru niste judecatori si procurori cu experienta. In opinia SoJust, procedura urmata nu a fost corecta, atat timp cat nu a existat o hotarare de declarare secreta a sedintei. Astfel, conform art. 24 alin.2, "Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia"; art. 29 alin.1 arata ca "Lucrarile plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regula, publice. Membrii plenului sau ai sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice", iar alin (4) precizeaza ca "Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii, se iau prin vot direct si secret si se motiveaza".

    Si totusi, de pe site-ul CSM[15] rezulta altceva: - din cuprinsul hotararii nr. 9 A din 11 ian 2006 aflam ca CSM ar fi decis ca alegerea noii conduceri sa se desfasoare in sedinta secreta; - din hotararile nr. 10 si 11 din 11 ian.2006 aflam numele celor doua persoane alese.

    SoJust afirma ca ne aflam in fata unei ilegalitati, ce ridica semne de indoiala, inca odata, asupra capacitatii CSM de a fi si de a se comporta ca o autoritate judecatoreasca transparenta: in realitate nu a existat un vot asupra procedurii secrete sau publice de urmat. Chiar daca ar fi fost asa, toata discutia asupra procedurii de urmat ar fi trebuit sa se desfasoare potrivit regulii generale, adica in public. Numai daca s-ar fi decis sedinta secreta pentru procedura de alegere a Presedintelui si Vicepresedintelui CSM, publicul din sala urma a fi evacuat. Dar, asa cum am aratat, inca de la inceputul dezbaterilor a fost interzis accesul publicului.

    Si modul de numerotare al celor trei hotarari si data publicarii sunt in favoarea celor afirmate de noi: - In mod normal, hotararile se numeroteaza consecutiv (9, 10, 11 etc). Totusi, se apeleaza in practica (neexistand o reglementare legala) la numere insotite de litera "A" atunci cand se uita de o anumita hotarare, intercalandu-se astfel intre noua numere consecutive – in cazul de fata, 9A apare intre 9 si 10. SoJust afirma ca nici nu poate fi vorba de a "uita" de vreo hotarare in ziua de 11 ian. 2006, caci au fost pe ordinea de zi doar doua aspecte de dezbatut – raportul activitatii din 2005 a CSM si alegerea noii conduceri; - Asa cum reiese din caracterele oferite de adresa URL ale hotararilor nr. 10 si nr.11, acestea s-au afisat pe site chiar a doua zi, pe 12 ian. 2006[16]. Pe cand hotararea "uitata", nr 9A, a fost publicata dupa mai bine de o luna[17]; eventuala scuza ca ar fi necesitat o motivare minutioasa nu poate fi primita, din moment ce cuprinsul hotararii acopera o singura pagina. In realitate, aparitia hotararii 9A se datoreaza unor zvonuri pornite printre magistrati de contestare in fata instantei de judecata a alegerii noilor sefi, generate tocmai de procedura ilegala urmata; - In fine, in cuprinsul hotararilor nr. 10 si 11 nu exista nici o mentiune cu privire la caracterul secret al sedintei de alegere a sefilor, asa cum ar fi fost normal si cum se practica de altfel in continutul hotararilor judecatoresti (si 10 din cei 19 membri CSM sunt judecatori!).


    3. Activitatea CSM



    3.1. Activitatea permanenta a membrilor CSM


    SoJust apreciaza ca CSM poate desfasura o activitate in conditii optime numai daca toti membrii vor avea activitate permanenta. Acest aspect a fost subliniat si in Rapoartele Comisiei Europene din oct 2005 si mai 2006, a fost solicitat de Presedintele Romaniei in sedinta CSM din 14.12.2005 si de asociatiile magistratilor si SoJust. Volumul de lucru si multitudinea problemelor cu care se confrunta sistemul judiciar impune lucru continuu, zi de zi. Legislativ, acest lucru este prevazut pentru membrii CSM care vor ocupa aceasta demnitate dupa sept. 2005.

    In prezent, doar 6 din cei 19 membri au activitate permanenta, si inca unul si-a anuntat in cursul acestei luni intentia de a se permanentiza, dar de la 1 ian. 2007. Daca pentru cei trei membri de drept si cei doi reprezentanti ai societatii civile aceasta problema nu se pune, doar puterea exercitata la nivel local si sumele de bani obtinute din doua parti pot explica de ce 8 membri CSM nu au optat pentru permanentizare.

    Interesant este ca membri CSM accepta ca mandatul membrilor din urmatorul CSM va fi permanent, fiind prevazut de lege (Legea 317/2004 rep.), dar nu considera ca moral si normal ar fi ca si ei sa adopte un astfel de statut. Se pare insa ca tot moral considera faptul de a obtine doua indemnizatii, de la doua locuri de munca diferite, pentru acelasi timp fizic consumat! Intr-o problema atat de spinoasa care a generat numeroase tensiuni in cadrul sistemului, SoJust propune membrilor CSM sa solicite, nominal, parerea magistratilor – aceasta ar fi cu adevarat dovada unei reale reprezentari.

    Lipsa activitatii permanente ii impiedica pe membrii CSM sa ia cunostinta in termen util a continutului dosarelor de la fiecare sedinta sau sa gestioneze multumitor activitatea Grupurilor de lucru pe care le coordoneaza, precum si sa isi desfasoare in mod calificat activitatea la instante si parchete, unde obligatoriu vor trebui degrevati de unele atributii. De exemplu, in urma verificarii evidentelor oficiale a Curtii de Apel Bucuresti in prima jumatate o luni ale anului 2006, presedintele Curtii, membru CSM, nu a participat la nici o sedinta de judecata.

    In aceeasi logica, CSM a fost criticat in raportul de tara din mai 2006 al Comisiei Europene despre posibilul conflict de interese, dar si slaba eficienta a CSM in conditiile in care membrii alesi ai CSM nu aleg sa desfasoare activitate permanenta. Replica Presedintelui CSM[18] la un post de radio, cum ca "personalul tehnic al CSM este bine pregatit" vine in contradictie cu dispozitiile Legii nr. 317/2004 pentru ca nu personalul tehnic ia decizii, ci membrii CSM. De fapt, acest argument, folosit de membrii CSM, tinde sa ascunda adevarata (si trista) realitate: ca CSM este cel care detine adevarata putere judecatoreasca – astfel ne explicam faptul ca presedintii celor mai mari curti de apel din tara, membri CSM, au o influenta covarsitoare in ceea ce priveste soarta justitiei in detrimentul instantelor judecatoresti si a judecatorilor insisi, care sunt impinsi, in mod tacit, sa se comporte obedient fata de acesti adevarati magnati ai puterii judecatoresti.


    3.2. Organizare interna si functionare


    CSM este organizat pe directii, intocmai ca si Ministerul Justitiei (aici MJ) - ceea ce nu surprinde, avand in vedere prezenta in CSM a unui numar mare de persoane care au lucrat in MJ. Dar functioneaza pe grupuri de lucru, care in practica sunt neproductive.

    Monitorizarea de catre SoJust a modului de desfasurare a unor sedinte CSM a dus la constatarea unor situatii care ridica semne de intrebare cu privire la seriozitatea modului in care se trateaza cariera magistratilor: un membru CSM raspunde la telefon cu DA exact in momentul in care se voteaza si este considerat ca exprimarea vointei sale in legatura cu chestiunea supusa dezbaterii; desi nu exista cvorumul necesar, unii membri fiind pe hol, o anumita chestiune se ia in discutie si, dupa ce absentii revin in sala, li se comunica ca au votat cu "se abtin"; un membru CSM afirma cu nonsalanta ca tocmai a aflat ca e conducatorul unui grup de lucru care a intocmit un material care e prezentat la acea sedinta.

    Cat priveste cvorumul, deseori sunt dificultati pentru intrunirea acestuia. La acest fapt contribuie si lipsa aproape permanenta a procurorului general si a ministrului justitiei de la sedinte, situatie cu atat mai curioasa din partea acestui membru de drept cu cat nu scapa aproape nici o ocazie de a critica CSM. Pentru ca procurorul general, presedintele ICCJ si ministrul justitiei fac parte din CSM in calitate de reprezentanti ai institutiilor, SoJust propune modificarea legislatiei pentru a permite acestora sa fie inlocuiti la sedintele CSM.

    Sedintele CSM sunt mult prea lungi[19], durand cateodata si 12 ore. Dosarele sunt date membrilor spre consultare cu maxim 12 ore inainte de sedinta si cei mai multi le consulta chiar in timpul sedintei. De multe ori se incalca legea prin suplimentarea ordinii de zi (care, potrivit legii, trebuie publicata cu 3 zile inainte).

    Pentru a elimina parte din aceste disfunctionalitati, ar fi de dorit ca sedintele sa fie transmise in direct, sala de sedinta ar trebui sa fie mare, cu public de jur imprejur, magistratii invitati sa ia parte la dezbaterile ce ii privesc.

    Lucrarile CSM sunt pregatite de un intreg aparat tehnic. Membrii CSM au cazut insa prada birocratiei. Sunt supuse dezbaterii membrilor CSM fel de fel de cereri, care in mod normal sunt de competenta sefului institutiei administrative. De exemplu, prin cererea din 1.02.2006, SoJust a cerut numele tuturor magistratilor detasati, cu institutia beneficiara si perioada detasarii. In loc ca Secretarul General/Seful CSM sa dispuna intocmirea raspunsului de catre Directia de Resurse Umane, cererea SoJust s-a introdus pe ordinea de zi a Plenului din 16.02, dupa ce Directia de Legislatie (159/L) si Directia de Resurse (1283/DRUO) au trebuit sa intocmeasca cate o nota; dupa ce in mod nelegal si practic inutil s-a aprobat de Plen, cererea a fost inaintata directiei competente si in final a fost comunicat raspunsul.

    Or, Plenul si sectiile CSM trebuie sa se preocupe doar de cariera magistratilor, nu de chestiunile administrative ale institutiei CSM. Si nici de alte categorii de personal din sistemul juridic.


    3.3. CSM – atributii neconstitutionale


    CSM a fost instituit ca un organism menit sa gestioneze cariera magistratilor – judecatorii si procurorii. Nascut din fondul luptei dintre magistrati si fosti ministri ai justitiei, CSM i-au fost date prin lege atributii care nu sunt conforme cu scopul sau descris in legea fundamentala: unele atributii ale sale tin de administrarea justitiei (ex. statistica judiciara, evaluarea sistemului judiciar, rationalizarea instantelor) care ar trebui sa fie doar apanajul MJ, altele vizeaza categorii profesionale ce nu pot tine in nici un caz de CSM.

    Astfel, constatam ca s-a acordat prin lege CSM-ului competenta si asupra personalului auxiliar din instante si parchete, de asemenea Scoala Nationala de Grefieri si recrutarea acestora e in competenta CSM. Iata ce dezbate Plenul CSM, saptamanal: transformarea unor posturi de grefieri cu studii superioare"[20]; transformarea unor posturi de functionar public din statul de functii[21]; suplimentarea statului de functii cu cate un post de sofer[22]; transformarea unui post vacant de paznic[23].

    Or, institutia se numeste Consiliul Magistraturii, nu al Sistemului Judiciar. Personalul auxiliar este destinat sa asigure functionarea administrativa a justitiei, fara a infaptui el insusi justitie[24]. Cel mai ciudat lucru in aceasta privinta este statutul asa-numitilor grefieri-informaticieni: acestia depind functional de Ministerul Justitiei, administrativ de seful instantei/parchetului, iar cariera lor depinde de CSM care le reglementeaza intern profesia.


    3.4. CSM se transforma in…MJ


    CSM este o autoritate judecatoreasca constitutionala. Lucrand strict pentru justitie, ne-am fi asteptat la o structura diferita de cea a institutiilor administrative; din pacate, ea copiaza structura de organizare a MJ. Aceasta, impreuna cu atributiile de multe ori care se suprapun intre aceste doua institutii, duce la concluzia ca sistemul judiciar din Romania are o conducere bicefala: MJ si CSM. Nu numai ca CSM a copiat structura MJ, dar a si luat oameni din acesta. In 24-25 ian 2005, peste 60 de persoane s-au transferat in CSM in baza unui concurs de dosare (a!). Si, imediat dupa finalizarea procedurilor, a aparut si regulamentul de angajare a acestui personal (hotararile 30 si din 2 feb 2005[25]).

    Si, ca orice institutie administrativa, CSM devine tot mai birocratic: comunicarea cu exteriorul este din ce in ce mai slaba, greselile din interior nu sunt asumate. Se prefera delegarea unor persoane in staff-ul tehnic de conducere, ceea ce naste banuiala ca se doreste de catre conducerea CSM numirea unor oameni de incredere. Delegarea se face direct de catre presedintele CSM, in baza unei imputerniciri data de Plen[26], hotarare insa care nu are fundament legal, fiind in contradictie cu art. 63 din Legea nr. 317/2004 rep., ce prevede ca in posturile de conducere nu pot fi numite persoane decat de Plen, fara sa fie reglementata procedura delegarii. Or, fiind norme de ordine publica, Plenul nu poate deroga de la dispozitiile legii organice (este infrant, astfel, principiul ierarhizarii normelor juridice: o hotarare a Plenului CSM, care ar trebui sa fie data in aplicarea legii, excede cadrului dat de Legea nr. 317/2004).

    In prezent, din 15 posturi de conducere ocupate, 10 sunt detinute de catre delegati de luni de zile (8 sunt magistrati) - posturi pentru care nu s-a anuntat vreun concurs pana azi, ceea ce a creat impresia ca la CSM se scot posturile la concurs cand o anume persoana este avuta in vedere sau, din cand in cand, se scot acele posturi pe care nu le vrea nimeni. Poate ca astfel se explica, prin intermediul sefului "pus" la Serviciul sinteze, competent in ceea ce priveste desfasurarea sedintelor CSM, de ce in sedintele CSM se decide una, iar in hotararile redactate apare alta.

    De exemplu, in sedinta de sectie a judecatorilor din 21 iunie 2006, la pct. 9 din ordinea de zi[27] figura o transformare de posturi, ceea ce s-a si votat in sectie; dar, la redactarea hotararii, s-a realizat ca intr-o astfel de problema competenta apartine Plenului, astfel ca aceasta chestiune nu mai apare in ordinea de zi solutionata (procesul-verbal al sedintei) a sectiei[28], ci a fost trecuta pur si simplu in ordinea de zi solutionata de la Plen, ca penultimul punct, nr.24[29], hotararea redactandu-se ca si cum ar fi fost luata de catre Plen[30]. Probabil, s-a considerat ca este o problema minora pentru care nu este atat de importanta merita a fi recunoscuta eroarea, si sa fie repusa in discutie, dar acest mod de a proceda este un semnal ca lucrurile nu functioneaza cum ar trebui in circuitul post-decizional.

    CSM se transforma din garant al independentei justitiei in administrator al ei, asumandu-si atributii care nu tin de natura acestei institutii. De exemplu, recent a fost finalizata "Culegerea CSM de jurisprudenta a curtilor de apel`. Or, aceasta ar fi trebuit realizata de ICCJ, adica de detinatorul real al puterii judecatoresti si nu de CSM. CSM ar trebui sa se preocupe doar de "Culegerea in materie disciplinara", caci aceasta intra intr-adevar in atributiile sale. De asemenea, din Raportul privind activitatea CSM pe anul 2005 aflam ca CSM `realizeaza trimestrial studii privind problemele de drept care au primit interpretari neunitare; centralizeaza numarul si materiile de drept in care instantele promoveaza cereri pentru exercitarea recursului in interesul legii` – la fel, in felul acesta se preiau atributii ale Ministerului Justitiei si ale Parchetului de pe langa instanta suprema.

    In fine, la toate aspectele invocate mai sus, plus autoritatea asupra personalului auxiliar, daca mai adaugam si ca CSM a solicitat ca bugetul instantelor sa treaca de la Ministerul Justitiei la el (si nu la ICCJ, cum prevede Legea nr. 304/2004 rep. incepand cu data de 01.01.2008), practic CSM va deveni…un minister al justitiei. Inca unul.

    Toate aceste activitati paralele consuma inutil energia CSM; care, astfel, nu-si poate realiza rolul de garant al independentei justitiei.


    4. Aparatul CSM



    4.1. Staff-ul tehnic al CSM


    Odata ajunsi membri CSM, reprezentantii magistratilor par a nu mai tine cont de alegatori. Cu toata opinia negativa a mass-media si opozitia deschisa a unor magistrati, in functiile de secretar general si secretar general adjunct au fost alesi pe data de 17.01.2005 doi magistrati controversati (dl. jud. Popa si dl. proc. Piciorus). Dintre acestia, primul a fost revocat dupa doar patru luni, pe 26.05.2005, pe criteriul lipsei aptitudinilor manageriale[31]; datorita haosului existent in institutie, urmatorul magistrat numit pe 08.06.2005 nu a rezistat decat doua luni; in fine, al treilea a fost numit pe 23.11.2005, dar nu a fost ajutat de un secretar general adjunct, caci precedentul a demisionat in ian. 2006. Membrii CSM au preferat in locul unei discutii deschise cu acesta sau al revocarii din functie sa nu ii mai prelungeasca detasarea, ceea ce l-a obligat pe secretarului general sa demisioneze de indata, in sedinta din 21 iunie 2006[32]. In prezent CSM functioneaza fara secretar general si adjunct numiti.

    In continuare, aceasta structura a fost completata cu judecatori si procurori detasati. Pana in prezent sunt aprox 50. Nu avem nimic cu folosirea acestor profesionisti in institutiile judiciare, dar aceasta ar trebui sa se intample numai in domeniile in care isi pot oferi expertiza. In afara de directii precum cea de legislatie, nu vedem alte domenii in care ar fi necesara prezenta unor magistrati. S-a ajuns astfel ca directorii sa fie magistrati, subordonatii sa fie magistrati si toti sa indeplineasca atributii pe care le pot indeplini simpli functionari. Desi art. 63 alin. 3 din Legea nr. 317/2004 rep. prevede expres ca magistratii pot fi detasati doar in functii de specialitate juridica, in CSM sunt si magistrati care intocmesc adrese simple sau fac copii xerox, impart mapele de sedinta sau strang buletinele de vot. Or, magistratul e un produs de lux, dureaza mult pana se formeaza si nu are rost sa fie pus sa faca munca de secretariat sau chiar mai rau. Mai mult, prin acest mecanism de subordonare administrativa a magistratilor altor magistrati este de gandit daca nu se incalca nu numai principiul independentei, ci si interdictia constitutionala prevazuta de art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei, care prevede ca functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata. Un text similar prevede Constitutia si pentru procurori (art. 132 alin. 2).

    ainem sa subliniem ca aceasta practica nu se intalneste doar la CSM, ci magistrati detasati sunt intalniti si la alte autoritati publice: Ministerul Justitiei, Secretariatului General al Guvernului, Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Afacerilor Externe. In conditiile in care lipsa de personal din instante si parchete este una acuta, aceasta practica ii incarca cu cauze si mai mult pe judecatorii si procurorii din instante si parchete care nu au avut "sansa" unei detasari in alte institutii.

    In al doilea rand, datorita acestor detasati pe posturi de consilier juridic asimilat magistratilor, s-a ajuns la un dezechilibru din punct de vedere al salarizarii. Astfel, asimilatii trec intr-o treapta de salarizare superioara prin simplul efect al trecerii timpului, fara examen ca in cazul magistratilor din instante si parchete. Ceea ce face ca un judecator de la Judecatorie cu vechime de 6 ani in sistem, odata ce e detasat in CSM sau in Ministerul Justitiei, sa primeasca salariul unui judecator de curte de apel (6 ani fiind vechimea necesara pt. a trece in treapta superioara de salarizare)! Nu in ultimul rand este de relevat ca la salariul, astfel marit, se adauga diurne, decontare de deplasari etc, asa incat venitul unui magistrat detasat ajunge la dublul sumei pe care o primeste cel care isi desfasoara zilnic activitatea de judecator sau procuror.

    Ca organizare, mai semnalam un aspect negativ: nu exista cea mai importanta si necesara structura – exista birou de relatii cu presa, birou de relatii cu publicul, dar nu exista un birou de relatii cu magistratii. Acestia, in tara, nu stiu carui departament sa se adreseze. De altfel, CSM pare mai degraba interesat de relatia cu mass-media decat de relatia cu magistratii.


    4.2. Inspectia Judiciara


    Numele inspectorilor din aceasta structura de temut nu apar nicaieri. Din datele adunate de noi, rezulta ca 25 de inspectori provin de la instante sau parchete bucurestene si doar 7 din afara. Nu se prevede nicaieri o incompatibilitate a inspectorilor de a efectua cercetari chiar la instantele sau parchetele de unde provin.

    Potrivit legii, o astfel de functie se ocupa prin concurs. Nu exista pana in prezent nici o persoana incadrata conform acestei modalitati. O modalitate secundara de ocupare este si cu magistrati detasati, dar de nicaieri nu rezulta ca acestia nu ar trebui sa dea acel concurs. In orice caz, CSM procedeaza la intervievarea candidatilor, si doar la ultima examinare, din iunie 2006 pare ca s-au folosit criterii comune de notare. In rest, au fost adusi in Inspectie probabil persoane cunoscute anterior de membrii CSM.

    Rolul Inspectiei este si acela de a verifica aspectele relevate de mass-media. Daca exista o monitorizare atenta pe presa centrala, nu exista monitorizare pe TV si Radio, unde aspectele relevate despre magistrati sunt uneori mult mai acerbe decat cele aparute in presa scrisa.

    Inspectori Judiciari folosesc detasarea in CSM ca o rampa de promovare, aflandu-se in evident conflict de interese: doi membri din Inspectia Judiciara, inclusiv seful acesteia, candideaza in septembrie 2006 pentru a deveni judecatori la ICCJ. In plus, seful Inspectiei este numit ilegal in aceasta functie, dupa cum vom arata mai jos.


    5. Hotarari ale CSM


    Cautarea hotararilor CSM este foarte dificila. Daca se doreste gasirea unei hotarari cu privire la un anumit aspect sau legat de o anumita persoana, acest lucru este imposibil, caci nu exista un sistem de cautare electronica si nici un opis al acestora. SoJust pune pe site-ul sau, la dispozitia celor interesati, un astfel de opis al hotararilor pronuntate de Plen pana in prezent[33] (ceea ce ar fi trebuit sa faca cei care sunt platiti pentru asta, au facut pro bono membrii SoJust).

    Ca o observatie generala, ar fi normal ca in hotararile care nu sunt luate in unanimitate sa se specifice numarul celor care au votat pentru, contra ori s-au abtinut; cei care au o alta opinie decat majoritatea ar trebui sa isi motiveze opiniile separate. Interesant este ca hotararile, atat ale Plenului, cat si ale sectiilor, sunt semnate doar de presedinte sau vicepresedinte, desi orice hotarare ar trebui semnata de cei care o adopta. Exista o reglementare – art. 7 alin.4 lit.e) din Regulamentul de organizare si functionare a CSM potrivit caruia Presedintele semneaza actele emise de plen, dar nu credem ca aceasta dispozitie se poate referi la hotarari, ci doar la comunicate, adrese.

    Analizand hotararile CSM, in marea majoritate publice pe site-ul CSM[34], am constatat o multime de nereguli, de neacceptat pentru membrii CSM care sunt magistrati in majoritate si deci ar fi trebuit sa fie obisnuiti cu modul de aplicare a legii, de redactare si de publicare a unor hotarari. Astfel, am remarcat:


    a) hotarari ilegale


    Sunt hotarari adoptate de CSM care contravin fie legilor, fie regulamentelor.

    De exemplu, Regulamentul de transfer, delegare, detasare a magistratilor adauga la lege: in art 9 se mentioneaza: "Detasarea judecatorului sau a procurorului poate inceta anterior duratei pentru care a fost dispusa, prin hotararea sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detasarea ori a judecatorului sau procurorului detasat. Detasarea poate inceta si la solicitarea motivata a presedintelui instantei sau a conducatorului parchetului la care functioneaza judecatorul ori procurorul in cauza".[35] Practic, s-a reintrodus in mod ocolit avizul sefului la detasare, la care se renuntase in mod expres prin Legea 275 din 2005. Si deja au avut loc incetari de detasari in aceste conditii[36].

    Detasarea se poate dispune pe minimum 6 luni, pana atunci poate fi vorba doar de delegare. Cu toate astea, CSM a detasat prin Hotararea nr. 157 din iunie 2006[37] o persoana pentru o perioada de 2 luni si jumatate. O observatie: persoana a fost detasata chiar la CSM.

    Un alt tip de hotarari nelegale sunt cele retroactive. Astfel, pe 1 iunie sectia de judecatori decide prin hotararea nr.182 din 01.06.2006 delegarea in functia de conducere a unui presedinte de curte incepand chiar cu acea data[38]. In sedinta din 28 iunie se reia in discutie aceasta hotarare, se revine asupra ei si se decide ca delegarea incepe pe …1 mai[39]. Desigur, nici nu poate fi vorba de indreptarea vreunei simple greseli materiale.

    In sedinta din 5 sept. 2006 Sectia de Judecatori din CSM a dat cele mai multe hotarari retroactive: 5 judecatori au fost delegati in functia de presedinte si altor 5 li s-a prelungit delegarea incepand cu o luna sau chiar cu 2 luni mai inainte de a se da hotararea[40].

    Unele hotarari vizeaza acelasi lucru dar cuprind solutii diferite: de ex, procurorul M. formuleaza cerere de transfer de la Parchetul MN. Pe 1 iunie, CSM ii aproba cererea si dispune transferarea de la MN in localitatea TC incepand cu 15 iunie[41]. Dupa o luna insa, la 13 iulie, acelasi procuror este transferat tot din MN, la un alt parchet[42]. Si, tot in aceasta ultima hotarare, se mentioneaza ca au fost numiti procurori in functii de conducere, dar s-a a invocat temeiul de la numirea judecatorilor (art. 48 in loc de 49 din lege). Ne intrebam, pe buna dreptate, la ce parchet se va duce procurorul M. pentru a-si desfasura activitatea.

    Dintr-o alta hotarare, aflam ca un transfer se acorda pentru ca parintii procurorului petent sunt batrani si bolnavi. Ne intrebam daca nu cumva o astfel de mentiune intra in categoria datelor personale si nu ar fi trebuit relevata[43].

    In orice caz, se simte nevoia unei cai de revenire asupra hotararilor CSM, gandita ca o cale de atac interna. Ele nu pot avea autoritate de lucru judecat, ca urmare trebuie sa exista o procedura de reexaminare/revenire, dar conditiile trebuie aratate in mod expres in lege.


    b) hotarari arbitrarii


    SoJust a identificat situatii in care activitatea CSM a fost supusa arbitrariului.

    Astfel, desi SoJust a atentionat CSM[44] ca nu dispune de criterii pentru departajarea candidatilor in vederea promovarii la ICCJ a judecatorilor care indeplinesc toate conditiile legale, CSM a procedat de exemplu, la concursul din august 2005 la respingerea a 28 de persoane fara a li se indica punctele din cariera lor care nu corespund cerintelor. Acest aspect a condus la situatia ca unii candidati respinsi in octombrie sa poata fi admisi la o urmatoare sesiune, in noiembrie 2005.

    Votul fiind secret, aceste criterii nici nu conteaza in cele din urma. Pentru transparenta totala si asumarea cu adevarat a responsabilitatii, SoJust propune membrilor CSM sa renunta la ocrotirea constitutionala constand in secretizarea votului lor.


    c) hotarari inconsecvente


    Lipsa de consecventa a CSM se manifesta in hotarari luate asupra carora revine ulterior.

    Astfel, prin hotararea nr. 306 din 17 august 2005[45] s-a aprobat Regulamentul privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si procurorilor stagiari. Potrivit art. 43, acesta se aplica in mod corespunzator personalului de specialitate juridica asimilat magistratilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri. Ulterior, prin Hotararea CSM nr. 446 din 12 oct 2005[46] s-a dispus sa se aplice si pentru personalul din Institutul National de Criminologie. Dupa o luna insa, aceasta din ultima hotarare fost abrogata prin Hotararea CSM 55 din 23 nov. 2005[47]. Si toate astea au avut loc in timpul unui concurs de capacitate, aflat in desfasurare!!!

    Sunt necorelari intre INM si CSM. Astfel, pentru magistratii recrutati in conditiile art. 33 din Legea 303 (5 ani vechime in munca juridica), se prevede necesitatea efectuarii unui stagiu de formare in primele 6 luni. INM sustine ca CSM a fost de acord la 30.11.2005 ca in aceasta perioada respectivii sa nu participe la sedinte/efectuarea actelor procedurale. Ca urmare, INM a transmis aceasta decizie a CSM. Dar pe prin Hot. 13 din 18.01.2006 Plenul CSM a stabilit ca aceste persoane pot participa, mai inainte de finalizarea cursului de 6 luni. Pe 16 feb s-a discutat aceasta posibila contradictie. Deci, o problema a fost dezbatuta de 3 ori.

    Am sesizat hotarari date in mod vadit pe considerentul conflictului cu ministerul. Dupa ce initial, pe 14 iunie, se respinge cererea ministerului de detasare la aceasta institutie a unui judecator, motivul respingerii fiind "necesitatea asigurarii unei bune functionari a instantelor judecatoresti"[48], dupa o saptamana aceeasi persoana si pe baza acelorasi documente este detasata la … CSM[49]. Pe 1 iunie se respinge detasarea unui judecator de la o instanta la minister pe acelasi considerent, al volumului mare de activitate la instanta[50]; dupa o luna, detasarea este totusi admisa, chiar la aceeasi institutie[51].


    d) hotarari "stranii"


    Prin hotararea nr. 71 din 3 august 2005 a sectiei de judecatori, se constata ca la Judecatoria S. este un post de executie vacant, astfel ca se aproba transferul judecatorului ACV de la Judecatoria B. incepand cu 1 septembrie 2005. Hotararea se publica pe 08.11.2005, deci la 3 luni dupa adoptare si la 2 luni dupa ce trebuia sa isi produca efectele[52]. Dar, ea nu este pusa in aplicare, astfel ca judecatorul a ramas mai departe la B., unde a judecat fara insa a mai avea dreptul. Si chiar se inscrie la concursul pentru numire in functia de presedinte la Judecatoria B., dosarul fiindu-i acceptat fara rezerve[53]! Totusi, judecatorul renunta la concurs si nu se mai prezinta la prima proba[54]. Pentru acoperirea disfunctionalitatii, erau posibile doua solutii: o revenire asupra hotararii 71, cum ca din eroare s-ar fi aprobat cererea de transfer sau: la inceputul anului 2006, judecatorul formuleaza cererea de detasare, evident fictiva, de la S. la B., care se aproba de patru organisme, toate judiciare!!!: colegiul de conducere la Judecatoriei B., al Tribunalului M., al Curtii de Apel C. si, in fine, se aproba de CSM prin Hotararea nr. 66 din 16 mart.2006, dar (atentie!) cu aplicare retroactiva de la 1 septembrie 2005.

    Mai semnalam un caz, cand se incepe o procedura, dar se finalizeaza o alta. Astfel, postul de Sef Inspectia Judiciara devenea vacant in februarie 2006. In loc sa fie scos la concurs pentru a permite confruntarea intre mai multi candidati, s-a preferat o procedura rapida, delegarea in functie, care nu putea fi decat temporara. Candidatul "unic" isi exprima in scris acordul pentru delegare (!), Plenul CSM in 23 febr. 2006 voteaza delegarea dupa cum reiese din procesul verbal al sedintei[55] , insa din hotararea redactata nr. 131 din 2006 rezulta numirea si nu delegarea in acea functie[56], ceea ce nu putea avea loc decat printr-un concurs (mai multi candidati, plan management etc.). Ceea ce inseamna ca postul a fost ocupat definitiv; dar, printr-o procedura ilegala – si asta chiar de seful Inspectiei Judiciare a CSM.


    e) hotarari nemotivate


    De asemenea, desi legea obliga CSM la motivarea hotararilor, SoJust a identificat o serie de decizii nemotivate juridic. Sunt situatii cand in cuprinsul hotararii efectiv nu apar motivele retinute de membrii CSM atunci cand decid anumite aspecte[57]. Cel mai grav este cand de intampla asa ceva in procedura de promovare a judecatorilor la ICCJ, nestiind ce anume au deosebit un magistrat refuzat de cel admis[58].

    Procedura de primire a unui candidat in magistratura e deosebit de importanta. Orice hotarare a CSM trebuie motivata, si cu atat mai mult o decizie prin care un candidat este inlaturat din competitia pentru numirea in magistratura. Astfel, MCA a trecut cu bine de probele de examinare teoretica, de proba medicala, si apoi este respinsa de sectia de procurori a CSM prin hotararea nr. 99 din 13 aprilie 2006 pe considerentul ca nu ar intruni conditia bunei reputatie[59].

    Nu exista insa nici o mentiune cu privire la ce este buna reputatie, cum se contabilizeaza si care sunt faptele comise de MCA ce o fac nedemna de profesiunea de magistrat.

    Sunt hotarari, poate mai simple, care se iau de catre membrii CSM fara nici un fel de dezbatere prealabila in sedinta. Nu ne explicam care vor fi motivele ce se vor retine in hotarare in astfel de situatii.


    f) hotarari motivate cu mare intarziere sau nepublicate


    Cele mai multe deficiente in legatura cu acest aspect s-au inregistrat in anul 2005. De exemplu, hotararea nr. 100 A din 16 martie 2005 privind acordarea unui aviz de transformare posturi a fost publicata dupa 11 luni, pe 15 februarie 2006[60]. Hotararea nr. 108 din 23 martie 2005 interesand concursul de definitivare in functii ajunge mai repede sa fie publicata in Monitorul Oficial, pe 12.04.2005, decat publicata pe site unde ajunge pe 23 septembrie 2005[61]. De altfel, majoritatea hotararilor din 2005 sunt publicate dupa 4-6 luni de la data adoptarii. Sunt insa hotarari care nici acum, dupa un an de zile de la adoptare, nu sunt inca publicate – de ex, hotararile Plenului CSM nr. 82, 89, 105 si 106 din martie 2005, nr. 181, 182, 228 si 239 din mai 2005, nr. 375 si 389 din sept. 2005 etc. Am gasit si decizii publicate doar in parte: de ex, Decizia Presedintelui CSM nr.36 din 11.08. 2005, din care nu este afisata decat pagina a doua[62].

    Aceasta deficienta majora s-a imbunatatit simtitor in anul 2006, cand in general hotararile sunt publicate dupa o luna. Am constatat insa ca si aici sunt hotarari nepublicate, desi au trecut peste 6 luni de la adoptare – de ex, hotararile Plenului CSM 90, 91, 141, 142 din feb.2006, nr.180 din martie 2006, nr.281, 304, 329 din aprilie 2006 etc[63]., sau hotararea sectiei de judecatori nr.81 din 6 apr.2006. Cat priveste deciziile secretarului general al CSM, pe anul 2006 este publicata doar o singura decizie, nr. 119[64]. In fine, nu este disponibila nici o hotarare in materie disciplinara[65], ci de peste un an de zile apare mentinea "informatiile urmeaza a fi introduse"[66].

    In prezent, aproximativ 100 de hotarari ale CSM sunt contestate in fata instantei, de magistrati sau de societatea civila. Nu spunem sa toate sunt ilegale, dar multe din ele nu conving.


    g) hotarari ineficiente


    Prin Hotararea nr. 71 din 9 martie 2005[67] a Consiliului Superior al Magistraturii s-au stabilit reguli generale aplicabile programelor de repartizare aleatorie a cauzelor, de natura a rezolva situatiile ivite pe parcursul solutionarii cauzelor si care ar putea afecta elementele esentiale ale distribuirii aleatorii a dosarelor. A fost reglementata si rezolvarea situatiilor incidentale pe parcursul derularii proceselor, cum ar fi repartizarea dosarelor in cazul recuzarii, abtinerii, lipsei temporare a judecatorului etc. S-a instituit, ca regula, repartizarea informatizata a cauzelor, iar in subsidiar repartizarea manuala, dupa sistemul ciclic. In vederea autonomizarii instantelor si cresterea puterii judecatorului de a-si stapani propria sedinta, este necesar ca prin sistemul aleatoriu de impartire a dosarelor sa fie determinat automatizat doar completul de judecata, nu si termenul. Astfel, odata indicat judecatorul, acesta va prelua dosarul si in functie de urgenta de solutionare a cauzei, de timpul necesar pentru a studia cauza si de propria incarcatura cu dosare acesta va fixa termenul de judecata.

    O situatie deosebita este in legatura cu apararea reputatiei profesionale a magistratilor, unde reactia CSM la atacurile contra judecatorilor si procurorilor trebuie sa fie imediata. Astfel, unui judecator candidat la un post de conducere acuzat de catre un parlamentar local de legaturi politice, i se solutioneaza pozitiv cererea de aparare a reputatiei formulata in martie, de abia dupa 3 luni[68]. Dar, in afara de un comunicat pe site-ul CSM, nu s-a mai intamplat nimic.

    Sau, la o autosesizare din presa despre eventualele abuzuri ale unui magistrat, CSM ajunge la concluzia ca, fiind o cauza in curs de solutionare, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate exprima puncte de vedere, fiind interzisa imixtiunea in activitatea judecatorilor care decid potrivit legii[69]. Asta dupa nu mai putin de 7 pagini de prezentare a situatiei de fapt, absolut inutile.

    Sunt atacuri recente la adresa justitiei carora CSM nu a raspuns deloc - celor doua persoane in varsta trimise la inchisoare pentru neachitarea unor amenzi penale dupa ce au fost condamnate definitiv pentru comiterea infractiunii de tulburare de posesie in forma agravata si au fost pasuite timp de un an pentru plata amenzii desi legea prevede doar 3 luni[70], sau al femeii insarcinate inchise pentru neplata pensiei de intretinere dupa repetarea faptei dupa ce suferise o condamnare pentru abandon de familie. Aceste persoane au fost prezentate in mass-media drept victime ale unor magistrati neprofesionisti, in timp ce in realitate acestia au aplicat intocmai legea, fara nici o discriminare, asa cum ii obliga Constitutia. Nu stim de ce presa gaseste tocmai aceste cazuri drept emblematice, cand in inchisori sunt si minori, si intelectuali, si muncitori, si tineri, si batrani, si bolnavi, si ologi, si femei insarcinate, si mame cu copii mici acasa si hoti, si criminali. S-a ajuns astfel ca sistemul sa fie blamat si atunci cand functioneaza. Ne intrebam care ar fi reactia publica daca s-ar relua practica gratierilor in masa – cu siguranta s-ar spune ca statul lasa infractorii sa circule liber printre oamenii onesti, cand in realitate ar putea fi o politica utila din punct de vedere economic sau al reinsertiei sociale pentru cei pregatiti.


    6. Ziua Justitiei


    In mod cu totul inexplicabil, Ziua de 1 iulie – Ziua Justitiei a fost confiscata de CSM. In loc ca toate sectoarele sistemului juridic sa fie reprezentate la o atare sarbatoare a fost organizata o adunare de sefi din instante si parchete care au luat parte la premierea presei de catre CSM si a membrilor CSM de catre presa.

    Ca si anul trecut, au fost date uitarii rezultatele judecatorilor si procurorilor care au trudit din greu in a rezolva cauze grele, cu pretul timpului liber, a familiei sau a sanatatii sacrificate, pentru a puncta in reusita reformei justitiei si a luptei anticoruptie (atat de necesara).


    7. Cariera magistratilor


    Modul deficitar in care este administrat CSM isi pune amprenta asupra gestionarii carierei magistratilor. Am identificat slabiciuni cu privire la urmatoarele aspecte:


    a) Recrutare


    Admiterea absolventilor de drept la INM este o mare problema. De cativa ani, din cei aproximativ 3000 candidati reusesc doar 120, desi numarul total de locuri scoase la concurs este de 180 locuri. Probabil invatamantul ofera absolventi slab pregatiti (in conditiile in care se poate absolvi facultatea de drept intre doua bai la Herculane, nu e de mirare), dar si sistemul de recrutare poate fi impropriu.

    Nereguli am inregistrat si la admiterea prin concurs a juristilor cu 5 ani vechime. Astfel, verificarile facute de CSM nu au descoperit faptul ca in mod fraudulos politisti care nu au indeplinit atributii de consilier juridic s-au inscris la concurs si au fost propusi de CSM spre numire ca magistrati Presedintelui Romaniei.

    Admiterea direct in magistratura este posibila pentru avocatii cu 10 ani vechime, in urma unui simplu interviu. Cum aceste persoane nu sustin concurs, iar in Romania nu exista practica interviului in mediul juridic, solutia umplerii locurilor vacante in acest fel nu e agreabila. E nevoie de oameni de calitate in sistem, caci dupa acordarea inamovibilitatii nu se mai poate face nimic.

    In Romania, necesarul de personal din magistratura nu a fost stabilit niciodata in mod stiintific. Studiile din ultimii doi ani sunt incomplete. Recent, CSM a demarat un program pilot prin care judecatorii din cinci instante pilot isi monitorizeaza timpul alocat fiecarui tip de activitate. Cu mentiunea ca o astfel de monitorizare s-a desfasurat pentru prima data in 2003 in cadrul AMR-filiala Cluj, atragem atentia asupra incorectitudinii procedeului: judecatorii se monitorizeaza ei insisi asupra activitatii desfasurate.


    b) Promovare


    Modul de organizare si desfasurare al concursurilor pentru ocuparea functiilor de conducere sau de promovare in functiile de executie au fost pana in prezent dovada amatorismului si iresponsabilitatii. Ciudat este ca, la atatea nereguli invocate de candidati si de presa[71], nimeni nu a fost gasit responsabil de deficientele ce au avut loc la concursurile organizate pana acum.

    Daca pana in 2005 numirea sefilor se facea pe criterii politice si nu manageriale, schimbarea sistemului de numire a creat dificultati majore. In prezent, exista un paralelism: sunt instante unde presedintii au dat concurs din materii cuprinzand cunostinte de management, resurse umane si comunicare, si alte instante unde sefi sunt persoane care nu au aceste abilitati sau, cel putin, nu le sunt verificate. Cat timp nu a existat macar o evaluare a acestora din urma, de reforma completa in domeniul managementului instantelor nu putem vorbi pana in 2009, cand va expira mandatul celor numiti potrivit legii vechi.


    c) Transfer


    In domeniul transferului, exista un regulament ce contine procedura de urmat, fara a exista si criterii obiective de aplicat aceasta procedura, ceea ce a dat nastere la cateva chestiuni discutabile:
  • multi procurori au formulat cereri de transfer de la instante la parchete; in afara de numarul scazut de procurori existent in prezent, nu vedem ce alte motive sunt pentru a nu se da curs solutionarii acestor cereri, unele formulate cu aproape doi ani in urma;
  • juristilor cu 5 ani vechime si care au devenit judecatori de mai putin de un an, li se refuza transferul de la instanta pe care au ales-o initial la o alta, pe motiv ca inscriindu-se la examen stiau de la inceput ca in astfel de cazuri se scot la concurs locuri in instante de regula putin dorite; s-a ajuns insa la situatii ca mame cu copii mici sa faca naveta din localitatea de domiciliu in localitatea care este sediul instantei pentru ca CSM nu accepta transferul;
  • fosti judecatori sunt dusi la instante unde nu e necesar: de exemplu, 5 la Sighisoara, in loc de Reghin unde s-a alocat doar un post desi activitatea este mult marita;
  • sunt cazuri in care s-a acceptat transferul unor persoane in timpul actiunii disciplinare, ceea ce este inadmisibil, fiindca o sanctiune disciplinara poate fi chiar mutarea pe o anumita durata intr-o alta localitate.


    d) Pensionarea:


    Magistratii nu stiu cand le inceteaza raportul de munca, astfel ca sunt unii care au obtinut decizie de pensionare de la Casa de Pensii, dar nu au facut demersurile catre CSM sau acesta nu a finalizat procedura de eliberare din functie. Astfel ca au fost cazuri cand magistratul respectiv incaseaza si pensie, si salariu.


    e) Deontologie


    Codul deontologic al judecatorilor a fost elaborat in 2001 si a fost distribuit selectiv doar unor magistrati. Oricum, el nu a fost public. In 2004 este elaborat unul nou, modificat apoi in 2005. Din Raportul de activitate al CSM pe acel an aflam ca mai putin de un sfert din numarul total al magistratilor au fost informati in 2005 asupra Codului Deontologic in cadrul campaniei CSM organizata in programul Phare twinning 2002. SoJust considera mult mai importante insa dezbaterile dinaintea elaborarii codului. Care cod ar trebui sa fie exact rezultatul dezbaterilor si nu invers.

    Desi exista in Romania specialisti pregatiti in strainatate in materia codului deontologic, acestia nu au fost implicati in procesul de adoptare.

    Prezentul cod este comun, pentru judecatori si pentru procurori. Acest aspect este inacceptabil, functiile celor doua categorii de magistrati fiind total diferite. In orice caz, un astfel de cod ar trebui sa fie emanatia magistratilor insisi, eventual prin asociatiile lor profesionale, si nu al unui organism oficial. Oricum, incarcatura legislativa de organizare a profesiei – Constitutie, legi, regulamente, cod deontologic este arhisuficienta si totusi sunt greutati in ce priveste functionarea sistemului.


    f) Abateri disciplinare


    In aceasta materie am constatat cel putin patru disfunctionalitati:


    f1. Incompatibilitati si interdictii


    Pentru a se asigura impartialitatea magistratilor, legea prevede interdictia acestora de a face parte din partide politice, de a desfasura activitati comerciale, de a exercita o alta functie publica decat cea din invatamantul juridic. Pentru a se impiedica conflictele de interese, magistratii sunt obligati sa declare daca fac parte din ONG-uri, precum si sa declare daca sotul sau rudele fac parte din sistemul juridic. Era evident, inca de la aparitia legii, ca pentru asigurarea finalitatii acestor dispozitii, asemenea declaratii sa fie facute publice, desi legea nu prevedea in mod expres acestea. Insa, CSM a uitat de principiul potrivit caruia se are in vedere si spiritul legii, nu doar litera sa.

    In acest context, SoJust a cerut publicarea acestor declaratii. CSM a aprobat o astfel de transparentizare a activitatii magistratilor: "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat[72] pe 4 mai 2006, ca declaratiile "de interese" date de catre magistrati, din care rezulta ca acestia detin functii in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale ori partide politice, ori desfasoara activitati remunerate ce nu sunt legate de mandatul sau functia pe care o detin ori au calitatea de actionari sau asociati ai unei societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare sa fie publicate pe site-ul fiecarei curti de apel in circumscriptia careia acestia functioneaza. Magistratii depun anual astfel de declaratii in temeiul art. 111 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. De asemenea, s-a hotarat ca declaratiile pe proprie raspundere date de catre judecatori, procurori si magistratii asistenti sa fie publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii in situatia in care sotul, rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica, ori activitati de investigare ori cercetare penala. Magistratii au obligatia de a completa anual astfel de declaratii conform art. 5 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, care se depun la dosarul profesional al acestora".

    Nimeni nu a verificat modul de indeplinire a acestei decizii. Mai mult, nimeni nu a verificat continutul declaratiilor, pentru a vedea daca nu cumva sunt magistrati care incalca legea. SoJust a descoperit cazuri de magistrati care isi ingroasa simtitor veniturile facand parte in mod ilegal din diverse comisii, consilii si comitete; aspectul ii priveste si pe magistratii detasati, si pe consilierii juridici asimilati magistratilor. Era suficient ca CSM, respectiv institutiile respective sa verifice declaratiile de avere postate public.

    De asemenea, legea prevede necesitatea publicarii anuale a declaratiilor de avere a magistratilor. Magistratii s-au conformat acestei obligativitati, dar Inspectia CSM nu a verificat continutul lor, desi avea aceasta atributie. SoJust atrage atentia ca sunt cazuri de magistrati actionari, desi legea nu permite acest lucru, aspect confirmat recent printr-o decizie a CSM.


    f2. Buna reputatie


    Legea prevede ca pentru admiterea la INM sau direct in magistratura este necesara buna reputatie a magistratului. Odata admis in sistem este evident ca magistratul trebuie sa indeplineasca aceasta conditie pe tot parcursul exercitarii functiei. Analizand activitatea CSM in aceasta privinta, am constatat ca nu exista nici criterii de a determina ce inseamna buna reputatie si nici nu are capacitatea de a o verifica. In anul 2004, CSM a sanctionat magistrati care fusesera gasiti nevinovati pentru comiterea unor fapte penale dar care totusi au primit o amenda administrativa conform art.181 C.pr.pen! Potrivit acestei practici, orice magistrat care era amendat pe strada pentru incalcarea unei reguli de circulatie risca sa fie considerat ca nu mai intruneste conditia bunei reputatii si sa fie exclus din magistratura!

    Acest lucru era incurajat si de faptul ca in legea statutului magistratilor era considerata drept abatere disciplinara incalcarea codului deontologic. In 2005 s-a abrogat aceasta dispozitie, dar s-a ajuns in cealalta extrema: 20 de magistrati despre care s-a constatat ca savarsisera grave abateri de la un comportament acceptabil in societate nu au putut fi sanctionati de CSM pe motiv ca nu mai exista reglementare. SoJust considera eliminarea dispozitiei respective ca normala: incalcarea unor norme deontologice nu poate avea drept sanctiune decat oprobiul public. Insa cazurile de magistrati nedemni puteau fi solutionate cu referire la conditia bunei reputatii pe care art.12 din Legea 303 o impune la admiterea in profesie, caci este evident ca o astfel de conditie trebuie sa existe si ulterior admiterii.

    Ca este asa, tocmai CSM ne dovedeste intr-un caz: un candidat declarat reusit la concursul de admitere din toamna lui 2005 nu este propus presedintelui Romaniei pentru numirea in functia de procuror pe motiv ca nu ar intruni conditia de buna reputatie. Pe langa faptul ca hotararea CSM este ilegala nefiind motivata, ne-am interesat care sunt ratiunile acestei decizii. Iata ce am constatat: impotriva candidatului a fost formulata o plangere in anul 2001 cu privire la comiterea unei infractiuni de fals; procurorul a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni administrative cu amenda; incepand procedura de numire ca magistrat, candidatul sesizeaza in 2005 procurorul ierarhic superior pentru infirmarea din oficiu a acestei solutii; procurorul in cauza da dreptate candidatului si schimba solutia intr-una mai favorabila, pe motiv ca nu exista latura subiectiva a comiterii infractiunii. Solutia finala nu a fost contestata. Cu toate acestea, CSM nu admite candidatul considerand ca solutia finala nu e buna! Fata de practica CSM de pana acum, decizia este stupefianta: CSM isi permite sa aprecieze decizii ale magistratilor, sa le conteste si sa nu le dea efect - vom arata mai jos ca pozitia constanta este alta. In plus, daca CSM a considerat ca modul de solutionare a cauzei penale este discutabil, credem ca ar fi trebuit declansata o cercetare a procurorului ierarhic superior care a infirmat solutia initiala. In schimb, candidatul care are o solutia a unui organ judiciar in favoare, primeste o solutie de la un organ administrativ in defavoare.

    Revenim la ideea anterioara: daca CSM accepta ca buna reputatie este o conditie pe care o poate cerceta, nu intelegem de ce magistratii care se fac vinovati de fapte nedemne nu ar fi putut fi sanctionati. Interesant este ca e pastrat in functie un judecator care este dovedit ca avand un comportament ciudat si de notorietate– de la injurat si impins colegii, pana la intimidare de martori si practici vrajitoresti[73]. Se pare ca standardul pentru buna reputatie este foarte variabil...


    f3. Exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta


    SoJust atrage atentia aspra modului de interpretare eronat de catre CSM a unor dispozitii legale, ceea ce poate favoriza in viitor promovarea arbitrariului in aplicarea legii de catre magistrati.

    Atat justitiabilii, cat si ministrul justitiei au solicitat CSM cercetarea unor magistrati pentru fapte de aplicare gresita a legii, considerate abuzuri sau dovezi de incompetenta. Fara a lamuri notiuni precum”independenta”, „justitie” sau „imixtiune”, CSM considera ca demararea unor cercetari cu privire la pretinse abuzuri ale organelor judiciare ar constitui o imixtiune in activitatea lor, cat timp activitatile judiciare sunt in derulare[74]. Iar dupa ce dosarul este finalizat, este evident ca CSM nu ar mai putea interveni. Problema sesizata de SoJust este ca aceste solicitari de verificare au fost interpretate de CSM in mod eronat drept incercari de imixtiune. CSM a incercat sa argumenteze in mai multe situatii ca nu poate analiza decizia luata de un magistrat, pentru a nu se infrange independenta acestuia. SoJust nu poate accepta aceasta solutie.

    Astfel, independenta justitiei este o cerinta a statului de drept, dar ea nu trebuie inteleasa ca un privilegiu al magistratilor, ci ca un beneficiu al cetatenilor, pentru ca acestia din urma trebuie ocrotiti de abuzuri si arbitrariu. Ca independenta sa nu fie o pavaza pentru magistrati incorecti, acesta trebuie corelat cu responsabilitatea, adica un control al actelor procurorilor si judecatorilor. Dupa conceptia CSM, doar organul ierarhic superior poate analiza justetea unei decizii a magistratului. SoJust afirma insa ca rationamentul corect este altul: doar organul ierarhic superior este cel care poate infirma solutia, in timp ce modul de aplicare a legii pentru adoptarea acelei solutii poate fi si este analizat de organe precum cele penale[75] sau cele disciplinare[76], sau de doctrina de specialitate. Astfel, este gresita si periculoasa conceptia ca o decizie a unui magistrat nu poate fi criticata: este chiar necesar sa fie asa, pentru a se preintampina greselile similare in viitor sau pentru a impune modificari legislative. Ceea ce trebuie insa respectata este autoritatea unei hotarari definitive, ceea ce este cu totul altceva.

    Un argument in plus il constituie faptul ca raspunderea disciplinara a magistratilor poate fi antrenata si cu privire la alte abateri care constau tot in activitati si decizii luate in cursul exercitarii functiei: nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces; efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile (art.99 lit d., e, f si i din legea nr. 303 din 2004).

    De altfel, art. 97 alin.1 din legea 303 prevede ca "Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare”. Iar in art. 43 lit.c si art. 44 lit.c din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii aprobat prin Hotararea CSM nr. 326 din 24.08.2005 se prevede ca Inspectia Judiciara verifica sesizarile adresate Consiliului in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor si a magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv a procurorilor si incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii.

    Subliniem ca suntem de acord ca prin verificarea activitatii magistratilor nu se pot pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac, dupa cum prevede art. 97 alin. 2 din legea 303 din 2004. Dar nu putem sa nu ne intrebam cum ar putea fi calificata drept necorespunzatoare activitatea unui magistrat fara a-i putea verifica actele si masurile dispuse… Cert este ca pana acum nu a fost inlaturat nimeni din magistratura pentru incapacitate profesionala, desi legea prevede aceasta drept un motiv de incetare a functiei.

    Nu credem ca magistratilor ar trebui sa fie reticenti la astfel de verificari: la urma urmei, fie ca e vorba de raspunderea materiala, fie ce cea disciplinara sau penala, ei vor fi cercetati/judecati doar de catre colegi de ai lor. Reticenta ne-o putem explica prin doua posibile ipoteze: fie sunt incompetenti, stiu ca vor raspunde pentru erori si atunci fac orice sa institutia raspunderii sa nu functioneze, fie stiu ca insisi colegii lor din sistem sunt incompetenti si nu s-ar risca sa fie judecati de acestia. In ambele cazuri, vorbim de incompetenta in sistem!!! f4. contestarea sanctiunii disciplinare

    In fine, tot in aceasta materie constatam o noua conceptie exprimata de membrii CSM: desi legea prevede ca impotriva solutiei de aplicare a unei sanctiuni disciplinare cel sanctionat poate formula recurs in justitie, membrii CSM considera ca daca actiunea disciplinara a fost respinsa, comisia de disciplina poate formula si ea recurs, pe motiv ca este parte in procedura disciplinara. Dincolo de faptul ca se creeaza astfel o noua calitate procesuala, neacordata de lege, nu vedem cum in justitie s-ar putea judeca comisia disciplinara (alcatuita dintr-un membru al CSM si doi inspectori din Inspectia CSM) cu sectia de judecatori/procurori din acelasi organism.

    In acest context, lasam deschisa discutia asupra faptului ca membrii Inspectiei Judiciare sunt numiti in functii de membrii CSM, ca impreuna cu acestia constituie comisia disciplinara si ca aceasta comisie ar putea contesta solutia sectiei disciplinare. Impartialitatea inspectorilor, respectiv a membrilor CSM care fac parte din comisia disciplinara, chemati sa-i cerceteze, respectiv sa-i judece pe magistrati sunt puse serios la indoiala.

    ***

    --------------------------------------------------------------------------------
  • [1] A se vedea art. 35 din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicata in Monitorul Oficial nr. 827/13 septembrie 2005.
  • [2] A se vedea art. 36 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 rep.
  • [3] A se vedea art. 37 din Legea nr. 317/2004 rep.
  • [4]http://www.gandul.info/articol_4369/presedintele_csm__dan_lupascu__lanseaza_un_atac_furibund_impotriva_ministrului_macovei.html sau http://www.antena3.ro/Lupascu,_in_apararea_CSM_act_6968.html
  • [5] Poate ca totusi o explicatie ar fi: multi din cei care au exercitat respectivele presiuni au fost membri CSM sau apropiati ai acestora.
  • [6] sesizarile cu privire la desfasurarea campaniei pentru alegerea in CSM, nelamurirea aspectelor invocate de AMR cu privire la stersaturi in unele procese-verbale, presiuni si amenintari directe asupra unor colegi/candidati, lobby-ul facut pentru un anumit candidat de catre un consilier de preaderare etc.
  • [7] http://www.sojust.ro/forum/viewtopic.php?t=39.
  • [8] http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=920302.
  • [9] Daca membrii CSM nu-i reprezinta pe toti magistratii, ci doar pe cei care i-ai ales, rezulta ca din aproximativ 240 de instante si tot atatea parchete, doar 13 institutii sunt reprezentate.
  • [10] A se vedea http://www.sojust.ro/forum/viewtopic.php?t=25&sid=1d82642f2bbc002b11fe9d14bb4a9b12 si http://www.sojust.ro/forum/viewtopic.php?t=31&sid=1d82642f2bbc002b11fe9d14bb4a9b12.
  • [11] http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=920304
  • [12] Asociatia Magistratilor din Romania.
  • [13] http://www.cotidianul.ro/index.php?id=3593&art=8028&cHash=eb3435dc36
  • [14] dl.Galca - 14 pentru, 2 impotriva, 1 abtinere, 2 nule; dl. Deliorga - 13 pentru, 2 impotriva, 4 nule.
  • [15] http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=0301&pg=33
  • [16]http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/12_01_2006__2676_ro.pdf si http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/12_01_2006__2677_ro.pdf
  • [17] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/21_02_2006__3077_ro.pdf
  • [18] http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/05/060518_judecatori_csm.shtml.„Consiliul Magistraturii lucreaza in plen si in sectii dar nu zilnic pentru ca noi avem un aparat tehnic destul de bine pus la punct care a inceput sa functioneze la parametri normali. Acest aparat tehnic poate sa furnizeze tot ceea ce este necesar pentru ca lucrarile Plenului si lucrarile Curtilor sa se desfasoare in conditii normale”.
  • [19] Una dintre cele mai lungi sedinte ale Plenului CSM, din 13 iul 2006, a avut nu mai putin de 62 puncte de rezolvat. La astea se adauga si alte 13 puncte de la sectii
  • [20] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/05_06_2006__4555_ro.doc (pct.8).
  • [21] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/05_06_2006__4555_ro.doc (pct 6).
  • [22] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/13_06_2006__4713_ro.doc (pct 14).
  • [23] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/12_09_2006__5827_ro.doc (pct.7).
  • [24] In functiile de actualele atribuitii, CSM ar trebui sa poarte denumirea `Consiliul Superior al Magistraturii si Personalului Auxiliar` sau `Consiliul Superior al Sistemului Judiciar`.
  • [25] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_09_2005__511_ro.pdf si http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/22_09_2005__514_ro.pdf
  • [26] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/03_11_2005__1626_ro.pdf.
  • [27] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_06_2006__4819_ro.doc
  • [28] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/23_06_2006__4857_ro.doc
  • [29] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/23_06_2006__4855_ro.doc
  • [30] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/07_07_2006__5298_ro.pdf
  • [31] Aptitudini care ar fi trebuit verificate inainte, nu dupa numire!
  • [32] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_06_2006__4896_ro.pdf
  • [33] Opis CSM (atentie, fisier de 1,49 MB)
  • [34] Nu si publicate in `Buletinul Oficial al CSM`, asa cum obliga legea inca din anul 2004!
  • [35] Hotararea Plenului CSM nr. 193 din 9 martie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in functia de procuror si a procurorilor in functia de judecator publicata in M.Of. nr. 329 din 12 aprilie 2006.
  • [36] Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, a hotarat incetarea detasarii doamnei judecator AT la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti si revenirea acesteia la Judecatoria Targu Mures. http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_07_2006__5438_ro.doc (pct.11).
  • [37] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/04_07_2006__5172_ro.pdf
  • [38] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/15_06_2006__4780_ro.pdf
  • [39] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_06_2006__5004_ro.doc (pct.6).
  • [40] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/06_09_2006__5778_ro.doc
  • [41] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/04_07_2006__5194_ro.pdf
  • [42] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/21_07_2006__5419_ro.pdf
  • [43] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/21_07_2006__5417_ro.pdf. Respectarea legii 677 din 2001 cu privire la ocrotirea datelor personale este nerespectata de CSM si in privinta concursurilor organizate prin INM, fiind relevat numele procurorului sau judecatorului si notele obtinute.
  • [44] http://www.sojust.ro/content/comment.php?comment.news.11.
  • [45] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/26_09_2005__805_ro.pdf
  • [46] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/03_11_2005__1663_ro.pdf
  • [47] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/15_12_2005__2497_ro.pdf
  • [48] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/04_07_2006__5151_ro.pdf (pct.1)
  • [49] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_06_2006__4970_ro.pdf (pct.2)
  • [50] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/12_06_2006__4703_ro.pdf (pct.1)
  • [51] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/13_07_2006__5338_ro.pdf (pct.2)
  • [52] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_11_2005__1780_ro.pdf
  • [53] http://www.inm-lex.ro/file.php?FileID=968
  • [54] http://www.inm-lex.ro/file.php?FileID=979
  • [55] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/27_02_2006__3120_ro.doc (pct. 3).
  • [56] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_03_2006__3383_ro.pdf.
  • [57] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/25_10_2005__1518_ro.pdf
  • [58] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/01_11_2005__1594_ro.pdf
  • [59] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/19_04_2006__4050_ro.pdf.
  • [60] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/15_02_2006__2984_ro.pdf
  • [61] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/23_09_2005__597_ro.pdf
  • [62] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/18_11_2005__2125_ro.pdf
  • [63] 50 de hotarari ale Plenului CSM din anii 2005 si 2006 nu erau publicate la 15 aug.2006.
  • [64] http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=0304
  • [65] http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=030202
  • [66] http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=030204
  • [67] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/23_09_2005__560_ro.pdf
  • [68] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/13_06_2006__4713_ro.doc
  • [69] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/04_07_2006__5141_ro.doc
  • [70] http://www.business.ro/stiri/2006/07/justitia_romana_a_azvarlit_in_temnita_doua_batrane.htm
  • [71] De ex, http://www.gandul.info/2006-03-29/actual/judecatorii_denunta
  • [72] 2006 http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=0501&com=173
  • [73] Cazul „Judecatoarea voodoo” - http://www.ziua.net/display.php?id=195506&data=2006-03-11,
  • [74] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02_2006__3093_ro.doc (pct.11), sau http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02_2006__3092_ro.doc (pct. 67 si 70).
  • [75] In C.pen. exista infractiuni pe care le pot comite magistratii in cursul instrumentarii unor dosare. De ex, in cazul infractiunii de represiunea nedreapta (art. 268), constand in „fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a dispune arestarea, de a trimite in judecata sau de a condamna pe o persoana, stiind ca este nevinovata” este evident ca un alt organ decat cel stabilit in ierarhia obisnuita pentru atacul unor astfel de decizii va stabili daca judecatorul sau procurorul au gresit in instrumentarea dosarelor. Iar constatarea prin hotarare definitiva a acestei infractiuni va atrage revizuirea hotararii nelegale sau netemeinice, motiv prevazut de codurile de procedura. La fel este si cazul unor alte infractiuni, precum arestarea nelegala si cercetarea abuziva (art. 266 C.pen.), formele legale de abuz in serviciu (art.246-2481), neglijenta in serviciu (art. 249), purtarea abuziva (art.250), infractiunile de falsuri in inscrisuri (art. 288, 289, 291). Toate aceste infractiuni pot fi comise de judecator si procurori in timpul exercitarii activitatii profesionale, iar cand sunt cuprinse in actele de decizie ale acestora, alte organe decat cele superioare sunt chemate sa le constate si sa le sanctioneze.
  • [76] Atunci cand fapta de exercitare a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta nu constituie infractiune, ea ar putea atrage aplicarea unei sanctiuni disciplinare. Cum exercitarea functiei unui judecator si procuror presupune efectuarea de acte procedurale si acte procesuale, precum si luarea de masuri procesuale este evident ca pentru constatarea existentei acestei abateri un organ administrativ – in speta CSM – trebuie sa se pronunte.


    -------------------------------------------------
    Asociatia SoJust preconizeaza lansarea Raportului II in luna octombrie 2007. Sunt asteptate, in acest sens, sugestii, contributii, colaborari de la orice persoana interesata, in special din sfera profesiilor juridice: Pagina contact SoJust
    -------------------------------------------------

    Septembrie 2006







  • Reforma justitiei





    Termeni juridici, grupare tematica


    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    29 useri online

    Useri autentificati: