Ordinul 387/2010 pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind restrictionarile direct legate si necesare punerii in aplicare a concentrarilor economice. Ordin nr. 387/2010
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 553 din 5 august 2010
CONSILIUL CONCURENTEI
In baza:
Decretului Presedintelui Romaniei nr. 700/2009 pentru numirea
presedintelui Consiliului Concurentei;
prevederilor art. 20 alin. (4) lit. d), art. 21 alin. (2), art. 27 alin. (3) si (4),
precum si ale art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,
presedintele Consiliului Concurentei emite urmatorul ordin:
Art. 1
In urma adoptarii in plenul Consiliului Concurentei, se pun in
aplicare Instructiunile privind restrictionarile direct legate si necesare punerii in
aplicare a concentrarilor economice, prevazute in anexa care face parte integranta
din prezentul ordin.
Art. 2
Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurentei
vor urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 3
Instructiunile intra in vigoare la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA - INSTRUCTIUNI privind restrictionarile direct legate si necesare punerii in aplicare a concentrarilor economice
In temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) si alin. (3) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare,
Consiliul Concurentei adopta prezentele instructiuni.
I. Introducere
1. Prezentele instructiuni ofera indrumari privind
interpretarea notiunii de restrictionari direct legate si necesare
punerii in aplicare a concentrarilor economice (denumite in
continuare restrictionari auxiliare), cu scopul de a oferi siguranta
juridica intreprinderilor implicate intr-o concentrare economica.
Indrumarile oferite in sectiunile urmatoare stabilesc principiile
de evaluare, pentru a sti daca si in ce masura tipurile de acorduri
cel mai des intalnite sunt considerate a fi restrictionari auxiliare.
2. Instructiunile reglementeaza evaluarea restrictionarilor
auxiliare, introducand totodata un principiu de autoevaluare a
respectivelor restrictionari potrivit caruia autoritatea de
concurenta nu este obligata sa procedeze la analiza individuala
a acestora. Intreprinderile implicate trebuie sa evalueze daca si
in ce masura acordurile la care acestea sunt parti pot fi
considerate auxiliare unei concentrari economice. Pentru acele
cazuri care genereaza incertitudine si care nu sunt reglementate
de prezentele instructiuni, intreprinderile pot solicita Consiliului
Concurentei sa evalueze in mod expres caracterul auxiliar al
restrictionarilor existente.
3. In masura in care restrictionarile sunt direct legate si
necesare implementarii concentrarii economice se aplica
exclusiv Regulamentul privind concentrarile economice. Pentru
restrictionarile care nu pot fi considerate direct legate si
necesare punerii in aplicare a concentrarii economice, art. 5 si
6 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, denumita in continuare lege, respectiv
art. 101 si 102 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene
raman in mod potential aplicabile. Faptul ca un acord sau un
aranjament nu se considera a fi auxiliar unei concentrari
economice nu prejudiciaza statutul juridic al acestuia. Astfel de
acorduri sau aranjamente trebuie evaluate potrivit prevederilor
art. 5 si 6 din lege, respectiv ale art. 101 si 102 din Tratatul
privind functionarea Uniunii Europene.
II. Principii generale
4. O concentrare economica consta in acorduri si
aranjamente contractuale care stabilesc controlul, in sensul
prevederilor art. 10 alin. (5) din lege. Toate acordurile care
indeplinesc scopul principal al concentrarii economice, cum ar
fi cele legate de vanzarea de actiuni sau de active ale unei
intreprinderi, fac parte integranta din concentrarea economica.
Pe langa aceste acorduri si aranjamente, partile la concentrare
pot incheia si alte acorduri care nu constituie o parte integranta
a concentrarii economice, dar care pot restrange libertatea de
actiune pe piata a partilor. In cazul in care aceste acorduri contin
restrictionari auxiliare, acestea sunt acoperite de decizia care
declara concentrarea economica compatibila cu un mediu
concurential normal.
5. Criteriile privind legatura directa si necesitatea sunt, prin
natura lor, obiective. Restrictionarile nu sunt direct legate si
necesare punerii in aplicare a unei concentrari economice doar
pentru ca partile le considera ca atare.
6. Pentru ca restrictionarile sa fie considerate "direct legate
de punerea in aplicare a concentrarii economice", acestea
trebuie sa fie strans legate de concentrarea economica insasi.
Nu este suficient ca un acord sa fie incheiat in acelasi context
sau in acelasi timp cu concentrarea economica(1). Restrictionarile
care sunt direct legate de concentrare se raporteaza, din punct
de vedere economic, la tranzactia principala si au scopul de a
permite o tranzitie fara dificultati intre vechea si noua structura
a intreprinderii dupa realizarea concentrarii economice.
---------
(1) In acelasi mod, o restrictionare poate fi, in cazul in care toate celelalte cerinte sunt indeplinite, "direct legata", chiar daca nu a fost incheiata in acelasi
timp cu acordul care indeplineste scopul principal al concentrarii economice.
7. Acordurile trebuie sa fie "necesare punerii in aplicare a
concentrarii economice", ceea ce inseamna ca, in absenta
respectivelor acorduri, concentrarea nu poate fi pusa in aplicare
sau poate fi pusa in aplicare doar in conditii considerabil mai
nesigure, cu costuri semnificativ mai mari, intr-o perioada de
timp apreciabil mai lunga sau cu dificultati mult sporite.
Acordurile necesare punerii in aplicare a concentrarii economice
au in mod normal scopul de a proteja valoarea transferata, de
a mentine continuitatea in aprovizionare si dupa divizarea unei
entitati economice existente anterior sau de a contribui la
infiintarea unei noi entitati. Pentru a stabili daca o restrictionare
este necesara, trebuie nu numai sa se ia in considerare natura
acesteia, ci sa se asigure faptul ca durata, obiectul si aria
geografica de aplicare ale acesteia nu depasesc ceea ce este
necesar in mod rezonabil pentru punerea in aplicare a
concentrarii economice. In cazul in care sunt disponibile
alternative la fel de eficiente pentru atingerea scopului legitim
propus, intreprinderile trebuie sa o aleaga pe aceea care, in
mod obiectiv, restrange cel mai putin concurenta.
8. In cazul concentrarilor economice care sunt realizate in
etape, aranjamentele contractuale legate de etapele anterioare
stabilirii controlului in sensul prevederilor art. 10 alin. (1) si (5)
din lege nu pot fi, in mod normal, considerate direct legate si
necesare punerii in aplicare a concentrarii economice. Cu toate
acestea, un acord de abtinere de la schimbari semnificative in
activitatea vizata pana la incheierea operatiunii se considera
direct legata si necesara punerii in aplicare a ofertei comune.
Acelasi lucru este valabil si, in contextul unei oferte comune,
pentru orice angajament luat de catre participantii la achizitia in
comun a unei intreprinderi de a nu face oferte concurente
separate pentru aceeasi intreprindere sau de a achizitiona
controlul pe alta cale.
9. Acordurile care au scopul de a facilita dobandirea
controlului in comun trebuie considerate direct legate si
necesare punerii in aplicare a concentrarii economice. Acest
lucru se aplica aranjamentelor dintre parti in ceea ce priveste
dobandirea controlului in comun ce are ca scop punerea in
aplicare a divizarii activelor pentru a imparti intre ele facilitatile
de productie sau retelele de distributie, precum si marcile
existente ale intreprinderii achizitionate in comun.
10. In masura in care o asemenea impartire implica divizarea
unei entitati economice preexistente, aranjamentele care fac
posibila divizarea in conditii rezonabile trebuie considerate direct
legate si necesare punerii in aplicare a concentrarii economice,
in temeiul principiilor stabilite in continuare.
III. Principii aplicabile restrictionarilor des intalnite in cazurile de achizitionare a unei intreprinderi
11. Restrictionarile convenite intre parti, in contextul
transferului unei intreprinderi, pot fi in beneficiul cumparatorului
sau al vanzatorului. In general, nevoia cumparatorului de a
beneficia de o anumita protectie este mai imperioasa decat
nevoia corespunzatoare a vanzatorului. Cumparatorul trebuie
sa fie asigurat ca i se va permite sa dobandeasca intreaga
valoare a afacerii achizitionate. Astfel, ca regula generala,
restrictionarile in favoarea vanzatorului fie nu sunt deloc direct
legate si necesare punerii in aplicare a concentrarii economice,
fie sfera de aplicare si/sau durata acestora trebuie sa fie mai
limitate decat cele ale clauzelor in favoarea cumparatorului.
A. Clauze de nonconcurenta
12. Obligatiile de nonconcurenta care sunt impuse
vanzatorului in contextul transferului unei intreprinderi sau al
unei parti a acesteia pot fi direct legate si necesare
implementarii concentrarii economice. Pentru a intra in posesia
valorii totale a activelor transferate, cumparatorul trebuie sa
poata beneficia de o anumita protectie impotriva concurentei din
partea vanzatorului pentru a castiga fidelitatea clientilor si pentru
a asimila si exploata know-how-ul (2). Astfel de clauze de
nonconcurenta garanteaza transferul catre cumparator al valorii
totale a activelor transferate, care includ, in general, atat active
corporale, cat si necorporale, precum fondul de comert acumulat
sau know-how-ul dezvoltat de vanzator. Aceste restrictionari nu
sunt doar direct legate de concentrarea economica, dar sunt de
asemenea necesare punerii sale in aplicare, deoarece, in
absenta acestora, ar exista motive intemeiate pentru a crede ca
vanzarea intreprinderii sau a unei parti din aceasta nu ar putea
fi realizata.
---------------
(2) Conform definitiei prevazute la art. 1 alin. (1) lit. i) din Regulamentul (CE) nr. 772/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind aplicarea art. 81 alin. (3)
din Tratat anumitor categorii de acorduri de transfer de tehnologie, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 123 din 27 aprilie 2004.
13. Cu toate acestea, astfel de clauze de nonconcurenta sunt
justificate doar prin scopul legitim de punere in aplicare a
concentrarii economice, atunci cand durata, aria geografica de
aplicare, obiectul si persoanele care intra sub incidenta acestora
nu depasesc ceea ce este necesar in mod rezonabil pentru
atingerea respectivului scop.
14. Clauzele de nonconcurenta sunt justificate pentru
perioade de pana la 3 ani, atunci cand transferul intreprinderii
cuprinde transferul fidelitatii clientelei, atat sub forma de fond de
comert, cat si de know-how. Atunci cand este cuprins doar
fondul de comert, clauzele de nonconcurenta se justifica pentru
perioade de pana la 2 ani.
15. Clauzele de nonconcurenta nu pot fi considerate
necesare atunci cand transferul se limiteaza de fapt doar la
activele corporale (cum ar fi terenul, cladirile sau instalatiile) sau
la drepturile exclusive de proprietate industriala si comerciala
(ai caror titulari pot actiona imediat impotriva incalcarilor comise
de cedentul respectivelor drepturi).
16. Aria geografica de aplicare a unei clauze de
nonconcurenta trebuie sa se limiteze la zona in care vanzatorul
a oferit produsele sau serviciile relevante inainte de transfer,
deoarece cumparatorul nu are nevoie de protectie impotriva
concurentei din partea vanzatorului in teritoriile in care acesta nu
a patruns anterior. Aceasta arie geografica de aplicare poate fi
extinsa la teritoriile in care vanzatorul intentiona sa patrunda la
momentul tranzactiei, cu conditia ca acesta sa fi facut deja
investitii in acest sens.
17. In mod similar, clauzele de nonconcurenta trebuie sa se
limiteze la produsele (inclusiv versiuni imbunatatite sau
actualizate ale produselor, precum si modelele care le succed)
si la serviciile care fac obiectul activitatii economice a
intreprinderii transferate. Pot fi incluse aici produsele si serviciile
aflate intr-un stadiu avansat de dezvoltare la momentul
tranzactiei sau produse complet imbunatatite, dar care inca nu
sunt comercializate. Nu este considerata necesara protectia impotriva concurentei din partea vanzatorului pe pietele
produsului sau serviciului in care operatorul economic transferat
nu activa anterior transferului.
18. Vanzatorul isi poate impune restrictionari lui insusi,
filialelor sale si agentilor sai comerciali. Cu toate acestea, o
obligatie de a impune restrictionari similare tertilor nu trebuie
considerata direct legata si necesara pentru punerea in aplicare
a concentrarii economice. Acest lucru se aplica, in special,
clauzelor care ar restrange libertatea revanzatorilor sau a
utilizatorilor de a importa sau exporta.
19. Clauzele care limiteaza dreptul vanzatorului de a
achizitiona sau de a detine actiuni la o societate concurenta cu
activitatea transferata trebuie considerate direct legate si
necesare punerii in aplicare a concentrarii economice in
aceleasi conditii ca cele descrise anterior pentru clauzele de
nonconcurenta. Exceptie face cazul in care clauzele il impiedica
pe vanzator sa achizitioneze sau sa detina actiuni doar in scopul
de a face o investitie financiara, fara a-i garanta, direct sau
indirect, functii de conducere sau vreo influenta determinanta in
societatea concurenta.
20. Clauzele de nonsolicitare si de confidentialitate au un
efect comparabil cu clauzele de nonconcurenta si, prin urmare,
sunt evaluate intr-un mod similar cu acestea (3).
--------
(3) In consecinta, clauzele de confidentialitate referitoare la detalii privind clientela, preturile si cantitatile nu se pot prelungi. In schimb, clauzele de
confidentialitate privind know-how-ul pot fi justificate in mod exceptional pentru perioade mai lungi de timp.
B. Acorduri de licenta
21. Transferul unei intreprinderi sau al unei parti a acesteia
poate include transferul catre cumparator, in scopul exploatarii
depline a activelor transferate, al drepturilor de proprietate
intelectuala si al know-how-ului. Cu toate acestea, vanzatorul
poate ramane proprietarul drepturilor in vederea exploatarii lor
in cadrul altor activitati decat cele transferate. In aceste cazuri,
metoda obisnuita de a garanta cumparatorului deplina utilizare
a activelor transferate este de a incheia acorduri de licenta in
favoarea acestuia. In mod similar, in cazul in care vanzatorul a
transferat drepturile de proprietate intelectuala impreuna cu
activitatea, acesta poate dori sa utilizeze in continuare unele
sau toate aceste drepturi in cadrul altor activitati decat cele
transferate; intr-un astfel de caz, cumparatorul va acorda o
licenta vanzatorului.
22. Licentele de brevete(4), de drepturi similare sau de knowhow
pot fi considerate necesare punerii in aplicare a concentrarii
economice. Acestea pot fi considerate de asemenea parte
integranta din concentrarea economica si, in orice caz, nu
trebuie sa fie limitate in timp. Respectivele licente pot fi simple
sau exclusive si pot fi limitate la anumite domenii de utilizare, in
masura in care corespund activitatilor intreprinderii transferate.
-----------
(4) Inclusiv cererile de brevetare, modelele de utilitate, cererile pentru inregistrarea modelelor de utilitati, desene si modele industriale, topografia
semiconductorilor, certificatele de protectie suplimentara pentru produse medicale sau alte produse pentru care se pot obtine astfel de certificate de protectie
suplimentara, precum si certificatele de amelioratori de plante [astfel cum sunt prevazute la art. 1 alin. (1) lit. h) din Regulamentul (CE) nr. 772/2004].
23. Cu toate acestea, limitarile teritoriale de productie care
corespund teritoriului activitatii transferate nu sunt necesare
punerii in aplicare a operatiunii de concentrare economica. In
ceea ce priveste licentele acordate de vanzatorul activitatii in
favoarea cumparatorului, vanzatorul poate face obiectul unor
restrictionari teritoriale in acordul de licenta, in aceleasi conditii
ca cele stabilite pentru clauzele de nonconcurenta in contextul
vanzarii unei activitati.
24. Restrictionarile din acordurile de licenta care depasesc
sfera dispozitiilor mentionate anterior, precum cele care il
protejeaza pe cel care acorda licenta mai degraba decat pe
beneficiarul acesteia, nu sunt necesare punerii in aplicare a
concentrarii economice (5).
-----------
(5) In masura in care se incadreaza in dispozitiile art. 5 alin. (1) din lege sau ale art. 101 alin. (1) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, aceste
acorduri intra totusi sub incidenta Regulamentului (CE) nr. 772/2004 sau a altor reglementari din dreptul comunitar.
25. In mod similar, in cazul licentelor de marci, denumiri
comerciale, drepturi de desene si modele industriale, drepturi
de autor sau drepturi conexe, pot exista situatii in care
vanzatorul doreste sa ramana proprietarul acestor drepturi,
pentru activitatile retinute, dar cumparatorul are nevoie de
aceste drepturi pentru a comercializa bunurile sau serviciile
produse de intreprinderea sau partea din intreprindere care i-a
fost transferata. In aceste cazuri se aplica aceleasi consideratii
ca cele mentionate anterior.
C. Obligatii de cumparare si de furnizare
26. In multe cazuri, transferul unei intreprinderi sau al unei
parti a acesteia poate implica intreruperea relatiilor traditionale
de aprovizionare si de furnizare care existau ca rezultat al
integrarii anterioare a activitatilor in cadrul unitatii economice a
vanzatorului. Pentru a permite dezmembrarea unitatii
economice a vanzatorului si transferul partial al activelor catre
cumparator in conditii rezonabile, adesea este necesara
mentinerea, pentru o perioada de tranzitie, a legaturilor existente
sau a unor legaturi similare intre vanzator si cumparator. Acest
obiectiv este atins, in mod normal, prin impunerea de obligatii de
cumparare si de furnizare vanzatorului si/sau cumparatorului
intreprinderii sau al unei parti a acesteia. Luand in considerare
situatia speciala rezultata din dezmembrarea unitatii economice
a vanzatorului, aceste obligatii pot fi considerate direct legate si
necesare punerii in aplicare a concentrarii economice. Acestea
pot fi in favoarea vanzatorului sau a cumparatorului, in functie
de circumstantele specifice fiecarui caz.
27. Scopul acestor obligatii poate fi acela de a garanta
continuitatea furnizarii catre oricare dintre parti a produselor
necesare pentru continuarea activitatilor retinute de vanzator
sau preluate de catre cumparator. Cu toate acestea, durata
obligatiilor de cumparare sau de furnizare trebuie limitata la o
perioada necesara inlocuirii relatiei de dependenta cu una de
autonomie pe piata. Astfel, obligatiile de cumparare sau de
furnizare avand drept scop garantarea cantitatilor furnizate
anterior se pot justifica pentru o perioada de tranzitie de pana la
5 ani.
28. Atat obligatiile de furnizare, cat si cele de cumparare,
care prevad cantitati fixe, eventual insotite de o clauza de
variatie, sunt recunoscute a fi direct legate si necesare punerii
in aplicare a concentrarii economice. Cu toate acestea,
obligatiile care prevad cantitati nelimitate (6), exclusivitate sau cele
care confera statut de furnizor privilegiat sau de cumparator
privilegiat nu sunt necesare punerii in aplicare a concentrarii
economice.
----------
(6) Conform principiului proportionalitatii, obligatiile ce stabilesc cantitati fixe cu o clauza de variatie sunt, in aceste cazuri, mai putin restrictive in ceea ce
priveste concurenta.
29. Contractele de servicii si de distributie sunt echivalente
prin efect cu acordurile de furnizare; in consecinta, se aplica
aceleasi consideratii ca si cele mentionate anterior.
IV. Principii aplicabile restrictionarilor des intalnite in cazul societatilor in comun in sensul prevederilor art. 10 alin. (2) si (4) din lege
A. Obligatii de nonconcurenta
30. O obligatie de nonconcurenta intre societatile-mama si
societatea in comun poate fi considerata direct legata si
necesara punerii in aplicare a concentrarii economice, in cazul
in care astfel de obligatii corespund produselor, serviciilor si
teritoriilor care fac obiectul acordului de infiintare a societatii in
comun sau al statutului acesteia. Astfel de clauze de nonconcurenta reflecta, printre altele, necesitatea de a asigura
buna-credinta pe parcursul negocierilor; acestea pot reflecta si
necesitatea de a folosi in intregime activele societatii in comun
sau de a permite societatii in comun sa asimileze know-how-ul
si fondul de comert, oferite de societatile-mama, ori necesitatea
de a proteja interesele societatilor-mama in cadrul societatii in
comun impotriva actelor de concurenta ce pot fi inlesnite, printre
altele, de accesul privilegiat al societatilor-mama la know-how si
la fondul de comert transferat sau dezvoltat de societatea in
comun. Astfel de obligatii de nonconcurenta intre societatilemama
si societatea in comun se pot considera direct legate si
necesare punerii in aplicare a concentrarii economice pe toata
perioada existentei societatii in comun.
31. Aria geografica de aplicare a unei clauze de
nonconcurenta trebuie sa fie limitata la zona in care societatilemama
ofereau produsele sau serviciile relevante anterior crearii
societatii in comun. Respectiva arie geografica de aplicare se
poate extinde la teritoriile in care societatile-mama intentionau
sa patrunda la momentul tranzactiei, in conditiile in care
facusera deja investitii in acest scop.
32. Clauzele de nonconcurenta trebuie sa fie limitate la
produsele si serviciile care fac obiectul activitatii economice a
societatii in comun. Acesta poate include produsele si serviciile
aflate intr-un stadiu avansat de dezvoltare la momentul realizarii
operatiunii, precum si produsele si serviciile complet dezvoltate,
dar care nu au fost comercializate inca.
33. In cazul in care societatea in comun a fost creata in
scopul intrarii pe o noua piata, se va face referire la produsele,
serviciile si teritoriile in care aceasta isi va desfasura activitatea,
in temeiul acordului sau al statutului societatii in comun. Cu
toate acestea, se presupune ca interesul unei societati-mama
in cadrul societatii in comun nu trebuie sa fie protejat impotriva
concurentei din partea celeilalte societati-mama pe alte piete
decat pe cele pe care va activa societatea in comun din
momentul infiintarii sale.
34. Obligatiile de nonconcurenta intre societatile-mama care
nu controleaza societatea in comun si aceasta din urma nu sunt
direct legate si necesare punerii in aplicare a concentrarii
economice.
35. Aceleasi principii ca si cele privind clauzele de
nonconcurenta se aplica clauzelor de confidentialitate si de
nonsolicitare.
B. Acorduri de licenta
36. O licenta acordata societatii in comun de catre
societatile-mama poate fi considerata direct legata si necesara
punerii in aplicare a concentrarii economice. Aceasta se aplica
indiferent daca licenta este sau nu exclusiva si daca este sau nu
limitata in timp. Licenta poate fi restransa la un anumit domeniu
de utilizare care corespunde activitatilor societatii in comun.
37. Licentele acordate de societatea in comun uneia dintre
societatile-mama sau acordurile de licenta incrucisate pot fi
considerate direct legate si necesare punerii in aplicare a
concentrarii economice, in aceleasi conditii ca in cazul achizitiei
unei intreprinderi. Acordurile de licenta intre societatile-mama
nu sunt considerate direct legate si necesare realizarii unei
societati in comun.
C. Obligatii de cumparare si de furnizare
38. In cazul in care societatile-mama raman prezente pe o
piata situata in amonte sau in aval fata de piata societatii in
comun, orice acorduri de cumparare si de furnizare, inclusiv
contractele de servicii si de distributie, fac obiectul principiilor
aplicabile in cazul transferului unei intreprinderi.
V. Intrarea in vigoare
39. Prezentele instructiuni sunt puse in aplicare, prin ordin
al presedintelui Consiliului Concurentei, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
