DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Ordin nr. 36/2008 pentru aprobarea Regulamentului logisticii operatiilor intrunite



[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 353 din 07/05/2008

Ministerul Apararii

Avand in vedere Avizul nr. BStd(2004) - 2.182(2) - 0008 din 10 decembrie 2004 al presedintelui Consiliului de Standardizare si Interoperabilitate al Ministerului Apararii, in temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. r) si ale art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii, cu modificarile ulterioare, ministrul apararii emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aproba Regulamentul logisticii operatiilor intrunite, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga L-1, Regulamentul logisticii actiunilor militare, aprobat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apararii nationale, nr. M. 72/1999*).
___________
*) Ordinul M. 72/1999 nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementari din sectorul de aparare a tarii si securitate nationala.

Art. 3
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Regulament al logisticii operatiilor intrunite, 2008



Capitolul I - Principii generale


Sectiunea 1 - Notiuni fundamentale


Art. 1
(1) Logistica reprezinta stiinta planificarii si executarii miscarii si asigurarii fortelor; in sensul sau cel mai cuprinzator, ea cuprinde acele aspecte ale operatiilor militare care se refera la:
a) proiectia si dezvoltarea, achizitia, depozitarea, transportul, distributia, intretinerea, evacuarea materialelor si scoaterea acestora din uz;
b) transportul personalului;
c) achizitia, constructia, intretinerea, exploatarea cladirilor si scoaterea lor din uz;
d) achizitia sau furnizarea de servicii;
e) sprijinul medical.
(2) Logistica militara reprezinta un complex de masuri si activitati, desfasurate pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi, intr-o conceptie unitara, pentru asigurarea resurselor materiale necesare fortelor in vederea sustinerii pregatirii si ducerii operatiilor.

Art. 2
Logistica de productie/logistica achizitiei este componenta logisticii care se ocupa cu cercetarea, proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, contractarea si achizitia tehnicii, echipamentelor, bunurilor materiale si serviciilor.

Art. 3
Logistica de consum, denumita in continuare logistica trupelor, este componenta logisticii care se ocupa cu cererea, receptia, depozitarea, transportul, mentenanta, operarea si scoaterea din functiune a bunurilor materiale si a serviciilor.

Art. 4
Logistica prin cooperare este reprezentata de totalitatea activitatilor desfasurate in baza intelegerilor bilaterale si multilaterale, convenite pentru a optimiza, in mod coordonat si rationalizat, suportul logistic necesar fortelor.

Art. 5
Logistica multinationala asigura suportul logistic operational multinational si se realizeaza prin structurile logistice nationale in cooperare cu structurile logistice specifice fortelor multinationale, cu folosirea pe scara larga a serviciilor diferitilor contractori din zona de operatii.

Art. 6
Suportul logistic reprezinta totalitatea bunurilor materiale si echipamentelor necesare unei structuri conform prevederilor statelor de organizare si normelor de inzestrare.

Art. 7
Sprijinul logistic reprezinta totalitatea activitatilor ce se desfasoara de catre structurile logistice, in scopul asigurarii fortelor cu tot ceea ce le este necesar pentru mentinerea suportului logistic necesar ducerii actiunilor militare.

Art. 8
Logistica trupelor constituie un factor hotarator pentru realizarea scopului operatiilor intrunite si pentru indeplinirea misiunilor ce revin fortelor participante si are urmatoarele domenii functionale: aprovizionarea, miscarea si transportul, mentenanta, sprijinul medical, infrastructura, serviciile de campanie, contractarea, sprijinul natiunii-gazda, precum si domenii conexe.

Art. 9
Logistica trupelor se organizeaza pe baza Ordinului de sprijin logistic/anexei - sprijin logistic la Ordinul de operatie/Operation Order - OPORD al esalonului superior si se realizeaza pe baza deciziei comandantului, de catre fortele de logistica ale fiecarei structuri militare.

Art. 10
Scopul elaborarii Regulamentului logisticii operatiilor intrunite il constituie crearea unei logistici specializate adecvate, interoperabile, capabila sa realizeze o adaptare modulara rapida, care sa contribuie la optimizarea operatiilor intrunite, realizarea unui algoritm coerent privind modul de realizare a sprijinului logistic in operatiile intrunite, in perspectiva participarii la actiuni comune cu armatele tarilor membre ale Aliantei Nord-Atlantice.

Art. 11
Sensul unor termeni si expresii utilizate este precizat in glosarul cu termeni operationali specifici logisticii prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul regulament.

Sectiunea 2 - Principiile logisticii operatiilor intrunite


Art. 12
Sprijinul logistic se focalizeaza pe asigurarea necesarului operatiei si presupune aplicarea obligatorie a urmatoarelor principii:
a) responsabilitatea - presupune luarea tuturor masurilor pentru realizarea gradului de suport logistic ordonat la locul si in timpul potrivit si reprezinta principiul de baza al logisticii, deoarece toate celelalte principii devin irelevante daca sistemul logistic nu poate sprijini conceptia operatiei;
b) autoritatea - confera comandantilor structurilor operationale si administrative drepturi depline asupra resurselor logistice din zona lor de responsabilitate, pentru sustinerea fortelor in modul cel mai eficient;
c) previziunea - presupune identificarea si evaluarea, din timp, a nevoilor si posibilitatilor de sprijin logistic, fara intarzieri sau limitari cauzate de lipsuri esentiale, care puteau fi anticipate;
d) cooperarea - vizeaza conjugarea tuturor eforturilor, in vederea realizarii sprijinului logistic adecvat al fortelor participante la operatia intrunita;
e) flexibilitatea - ofera posibilitatea planificarii sprijinului logistic al operatiilor intrunite pe ipoteze, precum si adaptarea/corectarea acestuia in cadrul aceleiasi ipoteze;
f) simplitatea - presupune conceperea de planuri si ordine logistice intr-o maniera care sa nu creeze confuzii, realizate in concordanta cu cerintele operationale, prin utilizarea ordinelor si procedurilor standardizate;
g) economia - reprezinta optimizarea sprijinului logistic al operatiilor intrunite, astfel incat cheltuielile sa fie minime si in ordinea prioritatilor;
h) vizibilitatea - presupune cunoasterea si efectuarea schimbului de informatii privind datele referitoare la disponibilitatea, desfasurarea si sprijinul logistic al fortelor;
i) mobilitatea - reprezinta capacitatea de dislocare/redislocare, in timp scurt, concomitent cu realizarea sprijinului logistic pentru mentinerea capacitatii de lupta a fortelor;
j) coordonarea - urmareste sincronizarea activitatilor si eforturilor in vederea atingerii eficientei maxime;
k) promptitudinea - presupune realizarea sprijinului logistic, la locul potrivit si in timp oportun;
l) suficienta - capacitatea de a furniza provizii si servicii esentiale in cantitati minime, pentru initierea operatiilor; nicio operatie nu va fi initiata fara a exista la dispozitie cantitatile minime esentiale destinate sprijinului.

Sectiunea 3 - Structuri de logistica


Art. 13
Pentru realizarea logisticii trupelor, in cadrul fiecarui esalon sunt prevazute structuri de logistica, care functioneaza in cadrul unui sistem compus din:
a) structuri de conducere - reprezentate de subsistemele decizionale de logistica constituite la fiecare esalon;
b) structuri de executie - subsistemele actionale;
c) relatiile functionale dintre structurile de conducere si cele de executie.

Art. 14
(1) In scopul mentinerii capacitatii de lupta si indeplinirii misiunilor primite de catre fortele participante la operatiile intrunite, sunt prevazute urmatoarele structuri de executie:
a) structuri cu responsabilitati teritoriale stabilite la fiecare esalon;
b) structuri din compunerea marilor unitati operative/tactice si a unitatilor.
(2) In functie de esalonul la care se constituie, acestea se compun din:
a) unitati si subunitati de aprovizionare si reaprovizionare;
b) unitati si subunitati de transport, comenduire si indrumare a circulatiei;
c) unitati, subunitati si formatiuni de mentenanta;
d) subunitati si formatiuni medicale.

Sectiunea 4 - Misiunile structurilor de logistica


Art. 15
Misiunile structurilor de logistica sunt:
a) hranirea si echiparea efectivelor;
b) asigurarea cu carburanti-lubrifianti;
c) organizarea, planificarea si executarea transporturilor;
d) completarea stocurilor de produse, tehnica si materiale, pe masura consumului sau distrugerii acestora de catre inamic;
e) mentenanta tehnicii si echipamentelor militare;
f) prevenirea si combaterea imbolnavirilor, acordarea sprijinului medical, evacuarea ranitilor si bolnavilor, spitalizarea, tratarea si recuperarea acestora;
g) asigurarea viabilitatii cailor de comunicatie;
h) cartiruirea trupelor;
i) strangerea si evacuarea capturilor de razboi;
j) hranirea, echiparea, cazarea, acordarea asistentei medicale si a indemnizatiei de munca prizonierilor de razboi;
k) asigurarea actiunilor si protectia structurilor de logistica.

Art. 16
Marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica sunt in masura sa actioneze ca structuri luptatoare pentru paza si apararea proprie, iar, la nevoie, participa la lupta impotriva desantului aerian, trupelor aeromobile, grupurilor de cercetare-diversiune si elementelor teroriste.

Art. 17
Misiunile structurilor de logistica se realizeaza prin:
a) constituirea/completarea stocurilor ordonate, depozitarea, conservarea, evidenta si pregatirea lor pentru distributii;
b) mentinerea in permanenta a gradului de suport logistic necesar fortelor;
c) dispunerea judicioasa si manevra oportuna a structurilor de logistica;
d) mentinerea permanenta in stare de viabilitate a cailor de comunicatie;
e) repartitia pe mari unitati si unitati a materialelor din sursele de aprovizionare de teritoriu, stabilite de esalonul superior;
f) folosirea eficienta a mijloacelor de transport;
g) desfasurarea, in timp oportun, a activitatilor de acordare a sprijinului medical la unitati/subunitati, a evacuarii ranitilor si bolnavilor si a tratamentului acestora in spitalele de campanie si de teritoriu.


Capitolul II - Domenii functionale si conexe ale logisticii operatiilor intrunite


Sectiunea 1 - Aprovizionarea


Art. 18
Aprovizionarea este parte componenta/domeniu a/al logisticii trupelor si cuprinde totalitatea activitatilor ce se desfasoara pentru stabilirea necesarului, lansarea cererii, desfasurarea procedurilor de achizitii, receptia, gestionarea, depozitarea, distributia si scoaterea din functiune a bunurilor materiale necesare pentru dotarea si sustinerea fortelor, pe timpul generarii, ducerii operatiilor si regenerarii acestora. Aceasta se executa pe clase si subclase de aprovizionare.

Art. 19
Comandantii de la toate esaloanele sunt obligati sa cunoasca in orice moment situatia aprovizionarii trupelor.

Art. 20
Responsabilitatea organizarii aprovizionarii cu tehnica, produse si materiale pentru realizarea gradului de suport logistic ordonat revine sefului structurii logistice.

Art. 21
(1) Aprovizionarea se executa pe baza de repartitie, prin achizitii pe plan local, din sursele stabilite de esaloanele superioare, potrivit legilor in vigoare.
(2) De regula, aprovizionarea se face cu prioritate din economie si din depozitele militare de teritoriu si numai dupa epuizarea acestora se folosesc materialele din depozitele de campanie.
(3) Fluxul materialelor intr-o zona a operatiilor trebuie sa fie instituit mai inainte de sau concomitent cu afluirea unitatilor si personalului si sa fie sincronizat pe deplin.

Art. 22
Dupa constituirea stocurilor necesare in zona, se stabileste un flux de reaprovizionare, in scopul optimizarii transporturilor de materiale si minimizarii riscului pierderilor.

Art. 23
(1) Reaprovizionarea constituie responsabilitatea structurilor de logistica din zona de operatii, iar stabilirea prioritatilor revine comandantului fortei.
(2) Procedeele de realizare a reaprovizionarii sunt urmatoarele:
a) trimiterea - cand recompletarea se face prin distributia planificata a resurselor la dispozitie pe baza normelor de consum aprobate; in general, intr-un asemenea sistem, materialele sunt expediate/"impinse", prin sistemul de impingere/"push", cat mai aproape de consumator; in scopul evitarii crearii de stocuri mari de materiale, este nevoie de o perfecta coordonare intre planificatori, inclusiv de utilizarea efectiva a tehnologiei informatice;
b) cererea - cand reaprovizionarea se face pe baza de cereri ale beneficiarilor, prin sistemul "tragere/pull".

Art. 24
Sprijinul logistic al operatiilor intrunite va fi asigurat din:
a) sursele militare, fie din organica fortelor, fie puse la dispozitia comandantului de catre Elementul de sprijin national/National Support Element - NSE;
b) sursele civile din zona de operatii, dispuse convenabil, in scopul derularii eficiente si in conditii de siguranta a contractelor;
c) sursele contractate sau rechizitionate in zona de operatii;
d) sursele contractate de pe piata internationala;
e) materialele ramase pe campul de lupta;
f) capturi de razboi.

Art. 25
Operatiile intrunite ce se desfasoara in afara teritoriului national sunt sprijinite logistic astfel:
a) cu tehnica, produse si materiale de productie romaneasca, din surse dispuse in tara;
b) prin achizitii din teatrele de operatii;
c) cu produse si materiale comune, din surse puse la dispozitie de forta multinationala, pe baza acordurilor incheiate pentru fiecare operatie;
d) cu produse, materiale comune si servicii, de catre natiunea-gazda, pe baza intelegerilor si a acordurilor privind Sprijinul natiunii-gazda.

Art. 26
Sursele economiei nationale se repartizeaza marilor unitati - MU si unitatilor - U in a caror zona de responsabilitate se gasesc, in functie de produsul/materialul si cantitatea solicitata de structura respectiva pentru completarea stocurilor.

Art. 27
Produsele si materialele puse la dispozitie in surse se repartizeaza marilor unitati, unitatilor si subunitatilor de catre organele de conducere logistica.

Art. 28
Esaloanele superioare transmit marilor unitati, unitatilor si subunitatilor subordonate informatii referitoare la: denumirea surselor de aprovizionare, felul materialelor, cantitatea, data si ora cand se pun la dispozitie, cu mijloacele carui esalon se executa transportul.

Art. 29
(1) Stocul reprezinta cantitatea de produse si materiale, din toate clasele de materiale, care se realizeaza din timp de pace, necesara pentru sustinerea actiunilor militare, in situatii de criza sau la razboi, in scopul asigurarii unitatilor luptatoare cu materialele necesare, pana la mobilizarea economiei nationale, trecerea la productia de razboi si stabilizarea fluxului de aprovizionare din surse economice sau import.
(2) Acesta se pastreaza la nivelul diferitelor esaloane si se clasifica in:
a) stocul trupelor;
b) stocul operativ;
c) stocul strategic.
(3) Stocul trupelor reprezinta cantitatea de produse si materiale prevazuta in normative sa existe asupra luptatorului, piesei, autovehiculului, utilajului etc., necesare ducerii actiunilor de lupta pentru 7 zile.
(4) Stocul operativ reprezinta cantitatea de produse si materiale prevazuta sa existe in depozitele Comandamentului logistic intrunit, pentru sustinerea actiunilor de lupta pentru 23 de zile.
(5) Stocul strategic reprezinta cantitatea de produse si materiale prevazuta sa existe in:
a) depozitele Comandamentului logistic intrunit, in cuantum de 10% din valoarea integrala a stocului operativ, la principalele produse prevazute de norme;
b) depozitele Comandamentului comunicatiilor si informaticii, in cuantum de 15% din principalele echipamente/sisteme de comunicatii si informatica, utilizate la nivel strategic pe timp de pace.

Art. 30
In functie de natura produselor si materialelor, cantitatile constituite in stocurile mentionate sunt dimensionate pentru perioade prestabilite de timp, care, insumate, trebuie sa asigure sustinerea pentru o perioada de 30/7+23 de zile de lupta.

Art. 31
Produsele si materialele constituite in stocuri se stabilesc pe clase, similare celor folosite in documentele Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord/North Atlantic Treaty Organisation - NATO, dupa cum urmeaza:
a) clasa I: elemente de subzistenta: hrana, apa etc.;
b) clasa a II-a: elemente de echipament, armamente, utilaje, piese de schimb, vehicule etc.;
c) clasa a III-a si a III-a A: carburanti, inclusiv de aviatie, uleiuri si lubrifianti/Petroleum, Oil and Lubricants - POL;
d) clasa a IV-a: elemente de constructii, materiale din aceasta categorie;
e) clasa a V-a: munitii, rachete, explozivi si agenti chimici de toate tipurile.

Art. 32
(1) Materialele prevazute sa existe la om, piesa, autovehicul, utilaj etc. se impart in parte consumabila si parte intangibila.
(2) Partea intangibila se consuma, de regula, cu aprobarea esaloanelor superioare; in situatia in care continuitatea misiunii o impune, aceasta se face si cu aprobarea comandantilor de unitati/subunitati.
(3) Cand consumul din stocul de materiale prevazute sa existe la om, piesa, autovehicul, utilaj etc. se apropie de jumatate, militarul este obligat sa raporteze ierarhic pentru a se lua masuri de completare.

Art. 33
(1) Stocurile trebuie sa fie, de regula, completate la nivelul cuantumurilor ordonate.
(2) Completarea stocurilor consumate se face pana la inceperea indeplinirii unei misiuni, iar, in situatii deosebite, si pe timpul indeplinirii acesteia.
(3) Manevra stocurilor intre unitati, de pe o directie pe alta, se executa in functie de situatia operativa/tactica, atat din adancime spre inainte, cat si paralel cu limita dinainte a dispozitivului.

Art. 34
La inceputul misiunii, in cadrul fiecarei structuri trebuie sa se gaseasca, de regula, stocuri complete, conform esalonarii stabilite.

Art. 35
(1) In situatii deosebite, unele mari unitati, unitati si subunitati pot incepe desfasurarea actiunilor fara sa aiba stocurile complete la unele feluri de materiale; acestea vor fi completate, in cel mai scurt timp, cand conditiile devin favorabile.
(2) Lipsa temporara a unei parti din stocul trupelor nu intrerupe indeplinirea misiunilor.

Art. 36
Marile unitati, unitatile si subunitatile independente au ca sursa de aprovizionare depozitele esalonului caruia i se subordoneaza, iar cand sunt date in sprijin, se aprovizioneaza cu produse si materiale prin esalonul la care sunt date in sprijin.

Art. 37
(1) La inceperea misiunii, marile unitati, unitatile si subunitatile date in sprijin vor avea stocurile de produse si materiale complete, iar la incheierea misiunii acestea vor fi refacute prin grija esalonului la care au fost date in sprijin.
(2) Marile unitati, unitatile si subunitatile date in sprijin se aprovizioneaza prin esaloanele din care fac parte.

Art. 38
In scopul executarii aprovizionarii marilor unitati, unitatilor si subunitatilor cu tehnica, produse si materiale, organul de aprovizionare desfasoara urmatoarele activitati:
a) calculeaza necesarul;
b) stabileste deficitul si excedentul pe care il inainteaza la esalonul superior;
c) organizeaza receptia, transportul, primirea si distributia materialelor;
d) solicita mijloacele de transport necesare;
e) organizeaza, urmareste si controleaza modul cum se executa aprovizionarea marilor unitati, unitatilor si subunitatilor subordonate.

Art. 39
La stabilirea necesarului de tehnica, produse si materiale se au in vedere urmatoarele elemente:
a) datele comunicate de statul major privind incadrarea cu personal, precum si dotarea cu tehnica si armament a marilor unitati si unitatilor primite in sprijin si alte sarcini stabilite prin ordinul de actiune;
b) marimea stocurilor ordonate a se realiza;
c) drepturile din norme prevazute pentru consum;
d) existentul in produse, materiale si tehnica;
e) cantitatile de produse si materiale puse la dispozitie in sursele militare si in sursele civile din zona de operatii;
f) posibilitatile pentru fabricatii si reparatii de produse, tehnica si materiale, existente in zona de operatii;
g) deficitele si excedentele raportate de marile unitati, unitatile si subunitatile subordonate.

Art. 40
(1) Responsabilitatile privind transportul stocurilor, de la locurile de depozitare la fortele participante la operatiile intrunite, revin urmatoarelor structuri:
a) Comandamentului 2 operational intrunit - planificare transporturi stoc strategic si stoc operativ;
b) Comandamentului logistic intrunit - executie transporturi stoc strategic si stoc operativ;
c) comandamentului MU/U - planificare transporturi stoc trupe;
d) structurilor logistice ale MU/U - executie transporturi stoc trupe.
(2) Pe timpul procesului de planificare vor fi inclusi reprezentanti ai structurilor care asigura mijloacele militare de transport strategic.
(3) Comandamentul logistic intrunit foloseste mijloacele militare de transport din organica, mijloacele militare de transport ale Aliantei, UE, statelor membre si partenere, puse la dispozitie pe baza memorandumurilor sau acordurilor tehnice din cadrul initiativelor de cooperare sau mijloacele de transport civile, puse la dispozitie pe baza acordurilor, contractelor directe sau "in asteptare".

Art. 41
(1) Potrivit politicii NATO de planificare a stocurilor, constituirea stocurilor se realizeaza cu respectarea urmatoarelor cerinte specifice:
a) stocurile sunt exprimate, in principal, sub forma zilelor standard de aprovizionare/Standard Days of Supply - SDOS, cu exceptia anumitor categorii de materiale ale caror stocuri se exprima in functie de necesitati si independent de perioade;
b) in cadrul procesului de planificare a stocurilor, unitatile au stocuri pentru 30 de zile;
c) in situatia in care o natiune nu este in masura sa asigure stocuri pentru 30 de zile, comandamentele strategice/Strategic Commands - SCs stabilesc variantele optime de completare a acestora;
d) natiunile care se bazeaza pe productia industriala proprie, in vederea constituirii stocurilor, trebuie sa se convinga ca aceasta are capacitatea de a asigura stocurile necesare obtinerii capacitatii de operationalizare.
(2) Calculul stocurilor, pe clase de materiale, de regula, are la baza un scenariu sau un plan operational si se face folosindu-se aplicatiile informatice Allied Commands Resource Optimisation Software System - ACROSS si Sustainment Planning Module - SPM.

Art. 42
Pentru aplicarea metodologiei de calcul se folosesc urmatoarele unitati de masura standard:
a) bucata, complet/buc., cpl

pentru armament si tehnica de lupta, munitii si rachete, munitii de aviatie si marina, echipamente/sisteme de comunicatii si informatica, munitii de geniu, tehnica si materiale de aviatie, alimente;
b) litru - pentru apa potabila, carburanti;
c) centimetru cub - pentru apa nepotabila;
d) lot/cpl

pentru materiale pentru armament de infanterie si artilerie;
e) lot pentru interventii de mentenanta pe niveluri - lot - pentru materiale de tancuri, transportoare amfibii blindate si automobile;
f) rand de echipament - re - pentru echipament.

Art. 43
(1) Pentru fortele dislocabile, nivelul stocurilor se constituie pentru 30 de zile de lupta.
(2) Stocurile de munitii cu caracter decisiv in lupta - cu calibru mai mare de 20 mm - se calculeaza cu ajutorul aplicatiei informatice ACROSS, al carei principiu de baza este nimicirea in proportie de 95% a tintei alese din Lista de tinte stabilite de NATO.
(3) Pentru clasele de materiale nr. I, III, III A si V - munitii cu calibru pana in 20 mm se calculeaza stocurile folosind aplicatia informatica SPM, care are la baza consumurile zilnice pentru misiuni, in situatia in care numarul tintelor este necunoscut sau nu se poate aplica.
(4) Pentru fortele de generare si regenerare, nivelul stocurilor pentru structurile luptatoare din cadrul fortelor de generare si regenerare se constituie esalonat pentru 30 de zile.
(5) Constituirea acestor stocuri se face gradual, potrivit graficului de operationalizare a structurilor respective, prevederilor strategiei de inzestrare si pe masura asigurarii fondurilor destinate pentru acest scop.
(6) In cazul particular al materialelor de clasa a III-a si clasa a III-a A - carburanti si lubrifianti - POL, aplicatia informatica SPM calculeaza nivelul stocurilor avand la baza media consumurilor pentru o zi de lupta la toate categoriile de tehnica si SDOS, ca unitate de masura.
(7) Cantitatea minima de POL, in vrac, se calculeaza, pentru toate tipurile de tehnica consumatoare de POL, astfel:
a) vehicule pe roti si cu senile: 100 km deplasare pe teren uscat cu viteza de 50 km/ora;
b) aeronave de lupta: o iesire sau doua, la viteza de deplasare specifica operatiei;
c) aeronave de transport: o iesire cu 4 ore de zbor la inaltime medie operationala si viteza de croaziera;
d) alte avioane: o iesire cu 2 ore de zbor la viteza de deplasare specifica operatiei;
e) elicoptere: 5 ore de zbor, la viteza de deplasare specifica operatiei;
f) avioane fara pilot: 2 ore de zbor, in configuratie standard;
g) nave maritime diverse: 12 ore de activitate in mediu operational, cu viteza si incarcarea stabilite la nivel national;
h) nave de lupta si sprijin: 24 de ore de croaziera, la viteza de 15 noduri sau viteza normala, daca aceasta este mai mica;
i) motoare stationare si echipamente consumatoare de POL: 12 ore de activitate in mediu operational;
j) echipamente de gatit, incalzire si echipamente usoare: 24 de ore de activitate in mediu operational.
(8) In cazul uleiurilor si lubrifiantilor, se iau in calcul stabilirea unor stocuri de minim 30 de zile care sa asigure functionarea tuturor echipamentelor consumatoare de acest tip de materiale.

Sectiunea 2 - Miscarea si transportul


Art. 44
Miscarea si transportul cuprind totalitatea activitatilor desfasurate pentru dislocarea, sustinerea si redislocarea fortelor, precum si pentru executarea deplasarii acestora in cadrul operatiilor intrunite.

Art. 45
In functie de perioada de desfasurare, locul si felul operatiei se executa urmatoarele tipuri de transporturi:
a) pentru ridicarea capacitatii operationale a unitatilor si marilor unitati;
b) pentru mobilizare;
c) pentru dislocarea/redislocarea fortelor la nivel strategic si operativ;
d) pentru aprovizionare si completare cu tehnica, materiale si echipamente;
e) de evacuare;
f) de dispersare sau regrupare;
g) false.

Art. 46
(1) Principiul de baza in executarea transporturilor consta in utilizarea de catre esalonul superior a mijloacelor de transport din organica in folosul esaloanelor subordonate.
(2) La ordinul comandantului/sefului esalonului superior, esaloanele subordonate executa transportul tehnicii, materialelor si echipamentelor cu mijloace proprii.
(3) In situatiile in care mijloacele de transport avute la dispozitie nu asigura transportul in timp oportun, cu aprobarea comandantului, se utilizeaza pentru transporturile urgente de armament, munitie sau carburanti-lubrifianti, fara a influenta indeplinirea misiunilor de lupta, si autovehicule destinate transportului de trupe.

Art. 47
Pentru executarea transporturilor se utilizeaza mijloacele de transport auto, aeriene, navale si de cale ferata:
a) din organica unitatilor si marilor unitati;
b) apartinand operatorilor de transport civili contractati;
c) rechizitionate.

Art. 48
Responsabilitatea planificarii, organizarii, monitorizarii si controlului miscarii si transportului, in cadrul operatiilor intrunite, revine structurilor de miscare si transport din organica unitatilor si marilor unitati din compunerea fortei.

Art. 49
Coordonarea activitatilor desfasurate pentru planificarea, organizarea, monitorizarea si controlul executarii miscarii si transportului in cadrul operatiilor intrunite se face de catre structura de miscare si transport din cadrul comandamentului fortei.

Art. 50
Planificarea, organizarea, monitorizarea si controlul executarii miscarii si transportului in operatiile intrunite au la baza:
a) actele normative specifice care reglementeaza planificarea, organizarea, monitorizarea si controlul executarii miscarii si transportului in Armata Romaniei;
b) ordinul de sprijin logistic al esalonului superior;
c) decizia comandantului;
d) cererile de transport;
e) mijloacele de transport avute la dispozitie si cele primite in sprijin.

Art. 51
In vederea executarii miscarii si transportului, structurile de miscare si transport ale unitatilor si marilor unitati intocmesc, dupa elaborarea estimarilor logistice, planuri de miscare pe misiuni, care sunt anexe la Planul de operatie/Operation Plan - OPLAN.

Art. 52
Cererile de transport se intocmesc/centralizeaza la nivelul unitatii de structura de miscare si transport, pe baza nevoilor de transport ale unitatii identificate, in colaborare cu structura de logistica si cu cea de operatii, se aproba de comandantul/seful unitatii si se inainteaza esalonului superior.

Art. 53
Transporturile se executa pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa, iar atunci cand misiunea o impune sau tipul operatiei o permite, se executa pe timp de zi, cu luarea tuturor masurilor de siguranta si protectie corespunzatoare.

Art. 54
Urgenta executarii transportului se stabileste de comandantul esalonului care organizeaza transportul.

Art. 55
Mijloacele de transport de toate categoriile, indiferent de esalon, care se intorc dinspre limita dinainte a dispozitivului, se folosesc in primul rand pentru evacuarea ranitilor si bolnavilor, iar cele care raman disponibile se utilizeaza pentru evacuarea prizonierilor, capturilor, tehnicii deteriorate, materialelor excedentare si ambalajelor.

Art. 56
Caile de comunicatie rutiere, feroviare, aeriene si maritime necesare executarii operatiunilor de miscare si transport se stabilesc de catre structura de miscare si se aproba de catre comandantul unitatii, marii unitati sau comandantul fortei, in functie de nivelul esalonului la care se organizeaza transportul.

Sectiunea 3 - Mentenanta


Art. 57
(1) Sistemul de mentenanta reprezinta totalitatea principiilor, regulilor, resurselor umane, materiale si financiare, interdependente intre ele si care formeaza un tot unitar, destinat desfasurarii tuturor actiunilor intreprinse pentru a mentine si restabili echipamentele tehnice la caracteristicile tehnice specifice de functionare.
(2) Totalitatea pieselor de schimb si materialelor care asigura nevoile actiunilor de mentenanta, pentru o anumita perioada de timp sau misiune si pentru un anumit numar de produse, constituie stocul normat, exprimat in loturi de piese de schimb.
(3) In functie de starea tehnicii si momentul efectuarii lucrarilor, conceptul de mentenanta se redefineste prin doua componente:
a) mentenanta preventiva;
b) mentenanta corectiva.

Art. 58
Mentenanta preventiva cuprinde un ansamblu de activitati intreprinse pentru mentinerea sistemelor tehnicii in conditii normale de functionare, prin inlocuirea sistematica a elementelor si executarea unor lucrari de revizie periodica, reglaj, diagnosticare si control, planificate la intervale stabilite in functie de durata de utilizare.

Art. 59
Mentenanta corectiva cuprinde activitati desfasurate pentru restabilirea capacitatii normale de functionare a sistemelor defecte, cum ar fi reparatiile de mica, medie sau mare amploare, care au ca scop repunerea in stare de functionare a tehnicii defecte si/sau deteriorate, ca urmare a uzurii normale sau participarii la operatii intrunite; astfel de activitati de mentenanta cuprind operatii, cum sunt testarea/diagnoza, localizarea si remedierea defectiunilor prin inlocuirea sau repararea elementelor defecte, verificarea si executarea reglajelor.

Art. 60
Complexitatea lucrarilor, durata de imobilizare a tehnicii, dotarea cu echipamente, aparatura si utilaje, calificarea personalului si conditiile de lucru determina structurarea sistemului de mentenanta pe urmatoarele niveluri:
a) nivelul de baza - cuprinde interventiile de mentenanta preventive si corective, cu imobilizari ale tehnicii, de scurta durata: control tehnic inaintea misiunii, control tehnic pe parcurs, intretineri tehnice curente, intretineri tehnice si inspectii periodice, revizii, reparatii;
b) nivelul intermediar - cuprinde interventiile de mentenanta preventive si corective, cu imobilizari ale tehnicii, pe durata medie de timp: testare, clasificare operationala, revizii, reparare;
c) nivelul general - cuprinde interventiile de mentenanta preventive si corective, cu imobilizari ale tehnicii, pe durata de timp relativ mare.

Art. 61
Reparatiile se executa in functie de tipul tehnicii, gradul de uzura si volumul de manopera, astfel:
a) reparatii curente si de complexitate redusa -RC;
b) reparatii de complexitate medie - RM;
c) reparatii de complexitate ridicata - RR.

Art. 62
In urma diagnosticarii efectuate si in functie de importanta si specificul tehnicii, comandantii unitatilor, la propunerea sefilor structurilor logistice subordonate, decid reparatia in unitate, solicita sprijin de mentenanta de la esaloanele superioare sau apeleaza la serviciile operatorilor economici specializati.

Art. 63
Pentru tehnica interoperabila, desfasurarea activitatilor de mentenanta, in sistem externalizat, se executa prin:
a) acorduri tehnice cu natiunea-lider, incheiate in perioada de organizare si pregatire a misiunii, pentru firmele desemnate a desfasura activitati de mentenanta in teatre;
b) forte proprii sau contracte cu operatori economici interni, la tehnica de comunicatii si informatica;
c) contracte cu operatori economici externi, pentru asigurarea de produse si servicii necesare sustinerii fortelor, identificati cu ajutorul Agentiei NATO de mentenanta si aprovizionare/NATO Maintenance and Supply Agency - NAMSA.

Art. 64
Comandamentul logistic intrunit si Comandamentul comunicatiilor si informaticii incheie contracte cu operatorii economici nationali, pentru tehnica neinteroperabila, in scopul desfasurarii activitatilor de mentenanta, in sistem externalizat.

Sectiunea 4 - Sprijinul medical


Art. 65
(1) Sprijinul medical al personalului participant la operatia intrunita consta in asigurarea de servicii de medicina preventiva si curativa, servicii stomatologice, reaprovizionarea cu medicamente, sange, materiale medicale, protectia medicala impotriva armelor nucleare, biologice si chimice - NBC, precum si evacuarea medicala a ranitilor si bolnavilor, pentru a reduce la minimum, pe cat posibil, pierderile de forte umane din cauza ranirilor si imbolnavirilor si intoarcerea la datorie a acestora.
(2) Realizarea sprijinului medical in cadrul zonei de operatii se desfasoara sub coordonarea medicului-sef al comandamentului fortei intrunite si se asigura prin utilizarea dotarilor medicale proprii, celor puse la dispozitie si celor existente in zona.

Art. 66
Sprijinul medical se acorda de catre formatiunile medicale ROL 1, 2 si 3, pe niveluri de competenta, in functie de esalon, atat pentru fortele proprii, cat si pentru populatia civila din zona de operatii, in limitele posibilitatilor.

Art. 67
La realizarea sprijinului medical participa formatiunile medicale din compunerea marilor unitati/unitatilor si din reteaua sanitara teritoriala.

Art. 68
Pentru indeplinirea misiunilor, formatiunile medicale se dispun in teren, constituind etape medicale de evacuare si tratament.

Art. 69
Asistenta medicala se acorda ranitilor si bolnavilor la formatiunile de ROL 1 sau ROL 2, in vederea limitarii complicatiilor si crearii conditiilor necesare pentru evacuarea acestora la spitalele de ROL 3 sau la formatiunile medicale de teritoriu.

Art. 70
(1) Organizarea evacuarii medicale constituie responsabilitatea medicului-sef de la fiecare etapa de evacuare si se executa cu mijloacele sanitare de evacuare proprii si cu cele primite in sprijin.
(2) Principiul de baza in executarea evacuarii ranitilor si bolnavilor consta in faptul ca esalonul superior pune la dispozitie mijloacele sanitare de evacuare din inzestrare si cele primite in sprijin.
(3) Evacuarea ranitilor si bolnavilor se face si cu mijloace nespecializate, amenajate in acest scop, atat cu mijloace de transport care se intorc de la fortele de angajare imediata, cat si cu mijloace aeriene.
(4) Evacuarea ranitilor si bolnavilor este o activitate permanenta, care se executa in orice situatie, indiferent de conditiile de anotimp si stare a vremii.
(5) In operatiile intrunite desfasurate in afara teritoriului, in situatia in care posibilitatile imediate de asistenta medicala sunt depasite, tratamentul si evacuarea ranitilor/bolnavilor se executa in urma triajului medical, dupa urmatoarele prioritati:
a) URGENT/cod ROSU - pacienti cu instabilitate critica a functiilor vitale, a caror viata, simturi sau membre pot fi salvate prin proceduri chirurgicale in interval de 1-4 ore si care sunt candidatii recomandati pentru evacuarea aero-medicala;
b) PRIORITAR/cod GALBEN - pacienti cu leziuni severe, care nu pun viata sau membrele in pericol, dar a caror rezolvare depinde de acordarea asistentei medicale chirurgicale; au parametrii vitali stabili dupa resuscitare si sunt recomandati pentru evacuarea medicala aeriana sau terestra;
c) RUTINA/cod VERDE - pacienti cu leziuni medii/minore care nu necesita resuscitare, tratament medico-chirurgical de specialitate in primele 1-2 zile si nici evacuare aero-medicala;
d) DEPASIT/AMÂNAT/cod NEGRU - pacienti cu leziuni dramatice, in special cerebrale, neresuscitabili sau cu instabilitate critica a functiilor vitale dupa resuscitare, al caror exitus este apreciat a se produce inaintea acordarii ajutorului medical calificat/specializat; tratamentul de urgenta este paliativ si nu sunt recomandati pentru evacuarea medicala decat daca exista resursele necesare.

Art. 71
(1) In responsabilitatea formatiunilor medicale ale Fortei intra si acordarea asistentei medicale civililor, atunci cand viata le este pusa in pericol.
(2) Formatiunile medicale ale Fortei, cu aprobarea medicului-sef, acorda ajutorul medical de urgenta populatiei civile din zona in cazul in care aceasta nu se poate asigura pe plan local.
(3) Pentru cazurile de evacuare a populatiei din zona se infiinteaza puncte de colectare si de transbordare si se asigura paza locului de evacuare si a ambulantelor necesare transportului; acordarea tratamentului medical de urgenta populatiei civile se consemneaza in raportul medical zilnic.

Art. 72
Protectia medicala impotriva armelor nucleare, biologice si chimice cuprinde masurile ce se iau, pe baza deciziei comandantului, pentru prevenirea si combaterea efectelor acestora asupra efectivelor si se realizeaza prin coordonarea si desfasurarea intr-o conceptie unitara a activitatii formatiunilor medicale ale marii unitati/unitatii, a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si a retelei sanitare teritoriale.

Sectiunea 5 - Infrastructura


Art. 73
Infrastructura cuprinde obiectivele si facilitatile necesare conducerii, cartiruirii/cazarii, adapostirii, depozitarii, deplasarii, protectiei fortelor si populatiei civile, bunurilor materiale si valorilor patrimoniului cultural national, asistentei medicale, asigurarii cu apa potabila etc.

Art. 74
La nivel strategic functia de infrastructura este legata de asigurarea pe termen lung a dotarilor necesare antrenamentului fortelor sau pentru implementarea planurilor operationale.

Art. 75
(1) La nivel operativ functia de infrastructura este mai mult legata de asigurarea, exploatarea si intretinerea infrastructurii necesare pentru operatii viitoare si/sau in derulare.
(2) In functie de operatie, infrastructura necesara consta in porturi, aeroporturi, cai ferate si gari, instalatii de depozitare, axe de aprovizionare-evacuare, mijloace de adapostire si utilitati; identificarea din timp a cerintelor de infrastructura si pregatirea acesteia au o influenta majora asupra operatiilor ulterioare.

Art. 76
(1) Recunoasterea trebuie sa aiba in vedere infrastructura existenta si resursele locale disponibile privind constructia, intretinerea si exploatarea cladirilor.
(2) Prioritate trebuie acordata acelor constructii destinate instalarii punctelor de comanda si de debarcare, zonelor de stationare si de adunare, precum si cailor de comunicatie care le leaga; in plus, la recunoastere se urmaresc toate celelalte elemente de infrastructura solicitate de comandant sau de statul major.
(3) Dupa recunoastere se intocmeste o situatie a capacitatilor si o lista cu noile proiecte, precum si masurile recomandate a fi luate pentru pregatirea teatrului de operatii; in lista se include finantarea necesara si adaptarea structurii echipamentului trupelor de geniu pentru a fi in masura sa rezolve situatiile concrete depistate pe timpul recunoasterilor.

Art. 77
Managementul si coordonarea problematicilor bunurilor imobiliare si proprietatii acestora sunt de prima importanta in cadrul activitatilor logistice.

Art. 78
(1) Cartiruirea trupelor se organizeaza de catre seful structurii logistice, avand la baza ordinul de sprijin logistic al esalonului superior si decizia comandantului.
(2) In vederea cartiruirii trupelor se folosesc, in primul rand, adaposturile amenajate si corturile din inzestrare.
(3) Se pot folosi si imobilele aflate in interiorul zonei de responsabilitate logistica, oricare ar fi proprietarul acestora.
(4) Proprietarilor de imobile, persoane fizice, trebuie sa li se lase spatiul strict necesar pentru locuit, preparat hrana si grupuri sanitare separate.

Art. 79
Proprietarii sau detinatorii, cu orice titlu, ai imobilelor sunt obligati prin lege sa le puna la dispozitia fortelor, la solicitarea acestora sau a autoritatilor administratiei publice locale, cu utilitatile si echipamentele aferente.

Art. 80
Pentru imobilele folosite la cartiruire sau cazare nu se plateste chirie pe timpul mobilizarii generale ori partiale, pe timpul starii de asediu, starii de urgenta sau la razboi, oricare ar fi durata de utilizare a acestora.

Art. 81
In caz de concentrari, exercitii si antrenamente de mobilizare, cartiruirea sau cazarea da dreptul la incasarea unei chirii potrivit dispozitiilor legale.

Art. 82
Infrastructura de transport este, de asemenea, obiectiv de interes national, atat civil cat si militar, prin care se indeplinesc, pe de o parte, cererile de servicii publice de transport personal si marfuri, precum si necesitatile strategice; aceasta contribuie direct la asigurarea legaturii intre localitatile tarii si chiar depasirea frontierelor administrative, atunci cand situatia o impune.

Art. 83
(1) Romania are o infrastructura publica de transport ce cuprinde drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, care asigura realizarea conectarii tuturor zonelor la reteaua nationala si la sistemele internationale de transport.
(2) Dintre acestea, organele de conducere logistica, in colaborare cu celelalte compartimente ale comandamentului, aleg pe cele din fasia de actiune, orientate convenabil, pe directiile cele mai scurte, ferite de observarea inamicului si in afara razei de actiune a sistemului de foc al acestuia, urmarind sa aiba cat mai putine puncte obligate de trecere si sa nu necesite lucrari de amploare pentru reparare si intretinere.

Art. 84
Folosirea infrastructurii de transport se aproba de comandant la propunerea sefului logisticii.

Art. 85
(1) In cazul in care elementele de infrastructura nu sunt suficiente pentru a satisface nevoile operationale, neajunsurile pot fi rezolvate in cadrul unui proiect din Programul NATO de investitii in securitate/NATO Security Investment Programme - NSIP.
(2) NSIP este principalul mecanism al Aliantei pentru identificarea si dotarea cu infrastructura finantata in comun de catre NATO.

Art. 86
(1) Geniu de infrastructura pentru logistica cuprinde totalitatea masurilor si lucrarilor ce se executa in scopul crearii conditiilor favorabile pentru desfasurarea activitatilor specifice sprijinului logistic al operatiilor, pentru protectia si mascarea personalului, tehnicii si materialelor de logistica.
(2) Volumul, urgentele si termenele de executie ale lucrarilor se stabilesc de catre seful structurii logistice.

Sectiunea 6 - Protectia structurilor de logistica


Art. 87
(1) Protectia structurilor de logistica se refera la totalitatea masurilor si activitatilor ce se iau intr-o conceptie unitara, in scopul de a le feri de cercetarea si atacurile prin surprindere ale agresorului terestru si aerian, precum si pentru a le preveni despre pericolul agresiunii chimice, biologice, radiologice si nucleare si a le proteja impotriva efectelor acestora, in vederea indeplinirii misiunilor ce le revin.
(2) Protectia structurilor de logistica este atributul sefului structurii de comanda logistica al MU/U si al comandantilor acestora.
(3) Modalitatile de realizare a protectiei structurilor de logistica sunt prezentate in "L-2, Manualul conducerii sprijinului logistic in operatiile intrunite".

Sectiunea 7 - Serviciile de campanie


Art. 88
(1) Raspunderea pentru contractarea si urmarirea modului de executare a serviciilor de campanie revine structurilor logistice din cadrul fortelor participante la operatia intrunita.
(2) Serviciile de campanie se executa prin structurile proprii, cele puse la dispozitie in sistem externalizat, prin operatori economici, pe plan local sau contractori traditionali.
(3) Din ratiuni umanitare, responsabilitatea asigurarii serviciilor de campanie se poate extinde si asupra populatiei civile.

Art. 89
Hranirea efectivelor se executa in functie de:
a) rezerva/stocurile de alimente existente;
b) rolul, locul si misiunile fortelor;
c) posibilitatile de reaprovizionare cu alimente;
d) posibilitatile de preparare a hranei;
e) posibilitatile de asigurare a apei;
f) posibilitatile de transport.

Art. 90
In functie de situatie, se stabileste unul dintre urmatoarele regimuri de hranire:
a) regim de hranire normal - hrana calda;
b) regim de hranire de lupta - ratii de lupta;
c) regim de hranire cu hrana rece - hrana rece.

Art. 91
(1) Imbaierea efectivelor se executa la baile operatorilor economici si ale organelor administratiei publice din zona de responsabilitate logistica sau la baia de campanie, daca timpul la dispozitie permite instalarea acesteia.
(2) In situatii deosebite se pot utiliza si instalatiile de dus si dezinfectie montate pe autospecialele pentru decontaminarea echipamentului din dotarea subunitatilor de protectie NBC.

Art. 92
(1) Spalatul lenjeriei si curatatul echipamentului se realizeaza prin intermediul spalatoriilor si curatatoriilor civile din zona de responsabilitate logistica sau prin cele de campanie.
(2) In situatii deosebite pot fi amenajate spalatorii improvizate in apropierea cursurilor de apa.

Art. 93
Spalarea lenjeriei si curatatul echipamentului militarilor bolnavi sau raniti se executa prin grija structurilor medicale in care sunt spitalizati.

Art. 94
In situatii deosebite se pot utiliza autospecialele pentru decontaminarea echipamentului din dotarea subunitatilor de protectie NBC.

Art. 95
(1) Serviciile postale si de curierat se organizeaza in conformitate cu prevederile dispozitiei pentru comunicatii si informatica.
(2) Responsabilitatea primirii si distribuirii de la/la militari a coletelor, scrisorilor, telegramelor, mandatelor etc. revine administratorilor de subunitati.

Art. 96
(1) Deratizarea si dezinsectia se executa prin intermediul operatorilor economici de profil, la instalarea intr-un nou raion.
(2) Responsabilitatea organizarii acestor activitati revine structurii logistice, prin intermediul organelor medicale, ori de cate ori este nevoie.

Sectiunea 8 - Contractarea


Art. 97
Contractarea este un instrument semnificativ utilizat pentru obtinerea accesului la resursele de pe plan local si la alte materiale si servicii necesare si are un rol din ce in ce mai important in conducerea operatiilor intrunite.

Art. 98
(1) In scopul cresterii eficientei utilizarii fondurilor, achizitiile de produse, servicii si lucrari in Armata Romaniei se efectueaza centralizat, la nivelul Ministerului Apararii, si descentralizat, la nivelul categoriilor de forte ale armatei/similar.
(2) La nivelul Ministerului Apararii, achizitiile de produse, servicii si lucrari se executa centralizat de catre:
a) Departamentul pentru armamente - sisteme majore de tehnica, sprijinul logistic initial si activitatea de mentenanta aferenta acestora, pentru Fortele Terestre si Fortele Navale, echipamente complexe din economia nationala, armament, munitii, tehnica medicala de inalta performanta etc.;
b) Comandamentul logistic intrunit - tehnica si materiale comune categoriilor de forte ale armatei, altele decat cele din competenta Departamentului pentru armamente, produsele si serviciile necesare pregatirii/sustinerii fortelor;
c) Comandamentul comunicatiilor si informaticii - echipamente/bunuri si servicii specifice domeniului de activitate, altele decat cele din competenta Departamentului pentru armamente etc.;
d) Directia medicala - medicamente, echipamente si tehnica medicala, altele decat cele din competenta Departamentului pentru armamente etc.
(3) Pentru celelalte produse, servicii si lucrari care nu sunt cuprinse in sistemul centralizat - hranire, spalarea lenjeriei si curatatul echipamentului, materiale de intretinere, instrumentar medical, rechizite si furnituri de birou, produse de curatenie si igiena personala, reparatii si piese de schimb aferente mentenantei tehnicii, reparatii curente la cladiri etc. achizitiile de produse, servicii si lucrari se executa descentralizat, la nivelul categoriilor de forte ale armatei/similar.

Sectiunea 9 - Sprijinul natiunii-gazda


Art. 99
Sprijinul natiunii gazda/Host Nation Support - HNS reprezinta totalitatea actiunilor de sprijin logistic, financiar, legislativ si procedural, care definesc asistenta civila sau militara acordata de catre natiunea-gazda/Host Nation - HN fortelor armate straine care stationeaza, intra/ies, opereaza sau se afla in tranzit pe teritoriul national al HN.

Art. 100
(1) Acordarea HNS se fundamenteaza prin memorandumuri de intelegere/Memorandum of Understanding - MOU, acorduri tehnice/Technical Agreements - TAs si aranjamente de implementare intrunita/Joint Implementation Agreements - JIAs, incheiate intre Romania si alte state.
(2) Pilonul central al acordarii de catre Romania a HNS este memorandumul de intelegere permanent/Standing Memorandum of Understanding - SMOU intre Romania si Comandamentul Aliat pentru Operatii.
(3) Pentru acordarea de catre Romania a HNS in cadrul unei anumite operatii, se va elabora un MOU specific.
(4) Natiunile trimitatoare/Sending Nations - SNs, membre NATO, pot adera la acest memorandum prin nota de aderare/Note of Adherence - NOA.

Art. 101
In calitate de HN, Romania are urmatoarele responsabilitati:
a) asigurarea cadrului legislativ care sa permita desfasurarea optima a activitatilor specifice HNS - toate actiunile fortelor armate straine pe timpul stationarii, intrarii/iesirii, operarii si tranzitului pe teritoriul national al Romaniei se vor planifica si desfasura potrivit legilor Romaniei, care corespund prevederilor Acordului dintre statele parti ale Tratatului Atlanticului de Nord privind Statutul fortelor/Status of Forces Agreement - SOFA, Londra, 19 iunie 1951, si Protocolului privind Statutul comandamentelor militare internationale - Paris, 28 august 1952;
b) asigurarea asistentei de specialitate HNS privind domeniile potentiale de sprijin - potrivit principiului transparentei, Romania pune la dispozitia comandamentelor NATO autorizate si autoritatilor militare nationale ale SNs Catalogul de planificare a capabilitatilor/Capabilities Catalogue - RO- HNS CAPCAT si Baza de date HNS a Romaniei/Data Base - RO-HNS DB, in partile care le privesc;
c) asigurarea coordonarii si cooperarii dintre sectoarele militar si civil - potrivit principiului responsabilitatii, in Romania autoritatea de reglementare, planificare si coordonare in sfera HNS este reprezentata de Ministerul Apararii, ca integrator al activitatilor specifice in acest domeniu;
d) asigurarea accesului la resurse - potrivit principiului asigurarii resurselor, Romania asigura resursele necesare sprijinului logistic al fortelor armate aliate si partenere, intr-un spectru cat mai extins, potrivit legislatiei si prioritatilor nationale, precum si posibilitatilor si capabilitatilor sale curente;
e) potrivit principiului coordonarii, Romania acorda o atentie deosebita stabilirii unei relatii functionale de coordonare comuna a resurselor intre structurile logistice ale Fortei combinate de arme intrunite/Combined Joint Task Force - CJTF, care opereaza la nivelul teatrului de operatii - structuri de tip Centru logistic multinational intrunit/Multinational Joint Logistic Centre - MJLC - si structurile logistice abilitate ale Armatei Romaniei;
f) asigurarea asistentei de specialitate in domeniile financiar si al achizitiilor - structurile Ministerului Apararii abilitate in domeniul achizitiilor ofera asistenta de specialitate necesara in domeniul incheierii contractelor; totodata, Ministerul Apararii pune la dispozitia SNs, la cerere, prin intermediul RO-HNS DB, toate informatiile necesare privind operatorii economici autorizati pentru comercializarea produselor si serviciilor necesare fortelor armate straine, in cantitatile solicitate, necesare indeplinirii misiunilor, si la standardele de calitate impuse de beneficiari;
g) asigurarea personalului de legatura HNS - Romania asigura existenta si functionarea echipelor de legatura HNS in toate locatiile operationale identificate prin RO-HNS CAPCAT;
h) colaborarea cu comandamentele NATO si SN pe timpul procesului de planificare HNS - Romania asigura expertiza juridica, financiara si logistica necesara deplinei colaborari cu comandamentele NATO si SNs pe timpul procesului de planificare HNS.

Sectiunea 10 - Domenii conexe


1. Cooperarea civili - militari - CIMIC

Art. 102
(1) Activitatile desfasurate in domeniul cooperarii civili-militari/Civilian Military Coperation - CIMIC au scopul de a stabili si mentine o cooperare stransa cu populatia si institutiile civile pentru a crea conditiile necesare obtinerii unor avantaje de ordin moral, material si tactic pentru trupele proprii si de a interzice adversarului obtinerea acestor avantaje.
(2) De regula, forta intrunita coopereaza pe timpul desfasurarii operatiilor militare cu agentii guvernamentale si neguvernamentale; o parte din conditiile necesare obtinerii succesului poate fi obtinuta fara utilizarea fortei, prin armonizarea scopurilor si metodelor militare utilizate cu cele ale institutiilor si populatiei civile aflate in zona de operatii intrunite.
(3) De cele mai multe ori este necesar sa se coordoneze activitatile militare cu cele ale organizatiilor civile care sunt prezente in zona de operatii intrunite.
(4) Intr-un mediu ostil ori intr-un conflict major activitatile CIMIC sunt de mare importanta, intrucat acestea trebuie sa asigure accesul la resurse si sa faciliteze tranzitia la starea de normalitate.

2. Asigurarea urgentelor civile

Art. 103
(1) Sprijinul logistic necesar in situatii de urgente civile se va dimensiona pe baza planurilor de actiune proprii si a celor de cooperare cu institutiile abilitate prin lege.
(2) Structurile logistice ale fortelor angajate trebuie sa mentina legatura neintrerupta cu aceste institutii pentru a se informa si a rezolva toate problemele privind logistica.

3. Dislocarea strategica, receptia, stationarea, continuarea deplasarii si integrarea fortelor

Art. 104
(1) Procesul de dislocare strategica a fortelor proprii participante la actiuni militare intrunite si logistica asociata acestuia presupun conducerea si corelarea corespunzatoare a activitatilor specifice intre structurile de miscare si transport nationale si cele ale NATO, UE sau cele stabilite in cadrul coalitiilor multinationale pentru planificarea, organizarea si coordonarea executarii acestuia.
(2) Dislocarea strategica presupune deplasarea fortelor din punctele de imbarcare/Points of Embarkation - POE, in punctele de debarcare/Points of Debarkation - POD, bazele inaintate de grupare/Forward Mounting Bases - FMB.
(3) Coordonarea procesului de dislocare strategica a fortelor proprii in teatrele/zonele de operatii se asigura de catre Centrul de coordonare a miscarii din Comandamentul logistic intrunit.
(4) Structura de coordonare a miscarii din Comandamentul operational intrunit defineste conditiile si cerintele de miscare si transport ce trebuie indeplinite in cadrul procesului de dislocare strategica, corespunzator celor stabilite de catre NATO, UE sau in cadrul coalitiilor multinationale.
(5) Centrul de coordonare a miscarii stabileste structurile de transport si control al miscarii, necesare asigurarii coordonarii procesului de dislocare strategica a fortelor.
(6) Sarcinile si responsabilitatile structurilor de miscare si transport pentru dislocarea strategica a fortelor sunt definite in SMG/L-2, Doctrina intrunita de miscare si transport.
(7) Receptia, stationarea, continuarea deplasarii si integrarea fortelor/Reception, Staging and Onward Movement - RSOM&I constituie procesul de tranzitie a fortelor dislocate in teatrul/zona de operatii pentru realizarea capacitatii de lupta necesare indeplinirii cerintelor operationale stabilite.
(8) Operatiile de RSOM&I a fortelor trebuie sa se desfasoare in conditii de deplina siguranta, fiind astfel necesara asigurarea masurilor corespunzatoare de protectie a fortelor si activitatilor.
(9) Planificarea si executarea operatiilor RSOM&I se realizeaza avandu-se in vedere urmatoarele principii:
a) responsabilitatea colectiva;
b) unitatea de efort prin unitate de comanda;
c) sincronizarea.
(10) Responsabilitatea colectiva presupune ca pentru elaborarea planurilor RSOM&I si executarea acestora sa fie implicate toate structurile de miscare si transport/movement and transportation - M&T si logistice participante la proces, respectiv cele ale unitatilor ce se disloca, cele care asigura functionarea zonelor stabilite si cele de coordonare ale Comandamentului logistic intrunit si ale Comandamentului operational intrunit. Centrul de coordonare a miscarii trebuie sa asigure cooperarea permanenta cu Centrul aliat de coordonare a miscarii sau Centrul de coordonare a miscarii al UE ori cu structura de miscare si transport stabilita ca fiind coordonator principal al activitatilor RSOM&I in cadrul coalitiilor multinationale.
(11) Unitatea de efort constituie principiul esential al utilizarii optime a resurselor pentru realizarea obiectivului dorit; unitatea de comanda faciliteaza realizarea unitatii de efort prin asigurarea unei conducerii unice a tuturor participantilor la aceste operatii.
(12) Sincronizarea dintre dislocarea strategica si operatiile RSOM&I asigura deplasarea fortelor in locurile si cu capacitatea de lupta dorite.

4. Prevenirea si stingerea incendiilor

Art. 105
Pentru protectia personalului si a bunurilor materiale in perioada desfasurarii operatiilor intrunite, comandantii MU/U trebuie sa ia urmatoarele masuri:
a) eliminarea posibilelor surse de producere a incendiilor: vegetatie uscata, deseuri, substante inflamabile;
b) stabilirea personalului cu responsabilitati pe linia prevenirii si stingerii incendiilor - PSI;
c) instruirea intregului personal privind manipularea mijloacelor PSI;
d) incheierea unor acorduri de cooperare pe linie PSI cu structuri abilitate in domeniu, apartinand altor ministere sau organizatii civile care dispun de detasamente de interventie PSI.

5. Protectia mediului, securitatea si sanatatea in munca, supravegherea tehnica si metrologia legala

Art. 106
Protectia mediului, securitatea si sanatatea in munca, supravegherea tehnica si metrologia legala cuprind:
a) asigurarea conditiilor optime in desfasurarea activitatilor, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii personalului militar si civil;
b) respectarea legislatiei de mediu si a reglementarilor nationale si internationale cu specific militar pentru prevenirea si reducerea poluarii in zonele de responsabilitate sau actiune;
c) exploatarea in conditii de siguranta a instalatiilor mecanice sub presiune, instalatiilor de ridicat si aparatelor consumatoare de combustibil de uz neindustrial.

Art. 107
(1) Protectia mediului se realizeaza pentru pastrarea/conservarea echilibrului ecologic, prevenirea, limitarea si combaterea riscurilor si amenintarilor la adresa mediului inconjurator si reconstructia factorilor de mediu afectati, din zona de responsabilitate logistica a marii unitati.
(2) Protectia mediului este organizata si se desfasoara de catre intregul personal, sub conducerea comandantilor si a persoanei investite cu atributii in domeniu.
(3) Protectia mediului cuprinde:
a) protejarea vegetatiei salbatice - flori, puieti, vegetatie lemnoasa - de actiunea distructiva a personalului si tehnicii;
b) protejarea apelor;
c) protejarea atmosferei;
d) protejarea solului.
(4) Masurile de protectie a mediului sunt respectate de catre intregul personal participant la operatia intrunita si constau in respectarea legislatiei si a reglementarilor nationale de mediu.

Art. 108
Protectia apelor consta in:
a) interzicerea in toate situatiile a deversarii ori imprastierii substantelor chimice periculoase si a produselor petroliere sau toxice in apele de suprafata;
b) evitarea spalarii tehnicii, recipientelor sau vaselor contaminate cu produse chimice, petroliere sau toxice in apele de suprafata si desfasurarea acestei activitati in locuri special amenajate;
c) stoparea oricaror scapari sau scurgeri de substante poluante si curatarea zonei afectate prin decontaminare mecanica.

Art. 109
Protejarea solului se realizeaza prin:
a) deplasarea fortelor pe drumuri, poteci existente, evitandu-se efectuarea de noi trasee;
b) evitarea efectuarii de lucrari genistice in zonele cu influente istorice sau rezervatii naturale.

6. Serviciile funerare

Art. 110
(1) Inhumarea militarilor decedati in zona de desfasurare a operatiilor, dupa evacuarea acestora de pe campul de lupta de catre echipe apartinand formatiunilor necombatante, se executa cu asigurarea asistentei religioase corespunzatoare confesiunii de care apartin, dupa ce au fost adunati, identificati si inregistrati.
(2) De regula, atunci cand exista posibilitatea, trupurile neinsufletite se repatriaza prin grija Ministerului Apararii.

Art. 111
Inhumarea militarilor din fortele proprii sau a celor ai inamicului, decedati in zona de desfasurare a operatiei, se executa potrivit reglementarilor in vigoare, cu asigurarea, atunci cand este posibil, a asistentei religioase corespunzatoare confesiunii de care apartin, dupa ce au fost adunati de catre personalul destinat de comandantul unitatii, identificati si inregistrati.

Art. 112
Militarii decedati care fac parte din armatele aliate, in functie de situatie, se predau cu aprobarea esalonului superior reprezentantilor acestora sau sunt inhumati prin grija comandantului unitatii, tinandu-se evidenta lor.

Art. 113
Militarii decedati care fac parte din fortele armate ale inamicului se identifica, se inscriu intr-o evidenta separata, intocmita de marea unitate in fasia careia au fost gasiti, si sunt inhumati in locuri separate, individual, cu exceptia cazurilor de forta majora care impun un loc de inhumare colectiv.

Art. 114
Lucrurile personale ale militarilor decedati si care au fost identificati sunt expediate prin canalele normale de sprijin logistic familiilor acestora/autoritatilor nationale abilitate, in cazul militarilor decedati care au apartinut inamicului.

Art. 115
(1) Locurile in care se inhumeaza militarii decedati sunt trecute pe harti sau planuri si se marcheaza cu semne vizibile.
(2) Hartile sau planurile respective intra in arhiva marii unitati care a efectuat inhumarea.

Art. 116
Pe mormintele militarilor inhumati se fixeaza semnul de capatai corespunzator confesiunii careia ii apartin, pe care se va scrie gradul, functia, numele si prenumele decedatului, unitatea din care a facut parte, data nasterii, precum si alte date utile pentru identificarea ulterioara a persoanei respective.


Capitolul III - Zona de responsabilitate logistica si liniile de sprijin logistic


Sectiunea 1 - Zona de responsabilitate logistica


Art. 117
In scopul asigurarii conditiilor optime de dispunere, de desfasurare a activitatilor, de stabilire a responsabilitatilor in folosirea cailor de comunicatie si aplicarii unitare a masurilor de protectie, marile unitati primesc o zona de responsabilitate logistica.

Art. 118
Marimea zonei de responsabilitate logistica depinde de:
a) compunerea de lupta si misiunile marii unitati;
b) dispozitivul operativ adoptat;
c) existenta si dispunerea surselor de aprovizionare;
d) existenta si starea cailor de comunicatie si caracteristicile terenului.

Art. 119
Zona de responsabilitate logistica trebuie sa asigure:
a) concentrarea fortelor de logistica pentru corelarea efortului operativ cu efortul logistic;
b) posibilitati de manevra pentru marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica;
c) dispunerea dispersata a fortelor de logistica pentru protectia acestora impotriva actiunii distructive a inamicului.

Art. 120
In zona de responsabilitate logistica a marii unitati se pot dispune unitati, subunitati si formatiuni de logistica ale esalonului superior sau ale unor mari unitati si unitati subordonate nemijlocit acestuia. In aceste situatii, raioanele ce urmeaza a fi ocupate se comunica marii unitati, pentru evitarea suprapunerilor.

Art. 121
Responsabilitatea privind organizarea, executarea si conducerea activitatilor de sprijin logistic, precum si pentru folosirea legala a posibilitatilor economice, printr-o continua colaborare cu autoritatile administratiei publice locale din zona de responsabilitate logistica, revine sefului structurii logistice a marii unitati.

Art. 122
Zona de responsabilitate logistica se stabileste de esalonul superior si se comunica prin ordinul de sprijin logistic.

Sectiunea 2 - Liniile de sprijin logistic


Art. 123
(1) Sprijinul logistic al fortelor romanesti pe timpul ducerii operatiilor intrunite nationale sau multinationale, pe sau in afara spatiului national, se desfasoara pe linii de sprijin.
(2) Primele 3 linii de sprijin actioneaza in teatrul de operatii si pe teritoriul national, dupa cum urmeaza:
a) linia I - subunitatile/unitatile logistice de la nivelul batalion si brigada, nava de suport logistic; sectia logistica/baza navala - numai pe teritoriul national;
b) linia a II-a - marile unitati si unitatile logistice de la nivel divizie; unitati logistice ale fortelor aeriene - numai pe teritoriul national;
c) linia a III-a - Elementul de sprijin national; unitati logistice ale fortelor aeriene, baza navala - numai pe teritoriul national.
(3) Pe teritoriul national actioneaza liniile a IV-a si a V-a de sprijin logistic:
a) linia a IV-a - Comandamentul logistic intrunit, cu fortele din organica; fortele din compunere destinate pachetelor de forte ale NATO si UE pot sa se regaseasca si in alte situatii operationale, precum sprijinul la nivelul intrunit al fortei multinationale; in cadrul aceleiasi linii actioneza marile unitati si unitati logistice din structura categoriilor de forte ale armatei;
b) linia a V-a - materializata prin componentele economiei nationale.

Art. 124
Linia de sprijin logistic cuprinde:
a) raioane de dispunere, de baza si de rezerva ale structurilor de logistica proprii si cele ale esaloanelor subordonate, cu un esalon mai jos;
b) axe de aprovizionare si evacuare, de baza, de rezerva;
c) drumuri de rocada;
d) drumuri de aprovizionare/reaprovizionare de la surse;
e) surse de aprovizionare/reaprovizionare;
f) unitati/subunitati destinate pentru protectia structurilor de logistica;
g) statii de imbarcare/debarcare, terminale si cheiuri;
h) puncte de transbordare a tehnicii si materialelor;
i) raioane/locuri de adunare a tehnicii deteriorate;
j) detasamente de incarcare, descarcare a materialelor din statiile de aprovizionare si descarcare;
k) zone de delestare pentru materiale si evacuare raniti si bolnavi;
l) alte elemente.

Art. 125
Liniile de sprijin logistic trebuie sa asigure conditii pentru:
a) sprijinul logistic al trupelor;
b) dispunerea corespunzatoare a tuturor elementelor componente;
c) concentrarea fortelor de logistica pe directiile unde efortul operativ este mai mare;
d) stabilitate in functionare;
e) manevra rapida si in ascuns a fortelor de logistica;
f) folosirea judicioasa a cailor de comunicatie din zona de responsabilitate logistica;
g) posibilitati pentru asigurarea actiunilor si protectia structurilor de logistica;
h) conducerea ferma si neintrerupta.

Art. 126
Pentru indeplinirea misiunilor, structurilor de logistica proprii li se stabilesc raioane de baza si de rezerva, separat pentru fiecare element de dispozitiv.

Art. 127
La stabilirea raioanelor se va tine seama de:
a) misiunea si dispozitivul fortelor luptatoare pe care le deservesc;
b) succesiunea actiunilor pentru ducerea operatiei ce urmeaza a se desfasura;
c) gradul de pregatire a teritoriului, economiei si fortelor participante la operatie;
d) dispunerea surselor de aprovizionare in teritoriu;
e) existenta, starea de viabilitate si orientarea cailor de comunicatie;
f) structura organizatorica si gradul de inzestrare a marilor unitati, unitatilor, subunitatilor si formatiunilor de logistica.

Art. 128
(1) Structurile de logistica se dispun, de regula, in localitati sau raioane care ofera suficiente conditii naturale de protectie, mascare si adapostire.
(2) Raioanele de dispunere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie in apropierea cailor de comunicatie, a axelor de aprovizionare-evacuare si sa dispuna de drumuri de patrundere si rocada accesibile, fara puncte obligate de trecere sau lucrari de arta numeroase;
b) sa permita dispunerea dispersata a elementelor din compunere;
c) sa aiba acoperiri naturale si denivelari de teren in care sa se poata amenaja adaposturi pentru personal, tehnica, raniti, bolnavi si materiale;
d) sa asigure conditii favorabile pentru conectarea la sistemul de comunicatii si informatica;
e) sa asigure conditii naturale favorabile pentru realizarea masurilor de protectie, evacuare rapida si in ascuns, precum si pentru organizarea si desfasurarea oportuna a activitatilor de primire (evacuare) a ranitilor si bolnavilor;
f) sa ofere posibilitati de organizare a incarcarii si descarcarii materialelor, de manevra a autovehiculelor si de aterizare a elicopterelor de transport;
g) sa permita luarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor;
h) sa dispuna de surse de apa cu debit suficient si de calitate;
i) sa nu fie in apropierea unor obiective importante, evitandu-se dispunerea in imediata apropiere a unor unitati industriale, noduri importante de comunicatii feroviare sau a altor elemente de importanta deosebita ce pot fi lovite de adversar.
(3) La nevoie, in aceste raioane se executa amenajari si lucrari genistice de catre fortele proprii sau de catre cele destinate de comandant.

Art. 129
In toate situatiile, pentru structurile de logistica se stabilesc si raioane de dispunere de rezerva, de regula la o distanta de 1-2 km fata de cel de baza, iar in anumite situatii si mai mult.

Art. 130
In cadrul raioanelor de dispunere ale marilor unitati si unitatilor/subunitatilor de logistica, formatiunile componente se instaleaza dispersat, la o departare care sa le asigure siguranta.

Art. 131
Depozitele de armament si munitii si carburantilubrifianti vor fi dispuse catre partea din fata a raionului.

Art. 132
Unitatile si subunitatile de transport se dispun pe langa structurile pe care le deservesc, fiind in masura ca, la nevoie, sa execute transporturi si in folosul altor formatiuni.


Capitolul IV - Sprijinul logistic in operatiile intrunite


Sectiunea 1 - Sprijinul logistic in operatia ofensiva


Art. 133
Sprijinul logistic in operatia ofensiva reprezinta ansamblul actiunilor desfasurate de fortele de logistica in scopul asigurarii trupelor cu tot ceea ce le este necesar pentru neutralizarea, nimicirea sau capturarea fortei vii, neutralizarea sau distrugerea armamentului si instalatiilor adversarului, ocuparea obiectivelor si privarea acestuia de resurse, dezorganizarea dispozitivului si actiunilor adversarului, crearea conditiilor pentru succesul operatiilor ulterioare, pentru incetarea ostilitatilor si trecerea la operatii postconflict.

Art. 134
(1) In operatia ofensiva, sursele repartizate se folosesc incepand cu cele mai indepartate de limita dinainte a dispozitivului.
(2) Pe timpul ducerii operatiei creste ponderea aprovizionarii trupelor din depozitele esalonului superior in comparatie cu cele primite din economie si din depozitele militare de teritoriu.

Art. 135
In situatiile in care nu se pot asigura stocurile conform esalonarii, fortele luptatoare pot trece la indeplinirea unei noi misiuni, cu obligatia luarii tuturor masurilor pentru asigurarea completa a stocurilor de materiale pentru cele constituite ca forte de angajare imediata, urmand ca pe timpul ducerii operatiei sa se realizeze stocurile si la celelalte mari unitati/unitati si depozitele proprii.

Art. 136
Pe timpul ducerii operatiei, completarea stocurilor se face zilnic la esaloanele tactice si, in functie de posibilitati, la celelalte esaloane.

Art. 137
Marile unitati/unitatile constituite ca forte de angajare ulterioara, la introducerea in lupta, vor avea stocul trupelor complet la toate felurile de materiale.

Art. 138
(1) Unitatile/subunitatile folosite ca desant aerian in adancimea dispozitivului adversarului se asigura cu munitii, carburanti, alimente si medicamente, de regula pentru toata perioada executarii misiunilor.
(2) Aprovizionarea acestor structuri se realizeaza de catre esaloanele superioare de care apartin.

Art. 139
La sfarsitul operatiei ofensive, marile unitati operative vor avea stocurile complete, pentru a fi in masura sa treaca la indeplinirea altor misiuni de lupta, fara pauza operativa.

Art. 140
(1) Transporturile logistice se executa atat cu mijloacele din inzestrare, cat si cu cele din parcul public.
(2) De organizarea si executarea transporturilor de materiale la subordonati raspunde structura logistica a esalonului superior; in unele situatii, acesta va transporta munitii pana in pozitiile de tragere ale artileriei si alte feluri de materiale pana in punctele de lucru ale geniului.

Art. 141
Pe timpul ducerii operatiei ofensive, executarea transporturilor devine mai complexa, ca urmare a maririi circuitelor de transport, distrugerilor si contaminarilor provocate de inamic pe caile de comunicatie, precum si a pierderilor in materiale si mijloace de transport.

Art. 142
(1) Pentru a asigura o capacitate de lupta ridicata este necesar ca reparatiile sa fie executate cat mai aproape posibil din punct de vedere tactic de limita dinainte a fortelor proprii; in acest fel, se reduc nevoile de evacuare, iar tehnica cu nevoi de reparatii reintra in lupta in timp mai scurt.
(2) Dispunerea inaintata a instalatiilor de reparat tehnica este necesara pentru repararea autovehiculelor de lupta care, de regula, consta in inlocuirea ansamblurilor si subansamblurilor defecte.

Art. 143
Marile unitati din fortele de angajare imediata sunt intarite cu personal medico-sanitar calificat si mijloace sanitare de evacuare, prin grija esalonului superior, inainte de inceperea actiunilor militare.

Art. 144
La introducerea in operatie, fortelor de angajare ulterioara li se asigura evacuarea ranitilor si bolnavilor existenti, completarea personalului medico-sanitar si a mijloacelor sanitare de evacuare.

Art. 145
Axele de aprovizionare-evacuare se stabilesc din reteaua de drumuri existenta in zona de desfasurare a operatiei ofensive, pe directiile cele mai scurte, orientate convenabil si care nu necesita lucrari de reparare si intretinere; pe timpul ducerii operatiei ofensive, acestea se prelungesc spre inainte, pe masura ce se patrunde in dispozitivul de aparare al adversarului.

Art. 146
Intretinerea si repararea cailor de comunicatie, precum si organizarea serviciului de comenduire si indrumare a circulatiei se executa prin grija organelor de logistica, cu participarea unitatilor specializate, stabilite de organele administratiei publice locale, dupa ce activitatile economico-sociale isi reiau cursul normal.

Art. 147
(1) In functie de nevoile fortelor, ritmul ofensivei, situatia operativa si starea de practicabilitate a cailor de comunicatie pe timpul ducerii operatiei ofensive, structurile de logistica se deplaseaza si se dispun in noi raioane.
(2) Deplasarea se executa prin salturi, astfel incat acestea sa nu ramana fata de aliniamentul atins de trupe la mai mult decat dublul distantei la care au fost dispuse initial.

Art. 148
Numarul deplasarilor pe care le pot executa fortele de logistica in cursul unei operatii ofensive este diferit de la esalon la esalon, de la o directie la alta, in functie de misiunile stabilite, atat ziua, cat si noaptea, respectandu-se cerintele de mascare si proprietatile de protectie ale terenului.

Sectiunea 2 - Sprijinul logistic in operatia de aparare


Art. 149
Sprijinul logistic in operatia de aparare reprezinta ansamblul actiunilor desfasurate de fortele de logistica in scopul asigurarii trupelor cu tot ceea ce le este necesar pentru slabirea capacitatii ofensive a adversarului, prin producerea de pierderi cat mai mari, respingerea atacului acestuia, mentinerea unor obiective dinainte stabilite si impiedicarea patrunderii adversarului in acestea, temporizarea ofensivei adversarului in vederea realizarii tuturor conditiilor pentru trecerea la ofensiva si preluarea initiativei.

Art. 150
Particularitatile sprijinului logistic, in aparare, sunt:
a) exista posibilitatea realizarii din timp a stocurilor si mijloacelor de asigurare tehnica si medicala pentru prima zi de lupta, ceea ce constituie o masura preventiva pentru eventualitatea unui atac al inamicului prin surprindere si pentru posibila lovire a surselor si drumurilor de aprovizionare, avand in vedere superioritatea aeriana probabila a acestuia;
b) fortele si mijloacele de sprijin logistic sunt dispuse de regula mai in adancime decat in ofensiva, pentru a evita suprapunerea cu zona operatiilor la contact si pentru a mari posibilitatile de protectie;
c) comandantul trebuie sa ia masuri suplimentare de siguranta si protectie a raioanelor de dispunere a fortelor si mijloacelor de sprijin logistic, de control al circulatiei si paza a liniilor de aprovizionare, pentru a contracara operatiile in adancime intensificate ale inamicului;
d) planificarea operatiilor logistice are in vedere si cerintele specifice pentru operatiile cu caracter ofensiv executate pe timpul operatiei de aparare, precum si pentru trecerea la ofensiva generalizata dupa finalizarea cu succes a apararii.

Art. 151
Aprovizionarea trupelor in operatia de aparare se realizeaza cu prioritate din sursele de aprovizionare de teritoriu, incepand cu cele existente in apropierea limitei dinainte a dispozitivului.

Art. 152
Materialele ramase in sursele de teritoriu dupa completarea stocurilor stabilite se evacueaza in adancimea apararii, in depozitele existente sau constituite la nevoie.

Art. 153
Stocurile de materiale stabilite se asigura, in prima urgenta, marilor unitati, unitatilor/subunitatilor constituite ca forte de reactie in situatii de criza, iar pe timpul ducerii operatiei de aparare, celor constituite ca forte de angajare imediata.

Art. 154
Materialele consumate sau distruse ca urmare a actiunilor adversarului se completeaza in cel mai scurt timp, in functie de esalon si misiunile de indeplinit, de regula zilnic, la esaloane tactice, si cand este posibil, la celelalte esaloane.

Art. 155
Pentru anumite misiuni se vor crea stocuri suplimentare, in special la munitii, alimente si materiale de geniu, ce se vor pastra la marile unitati, unitatile/subunitatile pentru care s-au creat.

Art. 156
(1) Pentru marile unitati si unitatile care actioneaza pe directii independente, compartimentate de relief, esalonul superior poate crea esaloane de materiale care se dispun inapoia raioanelor unitatilor/subunitatilor de logistica ale fortelor respective sau chiar in cadrul acestora.
(2) Esalonul de materiale contine stocurile de materiale reprezentand cota de depozit a esalonului care l-a organizat, corespunzatoare esalonului pentru care a fost creat.

Art. 157
Transporturile se executa cu mijloace de transport feroviar, auto, navale, aeriene si prin conducte in functie de orientarea, distanta si esalonul care le organizeaza.

Art. 158
(1) Pentru intretinerea si repararea cailor de comunicatie se folosesc cu prioritate unitatile si formatiunile specializate ale administratiei publice locale si ale operatorilor economici care le administreaza.
(2) Unitatile si subunitatile de drumuri, proprii, se pastreaza pe cat posibil in rezerva, pentru a putea interveni oportun pe caile de comunicatie de patrundere si de rocada.

Art. 159
In operatia de aparare, sistemul logistic se va realiza tinandu-se seama de urmatorii factori:
a) conditiile in care se pregateste si se duce apararea;
b) fronturile largi si discontinui;
c) dezvoltarea si starea cailor de comunicatie;
d) posibilitatile logistice ale zonei;
e) conditiile oferite de teren;
f) necesitatea dispersarii stocurilor de materiale.

Art. 160
Fortele de logistica se dispun, de regula, pe directia pe care se apara fortele principale, iar pe cealalta directie se poate constitui un esalon de materiale care sa functioneze impreuna cu structurile de logistica ale fortelor care se apara pe directia respectiva.

Art. 161
Manevra structurilor de logistica are loc in urmatoarele situatii:
a) cand se executa regrupari de trupe;
b) cand inamicul a reusit sa patrunda in fasia de aparare pana la jumatatea distantei initiale dintre limita dinainte a dispozitivului si raioanele de dispunere ale structurilor de logistica;
c) cand se executa o contralovitura/contraatac;
d) cand se prevede ca o parte din forte sa duca lupta in incercuire;
e) cand raioanele de dispunere ale structurilor de logistica au fost descoperite si lovite de inamic si cand au fost contaminate.

Art. 162
Manevra structurilor de logistica incepe dupa efectuarea distributiilor de materiale, organizarea transporturilor, pe masura terminarii lucrarilor de reparatii si predarii catre esaloanele superioare sau unitatilor de reparatii teritoriale a tehnicii deteriorate care depaseste posibilitatile proprii, dupa triajul ranitilor si bolnavilor si evacuarea acestora la spitalele de campanie si spitalele de zona interioara, gruparea celor netransportabili, completarea stocurilor de medicamente si materiale sanitare.

Sectiunea 3 - Sprijinul logistic in operatii multinationale


Art. 163
Problemele specifice operatiilor multinationale pe linie de sprijin logistic sunt determinate de:
a) deosebirile de doctrina;
b) nivelul stocurilor;
c) mobilitatea, interoperabilitatea si limitele resurselor si de infrastructura nationale.

Art. 164
(1) Pe timpul operatiilor multinationale, sprijinul logistic este o responsabilitate colectiva a comandantului fortei multinationale si a natiunilor care contribuie la constituirea fortei.
(2) Comandantul fortelor nationale participante la operatii poarta responsabilitatea furnizarii de resurse logistice necesare indeplinirii misiunilor, iar autoritatile organismului international reprezentat de comandantul esalonului respectiv au autoritate asupra resurselor logistice, pentru utilizarea acestora in mod eficient.

Art. 165
Elementele logistice organice ale unitatilor combatante vor fi dispuse, in general, sub acelasi statut al comenzii ca si unitatile pe care le deservesc.

Art. 166
De asemenea, in zona de operatii va fi dispus un numar important de forte logistice care, din cauza specificului sprijinului logistic al fiecarei natiuni, nu vor fi plasate sub controlul operational al comandantului operatiei multinationale; acestea pot include grupuri de sprijin logistic specifice categoriilor de forte angajate in operatie, care formeaza NSE.

Art. 167
Controlul deplasarilor, utilizarea porturilor si aerodromurilor, caile de comunicatie din zona de responsabilitate si functiile specifice de aprovizionare sunt probleme decisive care trebuie coordonate la nivel superior celui al fortelor nationale.

Art. 168
Transportul, constructiile, sprijinul medical si unele categorii de aprovizionare pot fi asigurate de HN.

Art. 169
Comandantul gruparii multinationale trebuie sa coordoneze utilizarea unor elemente de infrastructura/ autostrazi, cai ferate, porturi si aerodromuri.

Art. 170
Ofiterii responsabili cu relatiile militari-civili trebuie sa-i sprijine pe comandanti in identificarea si coordonarea nevoilor de resurse, instalatii si sprijin local.

Art. 171
Cand partenerii din alianta/coalitie utilizeaza echipament si tehnica similare, reaprovizionarea, intretinerea sau alte operatii de sprijin se pot planifica si executa fara a tine cont de apartenenta nationala, in toate situatiile urgente si ori de cate ori este posibil.

Art. 172
Comandantul gruparii multinationale asigura obtinerea si distribuirea articolelor comune printr-o singura agentie multinationala de aprovizionare, in scopul simplificarii operatiilor si realizarii economiei de efort.

Art. 173
In operatiile multinationale la care iau parte, fortele romanesti se pot afla in urmatoarele situatii:
a) ca natiune coordonatoare, situatie in care Romania va asigura nucleul comenzii si organizarea sprijinului, iar celelalte natiuni vor adauga elementele lor nationale de comanda si de sprijin si vor fi reprezentate in statul major operational roman;
b) in cadrul unei structuri coordonate de alta natiune, situatie in care Romania va contribui cu personal in cadrul statului major al fortei multinationale, va nominaliza componenta nationala de comanda si va desfasura NSE;
c) in cadrul unei formatiuni multinationale care poate fi desfasurata fara sa fie stabilita o natiune coordonatoare, caz in care comanda, sprijinul si procedurile de operare sunt aprobate si puse in practica dinainte.

Art. 174
Etapele operatiilor multinationale desfasurate de catre unitatile din compunerea fortelor Armatei Romaniei, care actioneaza in afara teritoriului national, sunt asemanatoare cu cele specifice proiectiei fortelor si cuprind:
a) pregatirea fortei - constituirea, pregatirea la nivel de contingent national;
b) dislocarea si concentrarea in teatrul de operatii;
c) pregatirea centralizata a fortei;
d) consolidarea suportului logistic si a sprijinului din partea tarii gazda;
e) desfasurarea in vederea executarii operatiei;
f) executarea operatiei;
g) incheierea conflictului si activitatilor militare postconflict;
h) redislocarea/extractia fortei.

Art. 175
In cadrul operatiilor multinationale desfasurate sub egida ONU si UE, la planificarea sprijinului logistic se vor avea in vedere capabilitatile oferite de aceste organisme.

Art. 176
Sprijinul logistic se poate acorda si in cazul operatiilor multinationale in care Romania nu participa cu forte combatante in baza prevederilor acordurilor convenite.

Sectiunea 4 - Sprijinul logistic al operatiilor de stabilitate


Art. 177
In operatiile de stabilitate, sprijinul logistic difera foarte mult de la misiune la misiune si in functie de conditiile concrete.

Art. 178
Comandantii fortelor de sprijin logistic si statele lor majore trebuie sa prezinte comandantului conceptii de sprijin logistic originale, care sa raspunda nevoilor specifice si sa asigure flexibilitatea necesara pentru a face fata situatiilor des schimbatoare.

Art. 179
Sprijinul logistic pentru unele operatii de stabilitate ca impunerea pacii este similar celui efectuat pentru lupta armata.

Art. 180
Sprijinul contractat este utilizat mai frecvent decat in lupta armata.

Art. 181
Integrarea sprijinului logistic al fortelor Armatei Romaniei trebuie realizata cu fortele tarilor partenere participante la operatie si cu unele organizatii neguvernamentale.

Sectiunea 5 - Sprijinul logistic al operatiilor de sprijin


Art. 182
In operatiile de sprijin, unde accentul se pune pe asigurarea apei potabile, a alimentelor, a bunurilor de folosinta indelungata, electricitatii, adapostului si pe sprijinul medical, fortele de sprijin logistic pot fi cele care executa partea principala a operatiei.

Art. 183
Unitatile si formatiunile de sprijin logistic trebuie sa fie in masura sa actioneze si ca unitati luptatoare pentru paza si apararea proprie, iar la nevoie sa participe la lupta impotriva fortelor aeropurtate, a fortelor aeromobile, grupurilor de cercetare-diversiune, precum si a elementelor teroriste.


Capitolul V - Sprijinul logistic al operatiilor intermediare


Sectiunea 1 - Sprijinul logistic pe timpul deplasarii


Art. 184
Pe timpul deplasarii, sprijinul logistic al trupelor este influentat de:
a) procedeul prin care se executa deplasarea, mars, transport sau combinat;
b) dispozitivul de deplasare;
c) distanta si timpul cat dureaza deplasarea;
d) daca deplasarea se executa in spatele unui front constituit sau se prevede intalnirea cu inamicul;
e) natura terenului;
f) starea si orientarea cailor de comunicatie;
g) conditiile de timp, anotimp si stare a vremii.

Art. 185
In cazul deplasarii prin mars, seful structurii logistice trebuie sa cunoasca:
a) itinerarele de deplasare;
b) aliniamentul initial si cele de coordonare;
c) locul raioanelor haltelor si al odihnei de zi/noapte;
d) locurile marilor unitati, unitatilor/subunitatilor si formatiunilor de logistica in coloanele de mars;
e) ora trecerii acestora pe la aliniamentele stabilite si timpul de stationare in halte;
f) modul de organizare a asigurarii actiunilor si protectiei pe fiecare itinerar de deplasare;
g) modul de realizare a legaturilor pe timpul deplasarii.

Art. 186
Pana la inceperea marsului se desfasoara urmatoarele activitati:
a) verificarea starii autovehiculelor, armamentului si mijloacelor de protectie, a modului de aranjare a materialelor pe masini;
b) completarea plinurilor de carburanti-lubrifianti la autovehicule;
c) asigurarea conditiilor de hranire si echipare a militarilor.

Art. 187
(1) Completarea materialelor consumate pe timpul marsului si alimentarea cu carburanti-lubrifianti a autovehiculelor se executa de regula in raioanele odihnei de zi/noapte.
(2) Completarea stocurilor de materiale la depozitele unitatilor se executa de marea unitate in aceleasi raioane, iar in depozitele marii unitati se executa de regula cu mijloacele proprii, din sursele deschise de esalonul superior pe itinerarele de mars sau cu mijloacele acestuia, in raionul de dispunere, dupa incheierea marsului.

Art. 188
Hrana calda se distribuie in raioanele haltelor mari si ale odihnei de zi/noapte.

Art. 189
Atunci cand marsul se executa in spatele unui front constituit si nu se prevede intalnirea cu inamicul, materialele necesare completarii consumurilor se pot transporta de catre esalonul superior direct in raioanele haltelor mari si ale odihnei de zi/noapte, astfel incat, pe masura ce coloanele ajung, sa se execute si distributia materialelor.

Art. 190
Pe timpul marsului, lucrarile specifice de mentenanta la tehnica se executa de catre echipaj, pe timpul haltelor de pe traseu sau in raioanele haltelor mari si ale odihnei de zi/noapte.

Art. 191
(1) Pentru repararea autovehiculelor ce se defecteaza pe traseu, in cadrul marilor unitati/unitatilor se organizeaza asistenta tehnica a coloanelor, pe subunitati, in compunerea carora se destina mijloace de reparatii, evacuare si piese de schimb.
(2) Atunci cand defectiunile depasesc posibilitatile proprii, autovehiculele se evacueaza la cel mai apropiat raion de adunare a tehnicii deteriorate.

Art. 192
(1) Sprijinul medical se asigura ranitilor si bolnavilor pe loc sau la punctul medical, dupa care acestia continua deplasarea in cadrul subunitatilor din care fac parte sau in autosanitare.
(2) Pentru cazurile grave se asigura evacuarea la cele mai apropiate formatiuni medicale sau spitale teritoriale.

Art. 193
Medicul-sef informeaza permanent despre situatia epizootica din zona in care se executa marsul si intreprinde masurile de asigurare medicala de specialitate la nevoie.

Art. 194
Asigurarea cailor de comunicatie pe care se executa deplasarea se organizeaza de statul major al esalonului care conduce marsul, iar masurile stabilite se transmit sefilor de coloane.

Art. 195
Conducerea logisticii pe timpul executarii marsului se realizeaza de la punctul de comanda, de catre seful logisticii, al carui loc in coloana este stabilit de catre comandant, in raport cu conditiile in care se desfasoara marsul.

Art. 196
Realizarea logisticii trupelor ce se transporta pe calea ferata presupune:
a) completarea stocurilor de materiale conform esalonarii stabilite si luarea masurilor de hranire si asigurare cu apa a personalului pe timpul transportului;
b) organizarea sprijinului medical si evacuarii ranitilor si bolnavilor in raioanele de asteptare, imbarcare, debarcare, adunare, precum si pe timpul transportului;
c) stabilirea ordinii si termenelor pentru transportul structurilor, precum si a modului de conducere a acestora pe timpul transportului.

Art. 197
Calculele pentru nevoile de transport se intocmesc, tinandu-se seama de principiul pastrarii integritatii organizatorice a structurilor de logistica, astfel incat acestea sa fie in masura ca dupa debarcare sa execute misiunile ce le revin; la subunitatile luptatoare se tine seama de principiul pastrarii integritatii si de posibilitatea pregatirii hranei.

Art. 198
Pe timpul transportului trupelor pe calea ferata se realizeaza un stoc suplimentar la alimente, din care sa se asigure prepararea hranei efectivelor pe durata deplasarii si debarcarii acestora.

Art. 199
Materialele din depozitele tuturor esaloanelor se incarca in mijloacele de transport si se imbarca pe platforme si in vagoane acoperite.

Art. 200
(1) Hranirea trupelor pe timpul transportului se face, de regula, cu hrana calda.
(2) In vagoanele in care se transporta militarii se asigura apa de baut imbuteliata, iar in vagoanele in care se prepara hrana, butoaie cu apa.

Art. 201
In vederea transportului pe calea ferata, tehnica se repara si se pune in functiune, iar la imbarcare se va acorda o atentie deosebita ancorarii autovehiculelor pe platforme.

Art. 202
Formatiunile medicale se repartizeaza pe esaloanele de transport organizate, in functie de structurile de care apartin.

Art. 203
Evacuarea ranitilor si bolnavilor pe timpul transportului pe calea ferata se face la formatiunile medicale teritoriale cele mai apropiate sau la punctele medicale organizate in statiile de cale ferata de pe traseu.

Sectiunea 2 - Sprijinul logistic pe timpul stationarii


Art. 204
(1) Pe timpul stationarii trupelor, marilor unitati, unitatilor, subunitatilor si formatiunilor de logistica li se stabilesc raioane de dispunere de catre comandant, la propunerea sefului logisticii.
(2) Acestea, pe langa conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca, trebuie sa ofere si posibilitatea adunarii si incolonarii rapide in vederea indeplinirii unei noi misiuni.

Art. 205
Atunci cand situatia o permite, se executa recunoasterea raionului si cercetarea acestuia, indeosebi cand se afla in teritoriul care a fost vremelnic ocupat de adversar.

Art. 206
Ocuparea raioanelor de catre marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica se face in ordinea sosirii acestora, luandu-se masuri de evitare a aglomerarii autovehiculelor pe caile de acces.

Art. 207
Pe cat posibil, raioanele de dispunere se stabilesc in localitati, folosindu-se pentru depozitarea materialelor toate facilitatile zonei.

Art. 208
(1) Schimbarea raioanelor de dispunere se face numai cu aprobarea comandantului fortei.
(2) In situatia cand raionul a fost descoperit si lovit cu arme de nimicire in masa sau mijloace incendiare, acesta se paraseste in cel mai scurt timp, lichidarea urmarilor atacului facandu-se inaintea ocuparii noilor raioane.
(3) Odata cu ocuparea noilor raioane, se iau masuri de asigurare a actiunilor si de protectie a fortelor, executandu-se si cercetarea chimica, de radiatie si biologica, precum si a starii epizootice din zona.

Art. 209
Misiunea principala a organelor de logistica consta in completarea materialelor consumate si a celor pierdute pe timpul marsului si mentinerea permanenta a stocurilor la nivelul ordonat, in vederea indeplinirii unei noi misiuni.

Art. 210
Completarea stocurilor se executa pe urgente incepand cu subunitatile, unitatile si apoi marile unitati, din depozitele esalonului superior sau din sursele deschise in apropierea raionului de dispunere.

Art. 211
Transporturile logistice se executa, de regula, cu mijloacele proprii fiecarui esalon, limitandu-se pe cat posibil circulatia in raionul de stationare.

Art. 212
Activitatile de mentenanta si sprijin medical se executa cu formatiunile proprii sau la cele mai apropiate unitati teritoriale.

Sectiunea 3 - Sprijinul logistic pe timpul regruparii


Art. 213
In vederea regruparii, marilor unitati, unitatilor si subunitatilor li se destina raioane de adunare in locuri ce permit o buna mascare si protectie impotriva loviturilor adversarului.

Art. 214
In functie de misiunea urmatoare pe care o au de indeplinit aceste mari unitati/unitati, in aceste raioane se executa activitati de completare a stocurilor de materiale, completarea plinurilor de carburanti-lubrifianti, trierea si pregatirea pentru evacuare a tehnicii deteriorate, a ranitilor si bolnavilor.

Art. 215
In scopul completarii la timp a stocurilor diminuate ca urmare a consumurilor si distrugerilor survenite pe timpul desfasurarii actiunilor militare, mijloacele de transport ale marii unitati/unitatii, incarcate cu materiale, se trimit in punctele stabilite de catre seful structurii logistice, unde in cel mai scurt timp se executa activitatile prin aplicarea metodei schimbului de recipiente/ambalaje.

Art. 216
Marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica se dispun in raioane corespunzator noilor misiuni primite de catre fortele luptatoare.

Art. 217
(1) In situatia in care marile unitati/unitatile nu mai primesc alte misiuni, acestea vor fi scoase din dispozitiv si vor fi trimise in raioane de concentrare, unde se vor executa operatiunile de regenerare a fortei.
(2) In acest caz, marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica vor insoti trupele in aceste raioane, unde isi vor indeplini misiunile specifice.

Sectiunea 4 - Sprijinul logistic pe timpul inlocuirii


Art. 218
Pentru realizarea inlocuirii trupelor in deplina siguranta, marile unitati/unitatile care inlocuiesc ocupa raioane de plecare la inlocuire, dispuse in acoperiri, ferite de observarea adversarului; in aceste raioane se completeaza stocurile de materiale si plinurile de carburanti-lubrifianti consumate pe timpul deplasarii si dispunerii.

Art. 219
Marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica se vor dispune in raioane corespunzator noilor misiuni pe care le vor avea de indeplinit fortele luptatoare in scopul sustinerii oportune a acestora.

Art. 220
Materialele prepozitionate, folosite in operatia de aparare, se preiau de catre unitatea care inlocuieste.

Art. 221
Dupa realizarea inlocuirii, activitatile de sprijin logistic se desfasoara conform ordinelor de sprijin logistic ale esaloanelor superioare si deciziei comandantului fortei.

Sectiunea 5 - Sprijinul logistic pe timpul inaintarii spre contact


Art. 222
(1) Sprijinul logistic trebuie planificat atat pentru cerintele deplasarii, cat si pentru cerintele preconizate ale oricarei misiuni urmatoare.
(2) Problema sprijinului in deplasare este aceea a lungimii liniilor de reaprovizionare determinate de continua deplasare a fortelor.
(3) Deoarece in astfel de situatii mijloacele de transport sunt rareori suficiente, trebuie facut un calcul atent al cerintelor preconizate si stabilite prioritatile.

Art. 223
La inceputul actiunii, unitatile trebuie sa aiba plinurile realizate si sa fie pregatite pentru a fi in masura sa execute reaprovizionarea cu combustibil pe timpul deplasarii.

Art. 224
(1) Depozitele de materiale de geniu pentru repararea drumurilor si podurilor pot fi constituite prin misiuni de transport la scara mare.
(2) Este important ca mijloacele de intretinere si reparatii sa fie astfel dispuse pentru a mentine deschise comunicatiile si a sprijini unitatile.

Art. 225
(1) Unitatile medicale trebuie sa se deplaseze impreuna cu forta si sa fie apte pentru a asigura tratament imediat, in timpul deplasarii.
(2) Cand contactul cu inamicul este realizat, ele trebuie sa stabileasca cu rapiditate al doilea aliniament al formatiunilor medicale rapide.
(3) Elicopterele trebuie sa fie folosite pentru evacuarea cazurilor urgente pe masura ce liniile de comunicatie se extind.

Sectiunea 6 - Sprijinul logistic pe timpul luptei de intalnire


Art. 226
Activitatea marilor unitati, unitatilor, subunitatilor si formatiunilor de logistica este determinata de situatia in care se ajunge la angajarea luptei de intalnire.

Art. 227
Pe timpul organizarii marsului, stocurile de materiale se completeaza pana la nivelurile stabilite, cu prioritate la detasamentele inaintate si avangarzi si apoi la restul fortelor.

Art. 228
(1) Pe timpul marsului, marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica se deplaseaza de regula inapoia fortelor principale.
(2) Pentru ducerea cu succes a luptei de intalnire, inapoia fortelor de angajare imediata se deplaseaza un esalon de materiale.

Art. 229
La intalnirea cu adversarul si desfasurarea fortelor principale in dispozitiv de lupta, marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica parasesc itinerarele si se opresc la distante corespunzatoare luptei de aparare.

Art. 230
Daca lupta de intalnire se desfasoara cu succes, fortele de logistica se deplaseaza si se dispun la distantele prevazute pentru lupta ofensiva; in situatia in care adversarul a devansat fortele principale in desfasurare si in trecere la ofensiva, acestea se dispun in raioanele in care s-au oprit initial, evitandu-se flancurile descoperite sau intervalele prin care ar putea patrunde acesta.

Art. 231
Atunci cand lupta de intalnire se angajeaza pe timpul ofensivei sau al executarii contraatacului/contraloviturii, marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica raman in raioanele de dispunere, urmand sa se deplaseze, in functie de desfasurarea operatiei.

Art. 232
(1) Marile unitati/unitatile se aprovizioneaza de la sursele stabilite si comunicate prin ordinele de sprijin logistic ale esaloanelor superioare.
(2) De regula, pana la angajarea luptei de intalnire stocul trupelor trebuie sa fie completat, dar atunci cand nu se dispune de timpul necesar, marile unitati/unitatile pot actiona cu stocurile pe care le au asupra lor;
(3) In aceasta situatie, se completeaza stocul trupelor cu prioritate la detasamentele inaintate, la marile unitati/unitatile din fortele de angajare imediata, in ordinea intrarii lor in lupta, in asa fel incat la angajarea luptei de intalnire acestea sa aiba stocul trupelor complet.

Art. 233
Pe timpul luptei de intalnire, pe baza deciziei comandantului, seful logisticii ia masuri corespunzatoare pentru conducerea fortelor de logistica, dispunerea acestora si completarea stocurilor de materiale la marile unitati, unitati si subunitati.

Sectiunea 7 - Sprijinul logistic in actiunea de jonctiune a fortelor

Art. 234
Consideratiile privind sprijinul logistic sunt, in principiu, aceleasi ca pentru operatia ofensiva, cu particularitatea ca, pe langa luarea in calcul a necesitatilor referitoare la actiunea de jonctiune a propriei forte, comandantul trebuie sa ia in calcul necesitatea sustinerii logistice a fortei cu care urmeaza sa realizeze jonctiunea.

Sectiunea 8 - Sprijinul logistic pe timpul retragerii


Art. 235
Sprijinul logistic al trupelor pe timpul retragerii este influentat de urmatorii factori:
a) desfasurarea actiunilor sub presiunea inamicului;
b) timpul scurt la dispozitie;
c) complexitatea actiunilor de lupta desfasurate de fortele luptatoare;
d) executarea retragerii pe fronturi largi;
e) consumurile mari de materiale necesare retragerii, in special la munitii, carburanti-lubrifianti si materiale de geniu.

Art. 236
Pentru asigurarea retragerii, la unitatile/ subunitatile de acoperire si la ariergarzi se creeaza stocuri suplimentare la munitii si materiale de geniu, cu prioritate.

Art. 237
Marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica se deplaseaza catre inapoi in fata fortelor principale, o parte ramanand insa in cadrul fortelor de acoperire si ariergarzilor, pentru sprijinul logistic al acestora pe timpul retragerii.

Art. 238
(1) Marile unitati, unitatile, subunitatile si formatiunile de logistica ale fortelor principale se retrag si se dispun in raioane stabilite la distantele prevazute pentru aparare.
(2) Cele care nu sunt necesare pentru asigurarea nemijlocita a operatiei se retrag din timp in raioane fixate, concomitent cu evacuarea tehnicii deteriorate, a ranitilor si bolnavilor.
(3) Tehnica de lupta si materialele ce nu pot fi evacuate se distrug sau raman neoperative.

Art. 239
Medicamentele si materialele sanitare ce nu pot fi evacuate se marcheaza si sunt lasate pe campul de lupta fara a fi distruse.

Art. 240
Subunitatile care executa contraatacuri sau actiuni de hartuire a adversarului se asigura cu mijloace si materiale necesare, in functie de valoarea fortelor, caracterul si durata misiunilor acestora.


Capitolul VI - Particularitatile sprijinului logistic acordat fortelor aeriene si navale


Sectiunea 1 - Particularitatile sprijinului logistic acordat fortelor aeriene


Art. 241
Logistica fortelor aeriene este parte integranta a logisticii Armatei Romaniei si o componenta de baza a fortelor aeriene, cu structuri specifice la toate nivelurile ierarhice, specializata in selectarea, coordonarea si esalonarea resurselor si a prioritatilor in domeniul logistic, avand rolul de asigurare a structurilor de comanda-control-executie, supraveghere aeriana si avertizare timpurie si de lupta, cu resursele materiale necesare la locul, momentul si pe perioada solicitata in scopul indeplinirii cu succes a operatiilor aeriene.

Art. 242
(1) Planificarea, organizarea si executia sprijinului logistic in operatiile aeriene trebuie sa se efectueze avand la baza urmatoarele principii, astfel:
a) unicitatea organizarii sprijinului logistic se materializeaza prin faptul ca organizarea sprijinului logistic al operatiei aeriene este unica, in scopul de a garanta permanenta functionarii acestuia si necesitatea adaptarii lui la diferite situatii din teatrul de operatii;
b) unitatea de actiune - conducerea si sprijinul logistic al operatiei aeriene sunt inseparabile deoarece constituie parti componente ale manevrei unice de forte si mijloace;
c) coerenta economiei de forte - este necesar ca sprijinul logistic sa se integreze armonios in organizarea generala a fortelor; pentru ca modulul logistic sa sprijine actiunea modulului de lupta, trebuie sa fie disponibil in orice moment, sa fie flexibil, sa faca fata oricaror cerinte de sprijin al modulului de lupta;
d) modularitatea structurilor si resurselor permite satisfacerea rapida a diferitelor nevoi generate de varietatea situatiilor din teatrul de operatii si inscrierea in timpul de sprijin logistic necesar;
e) flexibilitatea logisticii presupune eliminarea existentei unei scheme rigide de dispunere a elementelor de suport logistic; recurgerea, in cadrul acestui principiu, la externalizarea unor servicii de sprijin logistic trebuie sa raspunda imperativelor de disponibilitate, suplete, reactivitate si reversibilitate si sa nu ingreuneze in niciun fel indeplinirea misiunilor fortelor aeriene;
f) interoperabilitatea - presupune ca structurile logistice si sistemul informatic al acestora sa fie interoperabile atat la toate nivelurile categoriilor de forte, cat si cu cele ale armatelor cu care se intra intr-o coalitie in teatrele de operatii;
g) anticiparea logistica - organizarea unui modul logistic si definirea resurselor componente ale acestuia; nu poate fi proiectata fara anticiparea resurselor si serviciilor-suport necesare sprijinului logistic al operatiilor aeriene, in timpul si locul cerut de aceasta; pentru aceste nevoi, sistemul de sprijin logistic trebuie sa fie capabil sa isi concentreze efortul pe acele actiuni care presupun o adaptare a deciziei logisticienilor pe masura derularii rapide a etapelor operatiei, recunoscute sub denumirea de "decizii din mers";
h) sprijinul esalonului subordonat de catre esalonul superior - izvoraste din necesitatea ca esalonul superior sa asigure toate conditiile de care are nevoie esalonul inferior pentru desfasurarea operatiilor aeriene cu succes;
i) unicitatea si centralizarea resurselor de intretinere - pentru ducerea unei operatii aeriene atat pe teritoriul national, cat si in teatrul de operatii, resursa logistica trebuie sa fie unica.
(2) Cand operatia aeriana are loc in bloc multinational, se cer respectate principiile:
a) responsabilitatii;
b) asigurarii multinationale;
c) cooperarii;
d) coordonarii;
e) transparentei.

Sectiunea 2 - Particularitatile sprijinului logistic acordat fortelor navale


1. Sprijinul logistic al fortelor navale in operatii nationale

Art. 243
Logistica fortelor navale reprezinta un complex de masuri si activitati organizate si desfasurate intr-o conceptie unitara in scopul asigurarii fortelor participante la operatie cu tehnica, materialele, produsele, ansamblele, subansamblele si piesele de schimb, precum si prestarile de servicii necesare, in cantitatile si locurile stabilite.

Art. 244
Factorii specifici care influenteaza logistica fortelor navale in operatie/lupta sunt:
a) situatia operativa din zona de actiune;
b) compunerea de lupta si inzestrarea marilor unitati/unitatilor din organica sau primite ca intarire;
c) gruparile/grupurile de nave ce se constituie si conceptia folosirii lor in operatie;
d) caracterul eterogen al inzestrarii cu tehnica a marilor unitati/unitatilor de nave sub aspectul autonomiei si consumurilor de produse si materiale;
e) posibilitatile limitate de acces la mare si fluviu, indeosebi in zona lagunara si in Delta Dunarii;
f) dispunerea neuniforma a surselor de aprovizionare de teritoriu in cadrul zonei de actiune, dezvoltarea mare a zonei de actiune la fluviu si altele.

Art. 245
Logistica fortelor navale se realizeaza diferentiat pentru marile unitati/unitatile de nave, prezentand un pronuntat caracter zonal, iar pentru unitatile de uscat, aceasta este organizata si se desfasoara in principiu dupa regulile stabilite pentru fortele terestre.

Art. 246
Aprovizionarea marilor unitati/unitatilor fortelor navale se realizeaza prin structurile logistice subordonate Bazei navale.

Art. 247
(1) Sustinerea logistica a fortelor in sistem zonal este realizata de catre Baza navala.
(2) In operatia intrunita, in functie de situatia operativa/tactica din zona de actiune a fortelor navale, de conceptia de folosire a fortelor, Baza navala functioneaza in raionul de dislocare permanenta sau se redisloca in alte raioane.
(3) In cazul redislocarii, componentele terestre ale Bazei navale se dispun in raioane care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie in aproprierea raioanelor de refacere a capacitatii de lupta a navelor;
b) sa ofere posibilitatea de stationare in siguranta a navelor, indiferent de conditiile hidrometeorologice;
c) sa poata beneficia de masurile necesare de asigurare de lupta luate de fortele luptatoare;
d) sa permita conducerea lor de la punctul de comanda al Bazei navale.

Art. 248
Pentru asigurarea continuitatii logisticii gruparilor/grupurilor de nave la ordin, Baza navala poate organiza si pregati puncte/raioane de refacere a capacitatii de lupta a navelor la litoral/pe fluviu, cu spatii la uscat sau pe mijloace plutitoare, care cuprind forte si mijloace pentru pregatirea si ambarcarea rachetelor, torpilelor, minelor, executarea unor reparatii la nave, strangerea, trierea si evacuarea ranitilor si bolnavilor, precum si stocuri de materiale pentru completarea consumurilor si pierderilor.

Art. 249
Subunitatile si formatiunile Batalionului de infanterie marina ce actioneaza in Delta Dunarii se dispun, de regula, tot in doua raioane:
a) un raion in afara deltei, unde se dispune majoritatea mijloacelor de transport auto;
b) un raion in apropierea fortelor luptatoare, unde se dispun depozitele de materiale, ambarcate pe mijloace plutitoare sau pe uscat.

Art. 250
(1) Stocul trupelor, corespunzator marii unitati de nave, se constituie si se pastreaza in depozitele Bazei navale, repartizat in functie de misiunile de aprovizionare ce le are de indeplinit, iar cel al unitatilor de nave, la bordul navelor.
(2) La nave, completarea stocurilor de produse si materiale se executa de regula la 2-4 zile, in functie de autonomia navei, misiunile primite si gradul de completare.

Art. 251
(1) Transporturile de materiale se executa de regula cu mijloace din dotarea Bazei navale.
(2) Pentru efectuarea unor transporturi ce depasesc posibilitatile Bazei navale, se utilizeaza, la cerere si in conditiile legislatiei in vigoare, mijloace de transport de la operatorii economici autorizati.

Art. 252
Transporturile logistice navale si mixte auto si navale se organizeaza de catre Baza navala.

Art. 253
Asigurarea tehnica a marilor unitati/unitati de nave cuprinde totalitatea masurilor ce se iau in scopul asigurarii functionarii sigure, neintrerupte si in parametri optimi a navelor, armamentului si tehnicii, a evacuarii si repararii tehnicii avariate.

Art. 254
Principalele activitati care se executa in cadrul asigurarii tehnice sunt:
a) intretinerea navelor, tehnicii si armamentului de la bord;
b) verificarea si pregatirea pentru lansare a rachetelor, torpilelor si minelor;
c) demagnetizarea navelor;
d) andocari si ridicari pe cala;
e) pregatirea si reglarea armamentului;
f) evacuarea navelor si tehnicii avariate.

Art. 255
(1) La bordul navelor, dupa acordarea primului ajutor medical, ranitii si bolnavii se pregatesc pentru evacuare.
(2) Evacuarea se executa cu nave specializate si nespecializate din cadrul detasamentelor de salvare-avarii, nave de lupta sau elicoptere.
(3) La litoral/fluviu, in locuri favorabile, de regula in punctele/raioanele de refacere a capacitatii de lupta, se organizeaza puncte de primire, triaj si evacuare.
(4) La realizarea asigurarii medicale, pe langa formatiunile medicale din compunerea fortelor navale participa si forte de protectie, precum si din reteaua teritoriala.

Art. 256
Conducerea logisticii fortelor navale si a marilor unitati/unitatilor de nave se realizeaza de la punctul de comanda de baza sau rezerva.

Art. 257
(1) Dispozitivul logistic al marii unitati/unitatii se adopta in functie de situatia operativa, hotararea comandantului, starea si dezvoltarea cailor de comunicatie, posibilitatile logistice ale zonei si conditiile oferite de teren.
(2) Dispozitivul logistic al marilor unitati/unitatilor din compunerea fortelor navale trebuie sa asigure:
a) concentrarea efortului logistic pe directiile unde efortul operativ este mai mare;
b) stabilitate in functionare, manevra rapida si in ascuns a elementelor sistemului logistic pentru realizarea unei sustineri logistice operative;
c) vulnerabilitate redusa impotriva armelor de nimicire in masa si mijloacelor incendiare;
d) folosirea judicioasa a cailor de comunicatie;
e) conducerea ferma si neintrerupta.

2. Sprijinul logistic al fortelor navale in operatii multinationale

Art. 258
Sprijinul logistic se desfasoara pe baza unui plan, corelat cu planul de operatii al comandantului Fortei maritime multinationale, pentru a finaliza cu succes misiunea incredintata.

Art. 259
Comandantul fortei multinationale poate avea controlul asupra alocarii propriilor resurse si realizarii sprijinului logistic al unitatilor subordonate pentru a conduce fortele si mijloacele subordonate.

Art. 260
(1) Planificarea se executa de regula pe baze multinationale, prin diferite metode si procedee.
(2) Planificarea logistica va cuprinde si acordurile oficiale intre participanti si stabilirea de responsabilitati clare pentru derularea eficienta a planurilor elaborate.

Art. 261
Gruparile navale sunt alcatuite in general din nave de clase si tipuri diferite, ale unor natiuni diferite, astfel incat pe mare sprijinul logistic este asigurat de catre nave specializate apartinand mai multor marine, aflate la dispozitia comandantului gruparii.

Art. 262
Ca element de baza, conceptia de executie a sprijinului logistic trebuie sa corespunda conditiilor misiunii, sa fie indeajuns de flexibila pentru a facilita modurile diferite de abordare a problemei logistice de catre natiunile Fortei maritime multinationale, sa beneficieze de avantajele oferite de mijloacele acestora si sa demonstreze ca ofera beneficii atat natiunilor contribuitoare, cat si Aliantei.

Art. 263
Logistica operatiilor maritime multinationale cuprinde urmatoarele componente:
a) aprovizionarea cuprinde procesul de primire, depozitare, distribuire si reaprovizionare cu munitii, alimente, combustibili si alte materiale pentru desfasurarea operatiilor; este de regula o responsabilitate nationala, dar in cazul utilizarii unor resurse comune, comandantul Fortei maritime multinationale este dator, prin organele sale logistice, sa coordoneze si sa dirijeze intregul proces;
b) intretinerea si repararea - avand in vedere necesitatea executarii reparatiilor periodice la nave si aeronave, comandantul fortelor multinationale trebuie sa ia in consideratie acest aspect in planificarea operatiei; desi unele dintre revizii si reparatii se pot executa in marea libera, cu mijloacele bordului sau ale navelor specializate, se recomanda ca pentru realizarea unei eficiente maxime lucrarile de intretinere complexe sa se execute in porturi sau baze special destinate, pentru diferite perioade de timp, in functie de amploarea lor;
c) transportul cuprinde metodele, procedeele, fortele si mijloacele necesare deplasarii in afara si in interiorul teatrului de operatii a unitatilor, personalului, echipamentelor si materialelor. Utilizarea eficienta a mijloacelor de transport este o indatorire principala a Comandamentului logistic multinational si a celui operational;
d) asigurarea tehnica presupune construirea si intretinerea facilitatilor, intretinerea si repararea tehnicii si mijloacelor de lupta; este o functie nationala, dar, in cazul unei coalitii, se recomanda membrilor acesteia sa isi asigure servicii tehnice reciproce in caz de urgenta sau sa contribuie direct la asigurarea sprijinului in domeniu pentru asigurarea eficientei generale a gruparii;
e) sprijinul medical - in teatrul de operatii este o responsabilitate comuna a natiunilor si a comandantului Fortei maritime multinationale; tratamentele curente si acordarea primului ajutor sunt responsabilitati nationale, dar responsabilitatea evacuarii ranitilor si bolnavilor si a tratamentului celor mai grav afectati revine comandantului fortelor multinationale; dupa evacuarea ranitilor in spitalele organizate in teatru, natiunile vor efectua aranjamentele necesare pentru repatrierea lor; date fiind conditiile in care se asigura sprijinul medical, personalul unitatilor de profil trebuie sa aiba in vedere eventualele probleme de ordin religios si cultural ale participantilor la operatiile multinationale, pentru acordarea unui tratament corespunzator;
f) alte servicii cuprind sprijinul administrativ si de personal pentru mentinerea in stare operationala a fortelor, rezolvarea problemelor de ordin juridic, hranirea si cazarea personalului, recreere, inmormantare, posta si serviciu religios; asigurarea acestor servicii este o responsabilitate nationala, dar comandantul Fortei maritime multinationale trebuie sa le coordoneze atunci cand rezolvarea in timp util a unor asemenea functii mareste eficienta gruparii.

Art. 264
La baza organizarii logisticii fortelor maritime multinationale stau doi factori principali:
a) responsabilitatea comuna - in acelasi timp si principiu al logisticii multinationale, prevede responsabilitatea colectiva a aliantei si a natiunilor pentru sprijinul logistic al operatiilor maritime multinationale; doctrina logistica a NATO prevede reguli pentru cooperarea dintre natiuni si dintre acestea si Alianta.
b) sprijinul logistic colectiv, necesar pentru asigurarea unui flux continuu de materiale si mijloace pe liniile de aprovizionare si intre structurile sistemului logistic, asigurarea necesarului de materiale pentru ducerea operatiilor de catre fortele maritime multinationale si micsorarea cheltuielilor structurilor logistice nationale; principiul logisticii colective prevede participarea tuturor natiunilor la asigurarea sprijinului logistic comun pentru fortele maritime multinationale, prin impartirea cheltuielilor sau prin punerea la dispozitia gruparilor navale a facilitatilor de care dispun: mijloace de transport si depozitare, combustibili si lubrifianti, nave petroliere, atelier sau logistice, unitati medicale, elicoptere etc.

Art. 265
Metodele pentru executia logisticii comune in operatiile maritime multinationale, utilizate individual sau combinate cu altele, sunt:
a) rol specializat, care beneficiaza de avantajele oferite de logistica fiecarei natiuni in asa fel incat sa serveasca interesele Fortei maritime multinationale; o natiune accepta responsabilitatea de a prelua si asigura o anumita categorie de servicii sau materiale;
b) unitati multinationale integrate de sprijin logistic, alcatuite din subunitati specializate ale mai multor natiuni; se folosesc atunci cand exista posibilitatea ca o natiune sa ofere nucleul unitatii si structura de comandament a acesteia, fiind intarita sau completata ulterior cu subunitati din alte natiuni;
c) elemente de sprijin national, dislocate in afara teatrului de operatii, care constituie pozitii intermediare intre natiunile participante si fortele acestora din gruparile multinationale si a caror activitate este coordonata cu conceptia operatiei si organizarea sprijinului logistic al comandamentelor multinationale, ele avand ca principal obiect de activitate aprovizionarea cu materiale specifice fiecarei natiuni;
d) asigurarea logistica nationala, respectiv folosirea unitatilor, facilitatilor, materialelor si serviciilor de catre fiecare natiune in parte;
e) resurse comune - o anumita cantitate de materiale, provizii sau servicii puse de catre natiuni sub controlul comandamentului multinational pentru folosire in comun.

Art. 266
Sprijinul logistic al gruparilor navale se caracterizeaza prin:
a) flexibilitate, implicand un nivel adecvat asigurarii Fortei maritime multinationale, oportunitatea sprijinului, modalitatea de transport a echipamentului, includerea planurilor de sprijin logistic in planurile de operatii, asigurarea comandantului fortei cu autoritatea necesara de a aloca si redistribui mijloacele si materialele logistice, conform situatiei operationale;
b) mobilitate, asigurata de un numar suficient de mijloace de transport aerian si naval si de infrastructura necesara;
c) standardizare, cu influenta directa asupra eficacitatii militare, in domeniile echipamentului, metodelor si procedurilor de sprijin;
d) sprijinul natiunii gazda, crucial pentru sustinerea tuturor categoriilor de forte;
e) asigurarea mijloacelor consumabile la un nivel suficient pentru ducerea actiunilor;
f) folosirea infrastructurii nationale si multinationale, acolo unde este cazul;
g) cooperarea si coordonarea actiunilor cu cele ale agentiilor civile, pentru utilizarea resurselor comerciale si industriale.

Art. 267
Comandantul Fortei maritime multinationale are ca responsabilitate organizarea unui sistem de sprijin logistic coerent, stabil si multifunctional, adecvat situatiei din teatrul de operatii.

Art. 268
Sistemul logistic multinational cuprinde:
a) forte si mijloace navale, respectiv nave pentru aprovizionarea cu combustibili, munitie, hrana, piese de schimb; nave atelier si nave spital; navele se pot afla sub controlul operational sau tactic al comandantului Fortei maritime multinationale, care are in subordine un ofiter coordonator logistic al acesteia, ajutat de mai multi ofiteri care coordoneaza sprijinul logistic al grupurilor tactice;
b) forte si mijloace de sprijin la uscat: locuri de ancorare, porturi, baze si unitati logistice; organizarea sprijinului la uscat este responsabilitatea comandantului fortelor operative multinationale intrunite;
c) mijloace de sprijin nationale, destinate transportului de pasageri, posta si incarcatura, munitii, piese de schimb si combustibili speciali.

Art. 269
Pentru a asigura eficienta operatiilor maritime multinationale, este necesar ca toti participantii sa inteleaga si sa aplice doctrina logistica a coalitiei, sa cunoasca posibilitatile unitatilor de sprijin logistic, procedeele standard de operare, terminologia si metodele de calcul stabilite la nivelul fortelor multinationale.

Art. 270
Structurile logistice din subordinea comandantului Fortei maritime multinationale trebuie:
a) sa identifice materialele necesare aprovizionarii si serviciile solicitate de catre fortele nationale, care pot fi asigurate de fortele altei natiuni din cadrul coalitiei;
b) sa stabileasca modalitatea prin care comandantului fortelor multinationale i se asigura transferul asupra mijloacelor logistice nationale, conditiile si perioada in care acesta isi exercita autoritatea asupra lor;
c) sa stabileasca responsabilitatile la nivelul gruparii si metodele de acordare a sprijinului logistic dintre natiuni;
d) sa cunoasca situatia mijloacelor logistice de la bazele logistice nationale pana la unitatile inaintate;
e) sa asigure compatibilitatea comunicatiilor in cadrul sistemului logistic.

Art. 271
(1) Sprijinul de litoral este esential in desfasurarea aprovizionarii cu materiale din toate categoriile a Fortei maritime multinationale.
(2) Prin bazele de la uscat se asigura depozite si facilitati portuare.
(3) Marfurile si serviciile pot fi contractate si din sectorul privat, cu ajutorul HN, al carui sprijin este incorporat in centre logistice inaintate.
(4) O atentie deosebita se acorda procurarii si stocarii materialelor pentru forta maritima, respectandu-se principiile suficientei si oportunitatii, dar fara a se depozita stocuri mult mai mari decat nevoile.
(5) Sprijinul natiunii gazda reduce de regula transportul materialelor necesare.
(6) La uscat se organizeaza, pentru operatiile maritime multinationale de amploare, un Centru logistic multinational intrunit/Multinational Joint Logistic Centre - MJLC, sub coordonarea compartimentului logistic al Comandamentului multinational intrunit din teatrul de operatii.
(7) Misiunea MJLC este de a coordona sau controla activitatile logistice ale organizatiei militare de care apartine; centrul asigura mijloacele logistice necesare comandamentului si coordoneaza sprijinul logistic oferit de fiecare categorie de forte, elementele de sprijin national, HN, alte agentii sau organizatii.
(8) Prin acest centru se coordoneaza implementarea acordurilor de intelegere intre diferitele organizatii si natiuni si se stabilesc metodele de asigurare a sprijinului logistic.
(9) Un asemenea centru este alcatuit din compartimente cu responsabilitati privind: transporturile in teatrul de operatii, lucrarile de geniu si de intretinere a facilitatilor, contractarile, asigurarea medicala si coordonarea sprijinului HN.

Art. 272
(1) Procesul de activare a unui Centru logistic multinational cuprinde mai multe faze, incepe odata cu identificarea situatiei de criza si se incheie cu elaborarea documentelor de conducere a sprijinului logistic:
a) elaborarea conceptiei de sprijin logistic, care vizeaza verificarea planurilor logistice existente, actualizarea sau modificarea, dupa caz, a acestora; elaborarea cerintelor logistice imediate si analiza posibilitatilor de rezolvare a acestora, recunoasterea locurilor destinate desfasurarii activitatilor logistice; revederea acordurilor sau a memorandumurilor de intelegere cu natiunea gazda si efectuarea demersurilor necesare pentru revederea acestora si incheierea acordurilor tehnice; identificarea resurselor si a aspectelor care impiedica desfasurarea in bune conditii a sprijinului logistic; revederea ofertelor nationale si evaluarea posibilitatilor de coordonare a asigurarii logistice;
b) rezolvarea problemelor legate de dislocarea Centrului logistic multinational; se stabilesc locurile de amplasare a statului major si centrelor avansate si inaintate, echipamentele necesare, contributiile nationale cu personal si tehnica, metodele si procedeele utilizate pentru sprijin, cerintele financiare si modalitatea de solutionare a acestora;
c) finalizarea problemelor de personal si echipament; totodata, se rezolva problemele privind aprovizionarea continua a fortelor, se semneaza acordurile logistice bilaterale si comune, se antreneaza statele majore prin exercitii si se desfasoara conferintele logistice;
d) elaborarea documentelor de planificare si coordonare, finalizarea planurilor logistice, stabilirea datelor de incepere a operatiilor.
(2) In subordinea Centrului logistic multinational se pot afla unul sau mai multe centre avansate/inaintate de sprijin logistic.
(3) Centrul avansat de sprijin logistic trebuie:
a) sa aiba acces la un port si un aeroport de capacitate mare;
b) sa aiba o pozitie sigura fata de zona de operatii, dar nu in imediata apropiere a acestora sau a zonelor de conflict;
c) sa fie capabil sa manuiasca, sa depoziteze si sa expedieze carburanti-lubrifianti, provizii, munitie si echipament medical;
d) sa aiba posibilitati de acordare a sprijinului medical pentru triajul, tratamentul si internarea ranitilor, pana cand acestia se pot intoarce in serviciu sau sunt evacuati de catre natiuni;
e) sa aiba mijloace specializate in evacuarea aero-medicala;
f) sa dispuna de santiere navale pentru reparatiile curente si de avarii ale navelor.
(4) Centrul inaintat de sprijin logistic constituie o punte de legatura intre Centrul avansat de sprijin logistic si navele aflate in mare, care trebuie:
a) sa fie stabilit intr-o pozitie care sa-i permita receptionarea si expedierea pe calea aerului a materialelor, inclusiv a munitiilor, primite de la Centrul avansat de sprijin logistic sau de la natiuni;
b) sa aiba posibilitati de sprijin medical, in spitale, pentru a tria ranitii, pentru a le oferi conditii de stabilizare a situatiei medicale si pentru a-i interna pana cand se pot intoarce in serviciu sau pana cand vor fi evacuati.
(5) Cele doua categorii de centre se activeaza la ordinul comandantului Centrului logistic multinational si nu se subordoneaza unul altuia, dar lucreaza intr-o stransa cooperare.

Art. 273
Sprijinul de durata. Asigurarea logistica indelungata a fortelor proprii si a celor cu care se coopereaza este un atribut important al puterii maritime.

Art. 274
(1) Sprijinul extern. Folosirea organizatiilor neguvernamentale, antreprenorilor civili si a diferitelor agentii ale natiunii gazda mareste capacitatea logistica a Fortei maritime multinationale; aceste agentii si mecanismele necesare coordonarii lor pot fi incluse in planurile logistice pentru a asigura modul cel mai eficient de utilizare a lor.
(2) Comandantul Fortei maritime multinationale statueaza regulile privind stabilirea de relatii cu aceste agentii si modul de reziliere a contractelor sau de incetare a colaborarii; el trebuie sa aiba in vedere problemele legale, financiare, tehnice si administrative in cazul incheierii contractelor, pentru a preveni orice probleme nedorite la plecarea din teatrul de operatii.
(3) Comandantului Fortei maritime multinationale i se poate acorda autoritatea de a realiza aranjamentele logistice pentru intreaga forta sau numai pentru anumite unitati din subordine, in functie de aprobarea natiunilor participante.

Art. 275
Sprijinul acordat altor organizatii este o actiune specifica operatiilor umanitare, cand o forta maritima multinationala poate aloca o parte din resursele sale logistice unor organizatii guvernamentale sau nonguvernamentale; autorizarea comandantului si asigurarea finantarii sunt, deopotriva, responsabilitati nationale si multinationale.

Art. 276
(1) Rotatia/rularea fortelor. Desi navele de lupta si auxiliare au capacitatea de a ramane in teatrul de operatii perioade de timp indelungate, in functie de sprijinul logistic acordat, ele vor fi periodic inlocuite; acest proces duce la sporirea numarului de nave in grupare si are ca scop mentinerea unui inalt grad de pregatire si reactie a fortelor.
(2) Rularea poate fi limitata de conditiile operationale si sufera dese schimbari generate de disponibilitatea navelor si echipamentelor; procesul este coordonat de catre comandantul Fortei maritime multinationale, cu sprijinul comandantilor componentelor maritime nationale.

Art. 277
(1) Reaprovizionarea pe mare se executa in scopul de a permite unitatilor navale/gruparilor sa ramana in raionul operatiilor militare o perioada mai mare de timp decat cea data de caracteristicile si posibilitatile navelor, prin asigurarea combustibilului, apei, munitiilor si a altor materiale necesare de la mijloacele de sprijin logistic, folosind sisteme standardizate de transfer si receptie a acestora.
(2) Factorii care influenteaza reaprovizionarea pe mare sunt:
a) cererile unitatilor navale/gruparilor;
b) mijloacele de transport al materialelor avute la dispozitie;
c) cantitatea de combustibili existenta in stocuri la bordul navelor de sprijin logistic;
d) existenta sistemelor standardizate de transfer-receptie;
e) cunoasterea terminologiei, metodelor si procedurilor de lucru NATO;
f) conditiile hidrometeorologice in raionul destinat realimentarii navelor de lupta;
g) acordurile la nivel NATO pentru reglementarea aspectelor financiare.
(3) Reaprovizionarea pe mare se poate executa cu: nave de lupta: distrugatoare, fregate; nave auxiliare: nave de transport personal, nave de transport munitii, nave de sprijin logistic, tancuri petroliere, nave-atelier, nave-spital etc.; nave comerciale inzestrate cu mijloace standard; elicoptere.
(4) Ca modalitati de executie pot fi utilizate:
a) aprovizionarea pe verticala cu elicopterele;
b) realimentarea cu combustibil, folosind cuple si furtunuri compatibile;
c) realimentarea cu materiale, folosind sistemul standardizat de transfer materiale;
d) transportul de posta.

Art. 278
Statutul fortelor defineste obligatiile legale si drepturile Fortei maritime multinationale intr-un anumit stat/natiune gazda si poate influenta considerabil actiunile acesteia; atunci cand este necesara semnarea unui asemenea statut, fiecare natiune participanta cu forte la operatia maritima multinationala trebuie sa fie inclusa in acesta sau in memorandumul de intelegere ori sa incheie intelegeri separate cu natiunea gazda.


Capitolul VII - Sprijinul logistic acordat celorlalte forte din sistemul national de aparare, de ordine publica si siguranta nationala


Art. 279
(1) Sprijinul logistic pentru celelalte forte din sistemul national de aparare, de ordine publica si siguranta nationala se realizeaza prin organele proprii, precum si prin grija organelor militare teritoriale si ale administratiei publice locale.
(2) In anumite situatii, acestea pot fi sprijinite logistic de marile unitati/unitati ale armatei, in functie de locul si rolul lor in dispozitivul operativ, misiunile ce le au de indeplinit, existentul de materiale in depozitele de campanie ale marilor unitati/unitatilor carora li se subordoneaza si existentul de materiale in depozitele proprii sau in sursele puse la dispozitie de catre organele militare teritoriale si cele ale administratiei publice locale.

Art. 280
(1) Sprijinul logistic al celorlalte forte din sistemul national de aparare, care intra in subordinea marilor unitati/unitati ale armatei si, temporar, duc actiuni de lupta in cadrul gruparii de angajare imediata, se realizeaza de catre esaloanele superioare ale acestora si, la cerere, in functie de posibilitati, de catre esaloanele carora le sunt subordonate temporar.
(2) La iesirea din subordinea marii unitati/unitatii, li se asigura, de regula, stocurile pe care le-au avut in momentul subordonarii.
(3) Celelalte forte din sistemul national de aparare, care actioneaza intr-o fasie independenta sau in adancimea dispozitivului, se aprovizioneaza cu materiale, prin grija organelor proprii, a organelor militare teritoriale si ale administratiei publice locale.

Art. 281
Ratele de consum la munitii, carburanti-lubrifianti si bunuri cu specific militar se stabilesc de comandantul marii unitati/unitatii in cadrul careia actioneaza.

Art. 282
(1) Transporturile logistice necesare celorlalte forte din sistemul national de aparare se executa cu mijloace din dotarea acestora, precum si cu cele puse la dispozitie de catre organele militare teritoriale si ale administratiei publice locale.
(2) La cerere, in functie de posibilitati, transporturile se pot desfasura si cu mijloacele marilor unitati/unitatilor carora li se subordoneaza temporar.
(3) Pentru executarea transporturilor, celelalte forte din sistemul national de aparare folosesc caile de comunicatie ale marii unitati/unitatii in subordinea careia actioneaza sau alte cai de comunicatie din zona destinate in acest scop de comandantul respectiv.

Art. 283
Stabilirea raioanelor de dispunere a unitatilor, subunitatilor si formatiunilor de logistica ale celorlalte forte din sistemul national de aparare, in cadrul zonei logistice, se face de catre comandantul marii unitati/unitatii in a carei fasie actioneaza, la propunerea sefului structurii logistice.

Art. 284
Unitatile si subunitatile din compunerea celorlalte forte din sistemul national de aparare ce sunt incluse in fortele de supraveghere si avertizare timpurie realizeaza stocuri de materiale la nivelul esaloanelor din compunerea acestor forte, iar pe timpul ducerii actiunilor de lupta folosesc aceleasi surse de aprovizionare.

Art. 285
Organele de conducere logistica ale marilor unitati/unitatilor armatei trebuie sa cunoasca permanent posibilitatile logistice ale unitatilor, subunitatilor si formatiunilor din compunerea celorlalte forte din sistemul national de aparare si sa mentina legatura neintrerupta cu acestea, cu organele militare teritoriale si cu organele administratiei publice locale, pentru a se informa si a rezolva toate problemele privind sprijinul logistic.


Capitolul VIII - Elementul de sprijin national


Sectiunea 1 - Notiuni fundamentale


Art. 286
(1) Elementul de sprijin national/National Support Element - NSE este structura independenta de nivel operational, componenta a teatrului de operatii situat in afara teritoriului national, care materializeaza linia a treia de sprijin logistic a fortelor romanesti dislocate in acest teatru de operatii. (2) NSE asigura sprijinul de natura logistica, juridica, financiara, administrativa si/sau de personal al reprezentantelor Romaniei la comandamentele militare internationale si al personalului din Ministerul Apararii, care incadreaza functii in cadrul acestor comandamente.

Art. 287
Nivelul operativ, corespunzator liniei a treia de sprijin logistic, este destinat administrarii zonei de comunicatii si sustinerii fortelor la nivelul teatrului de operatii, potrivit planului operatiei si prioritatilor stabilite de comandantul Fortei multinationale.

Art. 288
Nivelul operativ de sprijin logistic are urmatoarele componente: sprijinul operatiei de primire, stationare temporara, continuare a deplasarii fortelor si integrarea acestora in structurile de teatru, potrivit planului operatiei; dezvoltarea si administrarea infrastructurii la nivelul teatrului de operatii; managementul si distributia resurselor logistice; contractarea de produse si servicii; managementul miscarii si transporturilor.

Sectiunea 2 - Concepte generale privind proiectarea Elementelor de sprijin national


Art. 289
Elementele de sprijin national/National Support Elements - NSEs sunt structuri cu caracter intrunit, destinate sustinerii componentelor terestra si aeriana ale contingentelor nationale ale Romaniei, cu rol esential in realizarea desfasurarii, rotirii si, respectiv, a evacuarii strategice a fortelor romanesti in/din teatrele de operatii situate in afara teritoriului national.

Art. 290
La infiintarea NSE se au in vedere:
a) incheierea unor acorduri de sprijin logistic reciproc cu celelalte structuri logistice multinationale ce actioneaza in teatru;
b) amenajarea unor capacitati de depozitare de dimensiuni moderate, in functie de necesarul de resurse materiale al fortelor dislocate;
c) necesitatea existentei unor ofiteri de legatura in punctele de imbarcare-debarcare si alte zone de interes;
d) asistenta de specialitate in domeniul logistic si accesul la bazele de date ale Centrelor logistice multinationale;
e) implicarea unitatilor multinationale logistice integrate si a unitatilor multinationale medicale integrate;
f) utilizarea unor elemente de infrastructura de telecomunicatii;
g) utilizarea unor furnizori locali de servicii logistice privind manipularea marfurilor, facilitati de depozitare, furnizarea de utilitati.

Art. 291
Instalarea NSE in teatrul de operatii comporta urmatoarele faze:
a) analiza concluziilor rezultate in urma executarii recunoasterilor strategice;
b) analiza statului de organizare;
c) elaborarea variantelor de instalare;
d) elaborarea studiului de fezabilitate si alegerea variantei optime de instalare.

Art. 292
In cadrul procesului de infiintare a NSE al reprezentantelor Romaniei la comandamentele militare internationale si al personalului din Ministerul Apararii care incadreaza functii in cadrul acestor comandamente se vor avea in vedere:
a) precizarea detaliilor privind reprezentanta, personalul si comandamentul militar international in care acesta isi desfasoara activitatea;
b) analiza statului de organizare al acestor structuri;
c) precizarea misiunilor specifice elementului;
d) elaborarea cerintelor, potrivit misiunilor;
e) selectarea functionalitatilor pe care urmeaza sa le indeplineasca;
f) gruparea functionalitatilor selectate si proiectarea structurii;
g) identificarea personalului care urmeaza sa incadreze functii in cadrul NSE.

Sectiunea 3 - Organizarea si functionarea NSE


Art. 293
(1) O structura flexibila a NSE se realizeaza prin proiectarea din timp a unor module functionale standardizate, capabile sa indeplineasca toate functionalitatile specifice.
(2) Structura generica prezinta doua categorii de module functionale:
a) module functionale de management;
b) module functionale de executie.

Art. 294
(1) Pentru asigurarea unui management coerent, in structura NSE functioneaza Centrul logistic operational, care este in masura sa monitorizeze si sa coordoneze permanent activitatile de natura logistica din Zona de sprijin de spate.
(2) Centrul logistic operational are in componenta:
a) Modulul de management logistic;
b) Modulul de management al miscarii si transporturilor;
c) Modulul de management al sprijinului medical;
d) Modulul de management al serviciilor de personal;
e) Modulul de management CIMIC;
f) Modulul de management al sprijinului HN;
g) Modulul de management al contractelor;
h) Modulul de management al sprijinului de geniu de infrastructura pentru logistica.

Art. 295
(1) Modulul functional de executie cuprinde Grupul de sprijin si structurile pentru asigurarea serviciilor de personal. (2) Dimensiunile acestor structuri specifice sunt variabile si se stabilesc in functie de tipul si marimea structurilor pe care le sprijina in teatrul de operatii.

Art. 296
NSE al reprezentantelor Romaniei la comandamentele militare internationale si al personalului din Ministerul Apararii care incadreaza functii in cadrul acestor comandamente sunt structuri destinate indeplinirii misiunilor de sprijin de natura logistica, administrativa si de personal.


Capitolul IX - Hranirea, echiparea, cazarea, asistenta medicala si acordarea indemnizatiei de munca prizonierilor de razboi


Art. 297
(1) Organizarea hranirii prizonierilor de razboi din centrul/punctul de strangere a prizonierilor al marii unitati/unitatii se executa prin grija sefului structurii logistice.
(2) Hranirea prizonierilor de razboi se face in limita normelor stabilite pentru acestia.
(3) Alimentele se aprovizioneaza din depozitele esaloanelor superioare sau prin folosirea resurselor locale.
(4) Prepararea hranei pentru prizonieri se face separat, cu mijloace destinate acestui scop, folosind ca mana de lucru prizonierii.

Art. 298
Echiparea prizonierilor de razboi se face cu echipament provenit din capturi, iar cand acesta nu este in cantitate suficienta se foloseste echipamentul din dotarea trupelor proprii de la care au fost scoase insemnele distinctive/epoletii, semnele de arma, petlitele, nasturii, emblemele, luandu-se masuri pentru curatarea si intretinerea celui retras de la prizonieri, in vederea refolosirii acestuia.

Art. 299
Articolele de imbracaminte si obiectele de uz personal, in totalitate, precum si castile metalice, mastile contra gazelor si orice fel de obiecte care le-au fost date pentru protectia personala raman in posesia prizonierilor.

Art. 300
(1) Cazarea prizonierilor de razboi se face in constructii militare si civile, de regula in baracamente izolate, in afara cailor de comunicatie principale si a centrelor aglomerate, la departare de zona actiunilor si obiectivelor militare, economice si de alta natura.
(2) La cazare trebuie sa se tina seama de moravurile si obiceiurile prizonierilor, iar locurile de folosinta individuala sau colectiva sa fie ferite de umiditate, incalzite si iluminate, dotate cu cazarmament corespunzator.
(3) Prizonierii de razboi femei se cazeaza separat de prizonierii de razboi barbati.

Art. 301
(1) Asistenta medicala a prizonierilor de razboi se organizeaza de medicul-sef sau de medicii din compunerea personalului administrativ al centrului/punctului de strangere a prizonierilor si al convoiului.
(2) Controlul medical al acestora se executa cel putin o data pe luna.

Art. 302
(1) Prizonierii raniti sau bolnavi sunt transportati separat, organizandu-se acordarea ajutorului medical pe timpul deplasarii si, la nevoie, spitalizarea lor, sub paza, in orice formatiune medicala ce poate sa-i trateze.
(2) Pe timpul captivitatii, prizonierii de razboi beneficiaza de regimul prevazut in conventiile internationale in vigoare si raman in evidenta Crucii/Semilunii Rosii.

Art. 303
Cuantumul indemnizatiei de munca datorate prizonierilor de razboi, conform art. 62 al Conventiei de la Geneva din 12 august 1949, este stabilit potrivit actelor normative in vigoare.

Art. 304
Puterea detinatoare a prizonierilor de razboi este obligata sa aduca la cunostinta acestora cuantumul indemnizatiilor de munca zilnice pe care le-a fixat.


Capitolul X - Sistemul informatic logistic


Art. 305
Sistemul informatic integrat de prelucrare a informatiilor specifice este definit ca un ansamblu de operatii, metode, procedee, mijloace tehnico-manuale, mecanice si, in special, automatizate si suporturi materiale, folosite in procesul complex de culegere, inregistrare, prelucrare, transmitere, analiza, valorificare, pastrare, fara transcrieri repetate ale datelor centralizate de la toate structurile de sprijin logistic, necesare in vederea desfasurarii optime a tratarii informatiilor.

Art. 306
Sistemul informatic logistic este destinat modelarii functionale a sistemului logistic integrat pentru a acoperi urmatoarele arii functionale: miscarea, transporturile strategice, cererea de materiale, achizitia, expedierea si receptia produselor, gestionarea stocurilor pe cele 5 clase de materiale, gestiunea mijloacelor fixe.

Art. 307
In conditiile informatizarii logisticii pana la nivel batalion/similar, sistemul informatic functioneaza cu mijloace electronice de calcul in etapele de pregatire a operatiei de aparare sau ofensive, cand sistemul logistic functioneaza in localitati; acest lucru nu este posibil intotdeauna, pe timpul ducerii operatiei, din cauza inexistentei tuturor conditiilor de siguranta in functionarea calculatoarelor electronice aflate in dotarea logisticii.

Art. 308
Sistemul informatic logistic, la nivelul categoriilor de forte, imprima structurilor logistice, la toate nivelurile, operativitate, siguranta, continuitate si flexibilitate.

Art. 309
Prin constructia sa, sistemul informatic logistic trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) sa fie economic;
b) sa fie usor de utilizat;
c) sa dispuna de o structura modulara;
d) sa fie flexibil si usor de implementat;
e) sa dispuna de facilitati in vederea extinderii atat a softului, cat si a structurii;
f) sa permita includerea programelor de evidenta, mentenanta, asistenta etc.;
g) sa dispuna de o buna documentare care sa includa specificatii de sistem, manuale de utilizare si manuale de operare.

Art. 310
Rezolvarea unor probleme informationale specifice, care necesita prelucrarea datelor si a ansamblului activitatilor decizionale, se bazeaza pe utilizarea unor pachete de programe si aplicatii ce trebuie sa reflecte cu fidelitate conceptia de organizare, asigurare si executare a actiunilor logistice de catre marile unitati si unitatile din fortele terestre, aeriene si navale, prevazuta in reglementarile militare in vigoare.

Art. 311
Programele informationale trebuie sa fie in masura ca, prin prelucrarea si sintetizarea informatiilor existente in baza de date, sa prezinte, la cerere, situatii si analize exprimate sub forma alfanumerica si grafica privind:
a) necesarul si existentul in forte logistice, mijloace de lupta, armament si munitii, tehnica si materiale, pe mari unitati si unitati subordonate categoriilor de forte;
b) stocurile de munitii, carburanti-lubrifianti, alimente si echipament, pe teritoriul national, in bazele logistice si la marile unitati tactice;
c) retelele de comunicatie rutiere si feroviare, pe judete, zone de operatii si pe intregul teritoriu national;
d) retelele de transport prin conducte al carburantilor si al gazelor naturale;
e) continutul sintezelor si al rapoartelor specifice, pe linia sprijinului logistic;
f) sinteze informative transmise periodic unitatilor si marilor unitati de logistica;
g) continutul mesajelor si al documentelor tipizate utilizate pentru conducerea sprijinului logistic;
h) continutul documentelor operative elaborate, asigurarea transmiterii acestora, integral sau in extras, catre subordonati;
i) pierderile in tehnica ale marilor unitati si unitatilor tactice in actiunile militare duse pe timpul razboiului, pe zile, luni, ani;
j) consumurile de munitii si materiale in diferite situatii: ofensiva, aparare, contraatac etc. ale marilor unitati si unitatilor tactice, pe zile, luni, ani.

Art. 312
Sistemul informatic logistic are in vedere circuitul informational logistic privind aprovizionarea, mentenanta si transportul bunurilor materiale, iar pentru ca acesta sa fie flexibil si usor de dezvoltat trebuie sa aiba o configuratie modulara.


Capitolul XI - Dispozitii finale


Art. 313
Comandantii/sefii structurilor interesate dispun masuri specifice de organizare a studierii, cunoasterii si aplicarii prevederilor prezentului regulament de catre personalul din subordine in partile care il privesc.

Art. 314
Anexa face parte integranta din prezentul regulament.
*
Prezentul regulament implementeaza Acordul de standardizare NATO STANAG 2182, AJP-(4), Doctrina logisticii intrunite aliate, editia a 2-a.


ANEXA la regulament - GLOSAR cu termeni operationali specifici logisticii

+-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦      TERMENUL OPERATIONAL      ¦                                               DEFINITIA                                                ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦asigurarea cailor de comunicatie¦totalitatea activitatilor care cuprind: alegerea, recunoasterea si pregatirea cailor rutiere, feroviare,¦
¦                                ¦aeriene si navale; repararea, restabilirea, intretinerea si mentinerea in stare de viabilitate a        ¦
¦                                ¦acestora, a lucrarilor de arta, aerodromurilor si instalatiilor portuare; organizarea si desfasurarea   ¦
¦                                ¦serviciului de comenduire si indrumare a circulatiei; cercetarea de radiatie, chimica si biologica,     ¦
¦                                ¦de pe caile de comunicatie; paza si apararea lucrarilor de arta de pe caile de comunicatie              ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦axa de aprovizionare si evacuare¦itinerar stabilit in fasia de actiune a trupelor, pe care se organizeaza aprovizionarea trupelor,       ¦
¦                                ¦evacuarea tehnicii defecte/deteriorate, ranitilor, materialelor excedentare etc.                        ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦            captura             ¦tehnica, materialele, fondurile si bunurile de orice natura in stare de intrebuintare sau deteriorate,  ¦
¦                                ¦obtinute ca urmare a operatiunilor de razboi, cucerite prin lupta sau abandonate de inamic              ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦           cartiruire           ¦ansamblu de activitati ce se executa in scopul asigurarii cu terenuri, constructii si instalatii        ¦
¦                                ¦specifice exploatarii, al intretinerii si repararii tehnicii si materialelor, al cazarii personalului in¦
¦                                ¦cladiri, corturi, adaposturi, al prevenirii si stingerii incendiilor                                    ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦  caracteristici operationale   ¦criterii militare specifice impuse tehnicii militare sau unor instalatii si echipamente pentru a        ¦
¦                                ¦raspunde unei nevoi operationale specifice                                                              ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦    circuit de aprovizionare    ¦traseul parcurs, mijloacele utilizate si structurile implicate in realizarea aprovizionarii si          ¦
¦                                ¦transporturilor                                                                                         ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦      complet de materiale      ¦gruparea unor bunuri/piese, scule, agregate, ansamble si subansamble, accesorii etc. stabilite          ¦
¦                                ¦a fi folosite sau consumate impreuna pentru executarea unei anumite activitati                          ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦           debarcare            ¦procedeul de desantare prin care fortele/tehnica de lupta si materialele sunt descarcate dupa           ¦
¦                                ¦aterizarea aeronavelor/navelor pe aerodromurile/porturile sau terenurile de aterizare                   ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦           delestare            ¦procedeul de desantare prin care materialele introduse in containere speciale sunt aruncate             ¦
¦                                ¦din aeronave de la inaltimi si cu viteze mici                                                           ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦    distributie de materiale    ¦totalitatea masurilor economice sau organizatorice pentru dirijarea si transmiterea fluxului de         ¦
¦                                ¦marfuri de la producator la consumator, indeplinind urmatoarele functii: schimbarea proprietatii        ¦
¦                                ¦asupra bunului; deplasarea produselor, respectiv transportul, stocarea, manipularea,                    ¦
¦                                ¦ambalarea etc.; alegerea si utilizarea canalelor de distributie                                         ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦      esalon de materiale       ¦grupare de autovehicule incarcate cu materiale constituita temporar din cadrul subunitatilor,           ¦
¦                                ¦unitatilor si marilor unitati de logistica, destinata sa execute aprovizionarea trupelor in anumite     ¦
¦                                ¦situatii: forte care actioneaza pe directii independente, peste obstacole naturale, in incercuire etc.  ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦     esalonarea stocurilor      ¦repartizarea principalelor stocuri de produse si materiale pe diferite esaloane si in anumite           ¦
¦                                ¦proportii, conform normelor si tabelelor de inzestrare, care asigura un minim de cantitati de           ¦
¦                                ¦materiale cu care trupele pot intra in orice moment in lupta/operatie sau pot duce actiuni              ¦
¦                                ¦militare un anumit timp                                                                                 ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦            evacuare            ¦1. procesul miscarii oricarei persoane care este ranita, accidentata sau bolnava spre si/sau            ¦
¦                                ¦dinspre baze de tratament medical;                                                                      ¦
¦                                ¦2. trecerea de personal (militar sau civil), animale sau materiale dintr-un loc dat in altul;           ¦
¦                                ¦3. procesul controlat de colectare, clasificare si expediere de material nereparabil sau abandonat      ¦
¦                                ¦pentru valorificare, intretinere, informare tehnica sau pentru baze de deseuri, dupa caz                ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦     grad de suport logistic    ¦masura in care formatiunile logistice pot acoperi necesitatile beneficiarilor                           ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦   loc de imbarcare-debarcare   ¦totalitatea instalatiilor si amenajarilor care pot asigura operatiunea de imbarcare-debarcare a         ¦
¦                                ¦unui esalon militar                                                                                     ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦      manevra de materiale      ¦activitatea de redistribuire a materialelor intre mari unitati, unitati si subunitati, in scopul        ¦
¦                                ¦completarii stocurilor, in situatii in care aceasta nu se poate face prin primiri de la esalonul        ¦
¦                                ¦superior. Se realizeaza in stransa concordanta cu manevra fortelor si mijloacelor, precum si            ¦
¦                                ¦cu cerintele impuse de ducerea operatiei. Manevra de materiale se poate executa din                     ¦
¦                                ¦adancime spre inainte, de-a lungul frontului si de pe o directie pe alta                                ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦           mentenanta           ¦componenta logisticii care cuprinde totalitatea actiunilor intreprinse pentru a mentine sau             ¦
¦                                ¦restabili tehnica la caracteristicile specifice. Aceasta include: controlul, testarea, intretinerea,    ¦
¦                                ¦clasificarea, recuperarea, evacuarea, repararea, reconstructia si reclamatiile                          ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦        reaprovizionare         ¦actiunea de completare a stocurilor in scopul mentinerii nivelului cerut de aprovizionare               ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦           rechizitie           ¦o solicitare imperativa, in special pentru personal, provizii sau servicii autorizate, care nu este     ¦
¦                                ¦valabila fara o cerere specifica                                                                        ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦       resurse logistice        ¦totalitatea mijlocelor materiale si a unitatilor de prestari de servicii existente intr-un spatiu       ¦
¦                                ¦geografic determinat care pot fi folosite pentru realizarea sprijinului logistic al trupelor            ¦
+--------------------------------+--------------------------------------------------------------------------------------------------------¦
¦     sursa de aprovizionare     ¦institutia militara sau civila care poate furniza produse si materiale necesare completarii             ¦
¦                                ¦consumului si distrugerilor provocate de inamic                                                         ¦
+-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+ 




Poate fi de interes si:
HG 144/2016 privind atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul Roman de Informatii. Hotararea 144/2016
Legea 286/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi
Legea 270/2015 privind Statutul rezervistilor voluntari
Ordinul M.97/2015 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului apararii nationale nr. M.132/2012 privind acordarea gradelor si inaintarea in gradul urmator, pe timp de pace, a cadrelor militare in rezerva si in retragere, avansarea in grad
Legea 203/2015 privind planificarea apararii. Planificarea apararii
Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat. Pensiile militare de stat
Legea 140/2015 pentru modificarea Legii nr. 56/2012 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Militare. Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale
Legea 142/2015 pentru aprobarea OG 27/2014 privind finantarea institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
Ordin 42/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport in unele situatii in care cadrele militare, politistii si personalul civil se deplaseaza la si de la locul de munca, aprobate prin Ord
Legea 80/2015 pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 226/2011 privind reparatiile morale si materiale pentru fostele cadre militare active, indepartate abuziv din armata in perioada 23 august 1944 ? 31 decembrie 1961
Ordin M7/2015 pentru modificarea si completarea Instructiunilor privind asistenta psihologica in Armata Romaniei, aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.105/2014
Legea 183/2014 privind aprobarea OUG 37/2014 pentru modificarea si completarea art. 13 din OUG 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice
Legea 150/2014 privind modificarea si completarea OUG 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat. Lege nr. 150/2014
Ordin nr. M105/2014 pentru aprobarea Instructiunilor privind asistenta psihologica in Armata Romaniei
Ordin 3206C/2014 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a majorarii pentru lucrari de exceptie sau misiuni speciale, precum si stabilirea conditiilor si activitaatilor in vederea acordarii majorarii pentru activitatea desfasurata in zile
OG 27/2014 privind finantarea institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala. Ordonanta 27/2014
Ordin 108/2014 privind masurile de sprijin acordate personalului militar incadrat intr-un grad de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar si familiilor acestora, precum si familiilor personalului militar decedat
OUG 37/2014 pentru modificarea si completarea art. 13 din OUG 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice. Ordonanta de urgenta 37/2014
Legea 291/2007 privind intrarea, stationarea, desfasurarea de operatiuni sau tranzitul fortelor armate straine pe teritoriul Romaniei, republicata 2014. Lege nr. 291/2007 republicata 2014
Ordin pentru aprobarea formei si continutului certificatului medical eliberat de medicul de familie, care urmeaza sa fie prezentat de tineri la comisia locala de recrutare-incorporare pe timpul starii de asediu, al mobilizarii si al starii de razboi.
Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar. Editia 2
Genoiu Ilioara,Genoiu Ilioara

Pret: 36.9 lei
31.37 lei
COMANDA ACUM

Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
29 useri online

Useri autentificati: