OUG 64/2011 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon. Ordonanta de urgenta nr. 64/2011
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 461 din 30 iunie 2011
Avand in vedere obligatia Romaniei, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea si
implementarea corecta si integrala a acquis-ului comunitar, inclusiv Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului
din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum
si a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale
Parlamentului European si ale Consiliului, denumita in continuare Directiva CCS,
tinand cont de propunerea Uniunii Europene de realizare, in vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de
gaze cu efect de sera, a unui program demonstrativ pentru 12 proiecte demonstrative CCS care sa conduca la dezvoltarea
cunostintelor tehnice privind intregul lant al acestor tehnologii: captare, transport si stocare a dioxidului de carbon si reducerea
costurilor tehnologice aferente, pentru care a prevazut mai multe mecanisme financiare de sustinere, printre care si fonduri
prevazute de noua Directiva nr. 29/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009 de
modificare a Directivei 2003/87/CE in vederea imbunatatirii si extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie
de gaze cu efect de sera, prin care se prevede posibilitatea utilizarii, pana la data de 31 decembrie 2015, a veniturilor din vanzarea
a maximum 300 de milioane de certificate din rezerva de nou-intrati,
avand in vedere decizia Guvernului Romaniei de a elabora si de a promova un proiect demonstrativ CCS, proiect de
interes national, precum si criteriile, masurile si calendarul pentru finantarea proiectelor demonstrative CCS, prin mecanismul
NER Pool EUA 300,
implementarea in sectorul energetic a proiectului demonstrativ CCS in Romania va duce la: mentinerea in exploatare a
centralelor termoelectrice cu functionare pe lignit autohton, inclusiv a minelor de carbune aferente; crearea de noi locuri de munca;
posibilitatea extinderii implementarii tehnologiilor CCS la alti operatori generatori de emisii de gaze cu efect de sera; posibilitatea
integrarii Romaniei in infrastructura de transport CO2
europeana; potential de crestere a duratei de viata si a capacitatii de
exploatare a rezervelor de titei si gaze naturale prin injectarea CO2
in zacamintele epuizate.
Netranspunera Directivei CCS ar insemna ca Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, nu ar putea promova
documentatia aplicatiei pentru un proiect demonstrativ CCS coroborat cu prevederile Deciziei 2010/670/UE a Comisiei din
3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor si masurilor pentru finantarea proiectelor demonstrative comerciale care vizeaza captarea
si stocarea geologica a CO2 in conditii de siguranta din punct de vedere al mediului, precum si a proiectelor demonstrative de
tehnologii inovatoare in domeniul energiei din surse regenerabile, in cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii
de gaze cu efect de sera in Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului, anexa IB
"Cerinte privind proiectele", partea I "Cerinte comune", liniuta a treia: "toate autorizatiile nationale pertinente pentru proiect trebuie
sa existe deja si sa fie in concordanta cu cerintele relevante in temeiul legislatiei Uniunii sau procedurile privind autorizatiile
pertinente trebuie sa fie in curs si suficient de avansate pentru a asigura faptul ca inceperea exploatarii comerciale poate avea loc
pana la 31 decembrie 2015 pentru prima runda in baza adoptarii respectivei decizii de atribuire pana la 31 decembrie 2011".
Nerespectarea conditiilor impuse documentatiilor aplicatiei proiectului demonstrativ CCS conduce la imposibilitatea atingerii
tintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si in mod special pentru centralele termoelectrice cu functionare pe lignit
autohton, exploatarea acestora necesitand achizitionarea de certificate de gaze cu efect de sera, fapt ce ar conduce la marirea
costurilor pe unitatea de energie, precum si la reducerea substantiala a sustenabilitatii functionarii acestora, implicit asupra
securitatii sistemului energetic national.
Orice intarziere a indeplinirii obligatiei Romaniei de transpunere a prevederilor Directivei CCS poate provoca prejudicii
importante tarii noastre, prin posibilitatea declansarii din partea Comisiei Europene a procedurii de infringement.
Luand in considerare faptul ca aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare,
a caror reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1 Obiectul prezentei ordonante de urgenta il
constituie stabilirea cadrului juridic pentru stocarea geologica a
dioxidului de carbon, in conditii de siguranta din punctul de
vedere al mediului, pentru a contribui la combaterea
schimbarilor climatice.
Art. 2 Scopul stocarii geologice a dioxidului de carbon, in
conditii de siguranta din punctul de vedere al mediului, este
retinerea definitiva a dioxidului de carbon, in asa fel incat sa se
previna si, atunci cand acest lucru nu este posibil, sa se elimine
pe cat posibil efectele negative si orice riscuri pentru mediu si
sanatatea umana.
Art. 3 (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica stocarii
geologice a dioxidului de carbon pe teritoriul Romaniei, in zona
economica exclusiva a Romaniei in Marea Neagra si pe platoul
continental al Marii Negre aferent Romaniei, potrivit prevederilor
Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii (UNCLOS),
incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982 si
ratificata de Romania prin Legea nr. 110/1996.
(2) Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica
stocarii geologice a dioxidului de carbon intr-o cantitate totala
prevazuta de stocare mai mica de 100 kilotone si care are drept
scop cercetarea, dezvoltarea sau testarea de noi produse si
procese.
(3) Stocarea dioxidului de carbon intr-un sit de stocare al
carui complex de stocare se extinde dincolo de zona prevazuta
la alin. (1) este interzisa.
(4) Stocarea dioxidului de carbon in coloana de apa este
interzisa.
(5) Pentru explorare, captare, stocarea geologica a dioxidului
de carbon, inclusiv pentru situl de stocare, pentru transportul
fluxului de dioxid de carbon si pentru inchiderea sitului de
stocare se emit acte de reglementare in conformitate cu
prevederile legislatiei din domeniul protectiei mediului si
gospodaririi apelor.
Art. 4 Pentru aplicarea prezentei ordonante de urgenta,
termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
a) stocarea geologica a dioxidului de carbon injectarea
insotita de stocarea fluxurilor de dioxid de carbon in formatiuni
geologice subterane;
b) coloana de apa masa continua de apa cuprinsa pe
verticala intre suprafata apei si sedimentele de pe suprafata
inferioara a unui corp de apa;
c) sit de stocare o zona cu volum definit in cadrul unei
formatiuni geologice utilizate pentru stocarea geologica a
dioxidului de carbon impreuna cu instalatiile asociate de la
suprafata si cele de injectare;
d) formatiune geologica o subdiviziune litostratigrafica in
cadrul careia se pot gasi si cartografia straturi distincte de roca;
e) scurgere orice scapare de dioxid de carbon din
complexul de stocare;
f) complex de stocare situl de stocare si cadrul geologic
inconjurator care pot influenta integritatea si securitatea stocarii
in ansamblu, respectiv, formatiuni de retinere secundare;
g) unitate hidraulica un spatiu poros, conectat hidraulic,
in care transmiterea presiunii poate fi masurata prin mijloace
tehnice si care este delimitat prin bariere ale curgerii, precum
falii etansate, domuri de sare, limite litologice sau prin efilarea ori
aflorarea formatiunii;
h) explorare evaluarea complexurilor de stocare potentiale
in scopul stocarii geologice a dioxidului de carbon prin
intermediul unor activitati de penetrare subterana, precum
forarea, in vederea obtinerii de informatii geologice cu privire la
straturile din complexul potential de stocare, si, dupa caz,
realizarea unor teste de injectare pentru a caracteriza situl de
stocare;
i) autorizatie de explorare decizie scrisa si motivata emisa
de autoritatea competenta potrivit prevederilor prezentei
ordonante de urgenta, prin care se autorizeaza explorarea si se
precizeaza conditiile in care aceasta se poate desfasura;
j) operator orice persoana fizica sau juridica, privata ori
publica, care opereaza sau detine controlul sitului de stocare ori
careia i s-a delegat, potrivit prevederilor legislatiei nationale, o
putere economica de decizie in legatura cu functionarea tehnica
a sitului de stocare;
k) autorizatie de stocare decizie scrisa si motivata emisa
de autoritatea competenta potrivit prevederilor prezentei
ordonante de urgenta, prin care se autorizeaza stocarea
geologica a dioxidului de carbon de catre operator intr-un sit de
stocare si se precizeaza conditiile in care aceasta se poate
desfasura;
l) modificare substantiala orice modificare neprevazuta la
emiterea autorizatiei de stocare ce ar putea avea efecte
semnificative asupra mediului sau a sanatatii umane;
m) flux de dioxid de carbon debit de substante care rezulta
din procesele de captare a dioxidului de carbon;
n) deseuri substantele sau obiectele definite la lit. b) din
anexa nr. 1A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare;
o) pana de dioxid de carbon volumul din formatiunea
geologica din jurul sondei de injectie in care se disperseaza
dioxidul de carbon;
p) migrare deplasarea dioxidului de carbon in interiorul
complexului de stocare;
q) neregula semnificativa orice neregula intervenita in
operatiunile de injectare sau de stocare ori in ceea ce priveste
starea complexului de stocare in sine, care implica riscul unei
scurgeri sau risc pentru mediu ori pentru sanatatea umana;
r) risc semnificativ combinatia dintre probabilitatea
producerii unei daune si gravitatea acesteia, care nu poate fi
ignorata pentru situl de stocare in cauza, fara a pune sub
semnul intrebarii obiectivul prezentei ordonante de urgenta;
s) masuri corective orice masuri luate pentru corectarea
unor nereguli semnificative sau pentru stoparea scurgerilor, in
scopul prevenirii ori stoparii emisiei dioxidului de carbon din
complexul de stocare;
s) inchiderea unui sit de stocare incetarea definitiva a
injectarii dioxidului de carbon in situl de stocare respectiv;
t) postinchidere perioada ulterioara inchiderii unui sit de
stocare, inclusiv perioada ulterioara transferului de
responsabilitate catre autoritatea competenta;
t) retea de transport reteaua de conducte, inclusiv statiile
auxiliare de ridicare a presiunii conexe, pentru transportarea
dioxidului de carbon catre situl de stocare.
Capitolul II - Selectarea siturilor de stocare si autorizatiile de explorare
Art. 5 (1) Agentia Nationala pentru Resurse Minerale,
denumita in continuare ANRM, stabileste zonele de pe teritoriul
Romaniei in care pot fi selectate situri de stocare, potrivit
prevederilor prezentei ordonante de urgenta, si le publica pe
propriul site.
(2) ANRM este autoritatea responsabila pentru evaluarea
capacitatii de stocare disponibile in zonele prevazute la alin. (1),
inclusiv prin permiterea explorarii in conditiile prezentei
ordonante de urgenta.
(3) Capacitatea unei formatiuni geologice de a fi utilizata ca
sit de stocare se determina prin caracterizarea si evaluarea
potentialelor complexuri de stocare si a zonei inconjuratoare a
acestora, potrivit criteriilor prevazute in anexa nr. 1.
(4) O formatiune geologica este selectata drept sit de stocare
numai daca, in conditiile de utilizare propuse, nu exista riscuri
semnificative de scurgere a dioxidului de carbon si nu exista
riscuri semnificative pentru mediu sau pentru sanatate.
Art. 6 (1) Pentru a obtine informatiile necesare selectarii
siturilor de stocare si a capacitatii de stocare disponibile potrivit
prevederilor art. 5, ANRM stabileste daca este necesara
explorarea.
(2) Explorarea se realizeaza numai in baza autorizatiei de
explorare emise de ANRM.
(3) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei ordonante de urgenta, ANRM elaboreaza procedura
pentru emiterea autorizatiei de explorare, care va fi aprobata
prin decizie a presedintelui ANRM si va fi avizata de autoritatea
publica centrala pentru protectia mediului.
(4) Acolo unde este cazul, autorizatia de explorare poate
include prevederi referitoare la monitorizarea testelor de
injectare.
(5) ANRM deruleaza procedura de emitere a autorizatiilor de
explorare; procedura de emitere a autorizatiei de explorare
asigura participarea tuturor operatorilor care detin capacitatile
necesare.
(6) Autorizatiile de explorare se emit sau se resping, in mod
justificat, pe baza unor criterii obiective, disponibile publicului si
nediscriminatorii.
(7) Durata de valabilitate a unei autorizatii de explorare nu
poate depasi perioada necesara realizarii explorarii pentru care
a fost acordata autorizatia de explorare.
(8) Valabilitatea autorizatiei de explorare se poate prelungi
in situatia in care explorarea realizata conform autorizatiei de
explorare nu este suficienta pentru realizarea completa a
explorarii in perioada de valabilitate prevazuta.
(9) Autorizatiile de explorare se acorda pentru un perimetru
corespunzator unei zone de volum delimitat.
(10) Titularul unei autorizatii de explorare detine dreptul
exclusiv de a explora complexul de stocare potential a dioxidului
de carbon.
(11) Pe parcursul perioadei de valabilitate a autorizatiei de
explorare nu sunt permise niciun fel de utilizari conflictuale ale
complexului de stocare care pot afecta activitatea de explorare.
Capitolul III - Autorizatiile de stocare
Art. 7 (1) Autoritatea competenta pentru emiterea
autorizatiei de stocare este ANRM.
(2) Este interzisa operarea unui sit de stocare in absenta
unei autorizatii de stocare.
(3) Autorizatia de stocare se emite in conformitate cu
procedura specifica elaborata de ANRM.
(4) In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a
prezentei ordonante de urgenta, ANRM elaboreaza procedura
pentru emiterea autorizatiei de stocare, care va fi aprobata prin
decizie a presedintelui ANRM si va fi avizata de autoritatea
publica centrala pentru protectia mediului.
(5) Pentru fiecare sit de stocare se emite o autorizatie de
stocare pentru un singur operator, nefiind permise niciun fel de
utilizari conflictuale ale sitului care pot afecta activitatea de
stocare.
(6) Procedura de emitere a autorizatiilor de stocare asigura
participarea tuturor operatorilor care detin capacitatile necesare.
(7) Autorizatiile de stocare se emit de catre ANRM pe baza
unor criterii obiective, publice si transparente.
(8) Fara a se aduce atingere cerintelor impuse de prezenta
ordonanta de urgenta, se acorda prioritate pentru emiterea unei
autorizatii de stocare pentru un anumit sit titularului autorizatiei
de explorare pentru respectivul sit, cu conditia ca:
a) explorarea sitului in cauza sa fie finalizata;
b) toate conditiile prevazute in autorizatia de explorare sa fie
indeplinite;
c) solicitarea pentru autorizatia de stocare sa fie facuta in
timpul perioadei de valabilitate a autorizatiei de explorare.
(9) Pe durata derularii procedurii de emitere a autorizatiilor de
stocare nu sunt permise niciun fel de utilizari conflictuale ale
complexului de stocare care pot afecta activitatea de stocare.
Art. 8 Solicitarile de emitere a autorizatiilor de stocare
adresate ANRM trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) denumirea si adresa potentialului operator;
b) dovada competentei tehnice a potentialului operator;
c) caracterizarea sitului de stocare si a complexului de
stocare, precum si o evaluare a securitatii preconizate a stocarii,
potrivit art. 5 alin. (3) si (4);
d) cantitatea totala a dioxidului de carbon care urmeaza a fi
injectata si stocata, sursele si metodele de transport avute in
vedere, compozitia fluxurilor de dioxid de carbon, debitele si
presiunile de injectare, precum si amplasarea instalatiilor de
injectare;
e) descrierea masurilor de prevenire a neregulilor
semnificative;
f) o propunere de plan de monitorizare, potrivit prevederilor
art. 14 alin. (2) si (3);
g) o propunere de plan de masuri corective, potrivit
prevederilor art. 17 alin. (3);
h) o propunere a planului provizoriu propus pentru etapa de
postinchidere, potrivit prevederilor art. 18 alin. (4)(6);
i) actul de reglementare emis de autoritatile competente
pentru protectia mediului in baza Hotararii Guvernului
nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice si private asupra mediului si dovada indeplinirii conditiilor
prevazute in acesta;
j) avizul de gospodarire a apelor pentru lucrarile care fac
obiectul investitiei;
k) dovada faptului ca garantia financiara sau alta masura
echivalenta, astfel cum este prevazuta la art. 20, este valabila si
efectiva inainte de inceperea injectarii.
Art. 9 (1) In urma analizarii solicitarii de emitere a
autorizatiei de stocare prezentate potrivit prevederilor art. 8 si a
oricaror altor informatii relevante, ANRM emite autorizatia de
stocare numai daca:
a) sunt indeplinite toate cerintele relevante din prezenta
ordonanta de urgenta si din legislatia privind protectia mediului
in vigoare;
b) operatorul are o situatie financiara solida, este competent
din punct de vedere tehnic si prezinta incredere in ceea ce
priveste operarea si controlul sitului si au fost asigurate formarea
si perfectionarea profesionala si tehnica a operatorului si a
intregului personal;
c) in cazul in care exista mai mult de un sit de stocare in
aceeasi unitate hidraulica, posibilele interactiuni dintre presiunile
acestora permit respectarea simultana de catre ambele situri a
cerintelor prezentei ordonante de urgenta.
(2) La emiterea autorizatiei de stocare, ANRM ia in
considerare avizul Comisiei Europene privind proiectul de
autorizatie de stocare emis in urma derularii activitatii prevazute
la art. 11.
Art. 10 Autorizatia de stocare contine cel putin
urmatoarele informatii:
a) denumirea si adresa operatorului;
b) localizarea si delimitarea exacta a sitului si a complexului
de stocare, precum si informatiile privind unitatea hidraulica;
c) conditiile referitoare la operatia de stocare, cantitatea
totala a dioxidului de carbon autorizata pentru a fi stocata
geologic, limitele de presiune ale rezervorului, precum si
debitele si presiunile maxime de injectare;
d) conditiile privind compozitia fluxului de dioxid de carbon si
criteriile de acceptare a dioxidului de carbon, potrivit prevederilor
art. 13, si, daca este necesar, conditii suplimentare pentru
injectare si stocare in scopul prevenirii neregulilor semnificative;
e) planul de monitorizare aprobat de Agentia Nationala
pentru Protectia Mediului, denumita in continuare ANPM,
obligatia de punere in aplicare a planului si conditiile pentru
actualizarea acestuia, precum si obligatiile de raportare, potrivit
prevederilor art. 14 si 15;
f) conditiile privind obligatia de notificare a ANRM in cazul
unor scurgeri sau al unor nereguli semnificative, planul de
masuri corective aprobat si obligatia de a pune in aplicare planul
de masuri corective in cazul unor scurgeri sau al unor nereguli
semnificative, potrivit prevederilor art. 17;
g) conditiile pentru inchidere si planul provizoriu pentru etapa
postinchidere aprobat, potrivit prevederilor art. 18;
h) orice prevederi referitoare la modificari aduse autorizatiei
de stocare, la revizuirea, actualizarea si retragerea acesteia,
potrivit prevederilor art. 12;
i) cerinta de a constitui si de a mentine garantia financiara
sau orice alta masura echivalenta, potrivit prevederilor art. 20.
Art. 11 (1) ANRM pune la dispozitia Comisiei Europene,
in termen de 30 de zile de la primire, cererile de emitere a
autorizatiilor de stocare, precum si orice documente conexe care
vor fi luate in considerare de catre aceasta in luarea deciziei
privind emiterea unei autorizatii de stocare.
(2) ANRM informeaza Comisia Europeana cu privire la
propunerile de autorizatii de stocare si la orice alte materiale
luate in considerare la luarea deciziei privind propunerea emiterii
autorizatiei de stocare.
(3) ANRM notifica Comisiei Europene decizia finala privind
emiterea autorizatiei de stocare, iar in cazul in care aceasta este
diferita de avizul Comisiei Europene, prezinta motivele care au
stat la baza acestei decizii.
Art. 12 (1) Operatorul este obligat sa informeze ANRM in
legatura cu orice modificari planificate ale operarii sitului de
stocare, inclusiv in legatura cu modificarile care il privesc.
(2) ANRM actualizeaza autorizatia de stocare sau conditiile
din autorizatie, dupa caz.
(3) Nicio modificare substantiala nu se pune in aplicare in
absenta unei autorizatii de stocare noi sau actualizate emise
potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta. In astfel de
cazuri se aplica prevederile pct. 13 lit. a) din anexa nr. 2 la
Hotararea Guvernului nr. 445/2009.
(4) ANRM revizuieste si, acolo unde este necesar,
actualizeaza sau, in ultima instanta, retrage autorizatia de
stocare:
a) in cazul in care i-a fost notificata sau i s-a adus la
cunostinta existenta unor scurgeri sau a unor nereguli
semnificative, potrivit art. 17 alin. (1);
b) in cazul in care rapoartele inaintate potrivit art. 15 sau
inspectiile de mediu desfasurate potrivit art. 16 fac dovada
nerespectarii conditiilor din autorizatia de stocare sau a
existentei unor riscuri de scurgeri ori nereguli semnificative;
c) in cazul in care are cunostinta de orice alta situatie de
neindeplinire de catre operator a conditiilor prevazute in
autorizatia de stocare;
d) in cazul in care se considera necesar pe baza ultimelor
descoperiri stiintifice si a progresului tehnologic; sau
e) fara a incalca prevederile cuprinse la lit. a)d), la 5 ani de
la eliberarea autorizatiei de stocare si, dupa aceea, la fiecare
10 ani.
(5) Dupa retragerea unei autorizatii de stocare potrivit
alin. (4), ANRM emite o noua autorizatie de stocare sau inchide
situl de stocare, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (1)
lit. c).
(6) Pana la emiterea unei noi autorizatii de stocare, ANRM isi
asuma temporar toate obligatiile juridice privind:
a) criteriile de acceptare, in situatia in care ANRM decide sa
continue injectarea dioxidului de carbon;
b) monitorizarea si masurile corective, potrivit prevederilor
prezentei ordonante de urgenta;
c) restituirea certificatelor de emisie de gaze cu efect de sera
in caz de scurgeri ale dioxidului de carbon, in temeiul
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea
schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de sera, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) actiunile preventive si de remediere, potrivit art. 10 alin. (1)
si art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2007
privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si
repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea
nr. 19/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
(7) ANRM recupereaza de la fostul operator orice costuri
generate de asumarea obligatiilor prevazute la alin. (6), inclusiv
utilizand garantia financiara prevazuta la art. 20. In cazul
inchiderii sitului de stocare potrivit art. 18 alin. (1) lit. c), se aplica
prevederile art. 18 alin. (2).
Capitolul IV - Obligatiile aferente operarii, inchiderii si postinchiderii
Art. 13 (1) Un flux de dioxid de carbon contine
preponderent dioxid de carbon. Adaugarea de deseuri si de alte
materii in scopul eliminarii lor este interzisa.
(2) Un flux de dioxid de carbon poate contine substante
asociate accidental la sursa sau din procesul de captare ori
injectare si substante de urmarire, adaugate in scopul inlesnirii
monitorizarii si verificarii migratiei dioxidului de carbon.
Concentratiile tuturor substantelor accidentale si adaugate
trebuie sa fie inferioare nivelurilor care:
a) influenteaza in mod negativ integritatea sitului de stocare
sau infrastructura respectiva de transport;
b) prezinta un risc semnificativ pentru mediu ori sanatatea
umana; sau
c) incalca cerintele legislatiei nationale in domeniu.
(3) ANRM se asigura ca operatorul:
a) accepta si injecteaza fluxuri de dioxid de carbon numai
daca s-au efectuat analiza compozitiei fluxului, inclusiv a
substantelor corozive continute, o evaluare a riscului si daca din
evaluarea riscului a rezultat ca nivelurile de impurificare
respecta conditiile prevazute la alin. (1) si (2);
b) mentine un registru continand cantitatile si proprietatile
fluxurilor de dioxid de carbon livrate si injectate, inclusiv
compozitia respectivelor fluxuri.
Art. 14 (1) In conformitate cu prevederile autorizatiei de
stocare, operatorul are obligatia sa monitorizeze instalatiile de
injectare, complexul de stocare, inclusiv, acolo unde este posibil,
pana de dioxid de carbon si, dupa caz, mediul inconjurator, in
scopul:
a) compararii in situl de stocare a comportamentului real al
dioxidului de carbon si al apei de formatie in situl de stocare fata
de cel rezultat in urma modelarii;
b) detectarii neregulilor semnificative;
c) detectarii migrarii dioxidului de carbon;
d) detectarii scurgerii dioxidului de carbon;
e) detectarii efectelor negative semnificative asupra mediului
inconjurator, inclusiv in particular asupra apei potabile, asupra
populatiei sau a utilizatorilor biosferei inconjuratoare;
f) evaluarii eficacitatii oricaror masuri corective adoptate
potrivit art. 17;
g) actualizarii evaluarii sigurantei si a integritatii complexului
de stocare pe termen scurt si lung, inclusiv evaluarea masurii in
care dioxidul de carbon stocat este retinut complet si permanent.
(2) Monitorizarea se realizeaza conform unui plan de
monitorizare elaborat de catre operator potrivit prevederilor din
anexa nr. 2, care include criterii privind monitorizarea pusa in
aplicare in conformitate cu ghidurile privind monitorizarea si
raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera sub schema de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
la nivelul Comunitatii, transmis ANPM si aprobat de aceasta,
potrivit art. 8 lit. f) si, respectiv, art. 10 lit. e).
(3) Planul de monitorizare se actualizeaza potrivit
prevederilor stabilite in anexa nr. 2 si cel putin o data la fiecare
5 ani pentru a tine cont de modificarile din evaluarea riscului de
scurgere, modificarile din evaluarea riscurilor asupra mediului si
a sanatatii umane, noile cunostinte stiintifice si evolutiile celor
mai bune tehnologii disponibile. Planurile actualizate sunt
retransmise spre aprobare ANPM.
Art. 15 (1) Operatorul este obligat sa raporteze ANRM,
cel putin o data pe an, urmatoarele:
a) toate rezultatele monitorizarii desfasurate potrivit
prevederilor art. 14, in perioada de raportare, inclusiv informatii
privind tehnologia de monitorizare utilizata;
b) cantitatile si proprietatile fluxurilor de dioxid de carbon
livrate si injectate in perioada de raportare, inclusiv compozitia
respectivelor fluxuri, inregistrate potrivit art. 13 alin. (3) lit. b);
c) dovada constituirii si mentinerii garantiei financiare potrivit
art. 10 lit. i) si art. 20;
d) orice alte informatii pe care ANRM le considera relevante
pentru evaluarea respectarii conditiilor prevazute in autorizatia
de stocare si pentru cresterea gradului de cunoastere a
comportamentului dioxidului de carbon in situl de stocare.
(2) Operatorul este obligat sa raporteze ANPM informatiile
prevazute la alin. (1) lit. a) si b).
Art. 16 (1) Garda Nationala de Mediu, denumita in
continuare GNM, asigura si organizeaza un sistem de inspectii
planificate si neplanificate la toate complexurile de stocare
carora li se aplica prevederile prezentei ordonante de urgenta
pentru verificarea si promovarea respectarii cerintelor prezentei
ordonante de urgenta si pentru monitorizarea efectelor asupra
mediului si asupra sanatatii umane. Colaborarea autoritatilor
implicate se va stabili printr-un protocol incheiat in termen de
180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de
urgenta.
(2) Inspectiile trebuie sa includa activitati precum vizite la
instalatiile de suprafata, inclusiv la instalatiile de injectare,
evaluarea operatiilor de injectare si monitorizare derulate de
catre operator si verificarea tuturor inregistrarilor relevante tinute
de catre operator.
(3) Inspectiile planificate se desfasoara cel putin o data pe an
in perioada operarii si in primii 3 ani dupa inchidere si, ulterior,
o data la 5 ani pana la transferul de responsabilitate catre
ANRM.
(4) In cadrul inspectiilor se examineaza instalatiile de
injectare si instalatiile de monitorizare relevante, precum si toate
efectele semnificative asupra mediului si asupra sanatatii umane
produse de complexul de stocare.
(5) Inspectiile neplanificate se efectueaza:
a) in cazul in care ANRM este notificata sau i se aduce la
cunostinta existenta unor scurgeri ori a unor nereguli
semnificative, potrivit art. 17;
b) in cazul in care din rapoartele inaintate potrivit art. 15 se
constata respectarea necorespunzatoare a conditiilor prevazute
in autorizatie;
c) pentru a face cercetari in legatura cu plangeri grave
referitoare la probleme de mediu sau sanatate umana;
d) in alte situatii in care ANRM considera necesar acest
lucru.
(6) In urma fiecarei inspectii, GNM elaboreaza un raport
privind rezultatele inspectiei. Raportul evalueaza respectarea
cerintelor prezentei ordonante de urgenta si indica in ce masura
este necesar sa se intreprinda sau nu actiuni suplimentare.
(7) Raportul prevazut la alin. (6) se transmite operatorului in
cauza si este pus la dispozitia publicului de catre ANRM, potrivit
prevederilor legislatiei relevante in vigoare, in termen de 60 de zile
de la inspectie.
Art. 17 (1) Potrivit prevederilor autorizatiei de stocare,
operatorul este obligat sa notifice imediat ANRM si sa ia
masurile corective necesare, inclusiv masurile privind protectia
sanatatii umane, in cazul unor scurgeri sau al unor nereguli
semnificative.
(2) In cazul unor scurgeri sau al unor nereguli semnificative
care implica riscul unei scurgeri, operatorul notifica, de
asemenea, autoritatile cu competente in implementarea
Hotararii Guvernului nr. 780/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(3) Masurile corective mentionate la alin. (1) se intreprind, ca
un minim de actiuni necesare identificate, pe baza unui plan de
masuri corective inaintat ANRM si ANPM si aprobat de catre
acestea, potrivit art. 8 lit. g) si, respectiv, art. 10 lit. f).
(4) ANRM poate impune in orice moment operatorului sa ia
masurile corective necesare, precum si masuri privind protectia
sanatatii umane. Acestea pot fi masuri suplimentare sau diferite
fata de cele prevazute in planul de masuri corective aprobat.
(5) In cazul in care operatorul nu ia masurile corective
necesare, acestea sunt intreprinse de catre ANRM.
(6) ANRM poate, de asemenea, sa intreprinda ea insasi
oricand masuri corective.
(7) ANRM recupereaza de la operator costurile implicate de
masurile prevazute la alin. (4)(6), inclusiv prin utilizarea
garantiei financiare potrivit art. 20.
Art. 18 (1) Un sit de stocare se inchide:
a) in cazul in care s-au indeplinit conditiile prevazute in
autorizatie;
b) la cererea fundamentata a operatorului, dupa autorizarea
din partea ANRM; sau
c) in cazul in care, ulterior retragerii unei autorizatii de
stocare potrivit art. 12 alin. (4), ANRM decide acest lucru.
(2) Dupa inchiderea unui sit de stocare potrivit alin. (1) lit. a)
sau b) si pana cand responsabilitatea pentru situl de stocare
este transferata la ANRM, potrivit art. 19 alin. (1), operatorul este
responsabil pentru:
a) monitorizare, raportare si masuri corective, potrivit
prevederilor prezentei ordonante de urgenta;
b) toate obligatiile privind restituirea certificatelor de emisii
de gaze cu efect de sera in caz de scurgeri de dioxid de carbon,
care ii revin potrivit prevederilor Hotararii Guvernului
nr. 780/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; si
c) masurile preventive si reparatorii, potrivit prevederilor
art. 1015, art. 16 alin. (2), art. 1719 si art. 2630 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2007, aprobata prin
Legea nr. 19/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Operatorul este responsabil, de asemenea, de inchiderea
ermetica a sitului de stocare si de evacuarea instalatiilor de
injectare, in conditii de siguranta.
(4) Obligatiile operatorului mentionate la alin. (2) si (3) se
indeplinesc conform unui plan pentru etapa postinchidere
elaborat de catre acesta pe baza celor mai bune practici si
potrivit prevederilor enuntate in anexa nr. 2.
(5) Potrivit art. 8 lit. h) si art. 10 lit. g), la solicitarea autorizatiei
de stocare, operatorul prezinta ANRM, in vederea aprobarii, un
plan provizoriu pentru etapa postinchidere.
(6) Inainte de inchiderea unui sit de stocare potrivit alin. (1)
lit. a) sau b), planul provizoriu pentru etapa de postinchidere:
a) se actualizeaza daca este necesar, luandu-se in
considerare analize de risc, cele mai bune practici si imbunatatiri
tehnologice;
b) se inainteaza spre aprobare ANRM; si
c) se aproba de catre ANRM drept plan definitiv pentru etapa
postinchidere.
(7) Dupa inchiderea unui sit de stocare potrivit alin. (1) lit. c),
ANRM este responsabila pentru:
a) monitorizarea si masurile corective, potrivit prevederilor
prezentei ordonante de urgenta;
b) toate obligatiile privind restituirea certificatelor de emisii
de gaze cu efect de sera in caz de scurgeri de dioxid de carbon,
potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare;
c) masurile preventive si reparatorii, potrivit art. 10 alin. (1) si
art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2007,
aprobata prin Legea nr. 19/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(8) ANRM indeplineste cerintele aferente etapei
postinchidere potrivit prezentei ordonante de urgenta, pe baza
planului provizoriu pentru etapa postinchidere prevazut la
alin. (4)(6), plan care este actualizat daca este necesar.
(9) ANRM recupereaza de la operator costurile determinate
de masurile prevazute la alin. (7) si (8), inclusiv prin utilizarea
garantiei financiare potrivit art. 20.
Art. 19 (1) Atunci cand un sit de stocare a fost inchis
potrivit art. 18 alin. (1) lit. a) sau b), toate obligatiile legale sunt
transferate ANRM la initiativa acesteia sau la cererea
operatorului. Obligatiile legale privesc:
a) monitorizarea si masurile corective potrivit prevederilor
prezentei ordonante de urgenta;
b) restituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
in caz de scurgeri de dioxid de carbon, potrivit prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 780/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare;
c) masurile preventive si reparatorii, potrivit art. 10 alin. (1) si
art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2007,
aprobata prin Legea nr. 19/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(2) Obligatiile legale prevazute la alin. (1) sunt transferate
ANRM, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a) toate dovezile disponibile indica faptul ca dioxidul de
carbon stocat este retinut in mod complet si permanent;
b) s-a incheiat o perioada minima, stabilita de catre ANRM;
perioada minima este de cel putin 20 de ani, cu exceptia cazului
in care ANRM constata indeplinirea conditiei prevazute la lit. a)
inainte de sfarsitul perioadei respective;
c) obligatiile financiare mentionate la art. 21 sunt indeplinite;
d) situl a fost sigilat si instalatiile de injectare au fost evacuate
potrivit prevederilor art. 18 alin. (3).
(3) Operatorul pregateste un raport care sa dovedeasca
indeplinirea conditiei prevazute la alin. (2) lit. a), pe care il
inainteaza ANRM pentru aprobarea transferului de
responsabilitate. Acest raport demonstreaza cel putin
urmatoarele:
a) conformitatea comportamentului actual al dioxidului de
carbon injectat cu cel modelat;
b) absenta oricarei scurgeri detectabile;
c) situl de stocare evolueaza in directia unei situatii de
stabilitate pe termen lung.
(4) Atunci cand ANRM constata indeplinirea conditiilor
prevazute la alin. (2) lit. a) si b), aceasta elaboreaza o propunere
de decizie de aprobare a transferului de responsabilitate.
(5) Propunerea de decizie specifica modul de determinare a
indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (2) lit. d), precum si a
indeplinirii oricarei cerinte actualizate privind sigilarea sitului de
stocare si evacuarea instalatiilor de injectare.
(6) In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute la
alin. (2) lit. a) si b), ANRM informeaza operatorul cu privire la
obiectiile sale.
(7) ANRM pune la dispozitia Comisiei Europene rapoartele
prevazute la alin. (3), in termen de 30 de zile de la primire,
precum si alte materiale care trebuie luate in considerare la
pregatirea propunerii de decizie privind aprobarea transferului
de responsabilitate.
(8) ANRM informeaza Comisia Europeana cu privire la toate
variantele de decizii de aprobare elaborate de catre aceasta,
potrivit alin. (4)(6), inclusiv cu privire la orice alte materiale
luate in considerare pentru a-si formula concluzia.
(9) ANRM adopta decizia finala cand sunt indeplinite
conditiile prevazute la alin. (2) lit. a)d) si notifica respectiva
decizie operatorului.
(10) ANRM informeaza Comisia Europeana in legatura cu
decizia finala, iar in situatia in care aceasta difera de opinia
Comisiei Europene, ii prezinta acesteia motivele care au stat la
baza acestei decizii.
(11) Dupa transferul de responsabilitate, inspectiile
planificate prevazute la art. 16 alin. (3) si (4) inceteaza, iar
monitorizarea poate fi redusa pana la un nivel care asigura
detectarea scurgerilor sau a neregulilor semnificative.
(12) In cazul detectarii oricaror scurgeri sau nereguli
semnificative, monitorizarea se intensifica dupa cum se impune,
pentru a evalua amploarea problemei si eficacitatea unor
masurilor corective.
(13) In cazurile in care se constata nereguli datorate
operatorului, incluzand cazurile de date incomplete, disimularea
informatiilor relevante, neglijenta, inducerea deliberata in eroare
sau neaplicarea actiunilor preventive, ANRM recupereaza de la
operatorul anterior costurile survenite in urma transferului de
responsabilitate.
(14) Fara a aduce atingere prevederilor art. 21, dupa
transferul de responsabilitate, costurile nu se recupereaza.
(15) Daca un sit de stocare a fost inchis potrivit art. 18
alin. (1) lit. c), se considera ca transferul de responsabilitate are
loc in cazul in care si atunci cand toate dovezile disponibile
indica faptul ca dioxidul de carbon stocat este retinut complet si
permanent si dupa sigilarea sitului si evacuarea instalatiilor de
injectare.
Art. 20 (1) ANRM se asigura ca operatorul potential
prezinta, in cadrul solicitarii autorizatiei de stocare, dovada
faptului ca acesta poate constitui resurse financiare adecvate,
sub forma unei garantii financiare sau a oricaror alte masuri
echivalente.
(2) Garantia financiara sau masurile echivalente se stabilesc
in scopul garantarii indeplinirii tuturor obligatiilor care revin in
temeiul autorizatiei de stocare emise potrivit prevederilor
prezentei ordonante de urgenta, inclusiv a cerintelor privind
inchiderea si etapa postinchidere, precum si a oricaror obligatii
care decurg din includerea siturilor de stocare sub incidenta
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006, cu modificarile
si completarile ulterioare.
(3) Garantia financiara trebuie sa fie valabila si efectiva
inainte de inceperea injectarii.
(4) Garantia financiara se actualizeaza in mod periodic
pentru a lua in considerare modificarile privind riscul evaluat de
scurgeri si costurile estimate ale obligatiilor care revin potrivit
autorizatiei de stocare emise in baza prezentei ordonante de
urgenta, precum si ale tuturor obligatiilor care revin prin
includerea sitului de stocare sub incidenta prevederilor Hotararii
Guvernului nr. 780/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(5) Garantia financiara sau orice alta masura echivalenta
mentionata la alin. (1)(3) ramane valabila si efectiva:
a) dupa inchiderea sitului de stocare, potrivit art. 18 alin. (1)
lit. a) sau b), pana la transferul de responsabilitate pentru situl
de stocare catre ANRM, potrivit art. 19 alin. (1)(11);
b) dupa retragerea unei autorizatii de stocare, potrivit art. 12
alin. (4).
(6) Garantia financiara sau orice alta masura echivalenta
mentionata la alin. (1)(3) ramane valabila si efectiva dupa
retragerea unei autorizatii de stocare potrivit art. 12 alin. (4) in
urmatoarele situatii:
a) pana la emiterea unei noi autorizatii de stocare;
b) atunci cand situl a fost inchis potrivit art. 18 alin. (1) lit. c),
pana la transferul de responsabilitate potrivit art. 19 alin. (15), cu
conditia ca obligatiile financiare prevazute la art. 21 sa fie
indeplinite.
Art. 21 (1) Operatorul este obligat sa puna la dispozitia
ANRM o contributie financiara inainte ca transferul de
responsabilitate potrivit art. 19 sa fi avut loc, depusa intr-un cont
cu destinatie speciala.
(2) Contributia operatorului tine seama de criteriile prevazute
in anexa nr. 1 si de elementele privind istoricul stocarii de dioxid
de carbon, relevante pentru a determina obligatiile aferente
etapei posttransfer, si acopera cel putin costul anticipat al
monitorizarii pentru o perioada de 30 de ani.
(3) Contributia financiara constituita in contul cu destinatie
speciala este folosita pentru a acoperi costurile suportate de
ANRM dupa transferul de responsabilitate pentru a se asigura
ca dioxidul de carbon este stocat in mod complet si permanent
in siturile geologice de stocare dupa transferul de
responsabilitate.
(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (3), ANRM infiinteaza
o activitate finantata integral din venituri proprii, in conditiile legii.
Capitolul V - Accesul tertilor
Art. 22 (1) Autoritatea Nationala de Reglementare in
Domeniul Energiei, denumita in continuare ANRE, si ANRM iau
masurile necesare pentru a se asigura ca utilizatorii potentiali
pot obtine accesul la retelele de transport si, respectiv, la siturile
de stocare ale dioxidului de carbon in scopul stocarii geologice
a dioxidului de carbon produs si captat potrivit prevederilor
alin. (3)(5).
(2) Transportul dioxidului de carbon se face pe baza unei
licente de transport al dioxidului de carbon, emisa de catre
ANRE, pentru o perioada de timp determinata.
(3) Accesul mentionat la alin. (1) este asigurat intr-un mod
transparent si nediscriminatoriu, conform cerintelor stabilite de
ANRE si, respectiv, de ANRM. Obiectivele accesului echitabil si
deschis tin seama de:
a) capacitatea de stocare care este sau poate fi pusa la
dispozitie in mod rezonabil in cadrul zonelor determinate potrivit
art. 5 si, respectiv, capacitatea de transport care este sau poate
fi pusa la dispozitie in mod rezonabil;
b) angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
sera, potrivit legislatiei in vigoare, prevazuta a se indeplini prin
captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon;
c) necesitatea de a refuza accesul atunci cand exista o
incompatibilitate privind specificatiile tehnice care nu poate fi
rezolvata intr-un mod acceptabil;
d) necesitatea de a respecta nevoile rezonabile si justificate,
dovedite in mod corespunzator, ale proprietarului ori
operatorului sitului de stocare sau, dupa caz, ale retelei de
transport, precum si interesele tuturor celorlalti utilizatori ai sitului
ori ai retelei sau ai principalelor instalatii de prelucrare ori
manipulare aferente care pot fi afectate.
(4) In termen de 9 luni de la intrarea in vigoare a prezentei
ordonante de urgenta, ANRE va elabora o procedura privind
accesul transparent si nediscriminatoriu al operatorilor potentiali
la retelele de transport, aprobata prin decizie a presedintelui
ANRE.
(5) In termen de 9 luni de la intrarea in vigoare a prezentei
ordonante de urgenta, ANRM va elabora o procedura privind
accesul transparent si nediscriminatoriu al operatorilor potentiali
la siturile de stocare ale dioxidului de carbon in scopul stocarii
geologice a dioxidului de carbon, aprobata prin decizie a
presedintelui ANRM.
(6) ANRM si ANRE sunt autoritatile responsabile pentru
urmarirea aplicarii de catre operatorii siturilor de stocare si,
respectiv, de catre operatorii de transport a masurilor prevazute
la alin (3).
(7) Operatorii retelelor de transport si operatorii siturilor de
stocare pot refuza accesul pe motivul lipsei de capacitate.
Refuzul trebuie sa fie motivat si justificat in mod corespunzator.
(8) Atunci cand operatorul sitului de stocare sau operatorul
de transport refuza accesul pe baza lipsei de capacitate tehnica
ori a lipsei posibilitatilor de racordare, acesta trebuie sa realizeze
orice imbunatatiri necesare, in masura in care acestea sunt
realizabile din punct de vedere economic sau atunci cand un
client potential este dispus sa acopere costurile respective, cu
conditia ca acest lucru sa nu aiba un impact negativ asupra
securitatii de mediu, a transportului si stocarii geologice a
dioxidului de carbon si cu modificarea corespunzatoare a actelor
de reglementare din domeniul protectiei mediului existente.
Art. 23 (1) Litigiile se solutioneaza de instanta de
contencios administrativ competenta, potrivit art. 10 alin. (1) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare, in a carei circumscriptie teritoriala se
afla reteaua de transport si/sau situl de stocare.
(2) In cazul unor litigii transfrontaliere se aplica sistemul de
solutionare a litigiilor din statul membru sub jurisdictia caruia se
afla reteaua de transport sau situl de stocare la care s-a refuzat
accesul. Atunci cand, in litigiile transfrontaliere, reteaua
respectiva de transport sau situl respectiv de stocare se afla sub
jurisdictia mai multor state membre, acestea se consulta pentru
a se asigura aplicarea prevederilor comunitare privind stocarea
geologica a dioxidului de carbon in mod consecvent.
Capitolul VI - Sanctiuni
Art. 24 (1) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu
amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, si
de la 30.000 lei la 60.000 lei, pentru persoane juridice,
incalcarea urmatoarelor obligatii:
a) obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si
obtinere a actelor de reglementare emise in baza prezentei
ordonante de urgenta, in termenele stabilite de autoritatile
competente;
b) obligatia operatorului de a monitoriza instalatiile de
injectare, complexul de stocare, inclusiv, acolo unde este posibil,
pana de dioxid de carbon si, dupa caz, mediul inconjurator.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de
la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice, si de la
50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, incalcarea
urmatoarelor obligatii:
a) obligatia operatorului de a functiona cu respectarea
prevederilor actelor de reglementare emise in baza prezentei
ordonante de urgenta;
b) obligatia operatorului de a notifica autoritatile responsabile
si de a lua masurile corective necesare, inclusiv masurile privind
protectia sanatatii umane, in cazul unor scurgeri sau al unor
nereguli semnificative.
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de
la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, si de la
30.000 lei la 60.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea
prevederilor art. 13 alin. (1) si art. 15.
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor
prevazute la alin. (1)(3) se fac de catre personalul imputernicit
din cadrul GNM.
(5) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel
mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa
caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul
amenzii prevazute la alin. (1)(3), agentul constatator facand
mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de
constatare si sanctionare a contraventiei.
(6) Contraventiilor prevazute la alin. (1)(3) le sunt aplicabile
dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul VII - Modificari legislative
Art. 25 Legea apelor nr. 107/1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 20, dupa alineatul (6) se introduce un nou
alineat, alineatul (6^1), cu urmatorul cuprins:
"(6^1) Se poate autoriza injectarea de fluxuri de dioxid de
carbon in scopul stocarii in formatiuni geologice care, din motive
naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, cu
conditia prevenirii oricarui pericol prezent sau viitor de
deteriorare a calitatii apei subterane, precum si cu conditia ca o
astfel de injectare sa se efectueze potrivit prevederilor legislatiei
specifice privind stocarea geologica a dioxidului de carbon sau
sa fie exclusa din domeniul de aplicare a respectivei legislatii."
2. La articolul 20, alineatul (7) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"(7) Autorizarea activitatilor prevazute la alin. (2)(6^1) se
face doar daca nu se compromite atingerea obiectivelor de
mediu ale corpului de apa subterana respectiv."
Art. 26 La anexa nr. 3 la Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire
la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din
29 iunie 2007, aprobata prin Legea nr. 19/2008, cu modificarile
si completarile ulterioare, dupa punctul 12 se introduce un nou
punct, punctul 13, cu urmatorul cuprins:
"13. Operarea siturilor de stocare fara a aduce atingere
prevederilor legislatiei din domeniul stocarii geologice a
dioxidului de carbon".
Art. 27 La articolul 2 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 22 iunie 2000,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, dupa litera e) se introduce
o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
"f) efluentii gazosi emisi in atmosfera si dioxid de carbon
captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat
geologic in conformitate cu dispozitiile Directivei 2009/31/CE a
Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de
modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a
directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE,
2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale
Parlamentului European si ale Consiliului sau exclusi din
domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor
art. 2 alin. (2) din aceasta."
Capitolul VIII - Dispozitii finale
Art. 28 ANRM, ANRE si autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile competente
privind protectia mediului din subordine colaboreaza pentru
ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei ordonante de
urgenta.
Art. 29 (1) ANRM infiinteaza si mentine:
a) un registru al autorizatiilor de stocare acordate; si
b) un registru permanent continand toate siturile de stocare
inchise si complexurile de stocare inconjuratoare, inclusiv harti
si sectiuni ale extinderii spatiale ale acestora si informatii
disponibile pertinente pentru a evalua daca dioxidul de carbon
stocat este retinut in mod complet si permanent.
(2) Informatii cuprinse in registrele mentionate la alin. (1) sunt
puse la dispozitia autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului, in vederea raportarii catre Comisia Europeana, potrivit
prevederilor art. 31 alin (1).
(3) Autoritatile cu responsabilitati in derularea procedurilor
relevante de dezvoltare sau in reglementarea activitatilor care
pot afecta ori care ar putea fi afectate de stocarea geologica a
dioxidului de carbon in siturile de stocare inregistrate tin seama
de informatiile cuprinse in registrele mentionate la alin. (1).
Art. 30 ANRM si autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului pun la dispozitia publicului informatiile de
mediu privind stocarea geologica a dioxidului de carbon, potrivit
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul
publicului la informatia privind mediul, cu modificarile ulterioare.
Art. 31 (1) La fiecare 3 ani, autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului inainteaza Comisiei Europene un
raport privind punerea in aplicare a prevederilor prezentei
ordonante de urgenta, inclusiv registrul prevazut la art. 29.
(2) Primul raport este intocmit de ANRM si ANPM pe baza
unui chestionar sau a unei prezentari generale intocmite de
Comisia Europeana, potrivit procedurii mentionate la art. 6 din
Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23 decembrie 1991 de
standardizare si rationalizare a rapoartelor privind aplicarea
anumitor directive referitoare la mediu, si transmis/transmisa
statelor membre cu cel putin 6 luni inainte de termenul de
depunere a raportului.
(3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului
transmite Comisiei Europene raportul prevazut la alin. (2) pana
la data de 30 iunie 2011.
Art. 32 Pentru indeplinirea atributiilor stabillite prin
prezenta ordonanta de urgenta, in cadrul ANRM se infiinteaza
o structura de specialitate fara personalitate juridica, cu
incadrarea in bugetul aprobat ANRM.
Art. 33 (1) Pentru dezvoltarea tehnologiilor privind
captarea, transportul si stocarea dioxidului de carbon pot fi
stabilite scheme de sprijin aprobate prin hotarare a Guvernului,
la propunerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de
Afaceri, cu respectarea legislatiei nationale si comunitare in
domeniul ajutorului de stat.
(2) Lucrarile aferente activitatilor de captare, transport si
stocare a dioxidului de carbon sunt considerate lucrari de interes
national.
Art. 34 Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta
ordonanta de urgenta.
Art. 35 Dispozitiile cap. VI intra in vigoare la 30 de zile de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a
prezentei ordonante de urgenta.
Prezenta ordonanta de urgenta transpune in legislatia
nationala prevederile Directivei 2009/31/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea
geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei
85/337/CEE a Consiliului, precum si a directivelor 2000/60/CE,
2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE si a
Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului
European si ale Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (JOUE) nr. L 140 din 5 iunie 2009.
Anexa nr. 1 - Criterii pentru caracterizarea si evaluarea potentialelor complexuri de stocare si zona inconjuratoare mentionate la art. 5 alin. (3) din ordonanta de urgenta
Caracterizarea si evaluarea potentialelor complexuri de stocare
mentionate la art. 5 alin. (3) din ordonanta de urgenta se
desfasoara in 3 etape, in conformitate cu cele mai bune practici
disponibile la momentul evaluarii si cu urmatoarele criterii.
Derogarile de la una sau mai multe dintre aceste criterii pot fi
permise de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, cu
conditia ca operatorul sa fi demonstrat ca nu este afectata
capacitatea de caracterizare si evaluare in vederea efectuarii
determinarilor potrivit prevederilor art. 5 din ordonanta de urgenta.
Etapa 1: Colectarea datelor
Se acumuleaza suficiente date pentru a construi un model
structural tridimensional, 3 D, volumetric si static pentru situl de
stocare si pentru complexul de stocare, inclusiv roca protectoare
din acoperis, si pentru zonele inconjuratoare incluzand zonele
care comunica din punct de vedere hidraulic. Aceste date se
refera cel putin la urmatoarele caracteristici intrinseci ale
complexului de stocare:
a) geologia si geofizica;
b) hidrogeologia, in special existenta apei subterane
destinate consumului;
c) ingineria de rezervor, inclusiv calcule volumetrice ale
volumului poros permeabil in care se va face injectarea de CO2 si capacitatea finala de stocare;
d) geochimie, respectiv viteze de dizolvare, viteze de
mineralizare;
e) geomecanica, respectiv permeabilitate, presiunea de
fracturare;
f) seismicitate;
g) prezenta si starea cailor de scurgere naturale si a celor
create de om, inclusiv puturi si foraje care ar putea constitui cai
de scurgere.
Se prezinta documente justificative pentru urmatoarele
caracteristici ale vecinatatii complexului:
a) zonele din preajma complexului de stocare care pot fi
afectate de stocarea de CO2 in situl de stocare;
b) distributia populatiei in regiunea de deasupra sitului de
stocare;
c) apropierea fata de resurse naturale importante, inclusiv,
in special, zonele Natura 2000, potrivit prevederilor Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 49/2011, apa subterana potabila si hidrocarburi;
d) activitatile din jurul complexului de stocare si posibilele
interactiuni cu aceste activitati, de exemplu, explorarea,
producerea si stocarea de hidrocarburi, utilizarea geotermala a
acviferelor si utilizarea rezervelor subterane de apa;
e) apropierea fata de sursa potentiala sau sursele potentiale
de CO2, inclusiv estimari ale cantitatii totale potentiale de CO2 care ar fi disponibila din punct de vedere economic pentru
stocare, si fata de retelele de transport adecvate.
Etapa 2: Crearea modelului structural geologic static tridimensional
Cu ajutorul datelor colectate in etapa 1 se construieste,
folosindu-se simulatori computerizati de rezervor, un model
structural geologic static tridimensional sau un set de astfel de
modele ale complexului de stocare propus, incluzand roca
protectoare din acoperis, zonele care comunica din punct de
vedere hidrodinamic si fluidele. Modelul structural geologic static
sau modelele structurale geologice statice caracterizeaza
complexul din punctul de vedere al:
a) structurii geologice a capcanei fizice;
b) proprietatilor geomecanice, geochimice si de curgere ale
secventelor sedimentare ce acopera rezervorul, respectiv roca
protectoare din acoperis, orizonturi poros-permeabile si ale
formatiunilor inconjuratoare;
c) caracterizarii sistemului de fractura si al prezentei unor cai
de scurgere create de om;
d) extinderii in suprafata si in plan vertical a complexului de
stocare;
e) volumului poros-permeabil, inclusiv distributia porozitatii;
f) distributiei de fluide din faza initiala;
g) oricaror altor caracteristici relevante.
Incertitudinea asociata fiecarui parametru utilizat pentru
construirea modelului este evaluata prin elaborarea unei serii
de scenarii pentru fiecare parametru si prin calcularea limitelor
corespunzatoare de incredere. Este, de asemenea, evaluata
orice incertitudine asociata modelului in sine.
Etapa 3: Caracterizarea comportamentului dinamic al
stocarii, caracterizarea sensibilitatii, evaluarea riscurilor
Caracterizarile si evaluarea se bazeaza pe modelarea
dinamica, care cuprinde simulari la diferite intervale de timp ale
injectarii de CO2 in situl de stocare, folosind modelul structural
geologic tridimensional static, modelele structurale geologice
tridimensionale statice in simulatorul computerizat al
complexului de stocare construit in etapa 2.
Etapa 3.1: Caracterizarea comportamentului dinamic al stocarii
Sunt luati in considerare cel putin urmatorii factori:
a) debite posibile de injectare si proprietati ale fluxului de CO2;
b) eficienta modelarii cuplate a procesului, si anume modul
de interactionare al diverselor efecte individuale din simulator,
simulatoare;
c) procese reactive, si anume modul in care se integreaza
in model reactii ale CO2
injectat cu mineralele in situ;
d) simulatorul de rezervor utilizat; pot fi necesare mai multe
simulari pentru validarea anumitor observatii;
e) simulari pe termen scurt si pe termen lung, pentru a stabili
evolutia si comportamentul CO2 de-a lungul deceniilor si
mileniilor, precum si rata dizolvarii CO2 in apa.
Modelarea dinamica furnizeaza informatii referitoare la:
a) presiunea si temperatura formatiunii de stocare ca o
functie a debitului de injectare si a volumului de injectare stocat
de-a lungul timpului;
b) distributia in suprafata si expansiunea verticala in timp a CO2;
c) natura fluxului de CO2 in rezervor, precum si comportamentul de faza;
d) mecanisme si debite de captare a CO2, inclusiv puncte de
revarsare si formatiuni etanse laterale si verticale;
e) sisteme secundare de retinere in ansamblul complexului
de stocare;
f) capacitate de stocare si gradienti de presiune in situl de
stocare;
g) riscul de fracturare a formatiunii sau formatiunilor geologice
in care se face stocarea si a rocii protectoare din acoperis;
h) riscul patrunderii de CO2
in roca protectoare din acoperis;
i) riscul de scurgere din situl de stocare, de exemplu prin
puturi abandonate sau care nu sunt inchise ermetic;
j) rata de migrare, respectiv in rezervoare deschise;
k) viteze de colmatare a fracturilor;
l) modificari ale chimiei fluidelor si reactii ulterioare intervenite
la nivelul formatiunii sau formatiunilor, de exemplu: schimbarea
pH-ului, a formatiunii minerale si includerea modelarii reactive
pentru evaluarea efectelor;
m) dislocarea fluidelor din formatiune;
n) seismicitate crescuta si ridicare la nivelul suprafetei.
Etapa 3.2: Caracterizarea sensibilitatii
Se intreprind multiple simulari pentru a identifica sensibilitatea
evaluarii la ipotezele emise cu privire la anumiti parametri.
Simularile se bazeaza pe modificarea parametrilor din modelul
structural geologic static sau modelele structurale geologice
statice si pe schimbarea functiilor debitului si a ipotezelor aferente exercitiului de modelare dinamica. La evaluarea
riscurilor se tine seama de orice sensibilitate semnificativa.
Etapa 3.3: Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor cuprinde, intre altele, urmatoarele:
3.3.1. Caracterizarea pericolelor
Caracterizarea pericolelor se realizeaza prin caracterizarea
potentialului de scurgere din complexul de stocare, dupa cum
s-a stabilit prin modelarea dinamica si prin caracterizarea
securitatii prezentate mai sus. Pentru aceasta se iau in
considerare, printre altele:
a) caile potentiale de scurgere;
b) gravitatea potentiala a scurgerilor pentru caile de scurgere
identificate, rate de flux;
c) parametrii critici care influenteaza scurgerea potentiala, de
exemplu: presiunea maxima din rezervor, debitul maxim de
injectare, temperatura, sensibilitatea la diferite ipoteze din modelul
terestru geologic static sau modelele terestre geologice statice;
d) efectele secundare ale stocarii de CO2, inclusiv fluidele
dislocate din formatiune si substantele nou-create prin stocarea
de CO2;
e) orice alti factori care ar putea pune in pericol sanatatea umana
sau mediul, de exemplu: structurile fizice asociate proiectului.
Caracterizarea pericolelor se refera la intreaga serie de
conditii de functionare potentiale care testeaza securitatea
complexului de stocare.
3.3.2. Evaluarea expunerii pe baza caracteristicilor
mediului si a distributiei si activitatilor populatiei umane pe
suprafata de deasupra complexului de stocare si pe baza
comportamentului potential si a evolutiei potentiale a CO2 care
se scurge prin caile potentiale identificate la etapa 3.3.1.
3.3.3. Evaluarea efectelor pe baza sensibilitatii unor
anumite specii, comunitati sau habitate legate de scurgerile
potentiale identificate la etapa 3.3.1. Acolo unde este relevant,
evaluarea cuprinde efecte ale expunerii la concentratii ridicate
de CO2 din biosfera, inclusiv in soluri, sedimente marine si ape
bentonice, respectiv asfixiere, hipercapnie si pH-ul redus din
aceste medii ca urmare a scurgerilor de CO2. Se include si o
evaluare a efectelor altor substante care pot fi prezente in
fluxurile de CO2 scurs, fie impuritati prezente in fluxul injectat, fie
substante nou-formate prin stocare de CO2. Aceste efecte se
examineaza la scara temporala si la scara spatiala si in legatura
cu un domeniu al evenimentelor de scurgeri de gravitati diferite.
3.3.4. Caracterizarea riscurilor aceasta cuprinde o
evaluare a sigurantei si integritatii sitului pe termen scurt si pe
termen lung, inclusiv o evaluare a riscului de scurgere in
conditiile de utilizare propuse si cu efecte asupra mediului si
sanatatii de proportiile celui mai pesimist scenariu.
Caracterizarea riscului se efectueaza pe baza evaluarii
pericolelor, a expunerii si a efectelor. Aceasta include o evaluare
a surselor de incertitudine identificate in timpul etapelor
caracterizarii si evaluarii sitului de stocare si, cand acest lucru
este posibil, o descriere a posibilitatilor de reducere a riscurilor.
Anexa nr. 2 - Criterii pentru stabilirea si actualizarea planului de monitorizare mentionat la art. 14 alin. (2) din ordonanta de urgenta si pentru monitorizarea din etapa postinchidere
1. Stabilirea si actualizarea planului de monitorizare
Planul de monitorizare mentionat la art. 14 alin. (2) din
ordonanta de urgenta se stabileste in conformitate cu analiza
evaluarii riscurilor realizata in etapa 3 din anexa nr. 1 la
ordonanta de urgenta si se actualizeaza in scopul indeplinirii
cerintelor de monitorizare prevazute la art. 14 alin. (1) din
ordonanta de urgenta, in conformitate cu urmatoarele criterii:
1.1. Stabilirea planului
Planul de monitorizare asigura detalii referitoare la
monitorizarea care urmeaza sa se desfasoare in principalele
stadii ale proiectului, incluzand monitorizarea in etapa initiala,
in cea de operare si in cea de postinchidere. Pentru fiecare faza
se specifica urmatoarele elemente:
a) parametrii monitorizati;
b) tehnologia de monitorizare folosita si justificarea alegerii
acestei tehnologii;
c) locatiile de monitorizare si justificarea prelevarii din punct
de vedere spatial;
d) frecventa aplicarii si justificarea prelevarii din punct de
vedere temporal.
Parametrii care trebuie monitorizati sunt identificati pentru a
indeplini obiectivele monitorizarii. Cu toate acestea, planul
cuprinde, in orice caz, monitorizarea continua sau discontinua a
urmatoarelor aspecte:
a) emisii fugitive de CO2 la instalatiile de injectare;
b) fluxul volumetric al CO2 la gurile de puturi de injectare;
c) presiunea si temperatura CO2 la gurile de puturi de injectare, pentru determinarea debitului masic;
d) analiza chimica a materialului injectat;
e) temperatura si presiunea in rezervor, pentru determinarea
comportamentului si a starii de faza a CO2.
Alegerea tehnologiei de monitorizare se bazeaza pe cele mai
bune practici disponibile la momentul crearii planului. Se iau in
considerare si se utilizeaza, dupa caz, urmatoarele optiuni:
a) tehnologiile care pot detecta prezenta, locatia si caile de
migrare ale CO2 in subteran si la suprafata;
b) tehnologiile care ofera informatii cu privire la
comportamentul volumpresiune si la distributia pe
suprafata/verticala a penei de CO2 in vederea imbunatatirii
modelelor de simulare numerica 3 D la modele geologice 3 D ale
formatiunii de stocare stabilite potrivit prevederilor art. 5 din
ordonanta de urgenta si ale anexei nr. 1 la ordonanta de urgenta;
c) tehnologiile care pot oferi o larga intindere pe suprafata
pentru a capta informatii cu privire la orice cai potentiale de
scurgere nedetectate anterior in perimetrul suprafetei intregului
complex de stocare si dincolo de aceasta, in cazul unor nereguli
semnificative sau al migrarii de CO2 din complexul de stocare.
1.2. Actualizarea planului
Se asambleaza si se interpreteaza datele colectate din
monitorizare. Rezultatele constatate se compara cu comportamentul
preconizat in simularea dinamica a modelului 3 D al volumului,
presiunii si comportamentului saturarii, intreprinsa in contextul
caracterizarii securitatii potrivit prevederilor art. 5 din ordonanta de
urgenta si ale etapei 3 din anexa nr. 1 la ordonanta de urgenta.
Atunci cand exista o deviere semnificativa intre
comportamentul observat si cel preconizat, modelul 3 D este
recalibrat pentru a reflecta comportamentul observat.
Recalibrarea se bazeaza pe observatiile legate de datele din
planul de monitorizare si, acolo unde este necesar, pentru a oferi
incredere in ipotezele de recalibrare, se obtin date suplimentare.
Etapele 2 si 3 din anexa nr. 1 la ordonanta de urgenta se
repeta folosindu-se modelul, respectiv modelele 3 D pentru a
genera noi scenarii de pericole si noi rate de flux si pentru
revizuirea si actualizarea evaluarii riscurilor.
Atunci cand se identifica, in urma unei corelatii istorice si a
unei recalibrari a modelului, noi surse de CO2, cai de scurgere
si rate de flux sau deviatii semnificative de la evaluarile
anterioare, planul de monitorizare se actualizeaza in consecinta.
2. Monitorizarea in etapa postinchidere
Monitorizarea in etapa postinchidere se bazeaza pe
informatiile colectate si modelate pe parcursul punerii in aplicare
a planului de monitorizare mentionat la art. 14 alin. (2) din
ordonanta de urgenta si la pct. 1.2 din prezenta anexa. Aceasta
este utila in special pentru a furniza informatiile necesare pentru
indeplinirea obligatiilor mentionate la art. 19 alin. (1) din
ordonanta de urgenta.
|