Legea educatiei nationale. Legea nr. 1/2011
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 10 ianuarie 2011
-IN CURS DE FORMATARE -
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Titlul I - Dispozitii generale
Art. 1 Prezenta lege asigura cadrul pentru exercitarea sub
autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invatatura
pe tot parcursul vietii. Legea reglementeaza structura, functiile,
organizarea si functionarea sistemului national de invatamant
de stat, particular si confesional.
Art. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui
invatamant orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive,
capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinte
fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate
directa, in profesie si in societate.
(2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie,
a infrastructurii mentale a societatii romanesti, in acord cu noile
cerinte, derivate din statutul Romaniei de tara membra a Uniunii
Europene si din functionarea in contextul globalizarii, si de
generare sustenabila a unei resurse umane nationale inalt
competitive, capabila sa functioneze eficient in societatea
actuala si viitoare.
(3) Idealul educational al scolii romanesti consta in
dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii
umane, in formarea personalitatii autonome si in asumarea unui
sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si
dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetateneasca activa in
societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata
muncii.
(4) Statul asigura cetatenilor Romaniei drepturi egale de
acces la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar
si superior, precum si la invatarea pe tot parcursul vietii, fara
nicio forma de discriminare.
(5) Aceleasi drepturi se asigura si cetatenilor celorlalte state
membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului
Economic European si ai Confederatiei Elvetiene.
(6) Drepturile prevazute la alin. (4) sunt recunoscute in mod
egal minorilor care solicita sau au dobandit o forma de protectie
in Romania, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere
pe teritoriul Romaniei este oficial recunoscuta conform legii.
(7) In Romania invatamantul constituie prioritate nationala.
Art. 3 Principiile care guverneaza invatamantul
preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul
vietii din Romania sunt:
a) principiul echitatii — in baza caruia accesul la invatare se
realizeaza fara discriminare;
b) principiul calitatii — in baza caruia activitatile de
invatamant se raporteaza la standarde de referinta si la bune
practici nationale si internationale;
c) principiul relevantei — in baza caruia educatia raspunde
nevoilor de dezvoltare personala si social-economice;
d) principiul eficientei — in baza caruia se urmareste
obtinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
e) principiul descentralizarii — in baza caruia deciziile
principale se iau de catre actorii implicati direct in proces;
f) principiul raspunderii publice — in baza caruia unitatile si
institutiile de invatamant raspund public de performantele lor;
g) principiul garantarii identitatii culturale a tuturor cetatenilor
romani si dialogului intercultural;
h) principiul asumarii, promovarii si pastrarii identitatii
nationale si a valorilor culturale ale poporului roman;
i) principiul recunoasterii si garantarii drepturilor persoanelor
apartinand minoritatilor nationale, dreptul la pastrarea, la
dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase;
j) principiul asigurarii egalitatii de sanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertatii academice;
m) principiul transparentei — concretizat in asigurarea
vizibilitatii totale a deciziei si a rezultatelor, prin comunicarea
periodica si adecvata a acestora;
n) principiul libertatii de gandire si al independentei fata de
ideologii, dogme religioase si doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;
p) principiul centrarii educatiei pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participarii si responsabilitatii parintilor;
r) principiul promovarii educatiei pentru sanatate, inclusiv prin
educatia fizica si prin practicarea activitatilor sportive;
s) principiul organizarii invatamantului confesional potrivit
cerintelor specifice fiecarui cult recunoscut;
t) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare;
u) principiul respectarii dreptului la opinie al
elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
invatamant.
Art. 4 Educatia si formarea profesionala a copiilor, a
tinerilor si a adultilor au ca finalitate principala formarea
competentelor, intelese ca ansamblu multifunctional si
transferabil de cunostinte, deprinderi/abilitati si aptitudini,
necesare pentru:
a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea
propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratiilor
fiecaruia si dorintei de a invata pe tot parcursul vietii;
b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in
societate;
c) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea
si dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile
umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe
stimularea dialogului intercultural;
e) educarea in spiritul demnitatii, tolerantei si respectarii
drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de
valorile moral-civice si a respectului pentru natura si mediul
inconjurator natural, social si cultural.
Art. 5 (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale
prin sistemul national de invatamant, dispozitiile prezentei legi
prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative. In
caz de conflict intre acestea se aplica dispozitiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in
vigoare incepand cu prima zi a anului scolar, respectiv
universitar urmator celui in care a fost adoptata prin lege.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), dispozitiile
prezentei legi care vizeaza evaluarile nationale de la finalul
invatamantului gimnazial sau liceal se aplica incepand cu
promotia aflata in primul an al invatamantului gimnazial,
respectiv liceal, la data intrarii in vigoare a modificarii sau a
completarii.
Art. 6 (1) In Romania sunt valabile numai diplomele
recunoscute de statul roman, conform legislatiei in vigoare.
(2) Regimul actelor de studii emise de unitatile si de institutiile
de invatamant se stabileste prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Continutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin
hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Art. 7 (1) In unitatile, in institutiile de invatamant si in toate
spatiile destinate educatiei si formarii profesionale sunt interzise
activitatile care incalca normele de moralitate si orice activitati
care pot pune in pericol sanatatea si integritatea fizica sau
psihica a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalului didactic,
didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura
politica si prozelitismul religios.
(2) Privatizarea unitatilor si a institutiilor de invatamant de
stat este interzisa.
Art. 8 Pentru finantarea educatiei nationale se aloca
anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice
locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.
Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obtine si
utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare
stiintifica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din
produsul intern brut al anului respectiv.
Art. 9 (1) Principiile finantarii invatamantului preuniversitar
sunt urmatoarele:
a) transparenta fundamentarii si alocarii fondurilor;
b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invatamant
de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele
urmarite;
d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare
coerente si stabile;
e) eficienta utilizarii resurselor.
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si
pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat,
particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura
finantarea de baza pentru invatamantul profesional si liceal
acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pentru cel
postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele
costului standard per elev sau per prescolar, dupa metodologia
elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(3) Invatamantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati,
niveluri, cicluri si programe de studii se pot percepe taxe, in
conditiile stabilite de prezenta lege.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
prin organismul specializat, stabileste anual costul standard per
prescolar/elev, cost care sta la baza finantarii de baza. De suma
aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatamantul
preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din
invatamantul general obligatoriu, profesional si liceal, particular
si confesional, care studiaza in unitati de invatamant acreditate
si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare.
(5) Finantarea de baza a invatamantului preuniversitar se
face dupa principiul "resursa financiara urmeaza elevul", in baza
caruia alocatia bugetara aferenta unui elev sau unui prescolar
se transfera la unitatea de invatamant la care acesta invata, cu
respectarea prevederilor alin. (2)—(4).
(6) Invatamantul poate sa fie finantat si direct de catre
operatori economici, precum si de alte persoane fizice sau
juridice, in conditiile legii.
(7) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii,
taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
Art. 10 (1) In RomAnia, invatamantul este serviciu de
interes public si se desfasoara, in conditiile prezentei Legi, in
limba romana, precum si in limbile minoritatilor nationale si in
limbi de circulatie Internationala.
(2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati
de invatamant sau formatiuni de studiu cu limba de predare
romana si/sau, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilOr
nationale ori se asigura scolarizarea fiecarui elev in limba sa
materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.
(3) Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de
stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani. Planurile de
invatamant trebuie sa cuprinda numarul de ore necesar si
suficient invatarii limbii romane. Autoritatile administratiei publice
asigura conditiile materiale si resursele umane care sa permita
insusirea limbii romane.
(4) In sistemul national de invatamant, documentele scolare
si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, Tineretului si sportului, se intocmesc numai
in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot
fi redactate in limba de predare.
(5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite,
la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale
altor inscrisuri scolare si universitare proprii, cu respectarea
prevederilor legale.
Art. 11 (1) Guvernul sprijina invatamantul in limba romana
in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului
respectiv.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in
colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii
Romane, poate organiza unitati de invatamant cu predare in
limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale
ale Romaniei in strainatate, poate sustine lectorate in
universitati din strainatate, precum si cursuri de limba, cultura si
civilizatie romaneasca.
Art. 12 (1) Statul sustine anteprescolarii, prescolarii, elevii
si studentii cu probleme si nevoi sociale, precum si pe aceia cu
cerinte educationale speciale.
(2) Statul acorda burse sociale de studii elevilor si studentilor
proveniti din familii defavorizate, precum si celor institutionalizati,
in conditiile legii.
(3) Statul acorda premii, burse, locuri in tabere si alte
asemenea stimulente elevilor si studentilor cu performante
scolare si universitare, precum si cu rezultate remarcabile in
educatia si formarea lor profesionala sau in activitati culturale si
sportive.
(4) Elevii si studentii care beneficiaza de burse sociale de
studii pot primi si burse pentru performante scolare si
universitare.
(5) Statul si alti factori interesati sustin financiar activitatile
de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si
studentilor.
(6) Statul garanteaza dreptul la educatie al tuturor
persoanelor cu cerinte educationale speciale. Invatamantul
special si special integrat sunt parte componenta a sistemului
national de invatamant preuniversitar.
(7) Invatamantul special si special integrat reprezinta o forma
de instruire scolara diferentiata, adaptata, precum si o forma de
asistenta educationala, sociala si medicala complexa, destinata
persoanelor cu cerinte educationale speciale.
(8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de
a invata intr-o unitate de invatamant vor fi sprijiniti prin
decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiata unitate
de invatamant sau vor primi cazare si masa gratuite in
internatele scolare, cu exceptia celor inscrisi in invatamantul
postliceal.
Art. 13 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii este un drept
garantat de lege.
(2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea
activitatilor de invatare realizate de fiecare persoana, incepand
cu educatia timpurie, in scopul dobandirii de cunostinte, formarii
de deprinderi/abilitati si dezvoltarii de aptitudini semnificative din
perspectiva personala, civica, sociala si/sau ocupationala.
Art. 14 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile
nationale in domeniul educatiei, cu consultarea asociatiilor
reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative
reprezentative ale parintilor, Consiliului National al Rectorilor,
structurilor asociative ale universitatilor si scolilor de stat,
particulare si confesionale, Consiliului Minoritatilor Nationale,
sindicatelor reprezentative din invatamant, asociatiilor
reprezentative ale elevilor, asociatiilor reprezentative ale
studentilor, autoritatilor administratiei publice, mediului de afaceri
si organizatiilor neguvernamentale finantatoare care sustin
programe educative/federatii ale furnizorilor de servicii sociale.
(2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului publicprivat.
Art. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
organizarea unui invatamant teologic specific in cadrul
invatamantului de stat in universitatile de stat existente, ca
facultati cu dubla subordonare, destinat pregatirii personalului
de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru
absolventii invatamantului liceal, proportional cu ponderea
numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii, potrivit
recensamantului oficial. Infiintarea, organizarea si functionarea
acestui invatamant se realizeaza potrivit legii.
(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza
invatamant confesional prin infiintarea si administrarea propriilor
unitati si institutii de invatamant particular, conform prevederilor
prezentei legi.
Titlul II - Invatamantul preuniversitar
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 16 (1) Invatamantul general obligatoriu este de
10 clase si cuprinde invatamantul primar si cel gimnazial.
Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel mai tarziu in
anul 2020.
(2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase, la
forma cu frecventa, inceteaza la varsta de 18 ani.
(3) In scopul realizarii finalitatilor educatiei si a formarii
profesionale prin sistemul national de invatamant, invatamantul
liceal de stat este generalizat si gratuit.
Art. 17 Pe durata scolarizarii in invatamantul
preuniversitar, cu exceptia invatamantului postliceal, copiii
beneficiaza de alocatia de stat pentru copii, in conditiile legii.
Art. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar,
gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara,
parte a trunchiului comun. Elevilor apartinand cultelor
recunoscute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigura
dreptul constitutional de a participa la ora de religie, conform
confesiunii proprii.
(2) La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor
sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa
nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se
incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si
pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat
conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul
didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat in
baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului si cultele religioase
recunoscute oficial de stat.
Art. 19 (1) In sistemul national de invatamant, unitatile de
invatamant de stat au personalitate juridica daca se organizeaza
si functioneaza, dupa caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, prescolari si anteprescolari;
c) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari;
d) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari, in cazul
unitatilor de invatamant special.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile
administrativ-teritoriale in care numarul total al elevilor,
prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile
alin. (1), se organizeaza o singura unitate de invatamant cu
personalitate juridica.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de
necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor sau
tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de
invatamant preuniversitar cu personalitate juridica, cu predare in
limba romana.
(4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare
profesionala, autoritatile administratiei publice locale, in baza
avizului conform al inspectoratelor scolare, aproba organizarea,
functionarea si, dupa caz, dizolvarea unor structuri de
invatamant, fara personalitate juridica — ca parti ale unei unitati
de invatamant cu personalitate juridica — si subordonate
aceluiasi ordonator principal de credite, in conditiile legii.
(5) In cazul unitatilor de invatamant confesional
preuniversitar de stat existente la data intrarii in vigoare a
prezentei legi, cultele respective si Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului au obligatia ca, in termen de
6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa elaboreze o
metodologie de functionare aprobata prin hotarare a Guvernului,
care stabileste relatia juridica, patrimoniala, financiara si
administrativa.
Art. 20 (1) Autoritatile administratiei publice locale
asigura, in conditiile legii, buna desfasurare a invatamantului
preuniversitar in localitatile in care acestea isi exercita
autoritatea.
(2) Neindeplinirea de catre autoritatile administratiei publice
locale a obligatiilor ce le revin in organizarea si functionarea
invatamantului preuniversitar se sanctioneaza conform legii.
Art. 21 (1) Sistemul de invatamant preuniversitar are
caracter deschis. In invatamantul preuniversitar, trecerea
elevilor de la o unitate scolara la alta, de la o clasa la alta, de la
un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile
stabilite prin metodologia elaborata de catre Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Elevii din invatamantul preuniversitar de stat si particular
se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat sau
particular, cu acordul unitatii primitoare.
(3) Statul garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza
pluralismului educational, in acord cu particularitatile de varsta
si individuale.
(4) Elevii cu performante scolare exceptionale pot promova
2 ani de studii intr-un an scolar la decizia unitatii de invatamant,
pe baza unei metodologii nationale aprobate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Capitolul II - Structura sistemului national de invatamant preuniversitar
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 22 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar
este constituit din ansamblul unitatilor de invatamant de stat,
particulare si confesionale autorizate/acreditate.
(2) Invatamantul preuniversitar este organizat pe niveluri,
forme de invatamant si, dupa caz, filiere si profiluri si asigura
conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie si
pentru profesionalizarea progresiva.
Art. 23 (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar
cuprinde urmatoarele niveluri:
a) educatia timpurie (0—6 ani), formata din nivelul
anteprescolar (0—3 an i) si invatamantul prescolar (3—6 ani),
care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;
b) invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si
clasele I—IV;
c) invatamantul secundar, care cuprinde:
( i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care
cuprinde clasele V—IX;
(i i) invatamantul secundar superior sau liceal, care
cuprinde clasele de liceu X—XII/XIII, cu urmatoarele
filiere: teoretica, vocationala si tehnologica;
d) invatamantul profesional, cu durata intre 6 luni si 2 ani;
e) invatamantul tertiar nonuniversitar, care cuprinde
invatamantul postliceal.
(2) Invatamantul liceal, vocational si tehnologic, invatamantul
profesional si invatamantul postliceal se organizeaza pentru
specializari si calificari stabilite de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, in conformitate cu Registrul
national al calificarilor.
Art. 24 (1) Invatamantul general obligatoriu este format
din invatamantul primar si invatamantul secundar inferior.
(2) Invatamantul tehnic cuprinde clasele a XII-a si a XIII-a din
invatamantul liceal, filiera tehnologica.
(3) Invatamantul profesional si tehnic este format din:
invatamant profesional, invatamant tehnic si invatamant
postliceal.
Art. 25 (1) Formele de organizare a invatamantului
preuniversitar sunt: invatamant cu frecventa si invatamant cu
frecventa redusa.
(2) Invatamantul obligatoriu este invatamant cu frecventa. In
mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult
de 3 ani varsta clasei, invatamantul obligatoriu se poate
organiza si in forma de invatamant cu frecventa redusa, in
conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Pentru copiii cu cerinte educationale speciale sau
nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza
invatamant la domiciliu sau pe langa unitatile de asistenta
medicala.
Art. 26 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului poate stabili, prin hotarare a Guvernului, functionarea
in sistemul de invatamant preuniversitar a unor unitati-pilot,
experimentale si de aplicatie.
Sectiunea 2 - Educatia anteprescolara
Art. 27 (1) Educatia anteprescolara se organizeaza in
crese si, dupa caz, in gradinite si in centre de zi.
(2) Organizarea unitatilor de educatie timpurie
anteprescolara, continutul educativ, standardele de calitate si
metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin
hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, in termen de maximum 12 luni de la
intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfasurarii
educatiei anteprescolare se face de catre autoritatile
administratiei publice locale, impreuna cu inspectoratele
scolare, cu respectarea standardelor de calitate si a legislatiei in
vigoare.
(4) Tipurile si modalitatile de finantare a serviciilor de
educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin
hotarare a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de la
intrarea in vigoare a prezentei legi. Finantarea din resurse
publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de
educatie timpurie acreditati, de stat sau privati.
(5) Acreditarea furnizorilor de educatie timpurie
anteprescolara se realizeaza in conformitate cu prevederile
metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(6) Statul sprijina educatia timpurie, ca parte componenta a
invatarii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane
sociale. Acestea vor fi acordate in scop educational, conform
legislatiei in domeniul asistentei sociale, in functie de veniturile
familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale.
(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute
la alin. (6) se stabileste prin norme metodologice adoptate prin
hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale.
Sectiunea 3 - Invatamantul prescolar
Art. 28 (1) Invatamantul prescolar se organizeaza in
gradinite cu program normal, prelungit si saptamanal.
Gradinitele pot functiona ca unitati cu personalitate juridica sau
in cadrul altor unitati scolare cu personalitate juridica.
(2) Autoritatile administratiei publice locale si inspectoratele
scolare asigura conditiile pentru generalizarea treptata a
invatamantului prescolar.
Sectiunea 4 - Invatamantul primar
Art. 29 (1) Invatamantul primar se organizeaza si
functioneaza, de regula, cu program de dimineata.
(2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copiii care au implinit
varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. La solicitarea
scrisa a parintilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi
inscrisi in clasa pregatitoare si copiii care implinesc varsta de
6 ani pana la sfarsitul anului calendaristic, daca dezvoltarea lor
psihosomatica este corespunzatoare.
(3) In clasa pregatitoare din invatamantul special sunt inscrisi
copii cu cerinte educationale speciale, care implinesc varsta de
8 ani pana la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisa a
parintilor, a tutorilor legali sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi
in clasa pregatitoare si copii cu cerinte educationale speciale cu
varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anului scolar.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
poate aproba organizarea de programe educationale de tip
"A doua sansa", in vederea promovarii invatamantului primar
pentru persoanele care depasesc cu 4 ani varsta
corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit
acest nivel de invatamant pana la varsta de 14 ani.
Sectiunea 5 - Invatamantul gimnazial
Art. 30 (1) Invatamantul gimnazial se organizeaza si
functioneaza, de regula, cu program de dimineata.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in
colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, prin
inspectoratele scolare, poate organiza programe educationale
de tip "A doua sansa", in vederea promovarii invatamantului
gimnazial pentru persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta
corespunzatoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit
invatamantul secundar, gimnazial.
(3) Absolventii invatamantului gimnazial care nu continua
studiile in invatamantul liceal pot sa finalizeze, pana la varsta
de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionala care
permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului
national al calificarilor.
Sectiunea 6 - Invatamantul liceal
Art. 31 (1) Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere
si profiluri:
a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;
b) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, resurse
naturale si protectia mediului;
c) filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv,
artistic si pedagogic.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invatamant, in
functie de dinamica sociala, economica si educationala,
specializari diferite in cadrul profilurilor prevazute la alin. (1).
(3) Durata studiilor in invatamantul liceal — forma de
invatamant cu frecventa — este de 3 ani pentru filiera teoretica,
de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru
filiera tehnologica, in conformitate cu planurile-cadru aprobate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Pentru unele forme de invatamant cu frecventa si cu frecventa
redusa, durata studiilor se prelungeste cu un an.
(4) Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza, de
regula, ca invatamant cu frecventa. Acesta se poate organiza si
poate functiona si ca invatamant cu frecventa redusa, in unitatile
de invatamant stabilite de inspectoratul scolar, in colaborare cu
autoritatile administratiei publice locale.
(5) Unitatile de invatamant liceal se organizeaza cu una sau
mai multe filiere si unul sau mai multe profiluri. In cadrul
profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari
profesionale sau specializari, conform legii.
(6) Absolventii invatamantului liceal care au dobandit formal,
nonformal sau informal competente profesionale pot sustine
examen de certificare a calificarii, in conditiile legii. Absolventii
care promoveaza examenul de certificare dobandesc certificat
de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului, conform
Europass.
(7) Unitatile de invatamant in care se organizeaza filiera
tehnologica sau vocationala a liceului sunt stabilite de
inspectoratele scolare, cu consultarea autoritatilor administratiei
publice locale, avand in vedere tendintele de dezvoltare sociala
si economica precizate in documentele strategice regionale,
judetene si locale.
Sectiunea 7 - Invatamantul tehnologic si vocational
Art. 32 (1) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se
poate organiza in cadrul liceelor din filiera tehnologica sau
vocationala, pentru calificari din Registrul national al calificarilor,
actualizat periodic, in functie de nevoile pietei muncii, identificate
prin documente strategice de planificare a ofertei de formare
regionale, judetene si locale.
(2) Invatamantul liceal tehnologic si vocational se poate
organiza si pe baza solicitarilor din partea angajatorilor privati
sau ai Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, pe
baza unor contracte de scolarizare.
(3) Absolventii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau
vocationale care au finalizat un stagiu de pregatire practica pot
sustine examen de certificare a calificarii corespunzator nivelului
de certificare stabilit prin Cadrul national al calificarilor.
(4) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei
tehnologice sau vocationale se pot organiza la nivelul unitatii de
invatamant si/sau la operatorii economici ori institutiile publice
cu care unitatea de invatamant are incheiate contracte pentru
pregatire practica sau la organizatii-gazda din strainatate, in
cadrul unor programe ale Uniunii Europene — componenta de
formare profesionala initiala. Durata stagiului de pregatire
practica este stabilita prin planul-cadru de invatamant, aprobat
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(5) Operatorii economici care asigura, pe baza de contract cu
unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de pregatire
practica a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practica sau
locuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati
fiscale, potrivit prevederilor legale.
Sectiunea 8 - Invatamantul profesional
Art. 33 (1) Invatamantul profesional se poate organiza in
scoli profesionale care pot fi unitati independente sau afiliate
liceelor tehnologice, de stat sau particulare.
(2) Pregatirea prin invatamantul profesional se realizeaza pe
baza standardelor de pregatire profesionala aprobate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in urma
consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregatire
profesionala se realizeaza pe baza standardelor ocupationale
validate de comitetele sectoriale.
(3) Absolventii invatamantului profesional, care promoveaza
examenul de certificare a calificarii profesionale, dobandesc
certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al
certificatului, conform Europass.
(4) Modul de organizare si de desfasurare a examenului de
certificare a calificarii profesionale este reglementat de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin
metodologie, care se da publicitatii la inceputul ciclului.
(5) Absolventii invatamantului profesional, care promoveaza
examenul de certificare a calificarii profesionale, pot urma
cursurile invatamantului liceal cu frecventa redusa.
(6) Absolventii invatamantului gimnazial care intrerup studiile
pot finaliza, pana la varsta de 18 ani, cel putin un program de
pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari
corespunzatoare Cadrului national al calificarilor.
(7) Programele de pregatire profesionala, prevazute la
alin. (6), sunt organizate prin unitatile de invatamant de stat si
sunt gratuite, in conditiile in care sunt finalizate pana la varsta
de 18 ani.
(8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala
sunt stabilite de unitatea de invatamant, pe baza standardelor
ocupationale, prin consultare cu angajatorii.
(9) Programele de pregatire profesionala se finalizeaza cu
examen de certificare a calificarii. Organizarea si desfasurarea
examenului de certificare a calificarii sunt reglementate de
Autoritatea Nationala pentru Calificari.
(10) Statul sustine invatamantul profesional si invatamantul
liceal — filiera tehnologica sau vocationala, prin:
a) recunoasterea in invatamantul tertiar nonuniversitar a
studiilor obtinute in cadrul invatamantului liceal – filiera
tehnologica sau vocationala, in baza unui regulament propriu;
b) finantarea partiala la scolarizarea in cadrul scolilor
postliceale de stat;
c) burse speciale si alte forme de sprijin material.
Sectiunea 9 - Invatamantul militar preuniversitar
Art. 34 (1) Invatamantul preuniversitar din sistemul de
aparare, ordine publica si securitate nationala este invatamant
de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si
cuprinde: invatamant liceal militar si invatamant postliceal pentru
formarea maistrilor militari, a subofiterilor, agentilor de politie si
agentilor de penitenciare.
(2) Structura organizatorica, profilurile, specializarile/calificarile
profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de
selectionare a candidatilor pentru invatamantul preuniversitar
militar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate
nationala se propun Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului de ministerele interesate si de alte institutii cu
responsabilitati in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii
nationale potrivit fiecarei arme, specializari si forme de
organizare a invatamantului si se aproba conform prevederilor
prezentei legi valabile pentru institutiile de invatamant civil.
(3) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul liceal
militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii
Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului. Planurile-cadru de invatamant
pentru invatamantul postliceal din sistemul de aparare, ordine
publica si securitate nationala se elaboreaza de Ministerul
Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor,
Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile
apararii, ordinii publice si securitatii nationale, in conformitate
cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile
cu asigurarea calitatii, si se avizeaza de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate
militara se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si de
alte institutii cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si
securitatii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 35 Ministerul Apararii Nationale, Ministerul
Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu
atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitatii
nationale coordoneaza si controleaza unitatile de invatamant
militar preuniversitar, impreuna cu Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare
judetene/al municipiului Bucuresti.
Art. 36 Conducerea operativa a unitatilor de invatamant
preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si
securitate nationala se asigura de comandantul/directorul numit
prin ordin al conducatorilor ministerelor si institutiilor de ordine
publica si siguranta nationala, care este si presedintele
consiliului de administratie/consiliului de conducere. In
activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de
loctiitorul comandantului pentru invatamant/directorul adjunct.
Directorul adjunct/Loctiitorul comandantului pentru invatamant
este si presedintele consiliului profesoral.
Art. 37 (1) Personalul didactic din unitatile de invatamant
preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si
securitate nationala se constituie din personalul didactic
prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari, de
ordine si securitate publica.
(2) Personalul didactic din unitatile de invatamant
preuniversitar din sistemul militar de aparare, ordine publica si
securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din
prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate,
respectiv de functionar public cu statut special.
(3) Functiile didactice pentru corpul instructorilor militari din
unitatile de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare,
ordine publica si securitate nationala, conditiile care se cer
pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si
responsabilitatile se stabilesc prin instructiuni proprii.
Art. 38 Finantarea invatamantului preuniversitar din
sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala este
asigurata de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul
Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu
atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si
securitatii nationale din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 39 Certificatele de absolvire si competente
profesionale dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in
rezerva, in conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele
ale absolventilor institutiilor civile de invatamant cu profil
apropiat si de acelasi nivel.
Art. 40 Institutiile de invatamant preuniversitar din cadrul
sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala,
precum si specializarile/calificarile profesionale din cadrul
acestora se supun mecanismelor de asigurare a calitatii, ca si
institutiile de invatamant civil.
Art. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul
militar, de ordine publica si securitate nationala se face prin
ordine, regulamente si instructiuni proprii.
Sectiunea 10 -Invatamantul de arta si invatamantul sportiv
Art. 42 (1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv
se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si
invatamantul sportiv de stat se stabilesc de catre autoritatile
administratiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor
scolare, potrivit legii.
(3) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu
invatamantul gimnazial;
b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor
specifice;
c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate specificului
acestui invatamant;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe clase,
pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
e) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si
pentru invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele
educationale stabilite pentru profilul respectiv.
(4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, la
propunerea autoritatilor administratiei publice locale, a
inspectoratelor scolare, a Ministerului Culturii si Patrimoniului
National si/sau a institutiilor publice de cultura impreuna cu
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se pot
organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar
de stat cu program sportiv sau de arta, integrat ori suplimentar.
(5) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv integrat se
organizeaza in scolile si liceele cu program de arta, respectiv
sportiv, precum si in clase cu program de arta sau sportiv,
organizate in celelalte unitati de invatamant primar, gimnazial si
liceal.
(6) Organizarea invatamantului de arta si a invatamantului
sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(7) Unitatile de invatamant cu program sportiv suplimentar,
denumite cluburi sportive scolare, se constituie ca unitati de
invatamant de nivel liceal, independente sau afiliate pe langa
alte unitati de invatamant de acelasi nivel.
(8) Pentru buna desfasurare a activitatii, cluburile sportive
scolare beneficiaza de baze sportive proprii si de acces in
bazele sportive care apartin celorlalte unitati de invatamant, cu
acordul conducerilor acestor unitati de invatamant.
(9) Elevii au acces liber in cluburile sportive, in palatele si
cluburile copiilor.
(10) Pentru buna desfasurare a activitatilor artistice, unitatile
de invatamant gimnazial si liceal beneficiaza de sali de repetitie
si spectacol proprii sau de acces la salile unitatilor de
invatamant de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(11) Cluburile sportive scolare pot sa fie finantate si de
autoritatile administratiei publice locale.
(12) Toti elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrisi
intr-un Registru national al performantelor sportive, in baza
reglementarilor aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 43 (1) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice
de performanta, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica,
concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, precum si
festivaluri si acorda burse si alte forme de sprijin material.
(2) Pentru activitatile sportive, in structura Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului functioneaza
Federatia Sportului Scolar si Universitar.
(3) Ministerul Culturii si Patrimoniului National si celelalte
ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman,
federatiile sportive nationale, autoritatile locale, precum si
institutiile de cultura pot sprijini financiar si material activitatile
de performanta in domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
colaboreaza cu institutii, cu organizatii si cu alte persoane
juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea
resurselor financiare si materiale necesare desfasurarii, in bune
conditii, a invatamantului de arta si invatamantului sportiv
integrat si suplimentar, precum si a competitiilor artistice si
sportive de nivel regional si national.
Sectiunea 11 - Invatamantul postliceal
Art. 44 (1) Invatamantul postliceal se organizeaza pentru
calificari profesionale inscrise in Registrul national al calificarilor,
stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului.
(2) Invatamantul postliceal face parte din invatamantul
profesional si tehnic si este partial subventionat de stat.
(3) Invatamantul postliceal special face parte din
invatamantul profesional si tehnic si este integral subventionat
de stat.
(4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5) Invatamantul postliceal are o durata de 1—3 ani, in
functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite
pentru educatie si formare profesionala.
(6) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat, organizat
in conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanteaza prin
bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, din sumele
defalcate din venituri ale bugetului de stat si din venituri ale
bugetelor locale. Scolarizarea poate sa fie finantata si de catre
solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu
unitatea de invatamant care asigura scolarizarea. Statul sustine
si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru
invatamantul postliceal, in parteneriat public-privat.
(7) Cifra de scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat
se aproba prin hotarare a Guvernului. Prin exceptie, cifra de
scolarizare pentru invatamantul postliceal de stat finantat
integral de catre solicitanti, persoane fizice sau juridice, se
aproba, prin decizie, de inspectoratul scolar si se comunica
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8) Admiterea in invatamantul postliceal se face in
conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unei
metodologii elaborate de unitatea de invatamant, prin
consultarea factorilor interesati.
(9) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal, in
conditiile alin. (8), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de
bacalaureat.
(10) Creditele pentru educatie si formare profesionala
obtinute in invatamantul postliceal pot fi recunoscute pentru
absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, in
baza deciziilor senatului universitar, ca unitati de credite de studii
transferabile pentru nivelul licenta.
Sectiunea 12 - Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale
Art. 45 (1) Persoanele apartinand minoritatilor nationale
au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna, la
toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant preuniversitar,
in conditiile legii.
(2) In functie de necesitatile locale se organizeaza, la cererea
parintilor sau tutorilor legali si in conditiile legii, grupe, clase sau
unitati de invatamant preuniversitar cu predare in limbile
minoritatilor nationale.
(3) La toate formele de invatamant in limba romana, in
limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie
internationala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman
sau cetatean din tarile Uniunii Europene si Confederatia
Elvetiana, indiferent de limba sa materna si de limba in care a
studiat anterior.
(4) In cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile
minoritatilor nationale, singulare in localitate, se pot organiza
clase liceale si profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri,
in conditiile legii.
(5) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale, cu mai multe
unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale,
functioneaza cel putin o unitate scolara cu personalitate juridica,
pentru fiecare limba materna, indiferent de efectivul de elevi.
(6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare
in limbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau
comuna, se acorda personalitate juridica, indiferent de efectivul
de elevi.
(7) Elevii care, in localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea
de a invata in limba lor materna sunt sprijiniti prin decontul
transportului la cea mai apropiata scoala cu predare in limba
materna sau primesc cazare si masa gratuite in internatul unitatii
de invatamant cu predare in limba materna.
(8) Minoritatile nationale au dreptul la reprezentare
proportionala cu numarul de clase in organele de conducere ale
unitatilor de invatamant, ale inspectoratelor scolare sau ale
institutiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenta
profesionala, potrivit legii.
(9) In unitatile scolare cu predare si in limbile minoritatilor
nationale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul
minoritatilor respective, cu respectarea criteriilor de competenta
profesionala.
(10) In unitatile conexe invatamantului preuniversitar din
judetele in care functioneaza forme de invatamant in limbile
minoritatilor nationale se asigura incadrarea cu specialisti si din
randul minoritatilor nationale, cu respectarea criteriilor de
competenta profesionala.
(11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu
predare integrala in limba minoritatilor nationale trebuie sa faca
dovada competentei profesionale in limba minoritatii nationale
respective si au dreptul la pregatire si perfectionare in limba de
predare, in tara sau in strainatate. Fac exceptie de la
necesitatea de a face dovada competentei profesionale in limba
minoritatii nationale respective cadrele didactice care predau
limba si literatura romana.
(12) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
asigura materiale didactice specifice disciplinelor predate in
limba materna.
(13) Pentru elevii apartinand minoritatilor nationale,
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura
manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate in limba de
predare a minoritatilor nationale si manuale traduse din limba
romana sau manuale de import, avizate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru titlurile needitate din
cauza tirajului redus.
(14) In invatamantul in limbile minoritatilor nationale, in
comunicarea interna si in comunicarea cu parintii elevilor si ai
prescolarilor se poate folosi si limba de predare.
(15) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor
nationale, calificativele se comunica in scris si oral si in limba de
predare.
(16) In cadrul Institutului de Stiinte ale Educatiei din
subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului va functiona si o sectie de cercetare si inovare pentru
invatamantul cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(17) In finantarea de baza a unitatii de invatamant
preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, costul
standard per elev si per prescolar se calculeaza dupa un
coeficient marit pe baza factorilor de corectie, luand in
considerare predarea in limba minoritatii nationale sau a limbii
minoritatii nationale. In cazul acestor unitati se are in vedere
izolarea lingvistica, geografica si numarul redus de elevi si
prescolari, precum si elevii prevazuti la alin. (7). Acelasi
coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in
limba romana, in conditii similare.
Art. 46 (1) In cadrul invatamantului preuniversitar cu
predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se
studiaza in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si
literatura romana.
(2) Disciplina Limba si literatura romana se preda pe tot
parcursul invatamantului preuniversitar dupa programe scolare
si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea
respectiva.
(3) Prin exceptie, in unitatile de invatamant cu predare in
limba unei minoritati nationale, ca urmare a cererii parintilor sau
tutorilor legali, la solicitarea organizatiei minoritatii nationale
reprezentate in Parlamentul Romaniei sau, in cazul in care
minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentara, la
solicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale,
predarea disciplinei Limba si literatura romana se face dupa
manualele utilizate in unitatile de invatamant cu predare in limba
romana.
(4) Testele la disciplina Limba si literatura romana se
elaboreaza pe baza programei speciale.
(5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip
din invatamantul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru
elevii din invatamantul cu predare in limbile minoritatilor
nationale se elaboreaza pe baza cerintelor didacticometodologice
stabilite de Curriculumul national.
(6) In invatamantul preuniversitar, activitatea de predare si
de educare la Limba si literatura materna, la istoria si traditiile
minoritatilor nationale respective si la Educatia muzicala se
realizeaza pe baza programelor si a metodologiilor specifice
elaborate de colective de experti cunoscatori ai limbii si ai culturii
minoritatii nationale respective si aprobate, potrivit legii.
(7) Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care
frecventeaza unitati de invatamant cu predare in limba romana
sau in alta limba decat cea materna, li se asigura, la cerere, si
in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura
materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale
respective, ca parte a trunchiului comun. Programele si
manualele disciplinei Istoria si traditiile minoritatii nationale sunt
aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(8) In invatamantul primar, gimnazial si liceal cu predare in
limbile minoritatilor nationale, disciplinele Istoria si Geografia
Romaniei se predau in aceste limbi, dupa programe scolare si
manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba
romana, cu obligatia transcrierii si a insusirii toponimiei si a
numelor proprii romanesti si in limba romana.
(9) In invatamantul gimnazial cu predare in limbile
minoritatilor nationale se introduce, ca disciplina de studiu,
Istoria si traditiile minoritatilor nationale respective, cu predare in
limba materna. Programele scolare si manualele la aceasta
disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(10) In programele si manualele de istorie se vor reflecta
istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.
(11) In invatamantul liceal si postliceal, in care predarea se
face in limba materna pentru disciplinele, respectiv modulele de
pregatire de specialitate, se realizeaza insusirea terminologiei
de specialitate si in limba romana.
(12) In invatamantul preuniversitar, probele de admitere si
probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care
au fost studiate disciplinele respective, in conditiile legii.
Art. 47 (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale —
comuna, oras, municipiu — unde functioneaza mai multe unitati
scolare cu predare in limba romana cel putin una dintre acestea
are personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi.
(2) Unitatile cu predare in limba romana, de nivel gimnazial
sau liceal, unice in municipiu, in oras sau in comuna au
personalitate juridica indiferent de efectivul de elevi.
Sectiunea 13 - Invatamantul special si special integrat
Art. 48 (1) Invatamantul special si special integrat,
organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale
sau alte tipuri de cerinte educationale, stabilite prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se
realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant, diferentiat, in
functie de tipul si gradul de deficienta.
(2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este
organizat, de regula, ca invatamant cu frecventa. In functie de
necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme,
in conformitate cu legislatia in vigoare.
(3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru
serviciile educationale si de asistenta, oferite copiilor cu cerinte
educationale speciale.
Art. 49 (1) Invatamantul special se organizeaza, dupa
caz, in unitati de invatamant special si in unitati de invatamant
de masa.
(2) Invatamantul special integrat se poate organiza in clase
speciale si individual sau in grupe integrate in clase de masa.
Efectivele formatiunilor de studiu din invatamantul special si
special integrat sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, in functie de tipul si gradul deficientei.
(3) Continuturile invatamantului special si special integrat,
demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea
personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul
educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stabilite
prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale
speciale poate fi mai mare decat cea precizata prin prezenta
lege si se stabileste, in functie de gradul si tipul dizabilitatii, prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 50 (1) Evaluarea, asistenta psihoeducationala,
orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor
si a tinerilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de
catre centrele judetene de resurse si de asistenta educationala,
denumite in continuare CJRAE, respectiv de Centrul
Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala,
denumit in continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare si
de orientare scolara si profesionala, pe baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, acordandu-se prioritate integrarii in invatamantul de
masa. CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare.
(2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte
educationale speciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul
CJRAE/CMBRAE, in colaborare cu comisiile pentru protectia
copilului din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului
Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.
(3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa,
nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenta la o categorie
defavorizata, precum si de orice alt criteriu, fapt ce determina
includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale, se
sanctioneaza.
(4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte
educationale speciale se face in unitati de invatamant special
si de masa, cu consultarea factorilor locali interesati.
(5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot
dobandi calificari profesionale corespunzatoare tipului si
gradului de deficienta.
Art. 51 (1) Copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale
speciale, integrati in invatamantul de masa, beneficiaza de
suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante,
de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational
se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin
metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale, scolarizati
in unitatile de invatamant special sau de masa, inclusiv cei
scolarizati in alt judet decat cel de domiciliu, beneficiaza de
asistenta sociala constand in asigurarea alocatiei zilnice de
hrana, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a
imbracamintei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru
copiii aflati in sistemul de protectie a copilului, precum si de
gazduire gratuita in internate sau centrele de asistare pentru
copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directiilor
generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala
si protectia copilului.
Art. 52 (1) Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau
cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4
saptamani se organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul
unitatii sanitare in care acestia sunt internati.
(2) Pentru copiii, elevii si tinerii care, din motive medicale sau
din cauza unei dizabilitati, sunt nedeplasabili, se organizeaza
scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata.
(3) Scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de clase
sau de grupe in spitale se fac de catre inspectoratul scolar, la
propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul
institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private
autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din
strainatate, pentru stimulare, compensare si pentru reducerea
gradului de dizabilitate.
Art. 53 Invatamantul special dispune de planuri de
invatamant, de programe scolare, de programe de asistenta
psihopedagogica, de manuale si de metodologii didactice
alternative, adaptate tipului si gradului de dizabilitate si aprobate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 54 (1) In functie de evolutia copilului se pot face
propuneri de reorientare dinspre scoala speciala spre scoala de
masa si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul
didactic care a lucrat cu copilul in cauza sau de catre parintii
copilului/tutorele legal instituit si de catre psihologul scolar.
Decizia de reorientare se ia de catre comisia de expertiza din
cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al sustinatorului
legal.
Art. 55 (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele
de reeducare, din penitenciarele pentru minori si tineri si din
penitenciarele pentru adulti se realizeaza cu respectarea
Curriculumului national. Resursa umana necesara pentru
scolarizarea acestora este asigurata de catre Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele
scolare.
(2) In vederea obtinerii unei calificari si a integrarii in viata
activa a tinerilor cu cerinte educationale speciale, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, impreuna cu
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, organizeaza
ateliere protejate.
Art. 56 La absolvirea invatamantului special, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si cu alte
organisme guvernamentale sau nonguvernamentale in vederea
integrarii in viata activa, potrivit calificarii obtinute si in conditiile
prevazute de legislatia in vigoare.
Sectiunea 14 - Invatamantul pentru copiii si tinerii capabili de performante inalte
Art. 57 (1) Statul sprijina copiii si tinerii capabili de
performante inalte atat in unitati de invatamant, cat si in centre
de excelenta. Centrele de excelenta sunt infiintate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. (1) este
asigurata de Centrul National de Instruire Diferentiata, infiintat
prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si
financiare pentru sustinerea copiilor si a tinerilor capabili de
performante inalte se asigura de unitatile de invatamant si de
inspectoratele scolare, conform normelor metodologice
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de
performante inalte, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului organizeaza olimpiade si concursuri, tabere de profil,
simpozioane si alte activitati specifice si acorda burse si alte
forme de sprijin material.
(5) Copiii si tinerii capabili de performante inalte beneficiaza,
indiferent de varsta, de programe educative care le respecta
particularitatile de invatare si de orientare a performantei. Aceste
programe sunt de aprofundare a invatarii, de grupare pe abilitati,
de imbogatire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat si
transfer de competenta, de accelerare a promovarii conform
ritmului individual de invatare.
Sectiunea 15 - Programul Scoala dupa scoala
Art. 58 (1) Unitatile de invatamant, prin decizia consiliului
de administratie, pot sa isi extinda activitatile cu elevii dupa orele
de curs, prin programe "Scoala dupa scoala".
(2) In parteneriat cu autoritatile publice locale si cu asociatiile
de parinti, prin programul "Scoala dupa scoala", se ofera
activitati educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea
competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii, precum
si activitati de invatare remediala. Acolo unde acest lucru este
posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizatii
nonguvernamentale cu competente in domeniu.
(3) Programele "Scoala dupa scoala" se organizeaza in baza
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(4) Statul poate finanta programul "Scoala dupa scoala"
pentru copiii si elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.
Sectiunea 16 - Alternativele educationale
Art. 59 (1) In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi
initiate si organizate alternative educationale, cu acordul
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe
baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodica a alternativelor
educationale se fac potrivit legii.
(3) Unitatile de invatamant preuniversitar alternativ dispun
de autonomie organizatorica si functionala, in conformitate cu
specificul alternativei.
(4) La toate formele de invatamant alternativ in limba
romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatie
internationala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman.
(5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din
alternativele educationale au dreptul la recunoasterea de catre
inspectoratele scolare judetene si Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor
realizate de organizatiile, asociatiile, federatiile care gestioneaza
dezvoltarea alternativei respective la nivel national.
Sectiunea 17 - Invatamantul particular si confesional
Art. 60 (1) Invatamantul particular si confesional se
organizeaza conform principiului nonprofit in unitati de
invatamant preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform
legislatiei in vigoare.
(2) Criteriile, standardele si indicatorii de performanta pe care
trebuie sa le indeplineasca unitatile de invatamant preuniversitar
particular si confesional sunt identice cu cele pe care trebuie sa
le indeplineasca unitatile de invatamant de stat.
(3) Unitatile particulare de invatamant sunt unitati libere,
deschise, autonome atat din punct de vedere organizatoric, cat
si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea
privata, garantata de Constitutie.
(4) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si
evaluarea periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar
particular si confesional sunt realizate de catre Agentia Romana
de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, conform
legislatiei in vigoare.
(5) Unitatile de invatamant preuniversitar particular si
confesional acreditate sunt sprijinite de stat, conditiile fiind
stabilite prin hotarare a Guvernului.
(6) Statul sprijina si coordoneaza invatamantul particular si
confesional, in conditiile legii, respectand in intregime drepturile
acestuia.
(7) Directorii unitatilor de invatamant particular sunt numiti
de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea
criteriilor de competenta. Actul de numire se aduce la cunostinta
inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfasoara activitatea
unitatea respectiva.
Capitolul III - Reteaua scolara
Art. 61 (1) Reteaua scolara este formata din totalitatea
unitatilor de invatamant acreditate, respectiv autorizate
provizoriu.
(2) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant de stat si
particular preuniversitar se organizeaza de catre autoritatile
administratiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor
scolare. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal,
reteaua scolara se organizeaza de catre consiliul judetean,
respectiv de catre consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul
conform al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(3) In cadrul retelei scolare se pot infiinta si pot functiona,
conform legii, grupe/clase in alternative educationale integrate
in unitati scolare de stat sau particulare.
(4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta, conform legii,
unitati de educatie timpurie si de invatamant primar, gimnazial,
liceal si postliceal.
(5) Reteaua scolara a unitatilor de invatamant se da
publicitatii la inceputul fiecarui an, pentru anul scolar urmator.
Cifra de scolarizare pentru invatamantul de stat se aproba prin
hotarare a Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea
anului scolar.
(6) In cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar
de stat se pot infiinta si pot functiona, conform legii, unitati de
invatamant cu clase constituite pe baza de contracte de
parteneriat intre unitati de invatamant de stat si particulare
acreditate, intre acestea si operatori economici, precum si intre
institutii din tara si strainatate, pe baza unor acorduri
interguvernamentale.
(7) Unitatile de invatamant preuniversitar, indiferent de tip,
nivel, forma, filiera si profil sunt supuse acreditarii si evaluarii
periodice, conform legii.
(8) Pentru a asigura calitatea invatamantului, la propunerea
autoritatilor administratiei publice locale sau din proprie initiativa,
inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului ridicarea acreditarii/autorizarii
unei unitati de invatamant cu personalitate juridica sau a unei
structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. In
situatia in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in
Invatamantul Preuniversitar, denumita in continuare ARACIP,
retrage acreditarea/autorizatia de functionare, pentru
neindeplinirea conditiilor legale, unei unitati de invatamant,
aceasta isi inceteaza activitatea. Autoritatile administratiei
publice locale realizeaza alocarea elevilor altor unitati scolare,
cu respectarea interesului copiilor si asigurarea logisticii
necesare.
Art. 62 (1) In vederea asigurarii calitatii educatiei si a
optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de invatamant si
autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea
consortiilor scolare.
(2) Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre
unitatile de invatamant, care asigura:
a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale
consortiului;
b) utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant
din consortiu;
c) largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si
recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii
acestora.
(3) Cadrul general pentru infiintarea, desfiintarea si
functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 63 (1) In invatamantul preuniversitar, formatiunile de
studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum
urmeaza:
a) educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii,
dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9;
b) invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie
15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20;
c) invatamantul primar: clasa care cuprinde in medie
20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25;
d) invatamantul gimnazial: clasa care cuprinde in medie
25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30;
e) invatamantul liceal: clasa care cuprinde in medie
25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;
f) invatamantul postliceal: clasa care cuprinde in medie
25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30;
g) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare
si/sau moderate: grupa care cuprinde in medie 10 elevi, dar nu
mai putin de 8 si nu mai mult de 12;
h) invatamantul special pentru elevi cu deficiente grave:
grupa care cuprinde in medie 5 elevi, dar nu mai putin de 4 si nu
mai mult de 6.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in localitatile in
care exista cerere pentru forma de invatamant in limba materna
a unei minoritati nationale, efectivele formatiunilor de studiu pot
fi mai mici decat minimul prevazut de prezenta lege. Decizia
privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu
apartine Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, cu consultarea consiliului de administratie al unitatii
de invatamant respective.
Capitolul IV - Curriculumul invatamantului preuniversitar
Art. 64 (1) In invatamantul preuniversitar se aplica
Curriculumul national elaborat in conformitate cu nevoile
specifice dezvoltarii personale si cu nevoile pietei fortei de munca
si ale fiecarei comunitati, in baza principiului subsidiaritatii.
(2) Curriculumul national reprezinta ansamblul coerent al
planurilor-cadru de invatamant si al programelor scolare din
invatamantul preuniversitar.
Art. 65 (1) Planurile-cadru de invatamant cuprind
disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire
obligatorii si optionale, precum si numarul minim si maxim de
ore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile
de studiu/modulele de pregatire obligatorii, iar curriculumul la
decizia scolii se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregatire optionale.
(3) Programele scolare stabilesc, pentru fiecare disciplina,
domeniul de studiu/modulul de pregatire din planul de invatamant,
finalitatile urmarite si evidentiaza continuturile fundamentale de
ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari
metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora.
(4) Planurile-cadru si programele scolare pentru
disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregatire
obligatorii din invatamantul preuniversitar sunt elaborate de
catre institutiile si organismele abilitate ale Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(5) Curriculumul la decizia scolii se constituie atat din
pachete disciplinare optionale ofertate la nivel national, regional
si local, cat si din pachete disciplinare optionale ofertate la
nivelul unitatii de invatamant. Consiliul de administratie al unitatii
de invatamant, in urma consultarii elevilor, parintilor si pe baza
resurselor disponibile, stabileste curriculumul la decizia scolii.
(6) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de
studiu, respectiv modulele de pregatire optionale se elaboreaza
la nivelul unitatilor de invatamant, cu consultarea consiliului
profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative
a parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale si,
dupa caz, a operatorilor economici cu care unitatea de
invatamant are relatii pentru pregatirea practica a elevilor.
Programele scolare sunt aprobate de consiliul de administratie
al unitatii de invatamant.
(7) In cazul alternativelor educationale, planurile-cadru si
programele scolare sunt elaborate, in proiect, de reprezentanti
ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(8) In invatamantul particular si confesional se utilizeaza
planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru
Curriculumul national aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului sau planurile si programele de
invatamant similare ori alternative invatamantului de stat,
aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare
pentru invatamantul teologic si confesional se elaboreaza de
catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in
colaborare cu fiecare cult in parte, si sunt aprobate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(10) Planurile-cadru de invatamant pentru invatamantul
militar se elaboreaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii
Nationale, si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 66 (1) Numarul de ore alocat disciplinelor din
planurile-cadru de invatamant este de maximum 20 de ore pe
saptamana la invatamantul primar, 25 de ore pe saptamana la
invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la
invatamantul liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare
si evaluare, cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul
didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), numarul maxim
de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru
studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritatilor
nationale si a invatamantului bilingv.
(3) In cadrul Curriculumului national, disciplinele obligatorii
au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul
invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului.
(4) In cadrul Curriculumului national, disciplinele optionale au
o pondere de 20% in planurile-cadru pentru invatamantul
obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu.
(5) Pentru fiecare disciplina si domeniu de studiu, programa
scolara acopera 75% din orele de predare si evaluare, lasand la
dispozitia cadrului didactic 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu respectiv. In functie de
caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte,
profesorul decide daca procentul de 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru invatare
remediala, in cazul copiilor cu probleme speciale, pentru
consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor
capabili de performante superioare, conform unor planuri
individuale de invatare elaborate pentru fiecare elev.
Art. 67 (1) Curriculumul national pentru educatia timpurie
este centrat pe dezvoltarea fizica, cognitiva, emotionala si
sociala a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a
eventualelor deficiente de dezvoltare.
(2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe
multidisciplinare de interventie timpurie, menite sa realizeze
evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea si asistenta
precoce corespunzatoare a celor cu cerinte educationale
speciale sau cu risc in dezvoltarea competentelor personale.
Art. 68 (1) Curriculumul national pentru invatamantul
primar si gimnazial se axeaza pe 8 domenii de competentecheie
care determina profilul de formare a elevului:
a) competente de comunicare in limba romana si in limba
materna, in cazul minoritatilor nationale;
b) competente de comunicare in limbi straine;
c) competente de baza de matematica, stiinte si tehnologie;
d) competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei
ca instrument de invatare si cunoastere;
e) competente sociale si civice;
f) competente antreprenoriale;
g) competente de sensibilizare si de expresie culturala;
h) competenta de a invata sa inveti.
(2) Educatia fizica si sportul in invatamantul preuniversitar
sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invatamant.
(3) Disciplina Tehnologia informatiei si comunicarii constituie
o disciplina optionala pentru elevii din clasele I—IV si este
disciplina obligatorie in invatamantul gimnazial si liceal.
(4) Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste
dezvoltarea fizica, socioemotionala, cognitiva a limbajului si
comunicarii, precum si dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor
in invatare, asigurand totodata puntile catre dezvoltarea celor
8 competente-cheie.
(5) Invatamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si
diversificarea competentelor-cheie si formarea competentelor
specifice in functie de filiera, profil, specializare sau calificare.
Art. 69 (1) In unitatile de invatamant de stat sau
particulare se utilizeaza manuale scolare si alte auxiliare
didactice aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului.
(2) Manualele scolare se elaboreaza si se evalueaza pe baza
programelor scolare aprobate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de
manuale scolare alternative.
(3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor, in
baza libertatii initiativei profesionale, acele manuale scolare din
lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului care vor fi utilizate in procesul didactic.
(4) Elevii si profesorii din invatamantul de stat si din
invatamantul obligatoriu particular acreditat/autorizat
beneficiaza de manuale scolare gratuite, atat pentru
invatamantul in limba romana, cat si pentru cel in limbile
minoritatilor nationale, in conditiile legii.
(5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri
metodologice care, prin continut, sunt in conformitate cu
prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot
selecta si utiliza la clasa, in baza libertatii initiativei profesionale,
in scopul imbunatatirii calitatii procesului educational.
Art. 70 (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare
si informare se organizeaza si functioneaza pe baza unui
regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(2) Se infiinteaza Biblioteca Scolara Virtuala si Platforma
scolara de e-learning, care includ programe scolare, exemple
de lectii pentru toate temele din programele scolare, ghiduri
metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse
digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile
ulterioare, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
obtinand dreptul de publicare din partea autorilor, astfel incat
aceste resurse sa fie accesibile permanent si gratuit oricarui elev
sau profesor.
(3) Unitatile de invatamant utilizeaza platforma scolara de
invatare pentru a acorda asistenta elevilor in timpul sau in afara
programului scolar ori pentru cei care, din motive de sanatate,
temporar nu pot frecventa scoala.
(4) Infiintarea, gestiunea si imbogatirea permanenta a
Bibliotecii Scolare Virtuale si a Platformei scolare de e-learning
intra in responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Capitolul V - Evaluarea rezultatelor invatarii
Sectiunea 1 - Dispozitii generale privind evaluarea
Art. 71 (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta si de
a optimiza invatarea.
(2) Toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor
nationale de evaluare pentru fiecare disciplina, domeniu de
studiu, respectiv modul de pregatire.
(3) Rezultatele evaluarii se exprima, dupa caz, prin
calificative, in invatamantul primar, respectiv prin note de la 1 la
10, in invatamantul secundar si in invatamantul tertiar
nonuniversitar, sau prin punctaje, in mod similar testelor
internationale.
(4) Controlul utilizarii si al respectarii standardelor nationale
de evaluare de catre cadrele didactice se realizeaza prin
inspectia scolara.
(5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor
nationale si a metodologiilor de evaluare constituie abatere
disciplinara si se sanctioneaza conform prevederilor prezentei
legi.
Art. 72 (1) Evaluarea se centreaza pe competente, ofera
feed-back real elevilor si sta la baza planurilor individuale de
invatare. In acest scop se va crea o banca de instrumente de
evaluare unica, avand functie orientativa, pentru a-i ajuta pe
profesori in notarea la clasa.
(2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza, in mod
obligatoriu, de educatie remediala.
Art. 73 (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea
diplomelor, a certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute in urma
evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati
de invatare, in diferite contexte, precum si produse sau rezultate
ale acestor activitati, in contexte de invatare formale,
nonformale si informale.
(2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii
invatarii. Utilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare
si reprezinta cartea de identitate educationala a elevului.
Sectiunea 2 - Structura si caracteristicile evaluarilor
Art. 74 (1) La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic
responsabil intocmeste, in baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, un raport
de evaluare a dezvoltarii fizice, socioemotionale, cognitive, a
limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltarii capacitatilor
si atitudinilor de invatare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare scoala, in baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea
competentelor fundamentale: scris—citit si matematica.
Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor
individualizate de invatare ale elevilor. Rezultatele evaluarii si
planurile individualizate se comunica parintilor elevilor si
constituie documente din portofoliul educational al elevului.
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului realizeaza, prin esantionare, o evaluare
la nivel national a competentelor fundamentale dobandite in
ciclul primar, dupa modelul testarilor internationale, pentru
diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar.
(4) La finalul clasei a VI-a, toate scolile, in baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea
elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comunicare,
matematica si stiinte. Proba de limba si comunicare va cuprinde
limba romana si limba moderna I, iar pentru elevii din clasele cu
predare in limbile minoritatilor nationale, si limba materna.
Rezultatele evaluarilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor
individualizate de invatare ale elevilor si pentru preorientarea
scolara catre un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluarii si
planurile individualizate de invatare se comunica parintilor
elevilor si sunt trecute in portofoliul educational al elevului.
(5) La finalul clasei a IX-a, in baza unei metodologii elaborate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se
realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor.
Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar
testelor internationale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele
probe:
a) o proba scrisa la limba si literatura romana;
b) o proba scrisa la limba materna;
c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte;
d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala;
e) o proba practica de utilizare a calculatorului, sustinuta in
timpul anului;
f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a
competentelor civice si sociale, sustinuta in timpul anului.
(6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul
educational al elevului.
Art. 75 (1) Absolventii invatamantului gimnazial
dobandesc diploma de absolvire, parte a portofoliului
educational, si foaia matricola, parte a portofoliului educational.
(2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in
invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de
consiliere si de orientare scolara si profesionala. Numarul de
locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al
absolventilor clasei a IX-a.
Art. 76 (1) Dupa absolvirea gimnaziului, elevii urmeaza
liceul sau scoala profesionala.
(2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se
realizeaza dupa urmatoarea procedura:
a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste
numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se
va realiza pe baza portofoliului educational al elevului;
b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat
numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se
face luand in calcul in proportie de 70% portofoliul educational
al elevului, media de absolvire a invatamantului obligatoriu,
precum si media la probele de la evaluarea nationala de la
sfarsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la
proba de admitere stabilita de unitatea de invatamant.
(3) In cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza
portofoliului educational al elevului.
(4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a
admiterii in clasa a X-a este elaborata de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului si este data publicitatii, pentru
fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a.
Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public disciplina
sau disciplinele la care se sustine proba de admitere,
programele, procedurile de organizare a acesteia, precum si
modul de utilizare a portofoliului educational, pana, cel mai
tarziu, la inceputul clasei a VIII-a. Proba suplimentara de
admitere se va sustine la cel mult doua discipline.
Art. 77 (1) Absolventii invatamantului liceal primesc
diploma de absolvire si foaia matricola, parte a portofoliului
educational, care atesta finalizarea studiilor liceale si care
confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul
postliceal, precum si dreptul de sustinere a examenului de
bacalaureat.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine
examenul national de bacalaureat.
(3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si
promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si
diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in
invatamantul superior, in conditiile legii.
(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea
urmatoarelor probe:
— proba A de evaluare a competentelor lingvistice de
comunicare orala in limba romana;
— proba B de evaluare a competentelor lingvistice de
comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat
studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
— proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua
limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul
invatamantului liceal. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul
de competenta corespunzator Cadrului european comun de
referinta pentru limbi. Elevii care promoveaza, pe parcursul
invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere
internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in
limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea
rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului;
— proba D de evaluare a competentelor digitale. Rezultatul
evaluarii se exprima prin nivelul de competenta, in raport cu
standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care
promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar,
examene cu recunoastere europeana pentru certificarea
competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si la
echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
— proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe
durata invatamantului liceal, dupa cum urmeaza:
a) proba scrisa la Limba si literatura romana — proba
comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si
specializarile;
b) proba scrisa la Limba si literatura materna — proba
comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si
specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a
minoritatilor nationale;
c) doua probe scrise, diferentiate dupa cum urmeaza:
1. pentru profilul real din filiera teoretica:
( i) matematica;
(i i) proba transdisciplinara din stiinte: fizica, chimie,
biologie;
2. pentru profilul umanist din filiera teoretica:
( i) o limba de circulatie internationala;
(i i) proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte
socioumane;
3. pentru filiera tehnologica:
( i) proba scrisa disciplinara specifica profilului;
(i i) proba transdisciplinara specifica domeniului de
pregatire;
4. pentru filiera vocationala:
( i) proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului
ori specializarii;
(i i) proba transdisciplinara specifica profilului sau
specializarii.
(5) Continuturile programelor de examen sunt stabilite de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau
publicitatii elevilor la inceputul primei clase de liceu, in conditiile
legii. Calendarul, metodologia, precum si modul de organizare
si desfasurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau
publicitatii, pentru fiecare generatie, la inceputul ultimei clase de
liceu.
(6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializari sau calificari,
stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, absolventii invatamantului liceal pot sustine un
examen de certificare a calificarii, separat de examenul de
bacalaureat. Continutul, calendarul si modul de organizare ale
examenului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii,
pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul ultimei clase
de liceu.
(7) Absolventii invatamantului liceal care sustin si
promoveaza examenul de certificare a calificarii primesc
certificat de calificare corespunzator nivelului stabilit prin Cadrul
national al calificarilor si suplimentul descriptiv al certificatului in
format Europass.
(8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata
de promovarea examenului de bacalaureat.
Art. 78 (1) Examenul national de bacalaureat se
considera promovat de catre absolventii invatamantului
secundar superior, liceal, care indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a) au sustinut probele A, B, C si D prevazute la art. 77
alin. (4);
b) au sustinut probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4)
si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea;
c) au obtinut media aritmetica, calculata cu doua zecimale
exacte, a notelor obtinute la probele scrise E prevazute la art. 77
alin. (4) cel putin egala cu 6.
(2) In urma promovarii examenului national de bacalaureat,
absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.
(3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A, B, C
si D prevazute la art. 77 alin. (4) li se elibereaza certificate care
atesta nivelul de competenta lingvistica, respectiv nivelul de
competenta digitala. Eliberarea acestor certificate nu este
conditionata de promovarea probelor scrise E prevazute la
art. 77 alin. (4).
(4) In cazul nepromovarii examenului national de
bacalaureat, pot fi recunoscute in sesiunile urmatoare, la cerere,
rezultatele la evaluarile A, B, C si D sustinute conform
prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele
scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu
cel putin nota 5.
(5) In decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni
ale examenului national de bacalaureat.
(6) Candidatii proveniti din invatamantul preuniversitar pot
sustine examenul national de bacalaureat si examenul de
certificare a calificarii, fara taxa, de cel mult doua ori.
Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de
achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(7) Evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4) se
organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant, in
timpul anului scolar, pe parcursul semestrului al II-lea, in fata
unei comisii prezidate de directorul unitatii de invatamant si
numite prin decizie a inspectorului scolar general, in conditiile
stabilite prin metodologie specifica.
(8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat,
prevazute la art. 77 alin. (4), se sustin dupa incheierea cursurilor,
in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar.
(9) Comisia prevazuta la alin. (8) este condusa de un
presedinte, numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului dintre cadrele didactice universitare de
predare, avand titlul stiintific de doctor, sau de un cadru didactic
din invatamantul liceal, avand gradul didactic I si performante
profesionale deosebite, dintr-o unitate de invatamant situata in
alt judet decat cel in care se afla unitatea de invatamant din care
provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national
de bacalaureat.
(10) Comisia prevazuta la alin. (8) este alcatuita exclusiv din
profesori de la alte unitati de invatamant decat cele din care
provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national
de bacalaureat.
(11) Rezultatele examenului national de bacalaureat se fac
publice prin afisare.
Capitolul VI - Resursa umana
Sectiunea 1 - Beneficiarii educatiei
Art. 79 (1) Beneficiarii primari ai invatamantului
preuniversitar sunt anteprescolarii, prescolarii si elevii.
(2) Beneficiarii secundari ai invatamantului preuniversitar
sunt familiile anteprescolarilor, ale prescolarilor si ale elevilor.
(3) Comunitatea locala si societatea, in general, sunt
beneficiari tertiari ai invatamantului preuniversitar.
Art. 80 (1) Invatamantul preuniversitar este centrat pe
beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea
reprezentantilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului
National al Elevilor sau a altor asociatii reprezentative ale
elevilor, si prin consultarea obligatorie a reprezentantilor
beneficiarilor secundari si tertiari, respectiv a structurilor
asociative reprezentative ale parintilor, a reprezentantilor
mediului de afaceri, a autoritatilor administratiei publice locale
si a societatii civile.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
impreuna cu Consiliul National al Elevilor si organizatiile
guvernamentale si nonguvernamentale reprezentative,
elaboreaza un statut in care sunt prevazute drepturile si
indatoririle elevilor, care se aproba prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. In baza acestui
statut, fiecare unitate de invatamant isi elaboreaza regulamentul
scolar propriu.
Art. 81 (1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din
invatamantul preuniversitar au drepturi egale la educatie, prin
activitati extrascolare organizate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Activitatile extrascolare sunt realizate in cadrul unitatilor
de invatamant preuniversitar, in cluburi, in palate ale copiilor, in
tabere scolare, in baze sportive, turistice si de agrement sau in
alte unitati acreditate in acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul si competentele
unitatilor care ofera educatie extrascolara se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului.
Art. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din
invatamantul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de
performanta, de burse de merit, de burse de studiu si de burse
de ajutor social.
(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat si numarul acestora se
stabilesc anual prin hotarare a consiliului local, respectiv a
consiliului judetean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Criteriile
specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, a
burselor de studiu si a celor de ajutor social se stabilesc anual
in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant, in
limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea
efectuarii de catre elevi a activitatilor scolare.
(4) Elevii pot beneficia si de burse pe baza de contract
incheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau
fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci, in
conditiile legii.
(5) Elevii si cursantii straini din invatamantul preuniversitar
pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Elevii etnici romani cu domiciliul stabil in strainatate
beneficiaza de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 83 (1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile
scolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaza
de asistenta medicala, psihologica si logopedica gratuita, in
cabinete medicale, psihologice si logopedice scolare ori in
unitati medicale de stat.
(2) La inceputul fiecarui an scolar se realizeaza examinarea
starii de sanatate a elevilor, pe baza unei metodologii comune
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si de Ministerul Sanatatii.
(3) Autorizarea sanitara necesara functionarii unitatilor de
invatamant de stat se obtine fara taxe.
Art. 84 (1) Elevii din invatamantul obligatoriu si liceal
acreditat/autorizat beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru
transportul local in comun, de suprafata, naval si subteran,
precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, pe tot
parcursul anului calendaristic.
(2) Ca masura de protectie speciala, elevii orfani, elevii cu
cerinte educationale speciale, precum si cei institutionalizati pot
beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport
mentionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.
(3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu
li se deconteaza cheltuielile de transport din bugetul Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin unitatile de
invatamant la care sunt scolarizati, pe baza de abonament, in
limita a 50 km, sau li se asigura decontarea sumei ce reprezinta
contravaloarea a 8 calatorii dus-intors pe semestru, daca
locuiesc la internat sau in gazda.
(4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul
la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de opera, de film
si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii
publice.
(5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai
statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile
prevazute la alin. (4).
Art. 85 (1) In situatii justificate, elevilor din invatamantul
obligatoriu, scolarizati intr-o alta localitate decat aceea de
domiciliu, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, de masa
si de internat, de catre autoritatile administratiei publice locale
din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al
colectivitatilor locale, al societatilor de binefacere, precum si al
altor persoane juridice sau fizice.
(2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii
liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri
socioeconomice dezavantajate, precum si pentru cei care
frecventeaza scolile profesionale. Modalitatea de subventionare
se stabileste prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 86 (1) Unitatile de invatamant incheie cu parintii, in
momentul inscrierii anteprescolarilor, respectiv a prescolarilor
sau a elevilor, in Registrul unic matricol, un contract educational,
in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale partilor.
Contractul educational-tip este aprobat prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si este particularizat,
la nivelul fiecarei unitati de invatamant, prin decizia consiliului
de administratie.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip
de catre unitatea de invatamant este sanctionata de
inspectoratul scolar, in conformitate cu prevederile metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului.
(3) Parintele sau tutorele legal este obligat sa ia masuri
pentru scolarizarea elevului, pe perioada invatamantului
obligatoriu.
(4) Parintele sau tutorele legal raspunde pentru distrugerile
materiale din patrimoniul scolii, cauzate de elev.
Art. 87 Unitatile de invatamant pot primi donatii din tara
si din strainatate, potrivit reglementarilor legale, daca servesc
politicii educationale a sistemului national de invatamant si daca
nu sunt contrare intereselor statului roman si legislatiei in
vigoare.
Sectiunea 2 - Personalul din invatamantul preuniversitar
Art. 88 (1) Personalul din invatamantul preuniversitar este
format din personal didactic, personal didactic auxiliar si
personal administrativ sau nedidactic.
(2) In invatamantul preuniversitar poate functiona personal
didactic asociat.
(3) Personalul didactic auxiliar este definit conform
prevederilor prezentei legi.
(4) Personalul administrativ isi desfasoara activitatea in baza
Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Art. 89 In invatamantul preuniversitar de stat si particular,
posturile didactice vacante si rezervate se ocupa prin concurs
organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personalitate
juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor
didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta
orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de
legislatia in vigoare.
(2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatamant
cu personalitate juridica se face prin incheierea contractului
individual de munca de catre directorul unitatii, cu aprobarea
consiliului de administratie.
Art. 91 (1) Organizarea si desfasurarea concursului de
ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o
unitate de invatamant sunt coordonate de director. Consiliul de
administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile de
concurs si valideaza rezultatele concursului.
(2) Angajarea prin incheierea contractului individual de
munca a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile
de invatamant cu personalitate juridica se face de catre
directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie.
Art. 92 (1) La nivelul fiecarei unitati si institutii de
invatamant preuniversitar se realizeaza anual evaluarea
activitatii personalului didactic si didactic auxiliar. Metodologia
de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de
administratie privind acordarea calificativului anual si a gradatiei
de merit.
(3) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
dezvolta programul national de stimulare a excelentei didactice,
finantat din propriul buget, din care se premiaza excelenta
didactica.
(4) Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a
implementarii programului national de stimulare a excelentei
didactice se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar
din unitatile de invatamant de stat se face si in functie de
performantele profesionale, conform legii.
(6) Veniturile salariale si extrasalariale ale directorilor si
directorilor adjuncti, precum si salarizarea personalului didactic
din unitatile de invatamant particular se stabilesc prin negociere
intre conducerea persoanei juridice finantatoare si persoana in
cauza, cu avizul consiliului de administratie al unitatii scolare.
(7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al
Municipiului Bucuresti realizeaza auditarea periodica a resursei
umane din invatamantul preuniversitar. Rezultatele auditului se
aduc la cunostinta celor in cauza, consiliului de administratie al
unitatii de invatamant si Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Art. 93 Hotararile privind angajarea, motivarea,
evaluarea, recompensarea, raspunderea disciplinara si
disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitatii de
invatamant de catre consiliul de administratie, cu votul a 2/3 din
totalul membrilor. Directorul unitatii de invatamant emite deciziile
conform hotararilor consiliului de administratie. Angajatorul este
unitatea de invatamant.
Capitolul VII - Conducerea sistemului si a unitatilor de invatamant
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 94 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale, elaboreaza si implementeaza politica nationala in
domeniul invatamantului preuniversitar. Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului are drept de initiativa si de
executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane
din sfera educatiei.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
exercita, in domeniul invatamantului preuniversitar, urmatoarele
atributii:
a) elaboreaza, aplica, monitorizeaza si evalueaza politicile
educationale nationale;
b) monitorizeaza activitatea de evaluare externa;
c) coordoneaza si controleaza sistemul national de
invatamant;
d) avizeaza structura retelei invatamantului preuniversitar si
inainteaza Guvernului, spre aprobare, cifrele de scolarizare, pe
baza propunerilor unitatilor de invatamant, a autoritatilor
administratiei publice locale, a operatorilor economici, avand in
vedere recomandarile studiilor de prognoza, centralizate,
avizate si transmise de catre inspectoratele scolare judetene,
respectiv al municipiului Bucuresti;
e) coordoneaza elaborarea si aproba Curriculumul national si
sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza
respectarea acestora;
f) evalueaza, aproba si achizitioneaza manualele scolare si
asigura finantarea conform legii;
g) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si de
functionare a unitatilor subordonate si a unitatilor conexe;
h) elaboreaza studii de diagnoza si de prognoza in domeniul
invatamantului;
i) asigura omologarea mijloacelor de invatamant;
j) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si
pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
k) asigura scolarizarea specializata si asistenta
psihopedagogica adecvata a copiilor si tinerilor cu dizabilitati sau
cu cerinte educationale speciale;
l) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in
invatamant si propune Guvernului si autoritatilor administratiei
publice locale abilitate masuri corespunzatoare;
m) coordoneaza, monitorizeaza si controleaza
perfectionarea si formarea initiala si continua a personalului
didactic pentru politicile de interes national;
n) elaboreaza politicile nationale in domeniul resurselor
umane;
o) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant
pe baza standardelor nationale;
p) elaboreaza, impreuna cu alte ministere interesate,
strategia colaborarii cu alte state si cu organismele
internationale specializate in domeniul invatamantului, formarii
profesionale si al cercetarii stiintifice;
q) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a
studiilor, a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice
eliberate in strainatate, pe baza unor norme interne, incaseaza
taxe, in lei si in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate
de vizarea si de recunoasterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileste structura anului scolar;
s) elaboreaza metodologii si regulamente pentru asigurarea
cadrului unitar al implementarii politicilor educationale nationale;
t) construieste si asigura functionarea optima a Platformei
scolare de e-learning, precum si a Bibliotecii Scolare Virtuale;
u) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si
pentru dotarea acestora;
v) da publicitatii si prezinta anual Parlamentului raportul
privind starea invatamantului preuniversitar in Romania;
w) coordoneaza colectarea si asigura analiza si interpretarea
datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind
educatia.
(3) In realizarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului infiinteaza, organizeaza si
finanteaza comisii si consilii nationale. Organizarea si
functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. De asemenea,
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului propune
Guvernului infiintarea de agentii.
Art. 95 (1) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul
Scolar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice
deconcentrate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului, cu personalitate juridica, avand in principal
urmatoarele atributii:
a) aplica politicile si strategiile Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului la nivel judetean, respectiv al
municipiului Bucuresti;
b) controleaza aplicarea legislatiei si monitorizeaza calitatea
activitatilor de predare-invatare si respectarea standardelor
nationale/indicatorilor de performanta, prin inspectia scolara;
c) controleaza, monitorizeaza si evalueaza calitatea
managementului unitatilor si institutiilor de invatamant;
d) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei publice
locale, scolarizarea elevilor si monitorizeaza participarea la
cursuri a acestora pe durata invatamantului obligatoriu;
e) coordoneaza admiterea in licee, evaluarile nationale si
concursurile scolare la nivelul unitatilor de invatamant din judet
si, respectiv, din municipiul Bucuresti;
f) monitorizeaza implementarea programelor nationale
initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
pe aria judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a
proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul
programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si
tineretului;
g) mediaza conflictele si litigiile survenite intre autoritatea
administratiei publice locale si unitatile de invatamant;
h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe
ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din
aria judetului/municipiului Bucuresti;
i) prezinta un raport anual privind starea invatamantului pe
teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti. Acest
raport se face public;
j) aproba, la propunerea consiliului local sau a consiliilor
judetene, infiintarea unitatilor pentru educatie timpurie,
invatamant primar si gimnazial;
k) aplica politicile educationale nationale la nivel judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti;
l) acorda consiliere si asistenta unitatilor si institutiilor de
invatamant in gestionarea resurselor umane si a posturilor
didactice la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
m) monitorizeaza activitatile de constituire, de vacantare si
de ocupare a posturilor didactice din unitatile de invatamant;
n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice
calificate angajate in unitatile de invatamant, precum si intreaga
baza de date a educatiei;
o) inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului reteaua scolara din raza lor teritoriala
propusa de autoritatile administratiei publice locale, in
conformitate cu politica educationala, a documentelor strategice
privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional,
judetean si local, dupa consultarea unitatilor de invatamant, a
operatorilor economici si a partenerilor sociali interesati;
p) realizeaza auditarea periodica a resursei umane din
invatamantul preuniversitar;
q) asigura colectarea datelor statistice pentru sistemul
national de indicatori privind educatia.
(2) Structura inspectoratelor scolare judetene, respectiv a
Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un
consiliu consultativ. Functionarea acestora se realizeaza in baza
unui regulament propriu, elaborat si aprobat de consiliul de
administratie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin
al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu
invatamant si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si
inspectori scolari pentru acest tip de invatamant. Acesti
inspectori scolari sunt numiti respectand procedurile prezentei
legi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor
nationale.
(5) In structura inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si
inspectori scolari pentru problemele copiilor si tinerilor proveniti
din medii socioeconomice dezavantajate.
Sectiunea 2 - Conducerea unitatilor de invatamant
Art. 96 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar cu
personalitate juridica sunt conduse de consiliile de administratie,
de directori si de directori adjuncti, dupa caz. In exercitarea
atributiilor ce le revin, consiliile de administratie si directorii
conlucreaza cu consiliul profesoral, cu comitetul de parinti si cu
autoritatile administratiei publice locale.
(2) In unitatile de invatamant de stat consiliul de administratie
este organ de conducere si este constituit din 7, 9 sau
13 membri, astfel:
a) in cazul unitatilor de invatamant de nivel gimnazial cu un
singur rand de clase, consiliul de administratie este format din
7 membri, cu urmatoarea componenta: 3 cadre didactice,
inclusiv directorul; 2 reprezentanti ai parintilor; un reprezentant
al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile
prezentului articol se aplica in mod corespunzator si pentru
invatamantul prescolar si primar;
b) in cazul in care consiliul de administratie este format din
9 membri, dintre acestia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant
al primarului, 2 reprezentanti ai consiliului local si 2 reprezentanti
ai parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept
ai consiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice
din unitatea de invatamant respectiva;
c) in cazul in care consiliul de administratie este format din
13 membri, dintre acestia 6 sunt cadre didactice, un
reprezentant al primarului, 3 reprezentanti ai consiliului local si
3 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directorul adjunct sunt
membri de drept ai consiliului de administratie din cota aferenta
cadrelor didactice din unitatea de invatamant respectiva.
(3) Consiliul de administratie este organul de conducere al
unitatii de invatamant. La sedintele consiliului de administratie
participa, de regula, si un reprezentant al elevilor, cu statut de
observator.
(4) Dupa constituirea consiliului de administratie, membrii
acestuia aleg un presedinte de sedinta din randul cadrelor
didactice, prin hotarare adoptata cu votul secret al majoritatii.
Presedintele de sedinta este ales pentru o perioada de cel mult
un an, conduce sedintele consiliului de administratie si
semneaza hotararile adoptate in aceasta perioada.
(5) In invatamantul particular si confesional, in componenta
consiliului de administratie sunt inclusi reprezentanti ai
fondatorilor. Conducerea consiliului de administratie este
asigurata de persoana desemnata de fondatori. In unitatile
pentru invatamantul general obligatoriu, consiliul de
administratie cuprinde si un reprezentant al consiliului local.
(6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de
cate ori este necesar, la solicitarea directorului sau a doua treimi
dintre membri. Metodologia-cadru de organizare si de
functionare a consiliului de administratie este stabilita prin ordin
al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(7) Consiliul de administratie are urmatoarele atributii
principale:
a) adopta proiectul de buget si avizeaza executia bugetara la
nivelul unitatii de invatamant;
b) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de
directorul unitatii de invatamant;
c) aproba curriculumul la decizia scolii, la propunerea
consiliului profesoral;
d) stabileste pozitia scolii in relatiile cu terti;
e) organizeaza concursul de ocupare a functiilor de director
si de director adjunct;
f) aproba planul de incadrare cu personal didactic si didactic
auxiliar, precum si schema de personal nedidactic;
g) aproba programe de dezvoltare profesionala a cadrelor
didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h) sanctioneaza abaterile disciplinare, etice sau profesionale
ale cadrelor didactice, conform legii;
i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul
concursurilor;
j) aproba orarul unitatii de invatamant;
k) isi asuma raspunderea publica pentru performantele
unitatii de invatamant, alaturi de director;
l) indeplineste orice alte atributii stabilite prin ordine si
metodologii ale ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului, respectiv ale Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(8) Hotararile consiliului de administratie se adopta cu
majoritatea voturilor celor prezenti, mai putin cele prevazute la
art. 93. Hotararile consiliului de administratie care vizeaza
personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea
posturilor, a functiilor de conducere, acordarea gradatiei de
merit, restrangerea de activitate, acordarea calificativelor,
aplicarea de sanctiuni si altele asemenea, se iau prin vot secret.
Membrii consiliului de administratie care se afla in conflict de
interese nu participa la vot.
(9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de
invatamant se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului
de administratie.
Art. 97 (1) Directorul exercita conducerea executiva a
unitatii de invatamant. In cazul unitatilor de invatamant cu
predare integrala in limbile minoritatilor nationale, directorul are
obligatia cunoasterii limbii respective. In cazul unitatilor de
invatamant cu sectii de predare in limbile minoritatilor nationale,
unul dintre directori are obligatia cunoasterii limbii respective. In
aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea
organizatiei care reprezinta minoritatea respectiva in
Parlamentul Romaniei sau, daca minoritatea nu are
reprezentare parlamentara, cu consultarea Grupului
parlamentar al minoritatilor nationale.
(2) Directorul unitatii de invatamant de stat are urmatoarele
atributii:
a) este reprezentantul legal al unitatii de invatamant si
realizeaza conducerea executiva a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unitatii de invatamant;
c) isi asuma, alaturi de consiliul de administratie,
raspunderea publica pentru performantele unitatii de invatamant
pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administratie
regulamentul de organizare si functionare al unitatii de
invatamant;
e) propune spre aprobare consiliului de administratie
proiectul de buget si raportul de executie bugetara;
f) raspunde de selectia, angajarea, evaluarea periodica,
formarea, motivarea si incetarea raporturilor de munca ale
personalului din unitatea de invatamant;
g) indeplineste alte atributii stabilite de catre consiliul de
administratie, conform legii;
h) prezinta anual un raport asupra calitatii educatiei in
unitatea sau in institutia pe care o conduce. Raportul este
prezentat in fata comitetului de parinti si este adus la cunostinta
autoritatilor administratiei publice locale si a inspectoratului
scolar judetean/al municipiului Bucuresti;
i) coordoneaza colectarea si transmite inspectoratului scolar
datele statistice pentru sistemul national de indicatori privind
educatia.
(3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de
invatamant particular si confesional, atributiile, modul de
constituire, precum si durata mandatelor sunt stabilite prin
regulamentele de organizare si functionare a acestora, in
concordanta cu prevederile legale.
(4) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional
exercita conducerea executiva, in stricta conformitate cu
responsabilitatile si atributiile conferite de lege, cu hotararile
consiliului de administratie al unitatii de invatamant si cu
respectarea prevederilor regulamentului de organizare si
functionare a acesteia.
Art. 98 (1) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant
este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea scolara
cu personalitate juridica, este prezidat de catre director si se
intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie, la propunerea
directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii
personalului didactic.
(2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele:
a) gestioneaza si asigura calitatea actului didactic;
b) stabileste Codul de etica profesionala si monitorizeaza
aplicarea acestuia;
c) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat
al unitatii de invatamant, in baza carora se stabileste calificativul
anual;
d) propune consiliului de administratie masuri de optimizare
a procesului didactic;
e) propune consiliului de administratie curriculumul la
dispozitia scolii;
f) propune consiliului de administratie premierea si acordarea
titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite
la catedra;
g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h) propune consiliului de administratie initierea procedurii
legale in cazul cadrelor didactice cu performante slabe sau
pentru incalcari ale eticii profesionale;
i) propune consiliului de administratie programele de formare
si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice;
j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de
administratie;
k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de
administratie.
Sectiunea 3 - Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar
Art. 99 (1) Unitatile conexe ale Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sunt: Institutul de Stiinte ale
Educatiei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare
continua in limbile minoritatilor nationale, Centrul National de
Instruire Diferentiata, Unitatea pentru Finantarea Invatamantului
Preuniversitar, palatele si cluburile copiilor.
(2) Unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar sunt:
centrul judetean de resurse si asistenta educationala/Centrul
Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala.
(3) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza
casa corpului didactic, denumita in continuare CCD, cu
personalitate juridica, coordonata metodologic de inspectoratul
scolar. Structura si atributiile CCD se stabilesc prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(4) Centrele judetene de resurse si asistenta
educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si
Asistenta Educationala sunt unitati specializate ale
invatamantului preuniversitar, cu personalitate juridica,
coordonate metodologic de inspectoratul scolar.
(5) Finantarea centrului judetean de resurse si asistenta
educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si
Asistenta Educationala se asigura de la bugetul consiliului
judetean.
(6) Centrul judetean de resurse si asistenta
educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si
Asistenta Educationala organizeaza, coordoneaza metodologic,
monitorizeaza si evalueaza, dupa caz, la nivel judetean/al
municipiului Bucuresti, urmatoarele activitati si servicii
educationale:
a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica,
furnizate prin centrele judetene si prin cabinetele de asistenta
psihopedagogica/psihologica;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele si prin
cabinetele logopedice interscolare;
c) servicii de evaluare, de orientare scolara si profesionala;
d) servicii de mediere scolara, furnizate de mediatorii scolari;
e) servicii de consultanta pentru educatie incluziva, furnizate
de centrele scolare de educatie incluziva.
(7) Structura, organizarea si functionarea centrului judetean
de resurse si de asistenta educationala se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului.
(8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza
si functioneaza conform metodologiei elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in 12 luni de la
intrarea in vigoare a prezentei legi.
(9) Unitatea pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar
se organizeaza in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului. Atributiile, structura, organizarea si
functionarea Unitatii pentru Finantarea Invatamantului
Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 100 (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de
invatamant pentru activitati extrascolare. Palatele copiilor au si
rol metodologic.
(2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea
inspectoratelor scolare.
(4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor
se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Capitolul VIII - Finantarea si baza materiala a invatamantului preuniversitar
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 101 (1) Finantarea unitatilor de invatamant
preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea
complementara si finantarea suplimentara.
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si
pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial, profesional
si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si
pentru elevii din invatamantul postliceal special de stat.
Finantarea de baza se face in limitele costului standard
per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) In invatamantul preuniversitar particular, taxele de
scolarizare se stabilesc de consiliul de administratie al fiecarei
institutii sau unitati de invatamant, in conditiile legii.
Art. 102 (1) Finantarea invatamantului preuniversitar de
stat, particular si confesional se asigura din fonduri publice sau
din alte surse, potrivit legii.
(2) Finantarea invatamantului preuniversitar particular si
confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, in
cazul invatamantului prescolar, primar si gimnazial obligatoriu,
precum si din alte surse, potrivit legii.
Art. 103 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si
resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte
ministere, cu autoritati locale, structuri asociative reprezentative
ale autoritatilor administratiei publice locale, cu asociatii
reprezentative ale parintilor, asociatii reprezentative profesionale
ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative.
(2) Consiliile locale si consiliul judetean, respectiv consiliile
locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din
bugetele proprii la finantarea de baza si complementara a
unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
Art. 104 (1) Finantarea de baza asigura desfasurarea in
conditii normale a procesului de invatamant la nivel
preuniversitar, conform standardelor nationale.
(2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, din
sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si alte venituri
ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru urmatoarele
categorii de cheltuieli:
a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte
drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si
contributiile aferente acestora;
b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului;
c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor;
d) cheltuielile materiale si pentru servicii;
e) cheltuielile cu intretinerea curenta.
(3) Finantarea de baza a unei unitati scolare rezulta prin
multiplicarea costului standard per elev/prescolar cu coeficienti
specifici unitatii scolare si cu numarul de elevi si se aproba anual
prin hotarare a Guvernului.
(4) Baza de calcul al fondurilor alocate unitatilor de
invatamant prin si din bugetele locale, pentru finantarea de
baza, o constituie costul standard per elev/prescolar. Costul
standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare nivel de
invatamant, filiera, profil, specializare/domeniu. Determinarea
costului standard per elev/prescolar se face de catre Consiliul
National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, in
conditiile prezentei legi si conform normelor metodologice
elaborate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului. Consiliul
National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar
cuprinde reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, ai partenerilor sociali si ai structurilor
asociative ale autoritatilor administratiei publice locale. Alocarea
fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se
face pe baza unei formule de finantare aprobate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului care ia in
considerare costul standard per elev/prescolar, numarul de
elevi/prescolari din unitatea de invatamant, precum si factorii de
corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea
dezavantajelor, de limba de predare si alti factori.
(5) Finantarea de baza aprobata anual prin legea bugetului
de stat se repartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare
ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale ale
finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
cu asistenta tehnica de specialitate a inspectoratelor scolare
judetene, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului
Bucuresti.
(6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
alocate pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat ca
finantare de baza, nu pot fi executate silit pentru recuperarea
creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor
administratiei publice locale.
Art. 105 (1) Finantarea complementara asigura cheltuieli
de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului
de invatamant preuniversitar de stat.
(2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale
ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de
invatamant preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) investitii, reparatii capitale, consolidari;
b) subventii pentru internate si cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor
art. 84 alin. (1);
f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie
periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar, cu
exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative
extrascolare organizate in cadrul sistemului de invatamant;
i) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca,
pentru personalul angajat, prescolari si elevi;
j) gestionarea situatiilor de urgenta;
k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de
cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale.
(3) Finantarea complementara aprobata anual prin legea
bugetului de stat se repartizeaza pe comune, orase, municipii
si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre directiile generale
ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti
si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judetene,
respectiv al municipiului Bucuresti.
Art. 106 Finantarea de baza si finantarea complementara
se realizeaza pe baza contractului de management incheiat
intre directorul unitatii de invatamant preuniversitar si primarul
localitatii/primarul de sector in a carei raza teritoriala se afla
unitatea de invatamant, respectiv cu presedintele consiliului
judetean/primarul de sector, in cazul scolilor speciale.
Art. 107 (1) Finantarea suplimentara se acorda ca suma
globala fixa din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului pentru premierea unitatilor de invatamant
preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in domeniul
incluziunii sau in domeniul performantelor scolare.
(2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti si consiliile judetene, respectiv Consiliul
General al Municipiului Bucuresti, contribuie la finantarea
suplimentara, acordand granturi unitatilor de invatamant, in
baza unei metodologii proprii.
(3) Finantarea suplimentara se realizeaza pe baza de
contract incheiat intre unitatea scolara si finantator.
Art. 108 (1) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat
pot obtine venituri proprii din activitati specifice, conform legii,
din donatii, sponsorizari sau din alte surse legal constituite.
(2) Veniturile proprii nu diminueaza finantarea de baza,
complementara sau suplimentara si sunt utilizate conform
deciziilor consiliului de administratie. La sfarsitul anului bugetar,
sumele necheltuite raman in contul unitatii de invatamant care
le-a realizat si se reporteaza pentru bugetul anual urmator.
(3) Directorul si consiliul de administratie al unitatii de
invatamant cu personalitate juridica raspund de incadrarea in
bugetul aprobat, in conditiile legii.
Art. 109 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului finanteaza anual, in cadrul programelor nationale
aprobate prin hotarare a Guvernului, urmatoarele competitii:
a) competitii intre scoli care se bazeaza pe evaluarea
institutionala a fiecarei unitati de invatamant dupa doua axe
majore: incluziune si performanta. In urma evaluarilor dupa
fiecare dintre cele doua axe, se va realiza o clasificare a scolilor
pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun",, Bun", "Satisfacator" si
"Nesatisfacator". Sunt premiate atat scolile cu excelenta in
incluziune, cat si cele cu excelenta in performanta, de stat,
particulare sau confesionale. Scolile care obtin calificativul
"Satisfacator" sau "Nesatisfacator" se supun monitorizarii in
vederea cresterii performantelor;
b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, scolile vor desemna
"Profesorul anului", ca semn al excelentei in predare. La nivel
judetean si national va fi desemnat "Profesorul anului" pentru
fiecare disciplina din planul de invatamant. Excelenta in predare
va fi recompensata financiar, prin programul national de
stimulare a excelentei didactice;
c) performanta elevilor la olimpiadele pe discipline, la
olimpiadele de creatie tehnico-stiintifica si artistica si la
olimpiadele sportive se recompenseaza financiar prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2) In lansarea competitiilor, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului se consulta cu asociatiile reprezentative
ale parintilor, asociatiile reprezentative profesionale ale cadrelor
didactice, Consiliul National al Elevilor si cu sindicatele
reprezentative.
Art. 110 (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste
anual, de catre fiecare unitate de invatamant preuniversitar,
conform normelor metodologice de finantare a invatamantului
preuniversitar elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, se aproba si se executa conform legii.
(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de
venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri
proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi
destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se
utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatii de
invatamant.
(3) Finantarea unitatilor de invatamant special, a claselor de
invatamant special, a elevilor din invatamantul special, a liceelor
speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigura din sumele defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale
consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract
managerial.
Art. 111 (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se asigura
urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant
preuniversitar, inclusiv pentru invatamantul special:
a) finantarea programelor nationale ale Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, aprobate prin
hotarare a Guvernului;
b) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare,
cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare
internationale, precum si rambursarile de credite externe
aferente proiectelor respective;
c) bursele, aprobate prin hotarare a Guvernului, pentru elevii
din Republica Moldova, etnicii romani din afara granitelor tarii,
precum si bursele pentru elevii straini;
d) organizarea evaluarilor, a simularilor si a examenelor
nationale;
e) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice
si didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor si
strategiilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului;
f) finantarea, prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a unor programe
anuale sau multianuale de investitii, de modernizare si de
dezvoltare a bazei materiale a institutiilor de invatamant
preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si
dotari;
g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala,
stabilite prin reglementari specifice;
h) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi,
pe obiecte de invatamant si pe meserii, tehnico-aplicative,
stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice,
campionate si concursuri sportive scolare, cu participare
nationala si internationala, precum si olimpiade internationale
pe obiecte de invatamant.
(2) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare,
casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor,
cluburile sportive scolare, se asigura din bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Cluburile sportive scolare, precum si palatele si cluburile
copiilor pot sa fie finantate si de autoritatile administratiei publice
locale.
(4) Consiliul judetean/consiliile locale ale sectoarelor si
Consiliul General al Municipiului Bucuresti aloca, prin hotarari
proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la
dispozitia acestora, in vederea finantarii unitatilor de invatamant
preuniversitar de stat, prin finantarea complementara.
(5) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului
Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea
olimpiadelor si a concursurilor scolare judetene/ale municipiului
Bucuresti.
(6) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor privind
transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin
bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
si din alte surse, potrivit legii.
Sectiunea 2 - Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat
Art. 112 (1) Unitatile de invatamant de stat pot detine in
administrare bunuri proprietate publica, cele de invatamant
particular au drept fundament proprietatea privata, iar cele de
invatamant confesional apartin, in functie de entitatea care le-a
infiintat, uneia dintre cele doua forme de proprietate.
(2) Terenurile si cladirile unitatilor de educatie timpurie, de
invatamant prescolar, scolilor primare, gimnaziale si liceale,
inclusiv ale celorlalte niveluri de invatamant din cadrul acestora,
infiintate de stat, fac parte din domeniul public local si sunt
administrate de catre consiliile locale. Celelalte componente ale
bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt
administrate de catre consiliile de administratie, conform
legislatiei in vigoare.
(3) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea
unitatile de invatamant special de stat si centrele judetene de
resurse si asistenta educationala fac parte din domeniul public
judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in
administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala
isi desfasoara activitatea, prin consiliile de administratie ale
unitatilor de invatamant respective. Celelalte componente ale
bazei materiale a unitatilor de invatamant special de stat, ale
cluburilor sportive scolare, ale palatelor si cluburilor copiilor si
elevilor, precum si ale centrelor judetene de resurse si asistenta
educationala sunt de drept proprietatea acestora si sunt
administrate de catre consiliile de administratie ale acestora.
(4) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea
inspectoratele scolare judetene, casele corpului didactic, centrul
national de excelenta, centrele recreative si de divertisment,
Palatul National al Copiilor, palatele si cluburile elevilor, cluburile
sportive scolare, precum si alte unitati din subordinea
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ale
caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul
de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt
administrate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, prin inspectoratele scolare judetene si prin consiliile
de administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale
bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor
respective si sunt administrate de acestea.
(5) Nu fac parte din domeniul public local, judetean, respectiv
al statului terenurile si cladirile prevazute la alin. (2)—(4),
detinute in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau
comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau
juridice.
(6) Schimbarea destinatiei bazei materiale a institutiilor si
unitatilor de invatamant preuniversitar de stat se poate face de
catre autoritatile administratiei publice locale, numai cu avizul
conform al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
In caz contrar, actele de schimbare a destinatiei bazei materiale
sunt nule de drept, iar fapta constituie infractiune si se
pedepseste conform legii penale.
Art. 113 Inscrierea dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului sau institutiilor si unitatilor de invatamant
si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat,
precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene
si, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in
care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant
preuniversitar de stat, se face, dupa caz, in registrul de
inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in cartile de
publicitate funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de
lege.
Titlul III - Invatamantul superior
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 114 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura,
functiile, organizarea si functionarea invatamantului superior din
Romania.
(2) Invatamantul superior este organizat in universitati,
academii de studii, institute, scoli de studii superioare si altele
asemenea, numite in continuare institutii de invatamant superior
sau universitati.
(3) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat, particulare
sau confesionale. Aceste institutii au personalitate juridica, au
caracter nonprofit, sunt de interes public si sunt apolitice.
Art. 115 (1) Invatamantul superior se poate organiza doar
in institutii de invatamant superior care au obtinut autorizarea
de functionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2) Actele de finalizare a studiilor emise in Romania sunt
recunoscute de catre stat numai in cazul in care sunt eliberate
in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de catre institutii
de invatamant superior acreditate.
Art. 116 (1) Sistemul national de invatamant superior
include toate institutiile de invatamant superior acreditate.
O institutie de invatamant superior autorizata sa functioneze
provizoriu, conform procedurilor legale in vigoare, devine parte
a sistemului national de invatamant superior numai dupa
acreditare.
(2) Institutiile de invatamant superior din strainatate,
recunoscute legal, ca atare, in statul de origine, pot organiza
filiale pe teritoriul Romaniei, singure sau in parteneriat cu
institutii de invatamant superior acreditate din Romania, numai
cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la autorizarea,
acreditarea si asigurarea calitatii programelor de studii.
(3) Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza,
in Romania sau in alte state, programe de studii comune cu
institutii de invatamant superior din strainatate, recunoscute ca
atare de statul de origine. In cazul in care aceste programe se
organizeaza in strainatate, trebuie sa respecte reglementarile
legale in vigoare atat in Romania, cat si in statele respective.
Art. 117 Misiunea invatamantului superior este de a
genera si de a transfera cunoastere catre societate prin:
a) formare initiala si continua la nivel universitar, in scopul
dezvoltarii personale, al insertiei profesionale a individului si a
satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic;
b) cercetare stiintifica, dezvoltare, inovare si transfer
tehnologic, prin creatie individuala si colectiva, in domeniul
stiintelor, al stiintelor ingineresti, al artelor, al literelor, prin
asigurarea performantelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum
si valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 118 (1) Sistemul national de invatamant superior se
bazeaza pe urmatoarele principii:
a) principiul autonomiei universitare;
b) principiul libertatii academice;
c) principiul raspunderii publice;
d) principiul asigurarii calitatii;
e) principiul echitatii;
f) principiul eficientei manageriale si financiare;
g) principiul transparentei;
h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si
ale personalului academic;
i) principiul independentei de ideologii, religii si doctrine
politice;
j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala
a studentilor, a cadrelor didactice si a cercetatorilor;
k) principiul consultarii partenerilor sociali in luarea deciziilor;
l) principiul centrarii educatiei pe student.
(2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe
criterii de varsta, etnie, sex, origine sociala, orientare politica
sau religioasa, orientare sexuala sau alte tipuri de discriminare,
cu exceptia masurilor afirmative prevazute de lege.
(3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul sa aiba cai de
acces adaptate acestora in totalitatea spatiilor universitare,
precum si conditii pentru desfasurarea normala a activitatilor
academice, sociale si culturale in cadrul institutiilor de
invatamant superior.
(4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati
de teologie, in conformitate cu prevederile art. 15, si institute de
cercetare teologica in consens cu perspectivele ecumenice si
irenice internationale si in conformitate cu prevederile legale.
Art. 119 (1) In institutiile de invatamant superior de stat,
invatamantul este gratuit pentru cifra de scolarizare aprobata
anual de Guvern si cu taxa. Cuantumul taxei este stabilit de
catre senatul universitar, conform legii.
(2) In institutiile de invatamant superior particular,
invatamantul este cu taxa. Cuantumul taxei este stabilit de catre
consiliul de administratie, conform legii.
(3) Institutiile de invatamant superior au autonomie in
stabilirea cuantumului taxelor si au obligatia sa le comunice
tuturor celor interesati, inclusiv pe site-ul universitatii.
Art. 120 (1) Calificarile dobandite de absolventii
programelor de studii din invatamantul superior sunt atestate
prin diplome, prin certificate si prin alte acte de studii eliberate
numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate.
(2) Diplomele corespunzatoare programelor de studii
universitare sunt inscrisuri oficiale si nu pot fi emise decat de
institutiile acreditate, pentru programele si formele de studii
acreditate sau autorizate provizoriu. In acest din urma caz, in
cadrul institutiei care emite diploma trebuie sa existe o alta
specializare acreditata intr-un domeniu inrudit cu specializarea
autorizata. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste
conform legii penale.
Art. 121 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului este autoritate publica si este abilitat sa urmareasca,
sa controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale in
domeniul invatamantului superior si sa aplice, daca este cazul,
sanctiuni. De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului controleaza modul in care universitatile
isi exercita autonomia universitara, isi asuma misiunea generala
si pe cea proprie si isi exercita raspunderea publica.
Art. 122 (1) Institutiile de invatamant superior au
patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii.
(2) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare se
infiinteaza prin lege, cu respectarea dispozitiilor legale privind
acreditarea, stabilite conform Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile
ulterioare.
(3) Initiativa infiintarii institutiei de invatamant superior de stat
apartine Guvernului. Initiativa infiintarii institutiei de invatamant
superior particular si confesional apartine unei fundatii, unei
asociatii sau unui cult religios ori altui furnizor de educatie,
recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit
fondator.
Art. 123 (1) Autonomia universitara este garantata prin
Constitutie. Libertatea academica este garantata prin lege.
Institutiile de invatamant superior se organizeaza si
functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice
sau religioase.
(2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare
sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala,
structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie,
gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea
stricta a legislatiei in vigoare.
(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se
exprima in Carta universitara, aprobata de senatul universitar, in
concordanta stricta cu legislatia in vigoare.
(4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia
asumarii raspunderii publice.
(5) In institutiile de invatamant superior este asigurata
libertatea cercetarii in ceea ce priveste stabilirea temelor,
alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor,
conform legii.
(6) In institutiile de invatamant superior este interzisa
periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a
opiniilor stiintifice si artistice.
(7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a
cursurilor si specializarilor, in conformitate cu normele legale in
vigoare si cu planurile de invatamant.
(8) Structurile si functiile de conducere ale universitatilor
particulare si confesionale, atributiile, modul de constituire,
precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt
stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul
consultativ al fondatorilor si cu aprobarea senatului universitar.
Art. 124 (1) Raspunderea publica obliga orice institutie
de invatamant superior, de stat sau particulara:
a) sa respecte legislatia in vigoare, carta proprie si politicile
nationale si europene in domeniul invatamantului superior;
b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare
referitoare la asigurarea si evaluarea calitatii in invatamantul
superior;
c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara,
cuprinse in Codul de etica si deontologie profesionala aprobat
de senatul universitar;
d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta utilizarii
resurselor, in cazul universitatilor de stat, si a cheltuirii fondurilor
din surse publice, conform contractului institutional;
e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor
sale, conform legislatiei in vigoare;
f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic,
didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si libertatile
studentilor.
(2) In cazul universitatilor confesionale, raspunderea publica
se extinde la respectarea statutului si a prevederilor dogmatice
si canonice specifice cultului respectiv.
Art. 125 (1) In cazul in care se constata nerespectarea
obligatiilor prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului sesizeaza senatul universitar in termen
de 30 de zile de la data constatarii. Daca in termen de 3 luni de
la data sesizarii, universitatea continua sa nu respecte obligatiile
prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului aplica, in termen de maximum 6 luni de la data
sesizarii initiale a senatului universitar, una sau mai multe dintre
urmatoarele masuri:
a) revocarea din functie a rectorului, in baza propunerii
Consiliului de etica si management universitar, cu consultarea
senatului universitar. In termen de maximum 5 zile lucratoare de
la data revocarii din functie a rectorului, senatul universitar are
obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta
universitatea si care devine ordonator de credite pana la
confirmarea unui nou rector de catre ministrul educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului. In termen de 3 luni de la
revocarea din functie a rectorului, senatul universitar finalizeaza
procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea
prevederilor legale in vigoare, si trimite spre confirmare
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului numele
noului rector;
b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la
finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de etica
si management universitar;
c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de
reorganizare sau desfiintare a institutiei de invatamant superior
in cauza.
(2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. 124 se
face de catre Consiliul de etica si management universitar,
format din 11 membri, dupa cum urmeaza: 3 reprezentanti
numiti de catre Consiliul National al Rectorilor, 3 reprezentanti ai
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, numiti
de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, cate un
reprezentant numit de catre Agentia Romana de Asigurare a
Calitatii in Invatamantul Superior, denumita in continuare
ARACIS, Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului
Superior, denumit in continuare CNFIS, Consiliul National al
Cercetarii Stiintifice, denumit in continuare CNCS, Consiliul
National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor
Universitare, denumit in continuare CNATDCU, si un
reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor.
(3) Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Consiliul
de etica si management universitar in legatura cu nerespectarea
obligatiilor prevazute la art. 124. In urma primirii unei astfel de
sesizari, Consiliul de etica si management universitar are
obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a raspunde
sesizarii in termenul de 3 luni. Raspunsurile la aceste sesizari
constituie documente publice si se publica pe site-ul web al
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) Respectarea de catre institutiile de invatamant superior a
obligatiilor prevazute la art. 124 si a altor obligatii legale aferente
raspunderii publice, precum si respectarea de catre Consiliul de
etica si management universitar a obligatiilor prevazute la
alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoana
fizica sau juridica romana. Nerespectarea acestor obligatii poate
fi atacata in contencios administrativ de catre orice persoana
fizica sau juridica romana, potrivit legii.
Art. 126 (1) Spatiul universitar este constituit din
totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice
experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor
botanice, caselor universitare, campusurilor universitare,
spitalelor si clinicilor universitare, precum si dotarile aferente,
folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul
juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile
aferente care apartin Ministerului Sanatatii, ministerelor si
institutiilor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara
invatamantul medical superior, spatiile care apartin cultelor in
care se desfasoara invatamantul confesional, precum si spatiile
care apartin Ministerului Apararii Nationale, Ministerului
Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii, in
care se desfasoara invatamant de specialitate.
(3) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul
universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege si
prin Carta universitara.
Art. 127 (1) Comunitatea universitara este constituita din
studenti, personal didactic si de cercetare si personal didactic
si de cercetare auxiliar.
(2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora
li s-a conferit calitatea de membru al comunitatii universitare,
prin hotarare a senatului universitar.
(3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si
indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin
Carta universitara.
Art. 128 (1) Carta universitara prezinta optiunile majore
ale comunitatii universitare si se aplica in tot spatiul universitar.
(2) Carta universitara se refera, in mod obligatoriu, cel putin
la:
a) modalitatile de desemnare si revocare din functie a
persoanelor care ocupa functii de conducere sau care fac parte
din structurile si organismele de conducere ale universitatii, in
conformitate cu legislatia in vigoare;
b) Codul de etica si deontologie profesionala universitara;
c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia
resurselor universitatii;
d) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea
destinatiei acestora si a conditiilor in care sunt utilizate;
e) conditiile in care se pot incheia contracte cu institutiile
publice si cu alti operatori economici in vederea unor programe
de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului
de calificare a specialistilor cu studii universitare;
f) conditiile in care universitatea se poate asocia cu alte
institutii de invatamant superior sau cu alte organizatii pentru
indeplinirea misiunii sale;
g) modalitatile in care se pot construi, detine si folosi
elementele aferente bazei materiale a universitatii, necesare
educatiei si cercetarii stiintifice;
h) modalitatile in care se deruleaza actiunile de cooperare
internationala ale institutiei de invatamant superior, incheierea
de contracte si participarea la organizatiile europene si
internationale;
i) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere
ale universitatilor si sindicatele personalului didactic, de
cercetare, tehnic si administrativ si organizatiile studentesti legal
constituite;
j) orice alte aspecte considerate relevante de catre senatul
universitar si care corespund legislatiei in vigoare.
(3) Carta universitara se elaboreaza si se adopta de catre
senatul universitar, numai dupa dezbaterea cu comunitatea
universitara.
(4) Carta universitara nu poate contine prevederi contrare
legislatiei in vigoare. Nerespectarea legilor in continutul Cartei
universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
(5) Carta universitara se adopta numai dupa rezolutia
pozitiva a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare.
Rezolutia privind avizul de legalitate se emite de catre Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in termen de
maximum 30 de zile de la data solicitarii institutiei de invatamant
superior.
(6) In cazul in care termenul prevazut la alin. (5) nu este
respectat, Carta universitara se considera avizata potrivit
procedurii aprobarii tacite.
Art. 129 (1) Institutiile de invatamant superior pot infiinta,
singure sau prin asociere, societati comerciale, fundatii sau
asociatii, cu aprobarea senatului universitar. Conditia ca acestea
sa se infiinteze este aceea ca ele sa contribuie la cresterea
performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ in niciun
fel activitatile de invatamant, cercetare si consultanta.
(2) Institutiile de invatamant superior pot constitui consortii,
inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare, in baza unui
contract de parteneriat, conform legislatiei in vigoare.
(3) La constituirea societatilor comerciale, a fundatiilor sau a
asociatiilor, institutia de invatamant superior de stat poate
contribui exclusiv cu bani, brevete de inventie si alte drepturi de
proprietate industriala. Universitatea poate acorda prin contract
dreptul de administrare si folosinta asupra bunurilor patrimoniale
societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de
asociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de
fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinta
si administrare asupra bunurilor proprietate publica nu poate
constitui aport al universitatii la capitalul social al unei societati
comerciale, fundatii sau asociatii.
Art. 130 (1) Institutiile de invatamant superior adopta un
cod de etica si deontologie profesionala universitara. Acesta
face parte din Carta universitara si include obligatoriu:
a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si
incompatibilitati;
b) prevederea ca persoanele care se afla in relatie de soti,
afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa
concomitent functii astfel incat unul sau una sa se afle fata de
celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere, control,
autoritate sau evaluare institutionala la orice nivel in aceeasi
universitate si nu pot fi numiti in comisii de doctorat, comisii de
evaluare sau comisii de concurs ale caror decizii afecteaza sotii,
rudele sau afinii pana la gradul al III-lea inclusiv;
c) masurile educationale, administrative si tehnice care se
iau pentru garantarea originalitatii lucrarilor de licenta, master,
doctorat, articolelor stiintifice sau a altor asemenea lucrari,
precum si sanctiunile aferente.
(2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte anual, cel
tarziu pana in prima zi lucratoare a lunii aprilie a fiecarui an, un
raport privind starea universitatii. Raportul este facut public pe
site-ul universitatii si este transmis tuturor partilor interesate.
Acest raport include cel putin:
a) situatia financiara a universitatii, pe surse de finantare si
tipuri de cheltuieli;
b) situatia fiecarui program de studii;
c) situatia personalului institutiei;
d) rezultatele activitatilor de cercetare;
e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul universitatii;
f) situatia respectarii eticii universitare si a eticii activitatilor de
cercetare;
g) situatia posturilor vacante;
h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din
promotiile precedente.
(3) Raportul anual al rectorului este o componenta a
raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru
accesul la finantarile din bugetul public.
Capitolul II - Structura organizatorica a institutiilor de invatamant superior
Art. 131 (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din
misiunea asumata, orice institutie de invatamant superior poate
cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultati,
departamente, institute, centre sau laboratoare, unitati de
proiectare, centre de consultanta, clinici universitare, studiouri si
ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continua
a resurselor umane, unitati de microproductie si prestari servicii,
statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de
productie si transfer de cunoastere si tehnologie. In structura
institutiilor de invatamant superior functioneaza servicii tehnicoadministrative.
(2) Institutia de invatamant superior poate infiinta, pe
perioada determinata si pe proiecte, unitati de cercetare
distincte sub raportul bugetului de venituri si cheltuieli, care au
autonomie si statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3) Componentele prevazute la alin. (1) si (2) sunt organizate
de fiecare institutie de invatamant superior, astfel incat institutia
sa isi realizeze misiunea, sa asigure criteriile si standardele de
calitate, sa gestioneze in mod eficient activitatile de invatamant,
cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si sa
asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunitatii
universitare.
Art. 132 (1) Facultatea este unitatea functionala care
elaboreaza si gestioneaza programele de studii. Facultatea
corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor
sau sportului.
(2) Orice facultate se infiinteaza, se organizeaza sau se
desfiinteaza la propunerea si cu aprobarea senatului universitar,
prin hotarare a Guvernului privind structura institutiilor de
invatamant superior, initiata anual de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Intr-o institutie de invatamant superior de stat, Guvernul,
cu consultarea senatului universitar, poate sa infiinteze si sa
finanteze un program de studii sau o facultate cu acele
programe de studii care raspund unor cerinte stringente de
instruire si formare profesionala in domenii de interes national.
Programele de studii astfel propuse se supun reglementarilor
legale in vigoare referitoare la asigurarea calitatii in
invatamantul superior.
(4) O facultate poate include unul sau mai multe
departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare si extensii
universitare care sunt responsabile de organizarea programelor
de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in situatii temeinic
justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, poate infiinta facultati, in
cadrul universitatilor de stat, cu consultarea senatului universitar.
Art. 133 (1) Departamentul este unitatea academica
functionala care asigura producerea, transmiterea si
valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de
specialitate.
(2) Un departament poate avea in componenta centre sau
laboratoare de cercetare, ateliere artistice, scoli postuniversitare
si extensii universitare.
(3) Departamentul se infiinteaza, se organizeaza, se
divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a
senatului universitar, la propunerea consiliului
facultatii/facultatilor in care functioneaza.
(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de
cercetare care functioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in
cadrul universitatii.
Art. 134 Infiintarea institutelor, statiunilor experimentale,
centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este
aprobata de catre senatul universitar, cu respectarea legislatiei
in vigoare.
Art. 135 (1) Invatamantul superior pentru minoritatile
nationale se realizeaza:
a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora
functioneaza facultati/linii/programe de studii cu predare in limba
materna;
b) in institutii de invatamant superior multiculturale si
multilingve; in acest caz, se constituie sectii/linii cu predare in
limbile minoritatilor nationale;
c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi
organizate grupe, sectii sau linii de predare in limbile
minoritatilor nationale, in conditiile legii.
(2) Linia de studiu din cadrul universitatii multilingve si
multiculturale se organizeaza in departamente. Cadrele
universitare apartinand liniei de studiu adopta si elaboreaza un
regulament de functionare propriu, care stabileste procedurile
de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice
ale liniei de studiu respective in concordanta cu Carta
universitara, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
(3) Sectia de studiu este o forma de organizare a
invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale,
care poate fi institutionalizata, atat la nivelul universitatii, cat si
in cadrul unei facultati, prin departamentul sectiei, care are in
componenta programele de studiu si structurile organizatorice
aferente. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in
organizarea activitatilor didactice.
(4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale,
se asigura pregatirea in ciclul I de studii universitare — licenta,
in ciclul II de studii universitare — master si in ciclul III de studii
universitare — doctorat, precum si in invatamantul
postuniversitar, in limba materna.
(5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient
marit pentru studentii care urmeaza cursurile in limba unei
minoritati nationale.
Capitolul III - Organizarea studiilor universitare
Sectiunea 1 - Structura anului universitar
Art. 136 (1) Anul universitar incepe, de regula, in prima zi
lucratoare a lunii octombrie si include doua semestre. Un
semestru are, de regula, o durata de 14 saptamani de activitati
didactice urmate, de regula, de minimum 3 saptamani de
examene. Structura anului universitar se aproba de catre
senatul universitar. In atribuirea creditelor de studii transferabile
dintr-un semestru se are in vedere o perioada de minimum
17 saptamani.
(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant
superior aproba anual, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea
anului universitar, regulamentul privind activitatea profesionala
a studentilor, precum si calendarul activitatilor educationale
specifice semestrelor academice de studiu.
Sectiunea 2 - Programe de studii universitare
Art. 137 (1) Programul de studii universitare reprezinta
un grup de unitati curriculare de predare, invatare, cercetare,
aplicatii practice si evaluare, planificate astfel incat sa duca la o
calificare universitara certificata printr-o diploma si printr-un
supliment de diploma.
(2) Curriculumul programului de studii universitare este
concordant cu profilul calificarii definit in Cadrul national al
calificarilor. Curriculumul unui program de studii universitare se
stabileste astfel incat sa maximizeze sansele obtinerii calificarii
dorite si se aproba de catre senatul universitar.
(3) Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de
programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de
evaluare a asigurarii calitatii.
(4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii
de studii si organizate pe 3 cicluri de studiu: licenta, master,
doctorat.
(5) Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si
functii specifice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit.
Art. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de
competenta institutiilor de invatamant superior, cu respectarea
legislatiei in vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat,
senatul universitar aproba un regulament propriu de organizare
si functionare, in acord cu standardele nationale si internationale
generale si specifice de calitate.
(2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca
este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in
conditiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare.
Organizarea si desfasurarea de programe de studii universitare
care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea
studiilor pentru beneficiari, precum si cu amenda pentru
organizatori, potrivit legii penale, si cu retragerea imediata, de
catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a
autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditarii
pentru institutia in cauza.
(3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii
universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de
invatamant, fiecare limba de predare si pentru fiecare locatie
geografica in care se desfasoara.
(4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii
Europene, reglementarea nationala nu poate contraveni celei
europene.
(5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii
universitare, domeniile si programele de studii universitare
acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, locatiile
geografice de desfasurare, numarul de credite de studii
transferabile pentru fiecare program de studii universitare, forma
de invatamant sau limba de predare, precum si numarul maxim
de studenti care pot fi scolarizati, propus de catre agentiile de
evaluare a calitatii care au evaluat fiecare program, se stabilesc
anual prin hotarare a Guvernului, promovata de catre Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, inaintea datei de
31 martie a anului respectiv.
Sectiunea 3 - Forme de organizare
Art. 139 Formele de organizare a programelor de studii
sunt:
a) cu frecventa, caracterizata prin activitati de invatamant
si/sau de cercetare programate pe durata intregii zile, specifice
fiecarui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform
distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestrului si
presupunand intalnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a
studentilor cu cadrele didactice si de cercetare;
b) cu frecventa redusa, caracterizata prin activitati dedicate
mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative,
programate in mod compact si periodic, presupunand intalnirea
nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele
didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire
specifice invatamantului la distanta;
c) la distanta, caracterizata prin utilizarea unor resurse
electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de
autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice
de tutorat.
Art. 140 (1) Programele de studii universitare de licenta
se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu
frecventa, cu frecventa redusa si la distanta.
(2) Programele de studii universitare de master se pot
organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa si cu
frecventa redusa.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) programele
de studii de licenta si master din domeniile reglementate la
nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de
invatamant cu frecventa.
(4) Programele de studii universitare de doctorat se pot
organiza numai la forma de invatamant cu frecventa. Pentru
programele de studii universitare de doctorat, obligatiile
referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea scolii
doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei
metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului. Obligatiile referitoare la frecventa
constituie un criteriu de evaluare a calitatii scolii doctorale,
inclusiv in vederea finantarii.
(5) Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate
de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru
aceleasi programe de studii, indiferent de forma de invatamant
absolvita, sunt echivalente. Metodologia de organizare a
examenelor, competentele si cunostintele verificate,
corespondenta dintre rezultatele invatarii si notele, diplomele
sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru
orice forma de invatamant corespunzatoare unui anumit
program de studii din cadrul unei institutii de invatamant
superior.
(6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de
invatamant cu frecventa redusa si la distanta numai institutiile de
invatamant superior care au acreditat programul de invatamant
respectiv la forma de invatamant cu frecventa.
Sectiunea 4 - Contracte de studii
Art. 141 Institutia de invatamant superior semneaza cu
fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetator postdoctoral
inmatriculat la un program de studii un contract de studii
universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de
organizare si desfasurare a programelor de studii si cu
respectarea legislatiei in vigoare. Contractele de studii nu se
modifica in timpul anului universitar.
Sectiunea 5 - Admiterea in programe de studii
Art. 142 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului elaboreaza anual o metodologie-cadru privind
organizarea admiterii in institutiile de invatamant superior de stat
si particulare din Romania.
(2) Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si
aplica propriul regulament de organizare a admiterii in
programele de studii oferite. Acest regulament se elaboreaza
conform metodologiei-cadru prevazute la alin. (1).
(3) Conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare
trebuie facute publice in fiecare an, de catre universitate, cu cel
putin 6 luni inainte de sustinerea concursului de admitere.
(4) La admiterea in invatamantul superior de stat si particular,
pentru fiecare ciclu si program de studii universitare, cetatenii
statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand
Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene pot
candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii
romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare.
(5) Institutiile de invatamant superior pot percepe de la
candidati, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, taxe
de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii, in
cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele
universitare pot sa prevada, prin metodologiile proprii de
admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.
(6) O persoana poate beneficia de finantare de la buget
pentru un singur program de licenta, pentru un singur program
de master si pentru un singur program de doctorat.
(7) Persoana admisa la un program de studii universitare de
licenta, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv
student-doctorand, pe intreaga perioada a prezentei sale in
cadrul programului respectiv, de la inmatriculare si pana la
sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau
exmatriculare, mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor.
(8) Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie,
in cel mult doua zile lucratoare de la depunerea cererii si
neconditionat, fara perceperea unor taxe, dosarele candidatilor
declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin
admitere, dupa afisarea rezultatelor finale.
Sectiunea 6 - Examene de finalizare a studiilor
Art. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor in
invatamantul superior sunt:
a) examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de
licenta sau examen de diploma pentru invatamantul din
domeniul stiintelor ingineresti;
b) examen de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de
master;
c) examen de sustinere publica a tezei de doctorat;
d) examen de certificare, pentru programele de studii
postuniversitare de tip specializare;
e) examen de selectie, care preceda examenul de licenta, in
cazul studentilor/absolventilor care provin de la institutii de
invatamant superior si/sau programe de studii care au intrat in
lichidare.
(2) Examenele prevazute la alin. (1) se organizeaza si se
desfasoara numai de catre institutiile de invatamant superior
acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul
universitar si care respecta metodologia-cadru, aprobata prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de
invatamant superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin
examen numai in cadrul institutiilor de invatamant superior care
au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) Indrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de disertatie
si de doctorat raspund in solidar cu autorii acestora de
asigurarea originalitatii continutului acestora.
(5) Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in
vederea facilitarii falsificarii de catre cumparator a calitatii de
autor al unei lucrari de licenta, de diploma, de disertatie sau de
doctorat.
Sectiunea 7 - Examenele de evaluare pe parcurs a studentilor
Art. 144 (1) Succesul academic al unui student pe
parcursul unui program de studii este determinat prin evaluari
sumative de tip examen si prin evaluarea continua.
(2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii
de examinare aprobate de senatul universitar, care au in vedere
asigurarea calitatii si respectarea prevederilor Codului de etica
si deontologie universitara.
(3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene:
a) cu note intregi de la 10 la 1, nota 5 certificand dobandirea
competentelor minimale aferente unei discipline si promovarea
unui examen;
b) cu calificative, dupa caz.
(4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi
anulate de catre decanul facultatii in temeiul prevederilor din
Carta universitara, atunci cand se dovedeste ca acestea au fost
obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea prevederilor
Codului de etica si deontologie universitara. Decanul poate
dispune reorganizarea examenului.
Art. 145 Analiza contestatiilor depuse de candidatii la
admitere, de studentii examinati, de absolventi in cursul
examenelor de finalizare a studiilor este in exclusivitate de
competenta institutiilor de invatamant superior, conform
propriilor regulamente institutionale si prevederilor Cartei
universitare.
Sectiunea 8 - Diplome
Art. 146 Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului
universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci cand se
dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin
incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie
universitara.
Art. 147 (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a
perioadelor de studii efectuate in tara sau in strainatate se
realizeaza pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si a unor
metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecarei
institutii de invatamant superior, pe baza normelor europene,
ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor
de studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt
ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor
Codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute
in cazul unei noi inmatriculari.
(3) In cazul unor programe de studii organizate in comun de
doua sau mai multe universitati, actele de studii se elibereaza in
concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile
acordurilor interinstitutionale.
Sectiunea 9 - Credite de studii
Art. 148 (1) Programele de studii universitare planifica si
organizeaza volumul de munca specific activitatilor de predare,
invatare, aplicare practica si examinare in concordanta cu
ECTS/SECT, exprimandu-l in termenii creditelor de studii
transferabile. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea
de munca intelectuala dirijata si independenta necesara pentru
finalizarea individuala de catre student a unei unitati
componente a unui curs din cadrul unui program de studii
universitare, completata cu validarea rezultatelor invatarii.
(2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate
fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de
60 de credite de studiu transferabile.
(3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului
universitar se stabileste de catre senatul universitar.
(4) Durata programelor de studii universitare de licenta si
master, pe domenii de specializare, se stabileste la propunerea
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se
aproba prin hotarare a Guvernului.
(5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare
de licenta si de master corespunde obtinerii a cel putin
300 de credite de studii transferabile.
(6) Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului
de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare
universitate in functie de domeniul stiintific sau artistic.
Art. 149 (1) Numarul creditelor de studii transferabile
constituie elementul de referinta pe care universitatile il pot
utiliza in recunoasterea unor studii sau perioade de studii
universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu
fundamental in scopul echivalarii si transferarii creditelor de
studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un
program de studii.
(2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor si
recunoasterea in strainatate a unor diplome eliberate anterior
introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza
informatiilor existente in registrul matricol propriu, institutiile de
invatamant superior acreditate pot elibera, la cerere, documente
in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu
transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru
aceasta operatiune, institutiile de invatamant superior pot
percepe taxe in cuantumul aprobat de senatul universitar.
(3) Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar,
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate
echivala printr-o metodologie specifica, pe baza ECTS/SECT,
invatamantul universitar de scurta durata, realizat prin colegiul
cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani,
cu ciclul I de studii universitare de licenta, potrivit legii.
Sectiunea 10
Ciclul I — Studii universitare de licenta
A. Organizarea
Art. 150 (1) Acreditarea unui program de studii
universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti
care pot fi scolarizati in cadrul programului si carora li se poate
acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a
Guvernului, in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS
sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau
din strainatate, inregistrata in Registrul European pentru
Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR). Studiile
universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre
minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile,
conform ECTS/SECT, si se finalizeaza prin nivelul 6 din
EQF/CEC.
(2) La invatamantul cu frecventa, durata specifica a studiilor
universitare de licenta este, dupa caz, de 3—4 ani si corespunde
unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile
pentru un an de studii. Durata studiilor de licenta pentru
invatamantul universitar din domeniile stiinte ingineresti, stiinte
juridice si teologie pastorala este de 4 ani.
(3) Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu
frecventa dintr-un program de studii universitare de licenta pot
parcurge, cu aprobarea consiliului facultatii, 2 ani de studii
intr-un singur an, cu exceptia institutiilor de invatamant superior
medical si al ultimului an de studii, in conditiile prevazute de
regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de
studii si cu respectarea legislatiei in vigoare.
(4) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie
efectuarea unor stagii de practica. Universitatile au obligatia de
a asigura un minim de 30% din locurile de practica necesare,
dintre care cel putin 50% in afara universitatilor.
(5) Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu
frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de
stat sau in regim cu taxa. Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de
licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi
de studii finantate de la buget, pentru universitatile de stat.
(6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari.
Procedura de autorizare si acreditare a acestor specializari este
cea prevazuta de lege.
B. Admiterea
Art. 151 (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii
universitare absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau
diploma echivalenta.
(2) In cadrul metodologiei proprii, institutiile de invatamant
superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la
admiterea candidatilor la programe de studii universitare de
licenta, care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la
olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri nationale sau
internationale.
C. Diploma
Art. 152 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui
program de studii universitare de licenta se numeste diploma de
licenta, diploma de inginer sau, dupa caz, diploma de urbanist.
(2) Pe diploma de licenta, pe diploma de inginer sau, dupa
caz, pe diploma de urbanist se mentioneaza toate informatiile
necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv
forma de invatamant urmata si titlul obtinut. Diploma de licenta,
diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt insotite
de suplimentul la diploma si se elibereaza, gratuit, in limba
romana si intr-o limba de circulatie internationala.
Sectiunea 11
Ciclul II — Studii universitare de master
A. Organizarea
Art. 153 (1) Programele de studii universitare de master
reprezinta al II-lea ciclu de studii universitare si se finalizeaza
prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor.
Acestea au o durata normala de 1—2 ani si corespund unui
numar minim de credite de studii transferabile, cuprins intre 60
si 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandari
sau bune practici europene, ciclul I si ciclul II de studii
universitare pot fi oferite comasat, intr-un program unitar de
studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani, la
invatamantul cu frecventa, in conditiile prezentei legi, diplomele
obtinute fiind echivalente diplomei de master.
(2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor
invatamantului superior de lunga durata din perioada anterioara
aplicarii celor trei cicluri tip Bologna este echivalenta cu diploma
de studii universitare de master in specialitate.
Art. 154 (1) Programele de studii universitare de master
pot fi:
a) master profesional, orientat preponderent spre formarea
competentelor profesionale;
b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea
competentelor de cercetare stiintifica. Invatarea realizata in
cadrul masterului de cercetare poate fi echivalata cu primul an
de studiu din cadrul programelor de studii universitare de
doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de
invatamant cu frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor
doctorale;
c) master didactic, organizat exclusiv la forma de invatamant
cu frecventa.
(2) Pot organiza programe de studii universitare de master
intr-un domeniu acele institutii de invatamant superior care sunt
acreditate sau autorizate provizoriu in acest scop.
Art. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui
domeniu de studii universitare de master, impreuna cu stabilirea
numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li
se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin
hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizate de
catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii,
din tara sau strainatate, inregistrata in Registrul European
pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior, denumit in
continuare EQAR.
(2) In cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu
pentru studii universitare de master, programele de studii
promovate sunt stabilite anual de catre senatul universitar si
comunicate Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an, pentru a fi
publicate centralizat.
(3) Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate
cu operatori economici, asociatii profesionale si/sau institutii
publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare
de master care sa raspunda cerintelor pietei muncii.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
aloca pentru studiile universitare de master la forma de
invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate
de la buget, pentru universitatile de stat.
B. Admiterea
Art. 156 Pot candida la programe de studii universitare
de master absolventii cu diploma de licenta sau echivalenta.
C. Diploma
Art. 157 Diploma conferita dupa promovarea unui
program de studii universitare de master si sustinerea cu succes
a lucrarii de disertatie se numeste diploma de master si cuprinde
toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii
absolvit, inclusiv forma de invatamant. Aceasta este insotita de
suplimentul la diploma care se elibereaza gratuit, in limba
romana si o limba de circulatie internationala.
Sectiunea 12
Ciclul III — Studii universitare de doctorat
A. Organizarea
Art. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta
al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei
calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si din Cadrul National al
Calificarilor. Acestea se desfasoara pe baza unui cod al studiilor
universitare de doctorat, aprobat prin hotarare a Guvernului.
(2) Programele de studii universitare de doctorat se
organizeaza in scoli doctorale acreditate sau autorizate
provizoriu. Scolile doctorale se pot organiza de catre o
universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii
sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau
un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare.
Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile
organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate
sau autorizate provizoriu constituie o institutie organizatoare de
studii universitare de doctorat, denumita in continuare IOSUD,
recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a
acreditarii, respectiv a evaluarii periodice.
(3) Academia Romana poate infiinta Scoala de Studii
Doctorale a Academiei Romane, cu respectarea prevederilor
prezentei legi in privinta autorizarii, acreditarii si functionarii ca
institutie de invatamant superior. Scoala de Studii Doctorale a
Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe
universitare de doctorat.
(4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual, pentru
fiecare domeniu in parte, in vederea acreditarii. Evaluarea scolii
doctorale se face pe baza performantei scolii doctorale si a
capacitatii institutionale a IOSUD din care face parte scoala
doctorala. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS
sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau
strainatate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea
cercetarii si a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea
resurselor umane. Sistemul de criterii si metodologia de
evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor comune
ale ARACIS, CNCS si CNATDCU. Fiecare scoala doctorala este
evaluata periodic, din 5 in 5 ani.
(5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS
sau agentia prevazuta la alin. (4) propune Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului acordarea sau, dupa caz,
retragerea acreditarii in vederea organizarii de studii universitare
de doctorat. Acreditarea in vederea organizarii de studii
universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de
doua tipuri:
a) doctorat stiintific, care are ca finalitate producerea de
cunoastere stiintifica originala, relevanta international, pe baza
unor metode stiintifice, organizat numai la forma de invatamant
cu frecventa. Doctoratul stiintific este o conditie pentru cariera
profesionala in invatamantul superior si cercetare;
b) doctorat profesional, in domeniile artelor sau sportului,
care are ca finalitate producerea de cunoastere originala pe
baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice, asupra
unor creatii artistice sau asupra unor performante sportive de
inalt nivel national si international si care poate constitui o baza
pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in
cercetare in domeniile artelor si sportului.
(7) Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe
discipline sau tematici disciplinare si interdisciplinare.
(8) Studiile universitare de doctorat dispun, in cadrul
institutional al IOSUD, de sisteme proprii si specifice de
conducere si administrare a programelor de studii si cercetare,
inclusiv la nivelul scolilor doctorale. La nivelul IOSUD
functioneaza consiliul pentru studiile universitare de doctorat.
La nivelul fiecarei scoli doctorale functioneaza consiliul scolii
doctorale. Aceste structuri functioneaza conform prevederilor
prezentei legi si ale codului studiilor universitare de doctorat
prevazut la alin. (1).
Art. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat
se desfasoara in cadrul unei scoli doctorale sub coordonarea
unui conducator de doctorat si cuprinde:
a) un program de pregatire bazat pe studii universitare
avansate, in cadrul scolii doctorale;
b) un program individual de cercetare stiintifica sau creatie
artistica.
(2) In domeniile de studii reglementate la nivel european,
durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile
in cauza.
(3) Durata programului de studii universitare de doctorat
este, de regula, de 3 ani. In situatii speciale, durata programului
de studii universitare de doctorat poate fi prelungita cu 1—2 ani,
cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducatorului
de doctorat si in limita fondurilor disponibile.
(4) O scoala doctorala poate recunoaste, conform
regulamentului propriu de organizare si desfasurare a studiilor
universitare de doctorat si in conditiile prezentei legi,
parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor
stagii de cercetare stiintifica, desfasurate in tara sau in
strainatate, in universitati sau in centre de cercetare de
prestigiu, precum si recunoasterea unor cursuri parcurse in
cadrul programelor de studii universitare de master de
cercetare.
(5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din
motive temeinice, in conditiile stabilite prin regulamentul
institutional propriu de organizare si desfasurare a studiilor
universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeste, in
consecinta, cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate.
(6) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt
stabilite de conducatorul de doctorat si de scoala doctorala.
Art. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se
organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa
sau din alte surse legal constituite.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
aloca anual, prin hotarare a Guvernului, pentru studiile
universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional
din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi
doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul
doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru
programul de studii avansate si pentru programul de cercetare.
Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienti corespunzatori pe
domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului.
(3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie
nationala de proiecte stiintifice intre scolile doctorale sau
competitie nationala de proiecte stiintifice intre conducatorii de
doctorat, membri ai unei scoli doctorale. Competitiile sunt
organizate in coordonarea CNCS.
(4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua
tipuri de competitii prevazute la alin. (3), precum si metodologia
de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 161 Doctoratul se poate desfasura in limba romana,
in limba minoritatilor nationale sau intr-o limba de circulatie
internationala, conform contractului de studii doctorale incheiat
intre IOSUD, conducatorul de doctorat si studentul-doctorand.
Art. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot
organiza si in cotutela, caz in care studentul-doctorand isi
desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui
conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de
doctorat dintr-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a
doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania, pe
baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate.
Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in care
conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD, dar au
specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre
conducatorii de doctorat a atins varsta pensionarii, conform
prevederilor din Carta universitara.
(2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii
universitare, IOSUD poate angaja, pe baza de contract,
specialisti din strainatate care detin dreptul legal de a conduce
doctorat, conform art. 166 alin. (4).
B. Admiterea
Art. 163 Au dreptul sa participe la concursul de admitere
la studii universitare de doctorat numai absolventii cu diploma de
master sau echivalenta acesteia.
C. Studentul-doctorand
Art. 164 (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare
de doctorat, persoana inscrisa in programul de studii are
calitatea de student-doctorand. Studentii-doctoranzi sunt
incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca
asistenti de cercetare sau asistenti universitari, pe perioada
determinata.
(2) Pe toata durata activitatii, studentul-doctorand
beneficiaza de recunoasterea vechimii in munca si specialitate
si de asistenta medicala gratuita, fara plata contributiilor la
asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la
asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si
boli profesionale.
(3) Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice,
potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4—6 ore
conventionale didactice pe saptamana. Activitatile didactice care
depasesc acest nivel vor fi remunerate in conformitate cu
legislatia in vigoare, intrand sub incidenta Codului muncii, cu
respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu
plata contributiilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de
stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de
sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.
Art. 165 (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de
doctorat este asimilata, conform legislatiei in domeniul pensiilor,
pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu exceptia cazului in care
studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste, in
aceasta perioada, contributii la asigurarile sociale.
(2) Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD elibereaza o
adeverinta care atesta perioada in care studentul-doctorand a
urmat studiile universitare de doctorat.
D. Conducatorul de doctorat
Art. 166 (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele
care au obtinut dreptul de conducere de doctorat inaintea intrarii
in vigoare a prezentei legi, precum si persoanele care au obtinut
atestatul de abilitare, avand cel putin functia de lector/sef de
lucrari, respectiv de cercetator stiintific gradul III.
(2) Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare,
in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Aceste
standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare
relevante la nivel international, propuse de CNATDCU si
aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre
CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare
nu depind de functia didactica sau de gradul profesional si sunt
identice cu standardele de acordare a titlului de profesor
universitar.
(3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice si de
cercetare care au dobandit acest drept trebuie sa aiba un
contract de munca cu un IOSUD sau o institutie membra a unui
IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. Cadrele
didactice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati
devin conducatori de doctorat in urma abilitarii.
(4) Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce
doctorate in institutii de invatamant superior sau de cercetaredezvoltare
din strainatate dobandesc calitatea de conducator de
doctorat in cadrul IOSUD din Romania, dupa cum urmeaza:
a) specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in
una din tarile Uniunii Europene, ale Spatiului Economic
European si Confederatia Elvetiana dobandesc automat
calitatea de conducator de doctorat in Romania, pe baza unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului;
b) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
stabileste o lista a institutiilor de invatamant superior, din afara
tarilor mentionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase
universitati ale lumii. Specialistii care au calitatea de conducator
de doctorat in una din institutiile aflate pe aceasta lista
dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in
Romania, in urma unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor
institutii din strainatate, altele decat cele prevazute la lit. a) sau
b), pot obtine calitatea de conducator de doctorat in Romania,
fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca,
fie conform prevederilor alin. (2).
(5) Un conducator de doctorat poate indruma studentidoctoranzi
numai in domeniul pentru care a obtinut acest drept.
Art. 167 (1) Un conducator de doctorat nu poate indruma
simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD,
exceptie facand doctoratele conduse in cotutela.
(2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan
maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale
studiilor de doctorat.
(3) Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta
calitate, conducatorii de doctorat sunt remunerati in conformitate
cu legislatia in vigoare.
Art. 168 (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform
cerintelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare si
desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si
in concordanta cu reglementarile prevazute in codul studiilor
universitare de doctorat.
(2) Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat,
denumita in continuare comisie de doctorat, este propusa de
conducatorul de doctorat si aprobata de conducerea IOSUD.
Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri:
presedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducatorul de
doctorat si cel putin 3 referenti oficiali din tara sau din strainatate,
specialisti in domeniul in care a fost elaborata teza de doctorat
si din care cel putin doi isi desfasoara activitatea in afara IOSUD
respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor si au
cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de
cercetator stiintific gradul II ori au calitatea de conducator de
doctorat, in tara sau in strainatate.
(3) Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata
comisiei de doctorat, dupa evaluarea de catre toti referentii.
Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel
putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea
obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de
doctorat. Sustinerea publica include obligatoriu o sesiune de
intrebari din partea membrilor comisiei de doctorat si a
publicului.
(4) Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a
rapoartelor referentilor oficiali, comisia de doctorat evalueaza si
delibereaza asupra calificativului pe care urmeaza sa il atribuie
tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt:
"Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfacator" si
"Nesatisfacator". De regula, calificativul "Excelent" se acorda
pentru maximum 15% dintre candidatii care obtin titlul de doctor
intr-un anumit IOSUD, in decursul unui an universitar.
(5) Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele
prevazute in programul de cercetare stiintifica si aprecierile
asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului
"Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfacator" comisia de
doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se
inainteaza CNATDCU, spre validare. CNATDCU, in urma
evaluarii dosarului, propune ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de
doctor.
(6) In cazul atribuirii calificativului "Nesatisfacator", comisia
de doctorat va preciza elementele de continut care urmeaza sa
fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o
noua sustinere publica a tezei. A doua sustinere publica a tezei
are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat, ca si in cazul primei
sustineri. In cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine
calificativul "Nesatisfacator", titlul de doctor nu va fi acordat, iar
studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, dupa validarea tezei
de doctorat de catre CNATDCU.
(8) In cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza
de doctorat, IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de
invalidare, redactata in baza observatiilor CNATDCU. Lucrarea
de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an
de la data primei invalidari. Daca lucrarea de doctorat se
invalideaza si a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar
studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se
redacteaza si in format digital. In domeniul artelor, teza de
doctorat poate fi insotita de inregistrarea pe suport digital a
creatiei artistice originale. Teza de doctorat si anexele sale se
publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, cu respectarea legislatiei in vigoare in
domeniul drepturilor de autor.
Art. 169 (1) Diploma conferita dupa promovarea unui
program de studii universitare de doctorat se numeste diploma
de doctor. In diploma care certifica obtinerea si detinerea titlului
de doctor se mentioneaza, in mod expres, domeniul disciplinar
sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific; in
cea care certifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un
domeniu profesional se mentioneaza, in mod expres, domeniul
profesional al doctoratului.
(2) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat
stiintific, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in
stiinte, corespunzandu-i acronimul Dr.
(3) In urma finalizarii studiilor universitare de doctorat
profesional, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de
doctor intr-un domeniu profesional, corespunzandu-i acronimul
Dr. P.
Art. 170 (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate
sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, pe baza unor rapoarte externe de
evaluare, intocmite, dupa caz, de CNATDCU, de CNCS, de
Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul
National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice
si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calitatii de conducator de doctorat;
b) retragerea titlului de doctor;
c) retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce implica
retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de
admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi.
(2) Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel
putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, numai in urma reluarii
procesului de acreditare, conform art. 158.
(3) Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate
obtine dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, la
propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare interna, ale
carui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externa efectuata
de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt
conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani.
Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNATDCU.
Capitolul IV - Organizarea invatamantului postuniversitar
Art. 171 Programele postuniversitare sunt:
a) programe postdoctorale de cercetare avansata;
b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare
profesionala continua.
Sectiunea 1 - Programele postdoctorale
Art. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare
avansata:
a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut
o diploma de doctor in stiinte cu cel mult 5 ani inainte de
admiterea in programul postdoctoral si care doresc sa se
perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care au
obtinut titlul de doctor;
b) asigura cadrul institutional pentru dezvoltarea cercetarilor
dupa finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c) au o durata de minimum un an;
d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre
operatori economici;
e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara
in cadrul unei scoli doctorale pe baza planului de cercetare
propus de cercetatorul postdoctoral si aprobat de scoala
doctorala.
(2) In cadrul institutiilor de invatamant superior, programele
postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale
acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare
de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate si in
cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare.
(3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza
metodologiei elaborate de institutia gazda, in conformitate cu
legislatia in vigoare.
(4) Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre
universitati cu contract de munca pe perioada determinata.
Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati, de regula, pe functia de
cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III, dar pot fi
incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora, in functie
de indeplinirea conditiilor necesare.
(5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau
institutia gazda acorda un atestat de studii postdoctorale.
Sectiunea 2 - Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua
Art. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de
formare si dezvoltare profesionala continua toate acele institutii
de invatamant superior care au acreditate cel putin programe
de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respectiv.
(2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare
profesionala ale institutiilor acreditate se desfasoara pe baza
unui regulament propriu de organizare si desfasurare, aprobat
de senatul universitar si cu respectarea reglementarilor in
vigoare.
(3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se
finalizeaza cu un examen de certificare a competentelor
profesionale asimilate de cursanti pe parcursul programului.
(4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu
taxa sau cu finantare din alte surse.
(5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare
absolventii care au cel putin studii universitare cu diploma de
licenta sau echivalenta.
(6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si
dezvoltare profesionala, institutia organizatoare elibereaza un
certificat de atestare a competentelor profesionale specifice
programului.
Capitolul V - Invatamantul superior medical
Sectiunea 1 - Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara
Art. 174 (1) Invatamantul superior din domeniile sanatate
si medicina veterinara se desfasoara cu respectarea
reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana si
anume:
a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de
activitate teoretica si practica medicala pentru domeniul
medicina, la programele de studii Medicina, Medicina Dentara si
Medicina Veterinara; 5 ani pentru programul de studii Farmacie;
4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregatire pentru
programele de studii Asistenta Medicala Generala si Moase si
de 3 ani pentru alte programe de studii de licenta din domeniul
sanatate;
b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii
transferabile in ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite
de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor
de licenta de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile
pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani,
300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie
cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de
studii transferabile pentru programele Medicina, Medicina
Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de licenta
de 6 ani;
c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite
de studii transferabile ECTS/SECT;
d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite
de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul scolii
doctorale totalizeaza 60 de credite; studiile universitare de
doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD realizate prin
consortii intre universitati si spitale sau clinici.
(2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate
si medicina veterinara acreditate, pe baza criteriilor de calitate,
pot organiza, pe langa formele de invatamant prevazute la
alin. (1), si programe postdoctorale si de formare si dezvoltare
profesionala: de rezidentiat, de perfectionare, de specializare,
de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de
educatie medicala si farmaceutica continua.
(3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului
superior medical uman, medical veterinar si farmaceutic este de
4 ani.
(4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii
din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile
sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, in interes reciproc,
pentru asigurarea unor conditii optime de activitate, privind
infrastructura, echipamentele medicale si accesul la informatie
medicala.
(5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar
din institutiile de invatamant superior cu programe de studii din
domeniul sanatate se iau in considerare criteriile privind
experienta profesionala medicala dovedita. In invatamantul
superior din domeniul sanatate, pentru posturile didactice la
disciplinele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot
accede doar persoane care au obtinut, prin concurs, in functie
de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident
sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist
rezident/farmacist specialist in specialitatea postului.
(6) In invatamantul superior din domeniul sanatate nu se pot
transforma in credite echivalate si transfera studiile obtinute in
invatamantul postliceal.
(7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul
sanatate se desfasoara in unitati sanitare publice, in institute,
in centre de diagnostic si tratament, in sectii cu paturi, in
laboratoare si in cabinete. Conform legii speciale, se pot
constitui clinici universitare, din una sau mai multe sectii clinice,
in specialitati inrudite, din spitale publice sau private, in care
sunt organizate activitati de invatamant si cercetare ale
departamentelor universitare.
(8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant
postuniversitar pentru absolventii licentiati ai programelor de
studii medicina, medicina dentara si farmacie care asigura
pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse
in Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si
farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. Organizarea
si finantarea rezidentiatului se reglementeaza prin acte
normative specifice.
(9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din
invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi
conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din
domeniul sanatate.
(10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi
didactice de asistent universitar in institutii de invatamant
superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat
si sunt retribuiti pentru ambele activitati.
(11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care
organizeaza programe de pregatire in rezidentiat se constituie
un departament de pregatire in rezidentiat. In institutiile de
invatamant superior care organizeaza programe de pregatire de
medicina si farmacie, departamentul este subordonat conducerii
universitatii.
Sectiunea 2 - Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 175 Reglementarea altor aspecte specifice
desfasurarii activitatilor din acest domeniu se realizeaza prin
hotarare a Guvernului, ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului si, dupa caz, ordin comun al ministrului
sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
Capitolul VI - Invatamantul superior militar si invatamantul de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
Sectiunea 1 - Organizare si functionare
Art. 176 (1) Invatamantul superior militar, de informatii,
de ordine publica si de securitate nationala este invatamant de
stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si
cuprinde: invatamant universitar pentru formarea ofiterilor,
ofiterilor de politie si a altor specialisti, precum si invatamant
postuniversitar.
(2) Institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de
ordine publica si de securitate nationala din cadrul sistemului
national de invatamant, precum si specializarile/programele de
studii din cadrul acestora se supun reglementarilor referitoare
la asigurarea calitatii, inclusiv celor legate de autorizare si
acreditare, in aceleasi conditii cu institutiile de invatamant
superior civil.
(3) Structura organizatorica, oferta de scolarizare care
contine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de
scolarizare, criteriile de selectionare a candidatilor pentru
invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si
de securitate nationala se stabilesc, dupa caz, de Ministerul
Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor,
Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii
cu atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si
securitatii nationale, potrivit specificului fiecarei arme,
specializari, nivel si forma de organizare a invatamantului, in
conditiile legii.
(4) Formele de organizare a invatamantului, admiterea la
studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor,
autorizarea si acreditarea institutiilor de invatamant, in
invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si
de securitate nationala, se supun procedurilor si conditiilor
aplicabile institutiilor de invatamant superior civil.
(5) Pentru invatamantul superior militar, de informatii, de
ordine publica si de securitate nationala, dupa caz, Ministerul
Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor,
Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii
cu atributii in domeniile apararii, informatiilor, ordinii publice si
securitatii nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni
proprii, in conditiile legii.
(6) Ofiterii in activitate, in rezerva sau in retragere, posesori
ai diplomei de absolvire a scolii militare de ofiteri cu durata de
3 sau 4 ani, pot sa isi completeze studiile in invatamantul
superior, pentru obtinerea diplomei de licenta in profiluri si
specializari similare sau apropiate armei/specialitatii militare.
(7) Diplomele de licenta, de master, de doctorat eliberate de
institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de ordine
publica si de securitate nationala, precum si titlurile stiintifice
obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in
rezerva, in conditiile legii, sa ocupe functii echivalente cu cele
ale absolventilor institutiilor civile de invatamant, cu profil
apropiat si de acelasi nivel.
(8) Planurile de invatamant pentru invatamantul superior
militar, de informatii si de ordine publica si de securitate
nationala se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de
Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul apararii,
informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, in
conformitate cu standardele nationale stabilite de institutiile
responsabile cu asigurarea calitatii.
Sectiunea 2 - Managementul si finantarea institutiilor
Art. 177 (1) Managementul institutiilor de invatamant
superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate
nationala se realizeaza in aceleasi conditii ca in institutiile civile
de invatamant superior. Finantarea institutiilor din invatamantul
superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate
nationala se face in conditiile legii.
(2) Structurile si functiile de conducere din institutiile de
invatamant militar, de informatii, de ordine publica si de
securitate nationala sunt aceleasi ca si cele din institutiile civile
de invatamant superior si se ocupa in aceleasi conditii ca si
acestea, precum si cu respectarea procedurilor specificate in
actele normative specifice in domeniu.
(3) Conducerea institutiilor de invatamant militar, de
informatii, de ordine publica si de securitate nationala se
realizeaza de catre rectori care sunt si comandantii institutiilor
respective. Functia de comandant se ocupa in conformitate cu
reglementarile Ministerului Apararii Nationale, Ministerului
Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii si ale
altor institutii cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si
sigurantei nationale.
(4) In invatamantul superior militar, de informatii, de ordine
publica si de securitate nationala se infiinteaza corpul
instructorilor militari, de ordine si de securitate publica, prin
ordine si instructiuni ale Ministerului Apararii Nationale,
Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Justitiei,
Serviciului Roman de Informatii si ale altor institutii cu atributii in
domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.
Sectiunea 3 - Resurse umane
Art. 178 (1) Functiile didactice si de cercetare din
invatamantul superior militar, de informatii, de ordine publica si
de securitate nationala se ocupa si se elibereaza in aceleasi
conditii ca si cele din institutiile civile de invatamant superior.
Cadrele didactice si de cercetare din invatamantul superior
militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala
au acelasi statut ca cele din institutiile civile de invatamant
superior.
(2) Institutiile de invatamant superior militar, de informatii, de
ordine publica si de securitate nationala se bucura de principiul
autonomiei universitare.
(3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limita
de varsta si vechime integrala ca militari, pot sa isi continue
activitatea didactica, in cadrul aceleiasi institutii de invatamant
superior, in conditiile legii.
Sectiunea 4 - Viata universitara
Art. 179 Viata universitara din institutiile de invatamant
superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate
nationala se desfasoara in conformitate cu reglementarile legale
pentru institutiile civile de invatamant superior, adaptate mediului
militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala.
Capitolul VII - Invatamantul superior artistic si sportiv
Art. 180 In invatamantul superior artistic si sportiv,
procesul educational se desfasoara prin activitati didactice si
prin activitati practice de creatie si performanta.
Art. 181 Institutiile de invatamant superior artistic si
sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot
organiza forme de invatamant prin cele 3 cicluri de studii
universitare: ciclul I — studii universitare de licenta, ciclul II —
studii universitare de master si ciclul III — studii universitare de
doctorat, incluzand doctoratul stiintific si doctoratul profesional,
precum si programe de formare si dezvoltare profesionala
continua.
Art. 182 In invatamantul superior artistic si sportiv,
structura anului universitar poate fi adaptata in functie de
programul activitatilor practice specifice.
Art. 183 In invatamantul superior artistic si sportiv,
practica studentilor se desfasoara in universitati: in centre de
proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unitati de
productie teatrale si cinematografice, spatii destinate
performantei sportive, precum si in institutii din profilul artistic
sau sportiv respectiv, pe baza de parteneriat institutional.
Art. 184 In invatamantul superior artistic si sportiv,
doctoratul stiintific sau profesional este o conditie pentru cariera
didactica.
Art. 185 Cercetarea prin creatie artistica, proiectare si
performanta sportiva se desfasoara individual sau colectiv, in
centre de proiectare, laboratoare si ateliere artistice, studiouri
muzicale, unitati de productie teatrala si cinematografica, spatii
destinate performantei sportive.
Art. 186 Evaluarea calitatii si clasificarea universitatilor
artistice si sportive iau in considerare criteriile specifice creatiei
artistice si performantei sportive.
Art. 187 In invatamantul superior artistic si sportiv,
alocarea pe baze competitionale a fondurilor se face inclusiv in
baza criteriilor specifice creatiei artistice si performantei sportive.
Art. 188 Reglementarea altor aspecte specifice
desfasurarii activitatii din aceste domenii va fi realizata prin
hotarari ale Guvernului sau ordine ale ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului, in concordanta cu prevederile
legii si cu reglementarile generale si sectoriale ale Uniunii
Europene.
Capitolul VIII - Activitatea de cercetare si creatie universitara
Art. 189 (1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare
si creatie artistica din universitati se organizeaza si functioneaza
pe baza legislatiei nationale si a Uniunii Europene in domeniu.
(2) Institutiile de invatamant superior care si-au asumat ca
misiune si cercetarea stiintifica au obligatia sa creeze structuri
tehnico-administrative care sa faciliteze managementul
activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercetare-dezvoltare
derulate de personalul institutiei. Aceste structuri deservesc si
raspund optim cerintelor personalului implicat in cercetare.
(3) Personalul implicat in activitati de cercetare in institute,
laboratoare sau centre de cercetare ale universitatii dispune, in
limita proiectelor de cercetare pe care le coordoneaza, de
autonomie si de responsabilitate personala, delegata de
ordonatorul de credite, in realizarea achizitiilor publice si a
gestionarii resurselor umane necesare derularii proiectelor.
Aceste activitati se desfasoara conform reglementarilor legale
in vigoare si fac obiectul controlului financiar intern.
Art. 190 (1) La sfarsitul fiecarui an bugetar, conducerea
universitatii prezinta senatului universitar un raport referitor la
cuantumul regiei pentru granturile de cercetare si la modul in
care regia a fost cheltuita.
(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile si
contractele de cercetare este stabilit de finantator sau de
autoritatea contractanta si nu poate fi modificat pe perioada
derularii acestora.
Art. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura un avans de pana la
90% din valoarea grantului din momentul semnarii contractului
de finantare. Pentru diferenta, universitatile pot avansa fonduri
din venituri proprii.
(2) Mobilitatea interinstitutionala a personalului de cercetare
dupa principiul "grantul urmeaza cercetatorul" este garantata
prin prezenta lege si se realizeaza prin metodologii elaborate de
autoritatile contractante. Titularul grantului raspunde public,
conform contractului cu autoritatea contractanta, de modul de
gestionare a grantului.
Capitolul IX - Promovarea calitatii in invatamantul superior si in cercetarea stiintifica
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 192 (1) Asigurarea calitatii invatamantului superior si
a cercetarii stiintifice universitare este o obligatie a institutiei de
invatamant superior si o atributie fundamentala a Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. In realizarea
acestei atributii, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului colaboreaza cu ARACIS, cu alte agentii inscrise in
EQAR, precum si cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etica si
management universitar (CEMU) si alte organisme cu
competente in domeniu conform legislatiei in vigoare.
(2) Institutiile de invatamant superior au obligatia de a furniza
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului datele
solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul
sau raportarea falsa incalca principiul raspunderii publice si
duce la sanctiunile prevazute de lege.
(3) Institutiile de invatamant superior care refuza sa faca
publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sau oricare alta persoana
fizica sau juridica incalca principiul raspunderii publice si sunt
sanctionate conform legii.
(4) Studentii sunt parteneri cu drepturi depline in procesul de
asigurare a calitatii.
Art. 193 (1) Evaluarea universitatilor se realizeaza in
scopul:
a) autorizarii provizorii si acreditarii;
b) ierarhizarii programelor de studii si clasificarii
universitatilor.
(2) Evaluarea in scopul autorizarii provizorii si acreditarii se
realizeaza de catre ARACIS sau de alta agentie inscrisa in
EQAR si are loc potrivit legii si standardelor internationale in
domeniu.
(3) Evaluarea in scopul ierarhizarii programelor de studii si a
clasificarii universitatilor se realizeaza pe baza unei metodologii
de evaluare propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarare a Guvernului, in
maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Aplicarea acestei metodologii intra in raspunderea Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Evaluarea este
realizata periodic.
(4) Universitatile se clasifica, pe baza evaluarii prevazute la
alin. (3), in 3 categorii:
a) universitati centrate pe educatie;
b) universitati de educatie si cercetare stiintifica sau
universitati de educatie si creatie artistica;
c) universitati de cercetare avansata si educatie.
(5) Evaluarea prevazuta la alin. (3) se face de catre un
consortiu format din: ARACIS, incluzand reprezentanti ai
studentilor, CNCS, CNATDCU si un organism international cu
competente in domeniul ierarhizarii si clasificarii institutiilor de
invatamant selectat pe baza de concurs.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de
dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, facuta conform
prevederilor alin. (3), se face numai de catre un organism
international cu competenta in domeniul ierarhizarii si clasificarii
institutiilor de invatamant superior sau de catre o agentie de
asigurare a calitatii inregistrata in EQAR, din strainatate.
(7) Pentru programele de licenta si master, finantarea
institutiilor de invatamant superior de stat, din surse publice, se
face diferentiat pe categorii de universitati si in functie de pozitia
in ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizarii
prevazute la alin. (3), pe baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si
aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului. Finantarea programelor de doctorat se face conform
prevederilor art. 160.
(8) Statul poate finanta programele de excelenta in cercetare
si educatie din orice categorie de universitati.
(9) Programele de excelenta prevazute la alin. (8) se
stabilesc pe baza evaluarii prevazute la alin. (3), pentru
programele de licenta si master, si pe baza competitiilor
prevazute la art. 160 alin. (3), pentru programele de doctorat.
(10) Sunt finantate din fonduri publice: programe de licenta
in universitatile de stat mentionate la alin. (4) lit. a), programe de
licenta si master in universitatile prevazute la alin. (4) lit. b) si
programe de doctorat, master si licenta in universitatile
prevazute la alin. (4) lit. c).
Art. 194 (1) Pentru promovarea calitatii si cresterea
eficientei sistemului de invatamant superior, pentru cresterea
vizibilitatii internationale si pentru concentrarea resurselor,
universitatile de stat si particulare pot:
a) sa se constituie in consortii universitare, potrivit legii;
b) sa fuzioneze intr-o singura institutie de invatamant
superior cu personalitate juridica.
(2) Universitatile acreditate la data intrarii in vigoare a
prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de
consortii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbtie.
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca
preferential resurse financiare consortiilor sau universitatilor
fuzionate, conform unei metodologii adoptate in acest sens prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
la propunerea CNFIS.
(3) Fuziunea prin comasare sau absorbtie a institutiilor de
invatamant superior de stat se face, de regula, in jurul institutiilor
din categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie si
tinand cont de proximitatea geografica.
(4) Evaluarea programelor de studii si a institutiilor de
invatamant superior se face periodic, la initiativa Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau a universitatilor.
Rezultatele evaluarii sunt publice, pentru informarea
beneficiarilor de educatie si pentru transparenta institutionala.
Art. 195 (1) Fiecare universitate are obligatia sa realizeze,
la intervale de maximum 5 ani, evaluarea interna si clasificarea
departamentelor pe 5 niveluri de performanta in cercetare,
conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS si aprobate
prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului. Rezultatele evaluarii si clasificarii sunt publice.
(2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza
evaluarii interne, poate dispune reorganizarea sau desfiintarea
departamentelor ori institutelor neperformante, fara a prejudicia
studentii.
Art. 196 Guvernul Romaniei infiinteaza Institutul de Studii
si Cercetari Avansate din Romania, avand ca obiectiv principal
sustinerea elitelor stiintifice romanesti din tara si din diaspora.
Metodologia de infiintare a acestuia se elaboreaza de catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se
adopta prin hotarare a Guvernului, in termen de 12 luni de la
data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 197 Statul incurajeaza excelenta in institutiile de
invatamant superior prin parghii financiare specifice, existente in
prezenta lege:
a) universitatilor li se aloca o finantare suplimentara, in suma,
la nivel national, de minimum 30% din suma alocata la nivel
national universitatilor de stat ca finantare de baza, pe baza
criteriilor si a standardelor de calitate stabilite de Consiliul
National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
b) universitatilor de stat li se aloca un fond distinct pentru
dezvoltarea institutionala, din bugetul alocat Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Fondul de
dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai performante
institutii de invatamant superior din fiecare categorie si se aloca
dupa criterii competitive bazate pe standarde internationale.
Metodologia de alocare si utilizare a fondului pentru dezvoltare
institutionala se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
Sectiunea 2 - Sprijinirea excelentei individuale
Art. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice,
studentii si cercetatorii cu performante exceptionale includ:
a) granturi de studii sau de cercetare la universitati din tara
ori din strainatate, acordate pe baza de competitie;
b) granturi pentru efectuarea si finalizarea unor cercetari,
inclusiv teze de doctorat;
c) aprobarea unor rute educationale flexibile, care permit
accelerarea parcursului de studii universitare;
d) crearea de instrumente si mecanisme de sustinere a
insertiei lor profesionale in tara, astfel incat sa valorifice la nivel
superior atat talentul, cat si achizitiile realizate prin formare.
Capitolul X - Promovarea universitatii centrate pe student
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 199 (1) Studentii sunt considerati parteneri ai
institutiilor de invatamant superior si membri egali ai comunitatii
academice. In invatamantul confesional studentii sunt membri ai
comunitatii academice in calitate de discipoli.
(2) O persoana dobandeste statutul de student si de membru
al unei comunitati universitare numai in urma admiterii si a
inmatricularii sale intr-o institutie de invatamant superior
acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu.
(3) O persoana poate fi admisa si inmatriculata ca student
concomitent la cel mult doua programe de studii, indiferent de
institutiile de invatamant care le ofera. Orice subventie
financiara sau bursa din fonduri publice se acorda, conform
normelor legale in vigoare, numai intr-o singura institutie de
invatamant superior, pentru un singur program de studii. In cazul
studentilor care se transfera intre universitati sau programe de
studii, subventiile urmeaza studentul.
(4) In vederea testarii cunostintelor si a capacitatilor
cognitive, respectiv artistice sau sportive, si a admiterii intr-un
program de studii pentru licenta, master ori doctorat, institutiile
de invatamant superior organizeaza examene de admitere
pentru fiecare program si ciclu de studiu.
Sectiunea 2 - Inmatricularea studentilor. Registrul matricol unic al universitatilor din Romania
Art. 200 (1) O institutie de invatamant superior poate
admite si inmatricula intr-un program de studii numai acel numar
de studenti pentru care sunt asigurate conditii optime de calitate
academica, de viata si de servicii sociale in spatiul universitar.
(2) Oferta anuala de scolarizare este facuta publica de catre
rectorul institutiei de invatamant superior prin declaratie pe
propria raspundere, cu respectarea capacitatii de scolarizare
stabilite conform art. 138 alin. (5).
(3) In urma admiterii intr-un program de studii, intre student
si universitate se incheie un contract in care se specifica
drepturile si obligatiile partilor.
(4) Universitatile care admit in programele lor de studii mai
multi studenti decat capacitatea de scolarizare, aprobata
conform prezentei legi, incalca raspunderea lor publica si sunt
sanctionate in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 201 (1) Se constituie Registrul matricol unic al
universitatilor din Romania, denumit in continuare RMUR.
RMUR este o baza de date electronica in care sunt inregistrati
toti studentii din Romania din universitatile de stat sau
particulare acreditate ori autorizate sa functioneze provizoriu.
Registrele matricole ale universitatilor devin parte a RMUR,
asigurandu-se un control riguros al diplomelor.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la
propunerea CNFIS, elaboreaza un regulament de alocare a
codului matricol individual, precum si continutul informatiilor care
vor fi scrise in RMUR.
(3) RMUR este un inscris oficial protejat legal. Falsificarea
inscrisurilor din registrul matricol se sanctioneaza potrivit legii.
(4) RMUR, registrele matricole ale universitatilor si sistemele
informatice aferente se elaboreaza in termen de cel mult 2 ani
de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Baza de date electronica aferenta RMUR inregistreaza
si pastreaza evidenta diplomelor universitare emise in Romania,
pe baza registrelor existente in universitatile acreditate.
Art. 202 (1) Principiile care reglementeaza activitatea
studentilor in cadrul comunitatii universitare sunt:
a) principiul nediscriminarii — in baza caruia toti studentii
beneficiaza de egalitate de tratament din partea institutiei de
invatamant superior; orice discriminare directa sau indirecta fata
de student este interzisa;
b) principiul dreptului la asistenta si la servicii complementare
gratuite in invatamantul superior de stat — exprimat prin:
consilierea si informarea studentului de catre cadrele didactice,
in afara orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea in
scopul orientarii profesionale; consilierea psihologica; acces la
principalele carti de specialitate si publicatii stiintifice; acces la
datele referitoare la situatia scolara personala;
c) principiul participarii la decizie — in baza caruia deciziile
in cadrul institutiilor de invatamant superior sunt luate cu
participarea reprezentantilor studentilor;
d) principiul libertatii de exprimare — in baza caruia studentii
au dreptul sa isi exprime liber opiniile academice, in cadrul
institutiei de invatamant in care studiaza;
e) principiul transparentei si al accesului la informatii — in
baza caruia studentii au dreptul de acces liber si gratuit la
informatii care privesc propriul parcurs educational si viata
comunitatii academice din care fac parte, in conformitate cu
prevederile legii.
(2) In universitatile confesionale, drepturile, libertatile si
obligatiile studentilor sunt stabilite si in functie de specificul
dogmatic si canonic al fiecarui cult.
(3) Drepturile, libertatile si obligatiile studentilor sunt cuprinse
in Codul drepturilor si obligatiilor studentului, propus de
asociatiile studentesti in termen de 6 luni de la intrarea in
vigoare a prezentei legi si adoptat de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului prin ordin al ministrului
acestuia.
(4) In universitatile confesionale, studentii se organizeaza cu
respectarea statutului si a normelor dogmatice si canonice ale
cultului respectiv.
(5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare si
monitorizare a respectarii prevederilor Codului drepturilor si
obligatiilor studentului. Asociatiile studentilor prezinta un raport
anual privind respectarea codului, care este public.
Art. 203 (1) Studentii au dreptul sa infiinteze, in institutiile
de invatamant superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi,
cercuri, cenacluri, formatii artistice si sportive, organizatii,
precum si publicatii, conform legii.
(2) Studentii sunt alesi in mod democratic, prin vot universal,
direct si secret, la nivelul diverselor formatii, programe sau cicluri
de studiu, atat in cadrul facultatilor, cat si al universitatii. Ei sunt,
de drept, reprezentanti legitimi ai intereselor studentilor, la
nivelul fiecarei comunitati academice. Conducerea institutiei de
invatamant superior nu se implica in organizarea procesului de
alegere a reprezentantilor studentilor.
(3) In universitatile confesionale, reprezentarea studentilor la
nivelul comunitatii universitare se va face cu respectarea
statutului si specificului dogmatic si canonic al cultului respectiv.
(4) Statutul de student reprezentant nu poate fi conditionat de
catre conducerea universitatii.
(5) Studentii pot fi reprezentati in toate structurile decizionale
si consultative din universitate.
(6) Federatiile nationale studentesti, legal constituite, sunt
organismele care exprima interesele studentilor din universitati,
in raport cu institutiile statului.
(7) Organizatiile studentesti care reprezinta interesele
studentilor la nivelul fiecarei comunitati universitare pot avea
reprezentanti de drept in structurile decizionale si executive ale
universitatii.
(8) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
colaboreaza, in dezvoltarea invatamantului superior, cu
federatiile nationale studentesti, legal constituite, si se va
consulta cu acestea ori de cate ori este nevoie.
(9) Studentii pot participa la actiuni de voluntariat, pentru care
pot primi un numar de credite de studii transferabile, in conditiile
stabilite de Carta universitara.
Art. 204 (1) Studentii care provin din familii cu venituri
reduse beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru
efectuarea studiilor, garantate de stat, in conditiile legislatiei in
vigoare, prin Agentia de credite si burse de studii. Imprumuturile
pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor.
(2) Absolventii care vor practica profesia minimum 5 ani in
mediul rural vor fi scutiti de plata a 75% din imprumut, aceasta
parte fiind preluata de catre stat, in cuantum de maximum
5.000 lei.
(3) Agentia de credite si burse de studii propune reglementari
corespunzatoare in vederea acordarii creditelor.
Art. 205 (1) Studentii beneficiaza de asistenta medicala
si psihologica gratuita in cabinete medicale si psihologice
universitare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat, conform
legii.
(2) In timpul anului scolar, studentii beneficiaza de tarif redus
cu minimum 50% pe mijloacele de transport local in comun,
transportul intern auto, feroviar si naval. Studentii orfani sau
proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru
categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Studentii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru
accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film,
la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii
publice, in limita bugetelor aprobate.
(4) Studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai
statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile
prevazute la alin. (3), care se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
(5) Institutiile de invatamant superior pot acorda, in afara
cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii
gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat proveniti din
centrele de plasament, in conditiile stabilite de senatul
universitar.
(6) Candidatii proveniti din medii cu risc socioeconomic
ridicat sau marginalizate din punct de vedere social — romi,
absolventi ai liceelor din mediul rural sau din orase cu mai putin
de 10.000 de locuitori — pot beneficia de un numar de locuri
bugetate garantate, in conditiile legii.
(7) Activitatile extracurriculare — stiintifice, tehnice, culturalartistice
si sportive, precum si cele pentru studentii capabili de
performante sunt finantate de la bugetul statului, conform
normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.
(8) Prevederile alin. (6) se aplica si in cazul taberelor de
creatie, sportive si de odihna ale studentilor.
(9) Statutul de student cu taxa se modifica in conditiile
stabilite de senatul universitar.
(10) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si
postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest
scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel
national.
(11) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la
alin. (10) pot participa studentii si absolventii institutiilor de
invatamant superior de stat si cei ai institutiilor de invatamant
superior particular acreditate.
(12) Cheltuielile de intretinere a internatelor, a caminelor si a
cantinelor universitatilor se acopera din veniturile proprii ale
institutiilor de invatamant respective si din subventii de la buget
cu aceasta destinatie.
(13) Tarifele practicate de universitati pentru studenti la
camine si cantine sunt cel mult egale cu diferenta dintre costurile
de functionare, cuprinzand cheltuielile de personal, cheltuielile
cu utilitatile, cheltuielile cu materiile prime si consumabile si
cheltuielile de intretinere curenta si, respectiv, subventiile de la
bugetul de stat.
(14) In vederea asigurarii transparentei, universitatea de stat
publica periodic balanta de venituri si cheltuieli pentru fiecare
camin studentesc.
(15) Pot fi acordate subventii pentru cazare si studentilor care
aleg alta forma de cazare decat caminele institutiilor de
invatamant superior.
(16) Institutiile de invatamant superior de stat asigura, in
limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii
comasate a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de
invatamant, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile
in care practica se desfasoara in afara centrului universitar
respectiv.
(17) Toate actele de studii eliberate de universitate, precum
si cele care atesta statutul de student (adeverinte, carnete,
legitimati i) se elibereaza in mod gratuit.
Art. 206 (1) Statul roman acorda anual, prin hotarare a
Guvernului, un numar de burse pentru scolarizarea studentilor
straini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universitati si
programe de studii care indeplinesc cele mai ridicate standarde
de calitate, indiferent daca sunt de stat sau particulare.
(2) Universitatile, in baza autonomiei universitare, pot
dispune integral de veniturile obtinute din scolarizarea
studentilor straini.
Capitolul XI - Conducerea universitatilor
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 207 (1) Structurile de conducere in institutiile de
invatamant superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar si consiliul de administratie, la nivelul
universitatii;
b) consiliul facultatii;
c) consiliul departamentului.
(2) Functiile de conducere sunt urmatoarele:
a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la
nivelul universitatii;
b) decanul, prodecanii, la nivelul facultatii;
c) directorul de departament, la nivelul departamentului.
(3) IOSUD este condusa de Consiliul pentru studiile
universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu.
Functia de director al Consiliului pentru studiile universitare de
doctorat este asimilata functiei de prorector. Procedura de
numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de
doctorat este stabilita de Codul studiilor universitare de doctorat.
(4) La nivelul departamentului, directorul de departament si
membrii consiliului departamentului sunt alesi prin votul
universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de
cercetare titulare.
(5) La nivelul facultatii, stabilirea structurilor si a functiilor de
conducere se face dupa urmatoarea procedura:
a) componenta membrilor consiliului facultatii este de
maximum 75% cadre didactice si de cercetare, respectiv
minimum 25% studenti. Reprezentantii cadrelor didactice si de
cercetare in consiliul facultatii sunt alesi prin votul universal,
direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare
titulare din facultate, iar reprezentantii studentilor sunt alesi prin
vot universal, direct si secret de catre studentii facultatii;
b) decanii sunt selectati prin concurs public, organizat de
catre rectorul universitatii la nivelul facultatii. La concurs pot
participa persoane din cadrul universitatii sau din orice facultate
de profil din tara ori din strainatate care, pe baza audierii in
plenul consiliului facultatii, au primit avizul acestuia de
participare la concurs. Consiliul facultatii are obligatia de a aviza
minimum 2 candidati;
c) decanul isi desemneaza prodecanii dupa numirea de catre
rector;
d) in universitatile multilingve si multiculturale, cel putin unul
dintre prodecani se numeste la propunerea cadrelor didactice
apartinand minoritatii nationale din departamentul sectiei sau
liniei de predare intr-o limba a minoritatilor nationale, potrivit
regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu
exceptia cazului in care decanul provine de la sectia sau linia de
studiu cu predare in limba minoritatii nationale respective.
Cadrele didactice apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie
sa propuna cel putin 3 candidati.
(6) Consiliul scolii doctorale se stabileste prin votul universal,
direct si secret al conducatorilor de doctorat din scoala doctorala
respectiva.
(7) Procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor
de conducere la nivelul universitatii, al facultatilor si
departamentelor trebuie sa respecte principiul reprezentativitatii
pe facultati, departamente, sectii/linii de predare, programe de
studii, dupa caz, si se stabileste prin Carta universitara.
(8) In cazul universitatilor confesionale, alegerea persoanelor
in functiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.
Art. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75%
personal didactic si de cercetare si din 25% reprezentanti ai
studentilor. Toti membrii senatului universitar, fara exceptie, vor
fi stabiliti prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor
didactice si cercetatorilor titulari, respectiv al tuturor studentilor.
Fiecare facultate va avea reprezentanti in senatul universitar,
pe cote-parti de reprezentare stipulate in Carta universitara. In
cazul universitatilor confesionale, organizarea senatului
universitar se va face cu respectarea statutului si specificului
dogmatic si canonic al cultului fondator.
(2) Senatul universitar isi alege, prin vot secret, un presedinte
care conduce sedintele senatului universitar si reprezinta
senatul universitar in raporturile cu rectorul.
(3) Senatul universitar stabileste comisii de specialitate prin
care controleaza activitatea conducerii executive a institutiei de
invatamant superior si a consiliului de administratie. Rapoartele
de monitorizare si de control sunt prezentate periodic si
discutate in senatul universitar, stand la baza rezolutiilor
senatului universitar.
Art. 209 (1) Rectorul universitatilor de stat si particulare
se desemneaza prin una dintre urmatoarele modalitati:
a) pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii
aprobate de senatul universitar nou-ales, conforma cu prezenta
lege; sau
b) prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor
didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al
reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile
facultatilor.
(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele
prevazute la alin. (1), se stabileste cu minimum 6 luni inainte de
fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct si
secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din
cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul
universitar si din consiliile facultatilor.
Art. 210 (1) In cazul in care modalitatea aleasa pentru
desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public,
procedura de desemnare este cea prevazuta de prezentul
articol.
(2) Senatul universitar nou-ales stabileste o comisie de
selectie si de recrutare a rectorului formata, in proportie de 50%,
din membri ai universitatii si, in proportie de 50%, din
personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, din
tara si din strainatate. Aceasta comisie contine minimum
12 membri, dintre care cel putin un reprezentant al studentilor
sau un absolvent al universitatii desemnat de catre studentii din
senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea,
senatul universitar nou-ales elaboreaza si aproba metodologia
de avizare, de selectie si de recrutare a rectorului, conform legii.
(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se
desfasoara in baza metodologiei prevazute la alin. (2). Comisia
de concurs este comisia de selectie si recrutare prevazuta la
alin. (2).
(4) La concursul de ocupare a functiei de rector pot participa
personalitati stiintifice sau academice din tara si din strainatate
care, pe baza audierii in plenul senatului universitar nou-ales,
au obtinut avizul de participare la concurs din partea acestuia.
Avizul se acorda numai pe baza votului majoritatii simple a
membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar
nou-ales are obligatia de a aviza minimum 2 candidati.
Candidatii avizati de senatul universitar nou-ales participa apoi
la concursul organizat conform alin. (3).
Art. 211 (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este
confirmat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului, in termen de 30 de zile de la data selectiei. Dupa
emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte
oficiale, inscrisuri, acte financiare/contabile, diplome si
certificate.
(2) Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, pe baza consultarii senatului universitar,
isi numeste prorectorii. In universitatile multilingve si
multiculturale cel putin unul dintre prorectori este numit de catre
rector la propunerea cadrelor didactice apartinand minoritatilor
nationale din departamentul sectiei sau liniei de predare intr-o
limba a minoritatilor nationale, cu exceptia cazului in care
rectorul provine de la sectia sau linia de studiu cu predare in
limba minoritatii nationale respective. Cadrele didactice
apartinand sectiei sau liniei de predare trebuie sa propuna cel
putin 3 candidati.
(3) Rectorul confirmat de ministrul educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului incheie cu senatul universitar un contract
de management, cuprinzand criteriile si indicatorii de
performanta manageriala, drepturile si obligatiile partilor
contractuale.
(4) Decanii sunt selectati prin concurs public organizat de
noul rector si validat de senatul universitar. La concurs pot
participa candidatii avizati de consiliul facultatii cu votul
majoritatii simple a membrilor acestuia si pe baza unei
metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul
facultatii valideaza cel putin 2 candidati.
(5) Mentinerea in functie a directorului general administrativ
se face pe baza acordului scris al acestuia de sustinere
executiva a planului managerial al noului rector.
(6) Consiliul de administratie al universitatilor de stat este
format din rector, prorectorii, decanii, directorul general
administrativ si un reprezentant al studentilor.
(7) Consiliul de administratie al universitatilor particulare este
numit de catre fondatori.
Art. 212 (1) Rectorul confirmat al universitatii de stat
incheie un contract institutional cu ministrul educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului.
(2) Rectorul poate fi demis de catre senatul universitar, in
conditiile specificate prin contractul de management si Carta
universitara.
(3) Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului poate
revoca din functie rectorul in conditiile art. 125.
Sectiunea 2 - Atributiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administratie, ale decanului si ale sefului de departament
Art. 213 (1) Senatul universitar reprezinta comunitatea
universitara si este cel mai inalt for de decizie si deliberare la
nivelul universitatii.
(2) Atributiile senatului universitar sunt urmatoarele:
a) garanteaza libertatea academica si autonomia
universitara;
b) elaboreaza si adopta, in urma dezbaterii cu comunitatea
universitara, Carta universitara;
c) aproba planul strategic de dezvoltare institutionala si
planurile operationale, la propunerea rectorului;
d) aproba, la propunerea rectorului si cu respectarea
legislatiei in vigoare, structura, organizarea si functionarea
universitatii;
e) aproba proiectul de buget si executia bugetara;
f) elaboreaza si aproba Codul de asigurare a calitatii si Codul
de etica si deontologie profesionala universitara;
g) adopta Codul universitar al drepturilor si obligatiilor
studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor si
obligatiilor studentului;
h) aproba metodologiile si regulamentele privind organizarea
si functionarea universitatii;
i) incheie contractul de management cu rectorul;
j) controleaza activitatea rectorului si a consiliului de
administratie prin comisii specializate;
k) valideaza concursurile publice pentru functiile din consiliul
de administratie;
l) aproba metodologia de concurs si rezultatele concursurilor
pentru angajarea personalului didactic si de cercetare si
evalueaza periodic resursa umana;
m) aproba, la propunerea rectorului, sanctionarea
personalului cu performante profesionale slabe, in baza unei
metodologii proprii si a legislatiei in vigoare;
n) indeplineste alte atributii, conform Cartei universitare.
(3) Componenta si marimea senatului universitar sunt
stabilite prin Carta universitara, astfel incat sa se asigure
eficienta decizionala si reprezentativitatea comunitatii
academice.
(4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata
mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani,
cu posibilitatea innoirii succesive de maximum doua ori. Pentru
studenti, durata mandatului se reglementeaza prin Carta
universitara.
(5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la
cererea a cel putin o treime dintre membrii senatului universitar.
(6) Rectorul reprezinta legal universitatea in relatiile cu tertii
si realizeaza conducerea executiva a universitatii. Rectorul este
ordonatorul de credite al universitatii. Rectorul are urmatoarele
atributii:
a) realizeaza managementul si conducerea operativa a
universitatii, pe baza contractului de management;
b) negociaza si semneaza contractul institutional cu
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
c) incheie contractul de management cu senatul universitar;
d) propune spre aprobare senatului universitar structura si
reglementarile de functionare ale universitatii;
e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de
buget si raportul privind executia bugetara;
f) prezinta senatului universitar, in luna aprilie a fiecarui an,
raportul prevazut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar
valideaza raportul mentionat, in baza referatelor realizate de
comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice;
g) conduce consiliul de administratie;
h) indeplineste alte atributii stabilite de senatul universitar, in
conformitate cu contractul de management, Carta universitara si
legislatia in vigoare.
(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul
poate fi innoit cel mult o data, in urma unui nou concurs,
conform prevederilor Cartei universitare. O persoana nu poate
fi rector al aceleiasi institutii de invatamant superior pentru mai
mult de 8 ani, indiferent de perioada in care s-au derulat
mandatele si de intreruperile acestora.
(8) Atributiile prorectorilor, numarul si durata mandatelor
acestora se stabilesc prin Carta universitara.
(9) Decanul reprezinta facultatea si raspunde de
managementul si conducerea facultatii. Decanul prezinta anual
un raport consiliului facultatii privind starea facultatii. Decanul
conduce sedintele consiliului facultatii si aplica hotararile
rectorului, consiliului de administratie si senatului universitar.
Atributiile decanului sunt stabilite in conformitate cu prevederile
Cartei universitare si cu legislatia in vigoare.
(10) Consiliul facultatii reprezinta organismul decizional si
deliberativ al facultatii. Consiliul facultatii are urmatoarele
atributii:
a) aproba, la propunerea decanului, structura, organizarea
si functionarea facultatii;
b) aproba programele de studii gestionate de facultate;
c) controleaza activitatea decanului si aproba rapoartele
anuale ale acestuia privind starea generala a facultatii,
asigurarea calitatii si respectarea eticii universitare la nivelul
facultatii;
d) indeplineste alte atributii, stabilite prin Carta universitara
sau aprobate de senatul universitar si in conformitate cu
legislatia in vigoare.
(11) Directorul de departament realizeaza managementul si
conducerea operativa a departamentului. In exercitarea acestei
functii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei
universitare. Directorul de departament raspunde de planurile
de invatamant, de statele de functii, de managementul cercetarii
si al calitatii si de managementul financiar al departamentului.
(12) Selectia, angajarea, evaluarea periodica, formarea,
motivarea si incetarea relatiilor contractuale de munca ale
personalului sunt de raspunderea directorului de departament,
a conducatorului scolii doctorale sau a decanului, conform
prevederilor Cartei universitare.
(13) Consiliul de administratie al universitatii asigura, sub
conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin
Carta universitara, in cazul universitatilor particulare si
confesionale particulare, conducerea operativa a universitatii si
aplica deciziile strategice ale senatului universitar. De
asemenea, consiliul de administratie:
a) stabileste in termeni operationali bugetul institutional;
b) aproba executia bugetara si bilantul anual;
c) aproba propunerile de scoatere la concurs a posturilor
didactice si de cercetare;
d) avizeaza propunerile de programe noi de studii si
formuleaza propuneri catre senatul universitar de terminare a
acelor programe de studii care nu se mai incadreaza in
misiunea universitatii sau care sunt ineficiente academic si
financiar;
e) aproba operatiunile financiare care depasesc plafoanele
stabilite de senatul universitar, in universitatile de stat, respectiv
de fondatori, in universitatile particulare;
f) propune senatului universitar strategii ale universitatii pe
termen lung si mediu si politici pe domenii de interes ale
universitatii.
(14) Studentii au cel putin un reprezentant in comisiile de
etica, de cazari, de asigurare a calitatii, precum si in alte comisii
cu caracter social.
Art. 214 (1) Functiile de conducere de rector, de prorector,
de decan, de prodecan, de director de departament sau de
unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie nu
se cumuleaza.
(2) In cazul vacantarii unui loc in functiile de conducere, se
procedeaza la alegeri partiale, in cazul directorului de
departament, sau se organizeaza concurs public, potrivit Cartei
universitare, in termen de maximum 3 luni de la data vacantarii.
(3) Numarul de prorectori si de prodecani din institutiile de
invatamant superior se stabileste prin Carta universitara.
(4) Atributiile si competentele structurilor si ale functiilor de
conducere din invatamantul superior sunt stabilite prin Carta
universitara a institutiei, potrivit legii. Hotararile senatelor
universitare, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se
iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, daca numarul celor
prezenti reprezinta cel putin doua treimi din numarul total al
membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de
vot deliberativ egal.
(5) Structura administrativa a universitatii este condusa de
catre un director administrativ si este organizata pe directii.
Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs
organizat de consiliul de administratie al institutiei de invatamant
superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul
institutiei. Din comisie face parte, in mod obligatoriu, un
reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului. Validarea concursului se face de catre senatul
universitar, iar numirea pe post, de catre rector.
(6) Unitatile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de
directori ai unitatilor respective, potrivit Cartei universitare.
(7) Prin Carta universitara, universitatea isi poate dezvolta
structuri consultative formate din reprezentanti ai mediului
economic si personalitati din mediul academic, cultural si
profesional extern.
Art. 215 (1) Dupa implinirea varstei de pensionare,
ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile de stat,
particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia
mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de
demnitate publica au dreptul de a li se rezerva postul din
sistemul educational.
(3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de
demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada
indeplinirii mandatului.
(4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de
functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada
exercitarii mandatului.
(5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot
cumula cu functiile didactice si/sau de cercetare.
Sectiunea 3 - Rolul statului in invatamantul superior
Art. 216 (1) Statul isi exercita atributiile in domeniul
invatamantului superior prin intermediul Parlamentului,
Guvernului si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului are
urmatoarele atributii principale:
a) propune politicile si strategiile nationale pentru
invatamantul superior, ca parte a Ariei europene a
invatamantului superior;
b) elaboreaza reglementarile de organizare si functionare a
sistemului de invatamant superior;
c) monitorizeaza si verifica direct sau prin organismele
abilitate in acest sens respectarea reglementarilor privind
organizarea si functionarea invatamantului superior, cercetarea
universitara, managementul financiar, etica universitara si
asigurarea calitatii in invatamantul superior;
d) gestioneaza procesul de evaluare periodica, de clasificare
a universitatilor si de ierarhizare a programelor de studii ale
acestora;
e) controleaza gestionarea RMUR;
f) organizeaza recunoasterea si echivalarea diplomelor si
certificatelor conform normelor interne si in conformitate cu
normele europene; elaboreaza metodologia prin care se pot
recunoaste automat diplomele si certificatele obtinute in
universitati din statele membre ale Uniunii Europene, ale
Spatiului Economic European si in Confederatia Elvetiana,
precum si in universitati de prestigiu din alte state, pe baza unei
liste aprobate si reactualizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului; organizeaza recunoasterea automata a
functiilor didactice universitare si a calitatii de conducator de
doctorat, conform unei metodologii proprii; incaseaza sume, in
lei sau in valuta, pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor
si certificatelor si pentru vizarea actelor de studii;
g) elaboreaza si propune proiectul de buget pentru
invatamantul superior, ca parte a bugetului educatiei si bugetului
cercetarii;
h) verifica si gestioneaza sistemul de indicatori statistici de
referinta pentru invatamantul superior si bazele de date
corespunzatoare pentru monitorizarea si prognozarea evolutiei
invatamantului superior in raport cu piata muncii;
i) sustine realizarea de studii si de cercetari in invatamantul
superior;
j) publica anual un raport privind starea invatamantului
superior.
Art. 217 (1) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului constituie registre
de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel
national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral:
Consiliul National de Statistica si Prognoza a Invatamantului
Superior (CNSPIS), Consiliul National de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul
National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), Colegiul consultativ
pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI), Consiliul
National pentru Finantarea Invatamantului Superior (CNFIS),
Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul
de etica si management universitar (CEMU) si Consiliul National
de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii
(CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre
didactice si cercetatori, avand cel putin titlul de conferentiar sau
de cercetator stiintific II ori titluri echivalente obtinute in
strainatate, membri ai Academiei Romane si ai unor institutii de
cultura, precum si un membru student in CEMU si CNCU si un
student cu statut de observator in CNFIS, sau reprezentanti ai
mediului de afaceri in CCCDI sau, ca observatori, in CNFIS.
(2) Consiliile prevazute la alin. (1) beneficiaza de un
secretariat tehnic care se constituie si functioneaza prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Infiintarea, regulamentele de organizare si functionare,
structura si componenta organismelor specializate prevazute la
alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme
sunt gestionate prin Unitatea executiva pentru finantarea
invatamantului superior, a cercetarii, dezvoltarii si inovarii
(UEFISCDI) si se constituie pe baza contractuala intre Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si UEFISCDI sau
din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, a
Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul
Superior.
Art. 218 (1) Consiliul National de Statistica si Prognoza a
Invatamantului Superior are ca atributii principale elaborarea si
actualizarea permanenta a indicatorilor de monitorizare a
invatamantului superior si prognoza evolutiei acestuia in raport
cu dinamica pietei muncii. Acest consiliu publica anual datele
corespunzatoare acestor indicatori.
(2) Consiliul de Etica si Management Universitar se pronunta
asupra litigiilor de etica universitara si are ca principale atributii:
a) monitorizarea punerii in aplicare a politicilor de etica
universitara la nivelul sistemului de invatamant superior;
b) auditarea comisiilor de etica din universitati si prezentarea
unui raport anual privind etica universitara. Acest raport se face
public;
c) constatarea incalcarii de catre o institutie de invatamant
superior a obligatiilor prevazute de prezenta lege;
d) elaborarea si publicarea Codului de referinta al eticii si
deontologiei universitare, care este un document public. In
arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etica si Management Universitar
se bazeaza pe principiile si procedurile elaborate in acest
document.
(3) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice,
Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii este organismul prevazut de
Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea
stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 219 (1) CNATDCU are urmatoarele atributii:
a) propune un set de standarde minimale necesare si
obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din invatamantul
superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a
calitatii de conducator de doctorat si a atestatului de abilitare.
Aceste standarde se adopta prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului. Standardele minimale de
acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea
atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul
profesional al candidatului si sunt identice cu standardele de
acordare a titlului de profesor universitar;
b) propune metodologia-cadru prevazuta la art. 295 alin. (1);
c) verifica anual, la solicitarea Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa,
modul de desfasurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor
didactice si de cercetare din universitati. Raportul de verificare
institutionala este prezentat ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, specificand concluzii bazate pe date si
documente;
d) prezinta un raport anual Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului privind resursa umana pentru activitatile
didactice si de cercetare din invatamantul superior, in baza unor
indicatori specifici. Acest raport este public;
e) alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de
organizare si functionare.
(2) CNFIS are urmatoarele atributii principale:
a) propune metodologia de finantare a universitatilor si
stabileste costul mediu per student echivalent pe cicluri si
domenii de studii;
b) verifica periodic, la solicitarea Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa,
realizarea proiectelor de dezvoltare institutionala si eficienta
gestionarii fondurilor publice de catre universitati si face
propuneri pentru finantarea complementara a universitatilor pe
baza de proiecte institutionale;
c) prezinta anual Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului un raport privind starea finantarii invatamantului
superior si masurile de optimizare ce se impun. Acest raport este
public.
(3) CNCS are urmatoarele atributii principale:
a) stabileste standardele, criteriile si indicatorii de calitate
pentru cercetarea stiintifica, aprobate prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
b) auditeaza periodic, la solicitarea Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului sau din proprie initiativa,
cercetarea stiintifica universitara ori din unitatile de cercetaredezvoltare;
c) gestioneaza programe de cercetare si procese de
evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru
finantare competitiva;
d) prezinta anual Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului un raport privind starea cercetarii
stiintifice in invatamantul superior si performantele
universitatilor. Raportul este public si va fi afisat pe site-ul CNCS.
(4) Consiliul National al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are
in atributii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare
periodica si coordonarea sistemului de biblioteci din
invatamantul superior.
Art. 220 (1) Pentru monitorizarea eficientei manageriale,
a echitatii si a relevantei invatamantului superior pentru piata
muncii, se stabileste, in termen de maximum 12 luni de la
intrarea in vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori
statistici de referinta pentru invatamantul superior, corelat cu
sistemele de indicatori statistici de referinta la nivel european
din domeniu.
(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin consultarea
Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului
Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU
si a Autoritatii Nationale pentru Calificari, si se aproba prin
hotarare a Guvernului. Raportul anual privind starea
invatamantului superior se bazeaza pe indicatorii prevazuti la
alin. (1).
Art. 221 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului isi realizeaza atributiile in domeniul cercetarii prin
Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica, conform legii.
(2) In exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu Consiliul
National al Rectorilor si, dupa caz, cu autoritati si asociatii
profesionale si stiintifice nationale si internationale
reprezentative, federatii sindicale la nivel de ramura si federatii
studentesti legal constituite la nivel national. Reprezentantii
invatamantului particular sunt parteneri de dialog social.
Capitolul XII - Finantarea si patrimoniul universitatilor
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 222 (1) Invatamantul universitar de stat este gratuit
pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu taxa,
in conditiile legii.
(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se pot percepe
taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege,
admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si
a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planului
de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru
activitati neincluse in planul de invatamant, conform
metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Finantarea invatamantului superior de stat se asigura din
fonduri publice, in concordanta cu urmatoarele cerinte:
a) considerarea dezvoltarii invatamantului superior ca
responsabilitate publica si a invatamantului, in general, ca
prioritate nationala;
b) asigurarea calitatii invatamantului superior la nivelul
standardelor din Spatiul European al Invatamantului Superior
pentru pregatirea resurselor umane si dezvoltarea personala ca
cetateni ai unei societati democratice bazate pe cunoastere;
c) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu
diversificarea pietei muncii;
d) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii
stiintifice si creatiei artistice universitare pentru integrarea la varf
in viata stiintifica mondiala.
(4) Executia bugetara anuala a institutiilor de invatamant
superior de stat se face publica.
(5) Finantarea invatamantului superior de stat poate fi
realizata pe baza de contract si prin contributia altor ministere,
pentru acele institutii de invatamant superior care pregatesc
specialisti in functie de cerintele ministerelor respective, precum
si prin alte surse, inclusiv imprumuturi si ajutoare externe.
(6) Toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt
venituri proprii.
(7) Statul poate sprijini invatamantul superior particular
acreditat.
(8) Institutiile de invatamant superior de stat si particulare pot
primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
Art. 223 (1) Institutiile de invatamant superior de stat
functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la
bugetul de stat, venituri extrabugetare si din alte surse, potrivit
legii.
(2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de
la bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, pe baza de contract, pentru finantarea de baza,
finantarea complementara si finantarea suplimentara, realizarea
de obiective de investitii, fonduri alocate pe baza competitionala
pentru dezvoltare institutionala, fonduri alocate pe baza
competitionala pentru incluziune, burse si protectia sociala a
studentilor, precum si din venituri proprii, dobanzi, donatii,
sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane
fizice si juridice, romane sau straine, si din alte surse. Aceste
venituri sunt utilizate de institutiile de invatamant superior, in
conditiile autonomiei universitare, in vederea realizarii
obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din domeniul
invatamantului si cercetarii stiintifice universitare.
(3) Finantarea suplimentara se acorda din fonduri publice de
catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
pentru a stimula excelenta institutiilor si a programelor de studii,
atat din cadrul universitatilor de stat, cat si al celor particulare.
Finantarea suplimentara se acorda conform prevederilor art. 197
lit. a).
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
asigura finantarea de baza pentru universitatile de stat, prin
granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student
echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu si per limba de
predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele
domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a
societatii, iar in interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine
plasate programe in ierarhia calitatii acestora, numarul de
granturi de studii alocate unui program variind in functie de
pozitia programului in aceasta ierarhie.
(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe
toata durata unui ciclu de studii.
(6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin:
a) subventii pentru cazare si masa;
b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice
pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;
c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea
stiintifica universitara.
(7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se
face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului si institutia de invatamant
superior respectiva, dupa cum urmeaza:
a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru
fondul de burse si protectie sociala a studentilor, pentru fondul
de dezvoltare institutionala, precum si pentru finantarea de
obiective de investitii;
b) contract complementar pentru finantarea reparatiilor
capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si
subventii pentru cazare si masa;
c) contractele institutionale si complementare sunt supuse
controlului periodic efectuat de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si CNFIS.
(8) Finantarea cercetarii stiintifice universitare se face
conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile
si completarile ulterioare, si legislatiei specifice domeniului
cercetarii-dezvoltarii.
(9) Fondurile pentru burse si protectie sociala a studentilor se
aloca in functie de numarul de studenti de la invatamantul cu
frecventa, fara taxa de studii.
(10) Studentii beneficiaza de burse de performanta sau de
merit, pentru stimularea excelentei, precum si de burse sociale,
pentru sustinerea financiara a studentilor cu venituri reduse.
Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de catre
CNFIS, tinand cont de faptul ca acestea trebuie sa acopere
cheltuielile minime de masa si cazare.
(11) Universitatile pot suplimenta fondul de burse prin venituri
proprii extrabugetare.
(12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de
distribuire a acestora din finantarea complementara si
suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in
termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei
legi.
(13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional
incheiat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor
institutiei, prioritar spre departamentele si structurile cele mai
performante.
Art. 224 Statul roman poate acorda anual burse pentru
sprijinirea etnicilor romani din tari invecinate si a etnicilor romani
cu domiciliul stabil in strainatate, care doresc sa studieze in
cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania.
Art. 225 (1) Programele de studii de master si doctorat in
stiinte si tehnologii avansate, cele care se desfasoara in limbi de
circulatie internationala, precum si doctoratele in cotutela cu
universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare
preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS.
(2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului
prevazut in contractul institutional si complementar, precum si
fondurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile
extrabugetare raman la dispozitia universitatilor si se cuprind in
bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la
bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat
pentru anul urmator.
Art. 226 (1) Universitatile de stat sau particulare au
patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii.
(2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din
patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de
proprietate sau dezmembraminte ale acestuia, uz, uzufruct,
servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Codului civil, drept de
folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele
asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii.
(3) In patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de
creanta izvorate din contracte, conventii sau hotarari
judecatoresti.
(4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile
si imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.
(5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor
din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de
folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii.
(6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public
al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise
in proprietate universitatilor de stat, in conditiile legii.
(7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra
bunurilor existente in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a
prezentei legi. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului este imputernicit sa emita certificat de atestare a
dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza
documentatiei inaintate de acestea.
(8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra
bunurilor prevazute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute
de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului
comun.
(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si
alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse
procedurii publicitatii imobiliare prevazute de legislatia speciala
in materie.
(10) In cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile
aflate in proprietate, ramase in urma lichidarii, trec in
proprietatea privata a statului.
(11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de
proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra
patrimoniului, in conditiile legii.
Sectiunea 2 - Organizarea si functionarea invatamantului superior particular si confesional particular
Art. 227 (1) Institutiile de invatamant superior particulare
si institutiile de invatamant superior confesionale particulare
sunt:
a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare
ale unei fundatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui
alt furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor
prezentei legi;
b) persoane juridice de drept privat.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare au
autonomie universitara, conform prevederilor prezentei legi, si
autonomie economico-financiara, avand drept fundament
proprietatea privata, garantata de Constitutie.
(3) Structurile universitatilor particulare si confesionale
particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte
considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta
universitara, avizate de fondatori si aprobate de senatul
universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi.
Sectiunea 3 - Infiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare
Art. 228 (1) O institutie de invatamant superior particulara
si confesionala particulara trebuie sa parcurga toate procedurile
de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si
confesionale particulare sunt acreditate prin lege, initiata de
catre Guvern la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de
functionare legala.
SECIUNEA 4 - Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare
Art. 229 (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior
particulare si confesionale particulare consta in patrimoniul initial
al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si
confesionale particulare, pe durata existentei lor, dispun de
patrimoniul pus la dispozitia lor, conform legii.
(3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de
invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt
luate de catre consiliul de administratie.
Sectiunea 5 - Desfiintarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare
Art. 230 (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea
institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale
particulare se face in conditiile legii. Initiativa desfiintarii
institutiilor de invatamant superior particulare sau confesionale
particulare poate apartine si fondatorilor.
(2) In caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul
institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale
particulare revine fondatorilor.
(3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu
protectia intereselor studentilor.
Sectiunea 6 - Finantarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare
Art. 231 Sursele de finantare ale institutiilor de invatamant
superior particulare si confesionale particulare sunt compuse
din:
a) sumele depuse de fondatori;
b) taxe de studiu si alte taxe scolare;
c) sponsorizari, donatii, granturi si finantari acordate pe baza
de competitie, exploatarea rezultatelor cercetarii, dezvoltarii,
inovarii si alte surse legal constituite.
Titlul IV - Statutul personalului didactic
Capitolul I - Statutul personalului didactic din invatamantul preuniversitar
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 232 Statutul reglementeaza:
a) functiile, competentele, responsabilitatile, drepturile si
obligatiile specifice personalului didactic si didactic auxiliar,
precum si ale celui de conducere, de indrumare si de control;
b) formarea initiala si continua a personalului didactic si a
personalului de conducere, de indrumare si de control;
c) conditiile si modalitatile de ocupare a posturilor si a
functiilor didactice, didactice auxiliare, a functiilor de conducere,
de indrumare si de control, precum si conditiile si modalitatile
de eliberare din aceste posturi si functii, de incetare a activitatii
si de pensionare a personalului didactic si didactic auxiliar;
d) criteriile de normare, de acordare a distinctiilor si de
aplicare a sanctiunilor.
Art. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din
sistemul de invatamant responsabile cu instruirea si educatia.
(2) Din categoria personalului didactic pot face parte
persoanele care indeplinesc conditiile de studii prevazute de
lege, care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor, o
conduita morala conforma deontologiei profesionale si sunt apte
din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea
functiei.
Art. 234 (1) Incadrarea si mentinerea intr-o functie
didactica sau didactica auxiliara, precum si intr-o functie de
conducere, de indrumare si de control sunt conditionate de
prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular
specific elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului, impreuna cu Ministerul Sanatatii. Incompatibilitatile
de ordin medical cu functia didactica sunt stabilite prin protocol
incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si Ministerul Sanatatii.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de
indrumare si de control care se considera nedreptatit poate
solicita o expertiza a capacitatii de munca.
(3) Nu pot ocupa functiile prevazute la alin. (1) persoanele
lipsite de acest drept, pe durata stabilita printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva de condamnare penala.
(4) In situatii de inaptitudine profesionala de natura
psihocomportamentala, conducerea unitatii sau a institutiei de
invatamant poate solicita, cu acordul consiliului de administratie,
un nou examen medical complet. Aceeasi prevedere se aplica,
in mod similar, functiilor de conducere, de indrumare si de
control, precum si personalului din unitatile conexe
invatamantului.
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de
indrumare si de control in invatamant persoanele care
desfasoara activitati incompatibile cu demnitatea functiei
didactice, cum sunt:
a) prestarea de catre cadrul didactic a oricarei activitati
comerciale in incinta unitatii de invatamant sau in zona limitrofa;
b) comertul cu materiale obscene sau pornografice scrise,
audio ori vizuale;
c) practicarea, in public, a unor activitati cu componenta
lubrica sau altele care implica exhibarea, in maniera obscena, a
corpului.
Art. 235 Pentru institutiile de invatamant militar si
invatamant de informatii, ordine publica si securitate nationala,
se prevad urmatoarele:
a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de
informatii, ordine publica si securitate nationala se face prin
ordine, regulamente si instructiuni proprii;
b) personalul didactic militar/de informatii, ordine publica si
securitate nationala si civil se constituie din personalul prevazut
in prezenta lege si din corpul instructorilor militari/de informatii,
ordine publica si securitate nationala;
c) personalul didactic militar/de informatii, ordine publica si
securitate nationala are drepturile si indatoririle care decurg din
prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate,
respectiv de functionar public cu statut special;
d) pentru functiile didactice aferente corpului instructorilor
militari/de informatii, ordine publica si securitate nationala,
conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum si
normele didactice, competentele si responsabilitatile se
stabilesc prin instructiuni proprii;
e) perfectionarea pregatirii personalului didactic se
realizeaza conform prevederilor prezentei legi si reglementarilor
specific militare/de informatii, ordine publica si securitate
nationala;
f) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor
militari/de informatii, ordine publica si securitate nationala, poate
obtine definitivarea in invatamant si gradele didactice, in
conditiile stabilite de prezenta lege.
Sectiunea 2 - Formarea initiala si continua. Cariera didactica
Art. 236 (1) Formarea initiala pentru ocuparea functiilor
didactice din invatamantul preuniversitar cuprinde:
a) formarea initiala, teoretica, in specialitate, realizata prin
universitati, in cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b) master didactic cu durata de 2 ani;
c) stagiul practic cu durata de un an scolar, realizat intr-o
unitate de invatamant, sub coordonarea unui profesor mentor.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), formarea
personalului din educatia anteprescolara se realizeaza prin
liceele pedagogice.
(3) Pentru a obtine alta specializare, absolventii studiilor de
licenta pot urma un modul de minimum 90 de credite
transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a
unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de
specializare inscris pe diploma de licenta. Acest modul poate fi
urmat in paralel cu masterul didactic sau dupa finalizarea
acestuia.
Art. 237 (1) In calitatea sa de principal finantator, pe baza
analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste reperele curriculare
si calificarile de formare initiala teoretica in specialitate a
personalului didactic.
(2) Programele de formare initiala teoretica in specialitate si
psihopedagogica sunt acreditate si evaluate periodic de catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin
intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 238 (1) Studentii si absolventii de invatamant
superior care opteaza pentru profesiunea didactica au obligatia
sa absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.
(2) Programele de studii ale masterului didactic sunt
elaborate pe baza standardelor profesionale pentru functiile
didactice, se aproba de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului si se acrediteaza conform legii.
(3) Studentii care frecventeaza cursurile masterului didactic
acreditat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului intr-o institutie publica pot beneficia de burse de studiu
finantate de la bugetul de stat.
(4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este
egal cu salariul net al unui profesor debutant.
(5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se
stabilesc de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(6) Absolventilor masterului didactic li se elibereaza diploma
de master didactic in domeniul programului de licenta.
(7) Planurile de invatamant ale studiilor de licenta in
specialitatea pedagogia invatamantului primar si prescolar sunt
elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 239 (1) Inscrierea pentru efectuarea stagiului practic
prevazut la art. 236 alin. (1) lit. c) este conditionata de obtinerea
diplomei de licenta si a diplomei de master didactic.
(2) In vederea realizarii pregatirii practice din cadrul
masterului didactic se constituie o retea permanenta de unitati
de invatamant, in baza unor acorduri-cadru incheiate intre
unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea initiala
si inspectoratele scolare, in conditii stabilite prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitatile/institutiile de
invatamant care asigura formarea initiala incheie contracte de
colaborare cu durata de 1—4 ani scolari cu unitatile de
invatamant din reteaua prevazuta la alin. (2) pentru stabilirea
conditiilor de organizare si desfasurare a stagiilor practice.
(4) Unitatile/institutiile de invatamant care asigura formarea
initiala pot realiza independent parteneriate cu institutii ofertante
de servicii in domeniu — centre de consiliere, cluburi si palate
ale copiilor, centre logopedice si organizatii nonguvernamentale.
(5) Pregatirea practica din cadrul masterului didactic se poate
derula sub forma unei perioade de stagiu in strainatate in cadrul
unui program al Uniunii Europene — componenta dedicata
formarii initiale a profesorilor — perioada certificata prin
documentul Europass Mobilitate.
Art. 240 (1) Ocuparea unei functii didactice pentru
perioada stagiului practic cu durata de un an scolar se
realizeaza prin:
a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;
b) repartizare de catre inspectoratul scolar judetean/al
municipiului Bucuresti pe posturile ramase neocupate in urma
concursului.
(2) Persoanelor aflate in perioada stagiului practic cu durata
de un an scolar li se aplica, in mod corespunzator functiei
didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi,
precum si toate celelalte prevederi corespunzatoare din
legislatia in vigoare.
Art. 241 (1) Examenul national de definitivare in
invatamant este organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
si cuprinde:
a) etapa I, eliminatorie — realizata de catre inspectoratele
scolare in perioada stagiului practic cu durata de un an scolar si
constand in evaluarea activitatii profesionale la nivelul unitatii
de invatamant, evaluarea portofoliului profesional personal si in
sustinerea a cel putin doua inspectii la clasa;
b) etapa a II-a, finala — realizata la finalizarea stagiului
practic cu durata de un an scolar si constand intr-o examinare
scrisa, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pentru
fiecare specialitate in parte.
(2) Cadrele didactice care promoveaza examenul de
definitivat dobandesc titlul de profesor cu drept de practica in
invatamantul preuniversitar.
(3) Cadrelor didactice angajate cu contract de munca pe o
perioada determinata, care au promovat examenul de
definitivare in invatamant, li se poate asigura continuitatea pe
postul didactic/catedra ocupat(a), prin hotararea consiliului de
administratie din unitatea de invatamant respectiva, in conditiile
legii.
(4) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare
in invatamant pot participa la cel mult doua alte sesiuni ale
acestui examen, in conditiile reluarii de fiecare data, anterior
sustinerii examenului, a stagiului de practica cu durata de un an
scolar.
(5) Stagiul de practica cu durata de un an scolar si examenul
de definitivare in invatamant pot fi reluate, in conditiile legii,
intr-un interval de timp care nu depaseste 5 ani de la inceperea
primului stagiu de practica.
(6) Persoanele care nu promoveaza examenul de definitivare
in invatamant, in conditiile prezentului articol, pot fi angajate in
sistemul national de invatamant preuniversitar numai pe
perioada determinata, cu statut de profesor debutant.
Art. 242 (1) Formarea continua a cadrelor didactice
cuprinde dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera.
(2) Evolutia in cariera se realizeaza prin gradul didactic II si
gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de
competenta.
(3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum si
procedura de organizare si desfasurare a examenelor pentru
obtinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie
elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(4) Gradul didactic II se obtine de catre personalul didactic de
predare care are o vechime la catedra de cel putin 4 ani de la
obtinerea definitivarii in invatamant, prin promovarea
urmatoarelor probe:
a) o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua
inspectii scolare curente esalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test din metodica specialitatii, cu abordari
interdisciplinare si de creativitate, elaborat pe baza unei tematici
si a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate in parte;
c) o proba orala de pedagogie, pe baza unei programe
aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, care cuprinde si elemente de psihologie si de
sociologie educationala.
(5) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul
didactic de predare care are o vechime la catedra de cel putin
4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea
urmatoarelor probe:
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei
bibliografii aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, pentru fiecare specialitate in parte;
b) o inspectie scolara speciala, precedata de cel putin doua
inspectii scolare curente, esalonate pe parcursul celor 4 ani,
toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrari metodico-stiintifice, sub indrumarea
unui conducator stiintific stabilit de institutia cu competente in
domeniu;
d) sustinerea lucrarii metodico-stiintifice, in fata comisiei
instituite, conform metodologiei Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(6) In caz de nepromovare, examenele pentru obtinerea
gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval de
cel putin 2 ani scolari.
(7) Personalului didactic incadrat in invatamantul
preuniversitar, care indeplineste conditiile de formare initiala si
care a obtinut titlul stiintific de doctor, i se acorda gradul
didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(8) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in
invatamant sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta,
dupa caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu
un an mai devreme fata de perioada prevazuta de prezenta
lege.
(9) In cazul in care profesorii au dobandit doua sau mai multe
specialitati, definitivarea in invatamant si gradele didactice II si I
obtinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare
dintre specialitatile dobandite prin studii.
(10) Gradele didactice se acorda prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 243 (1) Personalul didactic care a obtinut gradul
didactic I, cu performante deosebite in activitatea didactica si
manageriala, poate dobandi titlul de profesor-emerit in sistemul
de invatamant preuniversitar, acordat in baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(2) Persoana care dobandeste titlul de profesor-emerit
beneficiaza de:
a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimtit de
unitatile de invatamant implicate;
b) calitatea de mentor pentru formarea continua a cadrelor
didactice;
c) prioritate la ocuparea posturilor didactice in conditii de
medii egale;
d) acordarea unui premiu anual in bani din fondurile
programelor nationale initiate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului;
e) delegare de catre inspectoratele scolare pentru rezolvarea
atributiilor acestora in teritoriu.
Art. 244 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului stabileste obiectivele si coordoneaza formarea
continua a personalului didactic la nivel de sistem de invatamant
preuniversitar, in conformitate cu strategiile si politicile nationale.
(2) Unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar, pe
baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele si formarea
continua, inclusiv prin conversie profesionala, pentru angajatii
proprii.
(3) Acreditarea si evaluarea periodica a furnizorilor de
formare continua si a programelor de formare oferite de acestia,
metodologia-cadru de organizare si desfasurare a formarii
continue sunt realizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, prin directiile de specialitate.
(4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse si
asistenta educationala si manageriala pentru cadrele didactice
si didactice auxiliare si se pot acredita ca furnizori de formare
continua.
(5) Dezvoltarea profesionala a personalului didactic, de
conducere, de indrumare si de control si recalificarea
profesionala sunt fundamentate pe standardele profesionale
pentru profesia didactica, standarde de calitate si competente
profesionale si au urmatoarele finalitati generale:
a) actualizarea si dezvoltarea competentelor in domeniul de
specializare corespunzator functiei didactice ocupate, precum
si in domeniul psihopedagogic si metodic;
b) dezvoltarea competentelor pentru evolutia in cariera
didactica, prin sistemul de pregatire si obtinere a gradelor
didactice;
c) dobandirea sau dezvoltarea competentelor de conducere,
de indrumare si de control;
d) dobandirea de noi competente, prin programe de
conversie pentru noi specializari si/sau ocuparea de noi functii
didactice, altele decat cele ocupate in baza formarii initiale;
e) dobandirea unor competente complementare prin care se
extinde categoria de activitati ce pot fi prestate in activitatea
curenta, cum ar fi predarea asistata de calculator, predarea in
limbi straine, consilierea educationala si orientarea in cariera,
educatia adultilor si altele;
f) dezvoltarea si extinderea competentelor transversale
privind interactiunea si comunicarea cu mediul social si cu
mediul pedagogic, asumarea de responsabilitati privind
organizarea, conducerea si imbunatatirea performantei
strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul si analiza
reflexiva a propriei activitati si altele.
(6) Descrierea competentelor mentionate, precum si a
modalitatilor de evaluare si certificare a acestora in cadrul
sistemului de credite profesionale transferabile se realizeaza
prin metodologia formarii continue a personalului didactic, de
conducere, de indrumare si de control, aprobate prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 245 (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de
indrumare si de control, formarea continua este un drept si o
obligatie.
(2) Organizarea, desfasurarea, evaluarea si finantarea
activitatilor de formare continua se stabilesc prin metodologie
aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului.
(3) Formarea continua a personalului didactic, de conducere,
de indrumare si de control se realizeaza in functie de evolutiile
din domeniul educatiei si formarii profesionale, inclusiv in ceea
ce priveste curriculumul national, precum si in functie de
interesele si nevoile personale de dezvoltare.
(4) Obtinerea prin studiile corespunzatoare a unei noi
specializari didactice, diferite de specializarea curenta, se
considera formare continua.
(5) Pe langa una sau mai multe specializari, cadrele didactice
pot dobandi competente didactice, pentru disciplinele din acelasi
domeniu fundamentat cu domeniul licentei, prin programe de
formare stabilite prin hotarare a Guvernului.
(6) Personalul didactic, precum si personalul de conducere,
de indrumare si de control din invatamantul preuniversitar este
obligat sa participe periodic la programe de formare continua,
astfel incat sa acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani,
considerat de la data promovarii examenului de definitivare in
invatamant, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
(7) Programele de conversie profesionala intra in atributiile
institutiilor de invatamant superior si se desfasoara in baza unor
norme metodologice specifice.
(8) Evaluarea si validarea achizitiilor dobandite de personalul
didactic, de conducere, de indrumare si de control prin diferite
programe si forme de organizare a formarii continue se
realizeaza pe baza sistemului de acumulare, recunoastere si
echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobat
prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului.
Art. 246 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului infiinteaza corpul national de experti in management
educational, constituit in urma selectiei, prin concurs specific, a
cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program
acreditat de formare in domeniul managementului educational,
cu minimum 60 de credite transferabile.
(2) Procedura si criteriile de selectie se stabilesc prin
metodologie aprobata prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(3) Pot ocupa functii de conducere, de indrumare si de
control in unitatile de invatamant si inspectoratele scolare numai
cadrele didactice membre ale corpului national de experti in
management educational.
Sectiunea 3 - Functiile didactice si didactice auxiliare. Conditii de ocupare
Art. 247 Functiile didactice sunt:
a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor — se
normeaza cate un post pentru fiecare grupa de copii; in
institutiile cu program prelungit sau saptamanal, personalul
didactic se normeaza pe ture;
b) in invatamantul prescolar: profesor pentru invatamant
prescolar — se normeaza cate un post pentru fiecare grupa de
copii; in institutiile cu program prelungit sau saptamanal,
personalul didactic se normeaza pe ture;
c) in invatamantul primar: profesor pentru invatamant
primar — se normeaza cate un post pentru fiecare clasa de
elevi;
d) in invatamantul gimnazial si liceal: profesor;
e) in invatamantul prescolar, respectiv primar alternativ
pentru fiecare grupa sau clasa se normeaza cadre didactice
conform specificului fiecarei alternative educationale;
f) in invatamantul special si in comisiile de expertiza
complexa: profesor itinerant si de sprijin, profesorpsihopedagog,
profesor-psiholog scolar, profesor-logoped,
psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoza si
kinetoterapeut — se normeaza cate un post la fiecare
grupa/clasa; profesor, profesor de educatie speciala;
g) in centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica:
profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog,
profesor-logoped, consilier scolar;
h) in centrele logopedice interscolare si in cabinetele scolare:
profesor-logoped, cu calificarea in psihopedagogie speciala,
psihologie sau pedagogie;
i) in casele corpului didactic: profesor-metodist, profesorasociat,
formator, mentor de dezvoltare profesionala;
j) in cluburile sportive scolare: profesor, antrenor, profesorantrenor;
k) pentru realizarea de activitati extrascolare: profesor;
l) in unitatile de invatamant, pentru asigurarea formarii initiale
si a insertiei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;
m) in centrele de documentare si informare: profesor
documentarist;
n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular
la alta scoala, personalul didactic pensionat platit in regim de
plata cu ora sau specialisti consacrati in domeniul de specialitate
al curriculei scolare. Personalul didactic asociat este luat in
considerare la indeplinirea standardelor privind autorizarea sau
acreditarea unitatii scolare.
Art. 248 (1) Pentru ocuparea functiilor didactice este
necesara efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an
scolar, realizat intr-o unitate de invatamant, in functia didactica
corespunzatoare studiilor, sub indrumarea unui profesor mentor
si trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii minime de
studii:
a) absolvirea cu diploma a studiilor universitare de licenta in
profilul postului;
b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.
(2) In vederea efectuarii stagiilor de practica pentru ocuparea
unei functii didactice la nivelul inspectoratelor scolare
judetene/al municipiului Bucuresti se constituie corpul
profesorilor mentori in baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Cadrele didactice care ocupa functii de
educatori/educatoare, institutori/institutoare, invatatori/invatatoare,
maistru-instructor, antrenor si care au dobandit formal,
nonformal sau informal competente profesionale pana la
intrarea in vigoare a prezentei legi indeplinesc conditia pentru
ocuparea functiei didactice de profesor pentru invatamantul
prescolar, profesor pentru invatamantul primar, respectiv,
profesor antrenor, in baza unei metodologii de recunoastere si
echivalare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(4) Absolventilor liceelor pedagogice, ai scolilor postliceale
pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor
scoli echivalente, incadrati in invatamantul prescolar si primar,
care, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, au absolvit
ciclul de licenta, li se considera indeplinita conditia pentru
ocuparea functiilor didactice de profesor pentru invatamantul
prescolar, respectiv profesor pentru invatamantul primar.
(5) Pentru ocuparea functiilor didactice din invatamantul
special trebuie indeplinite in mod corespunzator conditiile
prevazute la alin. (1), iar pentru alte specializari decat cele
psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregatire
teoretica si practica in educatie speciala, in conditiile stabilite
prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului.
(6) Pentru ocuparea functiei de antrenor in cluburile sportive
scolare, in palatele si in cluburile copiilor, se cere absolvirea cu
diploma a unui liceu si a unei scoli de antrenori ori a unei institutii
de invatamant postliceal sau superior de profil, cu specializarea
in ramura de sport respectiva.
Art. 249 Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog scolar;
f) instructor de educatie extrascolara;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator scolar;
j) secretar;
k) administrator financiar (contabil);
l) instructor-animator;
m) administrator de patrimoniu.
Art. 250 Pentru ocuparea functiilor didactice auxiliare
trebuie indeplinite urmatoarele conditii de studii:
a) pentru functia de bibliotecar, de documentarist si de
redactor — absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de
invatamant, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de
invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii
disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa
functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si
absolventi ai invatamantului postliceal sau liceal cu diploma in
domeniu/absolvirea cu examen de diploma a unei institutii de
invatamant, sectia de biblioteconomie, sau a altor institutii de
invatamant ai caror absolventi au studiat in timpul scolarizarii
disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa
functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor si alti
absolventi ai invatamantului superior, postliceal sau liceal cu
diploma, pe perioada determinata, daca au urmat un curs de
initiere in domeniu;
b) pentru functia de informatician — absolvirea, cu diploma,
a unei institutii de invatamant superior sau a unei unitati de
invatamant preuniversitar de profil;
c) pentru functia de laborant — absolvirea, cu examen de
diploma, a unei institutii de invatamant superior, a unei scoli
postliceale sau a liceului, in domeniu;
d) tehnician — absolvirea unei scoli postliceale sau a liceului,
in domeniu/absolvirea cu examen de diploma, in profilul
postului, a unei scoli postliceale sau a liceului, urmata de un curs
de initiere in domeniu, in conditiile stabilite prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
e) pentru functia de pedagog scolar — absolvirea liceului cu
examen de bacalaureat;
f) pentru functia de instructor de educatie extrascolara —
absolvirea cu diploma a unei institutii de invatamant superior, a
unei scoli postliceale in specialitate ori a unui liceu pedagogic
sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu si absolvirea
cursurilor speciale pentru obtinerea certificatului de calificare
profesionala pentru aceasta functie;
g) pentru functia de asistent social — absolvirea unei institutii
de invatamant superior de profil, de lunga sau de scurta durata,
cu examen de licenta ori de absolvire, sau a unei scoli sanitare
postliceale ori a unei scoli postliceale de educatori-puericultori;
h) pentru functia de corepetitor — absolvirea unei institutii de
invatamant superior de profil, de lunga sau de scurta durata, ori
a unui liceu de specialitate;
i) pentru functia de mediator scolar — absolvirea cu diploma
de licenta cu specializarea asistenta sociala sau absolvirea cu
diploma de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea
mediator scolar, ori absolvirea cu diploma de bacalaureat a
oricarui alt profil liceal, urmata de un curs de formare
profesionala cu specializarea mediator scolar, recunoscut de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
j) pentru functia de secretar — absolvirea unei institutii de
invatamant superior, respectiv a unui liceu, cu diploma de
bacalaureat sau absolvirea invatamantului postliceal cu
specialitatea tehnician in activitati de secretariat;
k) pentru functia de administrator financiar — indeplinirea
conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru functia de
contabil, contabil-sef;
l) pentru functia de administrator de patrimoniu —
indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare pentru
functia de inginer/subinginer, economist.
Art. 251 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, in colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, este autorizat ca, in functie de dinamica
invatamantului, sa stabileasca si sa reglementeze noi functii
didactice, respectiv didactice auxiliare.
(2) Norma didactica pentru noile functii prevazute la alin. (1)
se reglementeaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului
si Sportului.
Art. 252 (1) Personalul didactic titular in sistemul de
invatamant preuniversitar, la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, isi pastreaza dreptul dobandit la concursul national unic de
titularizare.
(2) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar care a
devenit titular al sistemului national de invatamant prin repartitie
guvernamentala sau prin orice alta forma legala beneficiaza de
aceleasi drepturi ca si personalul didactic devenit titular prin
concursul national de titularizare.
(3) In conditiile intrarii in restrangere de activitate, cadrele
didactice titulare in sistemul de invatamant preuniversitar
beneficiaza de solutionarea restrangerii de activitate prin:
a) transferul consimtit intre unitatile de invatamant
preuniversitar;
b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonata de
inspectoratul scolar judetean/Inspectoratul Scolar al Municipiului
Bucuresti, conform metodologiei elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pana la data de
15 noiembrie a fiecarui an.
(4) Prin restrangere de activitate se intelege:
a) situatia in care postul/norma didactica nu se incadreaza in
sistemul de normare privind efectivele de prescolari si elevi
prevazute de lege;
b) situatia in care se constata diminuarea numarului de ore
sub nivelul unei jumatati de norma fara posibilitate de
completare in aceeasi unitate sau intr-o unitate de invatamant
apropiata.
Art. 253 Cadrele didactice netitulare calificate care au
participat la concursul national unic de titularizare in ultimii 3 ani,
anteriori intrarii in vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel
putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devin titulari ai scolii
respective daca:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord.
Sectiunea 4 - Forme de angajare a personalului didactic
Art. 254 (1) In unitatile de invatamant sau in consortiile
scolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual
de munca pe perioada nedeterminata sau perioada determinata
de cel mult un an scolar, cu posibilitatea prelungirii contractului,
respectiv in plata cu ora, in conditiile legii.
(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unitatii de
invatamant sau al consortiilor scolare se face pe baza
normativelor in vigoare privind formatiunile de studiu.
(3) In invatamantul preuniversitar de stat si particular,
posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul
unitatii de invatamant cu personalitate juridica, conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice,
organizarea concursurilor pe post si angajarea personalului
didactic se iau la nivelul unitatii de invatamant de catre consiliul
de administratie al unitatii de invatamant, la propunerea
directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(5) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant
stabileste posturile didactice/catedrele disponibile pentru
angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum si
conditiile si modalitatile de ocupare a acestora.
(6) Inspectoratul scolar analizeaza, corecteaza in colaborare
cu unitatile de invatamant si avizeaza oferta de posturi
didactice/catedre vacante/rezervate.
(7) Lista de posturi didactice/catedre se face publica prin
afisare la inspectoratele scolare si la unitatile de invatamant
respective si pe site-ul acestor institutii cu cel putin 30 de zile
inaintea declansarii procedurilor de selectie si angajare pe
aceste posturi didactice/catedre.
(8) Concursul prevazut la alin. (3) consta in:
a) proba practica sau inspectie speciala la clasa si proba
scrisa din didactica specialitatii la angajarea personalului
didactic cu contract individual de munca;
b) prezentarea unui curriculum vitae si sustinerea unui
interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic
asociat si a personalului didactic pensionat.
(9) Unitatile de invatamant, individual, in consortii scolare
sau in asocieri temporare la nivel local ori judetean, organizeaza
concursul pentru ocuparea posturilor si catedrelor, conform
statutului acestor posturi didactice si catedre, stabilit in conditiile
alin. (5).
(10) Comisiile de concurs se aproba de consiliul de
administratie al unitatii de invatamant. Din comisia de concurs
compusa din cadre didactice face parte in mod obligatoriu si un
reprezentant al inspectoratului scolar judetean. In situatia in care
concursul se organizeaza in consortii scolare sau in asocieri
temporare la nivel local ori judetean, comisiile sunt validate de
consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant.
(11) In invatamantul preuniversitar de stat, validarea
concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se
face de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant
care organizeaza concursul.
(12) In invatamantul particular, validarea concursurilor si
angajarea pe post se fac de catre conducerea unitatii de
invatamant particular si se comunica, in scris, inspectoratului
scolar.
(13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant,
profesori cu drept de practica, si au ocupat prin concurs validat,
in conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii
de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul
ocupat. Directorul unitatii de invatamant incheie cu acestia
contractul individual de munca pe perioada nedeterminata.
(14) Pentru candidatii care nu au dobandit definitivarea in
invatamant, profesori debutanti, si au ocupat prin concurs
validat, in conditiile metodologiei, de consiliul de administratie
al unitatii de invatamant un post didactic vacant, directorul
unitatii de invatamant incheie contractul individual de munca pe
o perioada de cel mult un an scolar. In situatia in care acesti
candidati promoveaza examenul pentru definitivarea in
invatamant, consiliul de administratie poate hotari modificarea
duratei contractului individual de munca din perioada
determinata in perioada nedeterminata.
(15) Pentru candidatii care au ocupat prin concurs validat, in
conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii de
invatamant un post didactic rezervat, directorul unitatii de
invatamant incheie contractul individual de munca pe o perioada
de cel mult un an scolar, respectiv pana la revenirea titularului
pe post. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant poate
decide prelungirea contractului individual de munca si in anul
scolar urmator, in situatia in care postul ramane rezervat.
(16) Directorii unitatilor de invatamant comunica in scris
inspectoratului scolar situatia angajarii pe posturi didactice a
candidatilor validati dupa concurs, a candidatilor participanti la
concurs si nerepartizati, precum si situatia posturilor didactice
si a orelor ramase neocupate dupa concursul organizat la nivelul
unitatii sau al consortiilor scolare.
(17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean
posturile didactice si orele ramase neocupate, care vor fi
repartizate in ordine:
a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant
pentru completarea normei didactice;
b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic;
c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat
la nivelul unitatii sau al consortiilor scolare;
d) pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competenta
profesionala.
(18) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramura a invatamantului participa cu statut de
observator la toate etapele de organizare si desfasurare a
concursurilor organizate la nivelul unitatii sau al consortiilor
scolare.
(19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau
eliberate in timpul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana
la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului
didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.
(20) Eliberarea din functie a personalului didactic in unitatile
de invatamant cu personalitate juridica se face de catre
directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie, iar la
unitatile de invatamant particulare de catre persoana juridica
fondatoare.
Art. 255 (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe
perioada nedeterminata, alese in Parlament, numite in Guvern
sau care indeplinesc functii de specialitate specifice in aparatul
Parlamentului, al Administratiei Prezidentiale, al Guvernului si
in Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
precum si cele alese de Parlament in organismele centrale ale
statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei
pe perioada in care indeplinesc aceste functii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si cadrelor didactice titulare,
cu contract pe perioada nedeterminata, care indeplinesc functia
de prefect, subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului
judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice
trecute in functii de conducere, de indrumare si de control in
sistemul de invatamant, de cultura, de tineret si sport. De
aceleasi drepturi beneficiaza si personalul de conducere si de
specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele
didactice numite ca personal de conducere sau in functii de
specialitate specifice la comisiile si agentiile din subordinea
Administratiei Prezidentiale, a Parlamentului, a Guvernului sau
a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Liderii sindicatelor reprezentative din invatamant au
dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale in
vigoare si contractului colectiv de munca la nivel de ramura.
(4) De prevederile alin. (1) beneficiaza si personalul didactic
titular cu contract pe perioada nedeterminata trimis in strainatate
cu misiuni de stat, cel care lucreaza in organisme internationale,
precum si insotitorii acestora, daca sunt cadre didactice.
(5) Personalului didactic titular cu contract pe perioada
nedeterminata solicitat in strainatate pentru predare, cercetare,
activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare
a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau
interinstitutionale, i se rezerva postul didactic.
(6) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii
didactice, cu rezervarea postului, pentru cresterea si ingrijirea
copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul
copiilor cu handicap, conform prevederilor legale in vigoare. De
acest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau
sustinatorii legali.
(7) Perioada de rezervare a postului didactic, in conditiile
alin. (1)— (6), se considera vechime in invatamant.
(8) Personalul didactic titular cu contract pe perioada
nedeterminata poate beneficia de concediu fara plata pe timp
de un an scolar, o data la 10 ani, cu aprobarea unitatii de
invatamant sau, dupa caz, a inspectoratului scolar, cu
rezervarea postului pe perioada respectiva.
Sectiunea 5 - Functiile de conducere, de indrumare si de control
Art. 256 (1) Functiile de conducere din unitatile de
invatamant sunt: director si director adjunct.
(2) Functiile de conducere din inspectoratele scolare sunt:
inspector scolar general si inspector scolar general adjunct.
(3) Functiile de conducere din unitati conexe ale
invatamantului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului
acestora, prin reglementari ale Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
(4) Functiile de indrumare si de control din invatamantul
preuniversitar sunt:
a) la inspectoratele scolare: inspector scolar;
b) la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului:
inspector general, inspector principal de specialitate si alte
functii stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 257 (1) Functia de director si de director adjunct se
ocupa prin concurs public de catre cadre didactice titulare
membre ale corpului national de experti in management
educational.
(2) Concursul pentru ocuparea functiilor de director sau de
director adjunct se organizeaza de unitatea de invatamant, prin
consiliul de administratie.
(3) In urma promovarii concursului, directorul incheie
contract de management cu primarul/primarul de sector al
unitatii administrativ-teritoriale, respectiv presedintele consiliului
judetean pe raza careia se afla unitatea de invatamant.
(4) Directorul si directorul adjunct din unitatile de invatamant
preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitarii mandatului,
functia de presedinte sau vicepresedinte in cadrul unui partid
politic, la nivel local, judetean sau national.
Art. 258 (1) Consiliul de administratie stabileste comisia
de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv
director adjunct al unitatii de invatamant preuniversitar. Din
comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant
al inspectoratului scolar, precum si un reprezentant al consiliului
local, respectiv judetean, in functie de unitatile aflate in
subordine.
(2) Metodologia de organizare si desfasurare a concursului
pentru ocuparea functiei de director si de director adjunct se
stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului
si sportului.
(3) Consiliul de administratie valideaza rezultatele
concursului de ocupare a functiilor de director, respectiv director
adjunct si emite decizia de numire in functia de director,
respectiv de director adjunct.
(4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit
prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului. Daca in termen de 30 de zile consiliul local/consiliul
judetean nu se pronunta asupra contractului de management,
acesta se considera aprobat tacit.
(5) Directorul unitatii de invatamant de stat poate fi eliberat
din functie prin hotararea consiliului de administratie, cu votul a
2/3 dintre membri. In aceasta situatie, este obligatorie realizarea
unui audit de catre inspectoratul scolar judetean/al municipiului
Bucuresti.
(6) Directorul unitatii de invatamant particular si confesional
poate fi eliberat din functie, la propunerea consiliului de
administratie, cu votul a 2/3 din membrii sai, prin decizia
persoanei juridice fondatoare.
(7) In conditiile vacantarii functiei de director, pana la
organizarea unui nou concurs, conducerea interimara este
preluata, prin hotarare a consiliului de administratie, de catre
directorul adjunct sau un cadru didactic membru in consiliul de
administratie, care devine automat si ordonator de credite.
Art. 259 (1) Inspectorii scolari generali, generali adjuncti
si directorii caselor corpului didactic sunt numiti de ministrul
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza unui concurs
public, reglementat prin metodologie elaborata de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Inspectorii scolari generali, generali adjuncti si directorii
caselor corpului didactic incheie contract de management cu
ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Contractul
de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, in urma
evaluarii performantelor manageriale.
(3) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt
numiti de catre inspectorul scolar general sau de catre ministrul
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, conform subordonarii
acestora, in urma unui concurs public, pe baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului. Directorul incheie contract de management cu
inspectorul scolar general sau cu ministrul educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, conform subordonarii acestora. Contractul
de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, in urma
evaluarii performantelor manageriale.
Art. 260 (1) Functiile de conducere din inspectoratele
scolare si de director la casa corpului didactic se ocupa, prin
concurs, de catre cadre didactice titulare, cu diploma de licenta,
membre ale corpului national de experti in management
educational, care indeplinesc criteriile de competenta
profesionala, manageriala si de prestigiu moral evaluate prin:
a) curriculum vitae;
b) calitati dovedite in activitatea didactica si in functii de
conducere, de indrumare si de control, anterioare, in sistemul
national de invatamant;
c) titlul de doctor sau gradul didactic I;
d) calificativul "foarte bine" obtinut in ultimii 5 ani;
e) interviu in fata unei comisii de concurs privind
managementul educational si deontologia profesionala.
(2) Concursul pentru ocuparea functiilor de inspector scolar
general, inspector scolar general adjunct si director la casa
corpului didactic se desfasoara la sediul Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Comisia ministeriala pentru ocuparea functiilor de
inspector scolar general, de inspector scolar general adjunct si
de director la casa corpului didactic, numita prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, este
alcatuita din 5 membri, dintre care:
a) pentru functia de inspector scolar general:
( i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar, in
calitate de presedinte;
(i i) 3 inspectori scolari generali din teritoriu;
(ii i) un director din Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, cu competente in domeniu;
b) pentru functia de inspector scolar general adjunct si de
director la casa corpului didactic:
( i) secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar, in
calitate de presedinte;
(i i) 2 inspectori scolari generali din teritoriu;
(ii i) inspectorul scolar general al inspectoratului scolar
pentru care se organizeaza concursul;
(iv) un director din Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, cu competente in domeniu.
(4) In comisiile de concurs participa, cu statut de observator,
reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de
ramura a invatamantului.
(5) Contestatiile la hotararile comisiei prevazute la alin. (3)
se adreseaza ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului, in termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor
concursului. Hotararea acestuia poate fi atacata la instanta de
judecata competenta.
Art. 261 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, respectiv inspectoratele scolare vacanteaza, in
conditiile legii, posturile corespunzatoare functiilor de indrumare
si de control cuprinse in organigramele proprii si asigura
publicarea acestora in presa centrala/locala si la sediul propriu,
cu cel putin 30 de zile inainte de organizarea concursului.
(2) Functiile de indrumare si de control din inspectoratele
scolare se ocupa, prin concurs, de cadre didactice din cadrul
corpului national de experti.
(3) Functiile de indrumare si de control din Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se ocupa prin
concurs.
(4) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare si de
control consta in:
a) curriculum vitae, analiza si evaluarea acestuia;
b) inspectie speciala la clasa;
c) proba practica, constand din asistenta la ore, analiza de
lectii si intocmirea procesului-verbal de inspectie;
d) interviu in fata unei comisii de concurs privind
managementul educational si deontologia profesionala;
e) proba scrisa in profilul postului pentru care candideaza.
(5) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de
indrumare si de control din inspectoratul scolar este formata din:
inspectorul scolar general — in calitate de presedinte; un
reprezentant al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului; un profesor sau un conferentiar universitar din profilul
postului pentru care candideaza.
(6) Comisia pentru concursul de ocupare a functiilor de
indrumare si de control din Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului este formata din: secretarul de stat al
departamentului in care se afla postul scos la concurs — in
calitate de presedinte; directorul general din departamentul
respectiv; un profesor sau un conferentiar universitar din profilul
postului, stabilit de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului.
(7) Reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramura a invatamantului au drept de acces la
documentele comisiilor de concurs.
(8) Numirea personalului didactic admis la concurs, in
functiile de indrumare si de control din inspectoratele scolare,
se face de catre inspectorul scolar general, cu avizul Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, iar in functiile de
indrumare si control din cadrul ministerului, prin ordin al
ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(9) Inspectorii scolari incheie contract de management cu
inspectorul scolar general. Contractul de management poate fi
prelungit, cu acordul partilor, in urma evaluarii performantelor
manageriale.
Sectiunea 6 - Norma didactica
Art. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare
se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv
40 de ore pe saptamana, si cuprinde:
a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de
instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform
planurilor-cadru de invatamant;
b) activitati de pregatire metodico-stiintifica;
c) activitati de educatie, complementare procesului de
invatamant: mentorat, scoala dupa scoala, invatare pe tot
parcursul vietii.
(2) Activitatile concrete prevazute la alin. (1), care corespund
profilului, specializarii si aptitudinilor persoanei care ocupa
postul didactic respectiv, sunt prevazute in fisa individuala a
postului. Aceasta se aproba in consiliul de administratie, se
revizuieste anual si constituie anexa la contractul individual de
munca.
(3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de
instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a
elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzator
activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum
urmeaza:
a) un post de profesor pentru invatamantul prescolar pentru
fiecare grupa cu program normal, constituita in educatia
timpurie;
b) un post de profesor pentru invatamantul primar pentru
fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru clase simultane
din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul
secundar si tertiar non-universitar, pentru profesorii din unitatile
si clasele cu program integrat si suplimentar de arta si sportiv,
precum si din unitatile cu activitati extrascolare si din centrele
sau cabinetele de asistenta psihopedagogica;
d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire
practica;
e) pentru personalul didactic din invatamantul special, norma
didactica se stabileste astfel: profesori la predare — 16 ore pe
saptamana; profesor-educator si profesor pentru instruire
practica — 20 de ore pe saptamana;
f) un post pentru personalul didactic din invatamantul special
integrat, pentru cel din centrele logopedice interscolare, pentru
personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectueaza
terapiile specifice, profesori pentru cultura fizica medicala,
kinetoterapie, educatia psihomotrica si altele, in functie de tipul
si gradul de deficienta, conform metodologiei elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
g) un post de profesor documentarist in centrele de
documentare si informare.
(4) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de
instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a
elevilor in clasa se reduce cu doua ore pe saptamana in cazul
cadrelor didactice care au calitatea de mentor.
Art. 263 (1) Norma didactica in invatamantul
preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de
invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau
specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul
de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite
transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a
unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de
specializare inscris pe diploma.
(2) Prin exceptie, in norma didactica prevazuta la alin. (1),
se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia
aprobata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, cu mentinerea drepturilor salariale.
(3) In situatia in care norma didactica nu se poate constitui
conform prevederilor alin. (1) si (2), aceasta se poate completa
cu activitatile prevazute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi
predate, in conditiile prezentei legi, de profesorii pentru
invatamantul primar de la grupa sau clasa respectiva, in cadrul
activitatilor postului, daca fac dovada calificarii prin diploma de
studii ori prin certificatul de competenta. Orele de limbi straine
din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii
superioare de specialitate, fiind incluse in norma acestora, sau
prin plata cu ora, in cazul in care profesorii pentru invatamantul
primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificarii
prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta.
(5) Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi
predate, in conditiile prezentei legi, de profesorii pentru
invatamantul primar de la clasa respectiva, daca fac dovada
calificarii prin diploma de studii sau prin certificatul de
competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi
straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu
studii superioare de specialitate, fiind incluse in norma acestora,
sau prin plata cu ora.
(6) Profesorii pentru invatamantul primar de la clasele cu
predare in limbile minoritatilor nationale sunt remunerati, prin
plata cu ora, pentru orele care depasesc numarul de ore
prevazut in planurile de invatamant de la clasele cu predare in
limba romana.
(7) In invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute
in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii
superioare de specialitate.
(8) In palatele si in cluburile copiilor, norma didactica
cuprinde activitatile prevazute in planurile de educatie
corespunzatoare profilurilor cercurilor si atelierelor, aprobate prin
regulament de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, in limitele normelor didactice stabilite la art. 262
alin. (3).
(9) Prin exceptie, daca norma didactica a profesorilor din
invatamantul gimnazial nu se poate constitui conform
prevederilor alin. (1) si art. 262 alin. (3), aceasta poate fi
constituita din 2/3 din ore de la specializarea sau specializarile
de baza si completata cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite
la alin. (2) ori prin adaugarea de ore conform prevederilor
art. 262 alin. (1) lit. c). In invatamantul gimnazial din mediul rural
norma didactica se poate constitui din 1/2 din ore de la
specialitatea sau specialitatile de baza si completata cu 1/2 din
ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adaugare de ore
conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).
(10) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de
control poate fi degrevat partial de norma didactica de predare,
pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
(11) Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic
auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu functii
echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
Sarcinile acestuia sunt prevazute in fisa individuala a postului.
Sectiunea 7 - Distinctii
Art. 264 (1) Personalul didactic din invatamantul
preuniversitar beneficiaza de gradatie de merit, acordata prin
concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% din posturile
didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezinta
25% din salariul de baza. Gradatia de merit se atribuie pe o
perioada de 5 ani.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
elaboreaza metodologia si criteriile de acordare a gradatiei de
merit, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative la nivel
de ramura de invatamant.
Art. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente in
activitatea didactica, educativa si stiintifica poate primi decoratii,
ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului
didactic din invatamantul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru
Haret clasele Comandor, Cavaler si Ofiter, Medalia Membru de
onoare al corpului didactic. Medalia se acorda cadrelor didactice
pensionabile, cu activitate deosebita in invatamant.
(3) In afara distinctiilor prevazute la alin. (2), ministrul
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului este autorizat sa
acorde personalului didactic din invatamantul preuniversitar
urmatoarele distinctii:
a) adresa de multumire publica;
b) diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a;
c) diploma de excelenta, care se acorda cadrelor didactice
pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebita in
invatamant.
(4) Diploma "Gheorghe Lazar" clasele I, a II-a si a III-a este
insotita de un premiu de 20%, 15% si, respectiv, 10% din suma
salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate. Diploma
de excelenta este insotita de un premiu de 20% din suma
salariilor de baza primite in ultimele 12 luni de activitate.
(5) Distinctiile si premiile prevazute la alin. (3) se acorda in
baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului, in limita unui procent de 1%
din numarul total al posturilor didactice din fiecare judet/sector al
municipiului Bucuresti.
(6) Fondurile pentru acordarea distinctiilor prevazute la
alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Sectiunea 8 - Drepturi si obligatii
Art. 266 Personalul din invatamantul preuniversitar are
drepturi si obligatii care decurg din legislatia in vigoare, din
prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile
contractului individual de munca.
Art. 267 (1) Cadrele didactice beneficiaza de concediu
anual cu plata, in perioada vacantelor scolare, cu o durata de
62 de zile lucratoare; in cazuri bine justificate, conducerea
unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal,
persoanele in cauza urmand a fi remunerate pentru munca
depusa.
(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru
fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administratie,
in functie de interesul invatamantului si al celui in cauza, dar cu
asigurarea personalului didactic necesar pentru desfasurarea
examenelor nationale.
(3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea
concediului restant in vacantele anului scolar urmator.
Art. 268 (1) Cadrele didactice care redacteaza teza de
doctorat sau lucrari in interesul invatamantului pe baza de
contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de
concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de
administratie al unitatii de invatamant.
(2) Personalul didactic aflat in situatia prevazuta la alin. (1)
nu poate fi incadrat in activitati didactice retribuite in regim de
plata cu ora.
(3) In situatia desfiintarii unei unitati de invatamant de stat,
salariatii disponibilizati primesc salarii compensatorii, conform
legii.
Art. 269 Personalul de conducere, de indrumare si de
control din inspectoratele scolare si casele corpului didactic
beneficiaza de concediu de odihna, conform Codului muncii.
Art. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea
concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului impreuna cu reprezentantii
organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a
invatamantului.
Art. 271 Dreptul la initiativa profesionala consta in:
a) conceperea activitatii profesionale si realizarea
obiectivelor educationale ale disciplinelor de invatamant, prin
metodologii care respecta principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale si a resurselor invatamantului, in
scopul realizarii obligatiilor profesionale;
c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru
modernizarea procesului de invatamant.
Sectiunea 9 - Dreptul la securitate al personalului didactic
Art. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul
desfasurarii activitatii didactice de nicio autoritate scolara sau
publica.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), nu se considera
perturbare a cadrelor didactice in timpul desfasurarii activitatii
didactice interventia autoritatilor scolare si/sau publice in
situatiile in care sanatatea fizica sau psihica a elevilor ori a
personalului este pusa in pericol in orice mod, conform
constatarii personalului de conducere, respectiv in timpul
exercitiilor de alarmare pentru situatii de urgenta.
(3) Inregistrarea prin orice procedee a activitatii didactice
poate fi facuta numai cu acordul celui care o conduce.
(4) Multiplicarea, sub orice forma, a inregistrarilor activitatii
didactice de catre elevi sau de catre alte persoane este permisa
numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5) Inregistrarea prin orice procedee a activitatilor
desfasurate in spatiile scolare este permisa numai cu acordul
personalului de conducere, cu exceptia celor de la alin. (3).
Sectiunea 10 - Dreptul de participare la viata sociala
Art. 273 (1) Personalul didactic are dreptul sa participe la
viata sociala si publica, in beneficiul propriu, in interesul
invatamantului.
(2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asociatii
si organizatii sindicale, profesionale si culturale, nationale si
internationale, legal constituite, in conformitate cu prevederile
legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale
in spatiul scolar si poate intreprinde actiuni in nume propriu in
afara acestui spatiu, daca acestea nu afecteaza prestigiul
invatamantului si demnitatea profesiei de educator, respectiv
prevederile prezentei legi.
Art. 274 (1) Personalul didactic beneficiaza, in limita
fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau
sponsorizari, de acoperirea integrala ori partiala a cheltuielilor
de deplasare si de participare la manifestari stiintifice organizate
in strainatate, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii
de invatamant.
(2) Personalul prevazut la alin. (1) inainteaza unitatii de
invatamant propuneri de valorificare a rezultatelor actiunii pentru
care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275 (1) Cadrele didactice au obligatia morala sa isi
acorde respect reciproc si sprijin in indeplinirea obligatiilor
profesionale.
(2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de
control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a
respecta atributiile prevazute in fisa postului.
(3) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de
control, precum si personalul didactic auxiliar au obligatia de a
participa la activitati de formare continua, in conditiile legii.
Art. 276 Personalului didactic din unitatile de invatamant
conexe, care nu dispune de locuinta in localitatea unde are
postul, i se deconteaza cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277 Copiii personalului didactic aflat in activitate sunt
scutiti de plata taxelor de inscriere la concursurile de admitere
in invatamantul superior si beneficiaza de gratuitate la cazare in
camine si internate.
Art. 278 Personalul didactic si didactic auxiliar din
invatamant beneficiaza de o compensatie de la bugetul
asigurarilor sociale de stat de 50% din valoarea cazarii, mesei
si a tratamentului in bazele de odihna si tratament.
Art. 279 Personalul didactic titular care din proprie
initiativa solicita sa se specializeze/sa continue studiile are
dreptul la concediu fara plata. Durata totala a acestuia nu poate
depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste situatii
sunt de competenta unitatii scolare prin consiliul de
administratie, daca se face dovada activitatii respective.
Sectiunea 11 - Raspunderea disciplinara si patrimoniala
Art. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic
auxiliar, precum si cel de conducere, de indrumare si de control
din invatamantul preuniversitar raspund disciplinar pentru
incalcarea cu vinovatie a indatoririlor ce le revin potrivit
contractului individual de munca, precum si pentru incalcarea
normelor de comportare care dauneaza interesului
invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei, conform legii.
(2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului
prevazut la alin. (1), in raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observatie scrisa;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul,
cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu
pana la 15%, pe o perioada de 1—6 luni;
d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului
de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice
superioare sau pentru obtinerea gradelor didactice ori a unei
functii de conducere, de indrumare si de control;
e) destituirea din functia de conducere, de indrumare si de
control din invatamant;
f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(3) Orice persoana poate sesiza unitatea de
invatamant/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei
fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Sesizarea se face
in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de
invatamant.
(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate savarsite de
personalul didactic, personalul de conducere al unitatilor de
invatamant preuniversitar, personalul de indrumare si de control
din cadrul inspectoratelor scolare si de personalul de indrumare
si de control din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, comisiile de cercetare disciplinara se
constituie dupa cum urmeaza:
a) pentru personalul didactic, comisii formate din
3—5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia sindicala
din care face parte persoana aflata in discutie sau este un
reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel
putin egala cu a celui care a savarsit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unitatilor de invatamant
preuniversitar, comisii formate din 3—5 membri, dintre care un
reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel
putin egala cu a celui care a savarsit abaterea. Din comisie face
parte si un inspector din cadrul inspectoratului scolar judetean/al
municipiului Bucuresti;
c) pentru personalul de indrumare si de control din cadrul
Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, comisii
formate din 3—5 membri, dintre care unul reprezinta organizatia
sindicala din care face parte persoana aflata in discutie sau este
un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au functia didactica cel
putin egala cu a celui care a savarsit abaterea;
d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor scolare
judetene/al municipiului Bucuresti, comisii formate din 3—
5 membri, dintre care un reprezentant al salariatilor, iar ceilalti au
functia didactica cel putin egala cu a celui care a savarsit
abaterea.
(5) Comisiile de cercetare disciplinara sunt numite de:
a) consiliul de administratie al unitatii de invatamant
preuniversitar, pentru personalul didactic si personalul de
conducere al acesteia;
b) ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pentru
functiile de indrumare si de control din cadrul Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, precum si pentru
personalul de conducere din inspectoratele scolare judetene/al
municipiului Bucuresti.
(6) In cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele
si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite,
existenta sau inexistenta vinovatiei, precum si orice alte date
concludente. Audierea celui cercetat si verificarea apararii
acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta
la audiere, desi a fost instiintat in scris cu minimum 48 de ore
inainte, precum si de a da declaratii scrise se constata prin
proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. Cadrul
didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii
si sa isi produca probe in aparare.
(7) Cercetarea faptei si comunicarea deciziei se fac in
termen de cel mult 30 de zile de la data constatarii acesteia,
consemnata in condica de inspectii sau la registratura generala
a unitatii de invatamant preuniversitar/institutiei. Persoanei
nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru
care a fost cercetata.
(8) Persoanele sanctionate incadrate in unitatile de
invatamant au dreptul de a contesta, in termen de 15 zile de la
comunicare, decizia respectiva la colegiul de disciplina de pe
langa inspectoratul scolar. Personalul de conducere, de
indrumare si de control din inspectoratele scolare si din
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, care a
fost sanctionat, are dreptul de a contesta, in termen de 15 zile
de la comunicare, decizia respectiva la Colegiul central de
disciplina al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(9) Normele privind componenta, organizarea si
functionarea, precum si atributiile colegiului de disciplina de pe
langa inspectoratul scolar si ale Colegiului central de disciplina
al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(10) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor
judecatoresti este garantat.
Art. 281 (1) Pentru personalul didactic din unitatile de
invatamant preuniversitar, propunerea de sanctionare se face
de catre director sau de cel putin 2/3 din numarul total al
membrilor consiliului de administratie. Sanctiunile aprobate de
consiliul de administratie sunt puse in aplicare si comunicate
prin decizie a directorului unitatii de invatamant preuniversitar.
(2) Pentru personalul de conducere al unitatii de invatamant
preuniversitar, propunerea de sanctionare se face de catre
consiliul de administratie al unitatii de invatamant preuniversitar
si se comunica prin decizie a inspectorului scolar general.
(3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele
scolare si casele corpului didactic, propunerea de sanctionare
se face de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului
si se comunica prin ordin.
(4) Pentru personalul de indrumare si control din Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, propunerea de
sanctionare se face, dupa caz, de ministrul educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, respectiv de secretarul de stat sau de
seful ierarhic al persoanei in cauza si se comunica prin ordin.
Art. 282 Sanctiunea se stabileste, pe baza raportului
comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit aceasta
comisie si se comunica celui in cauza, prin decizie scrisa, dupa
caz, de catre directorul unitatii de invatamant, inspectorul scolar
general sau ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 283 Raspunderea patrimoniala a personalului
didactic, a personalului didactic auxiliar, precum si a celui de
conducere, de indrumare si de control din invatamantul
preuniversitar se stabileste potrivit legislatiei muncii. Decizia de
imputare, precum si celelalte acte pentru recuperarea pagubelor
si a prejudiciilor se fac de conducerea unitatii sau a institutiei al
carei salariat este cel in cauza, in afara de cazurile cand, prin
lege, se dispune altfel.
Sectiunea 12 - Pensionarea
Art. 284 (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie in
conditiile prevazute de legislatia de asigurari sociale si pensii
care reglementeaza sistemul public de pensii.
(2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de
control din invatamantul de stat se pensioneaza la data implinirii
varstei legale de pensionare. Dupa data implinirii varstei legale
de pensionare, se interzice indeplinirea oricarei functii de
conducere, de indrumare sau de control.
(3) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului
didactic de conducere, de indrumare si de control se poate face
si in timpul anului scolar, cu aprobarea consiliului de
administratie al unitatii de invatamant, respectiv al
inspectoratului scolar.
(4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati
didactice, salarizate prin plata cu ora, dupa implinirea varstei
standard de pensionare.
(5) Personalul didactic pensionat din invatamant beneficiaza
de asistenta medicala si de acces la casele de odihna si la
bazele de tratament ale cadrelor didactice.
Capitolul II - Statutul personalului didactic si de cercetare din invatamantul superior
Sectiunea 1 - Norma universitara
Art. 285 (1) In institutiile de invatamant superior functiile
didactice sunt:
a) asistent universitar;
b) lector universitar/sef de lucrari;
c) conferentiar universitar;
d) profesor universitar.
(2) In institutiile de invatamant superior functiile de cercetare
sunt:
a) asistent cercetare;
b) cercetator stiintific;
c) cercetator stiintific gradul III;
d) cercetator stiintific gradul II;
e) cercetator stiintific gradul I.
(3) Echivalenta functiilor din cercetare cu functiile didactice
este urmatoarea:
a) cercetator stiintific se echivaleaza cu asistent universitar,
pentru persoanele care detin o diploma de doctor;
b) cercetator stiintific gradul III se echivaleaza cu lector
universitar/sef de lucrari;
c) cercetator stiintific gradul II se echivaleaza cu conferentiar
universitar;
d) cercetator stiintific gradul I se echivaleaza cu profesor
universitar.
(4) In invatamantul superior poate functiona personal didactic
asociat pentru urmatoarele functii: lector universitar/sef de
lucrari, conferentiar universitar si profesor universitar.
(5) In raport cu necesitatile academice proprii, senatul
universitar poate aproba, pe o durata determinata, invitarea in
cadrul institutiei de invatamant superior a unor cadre didactice
universitare si a altor specialisti cu valoare recunoscuta in
domeniu, din tara sau din strainatate, in calitate de cadre
didactice universitare asociate invitate. In cazul specialistilor fara
grad didactic universitar recunoscut in tara, senatul universitar
aproba, prin evaluare, gradul didactic corespunzator
performantei, in conformitate cu standardele nationale.
(6) Acolo unde este cazul, obtinerea permisului de munca
este sarcina institutiei de invatamant superior angajatoare.
(7) In departamente, in scoli doctorale, in institute de
cercetare, in centre de cercetare si microproductie sau in alte
unitati pot functiona pe posturi distincte si personal de cercetare,
personal de cercetare asociat, inclusiv studenti din toate cele 3
cicluri, precum si alte categorii de personal, potrivit legii.
Angajarea acestora se face conform legii.
Art. 286 (1) Statele de functii ale personalului didactic si
de cercetare se intocmesc anual, prin stabilirea de norme
universitare, cu cel putin 15 zile inainte de inceperea fiecarui
an universitar si nu se pot modifica in timpul anului universitar.
(2) Functiile didactice si numarul posturilor se stabilesc
tinand seama de:
a) planurile de invatamant;
b) formatiunile de studiu;
c) normele universitare.
(3) In statul de functii sunt inscrise, in ordine ierarhica,
posturile didactice si de cercetare ocupate sau vacante,
specificandu-se functiile didactice si de cercetare
corespunzatoare si numarul saptamanal de ore conventionale
repartizate pe activitati de predare, seminare, lucrari practice
sau de laborator, indrumare de proiecte, indrumare a studentilor
si a studentilor-doctoranzi, practica de specialitate, de cercetare
si activitati echivalente acestora, la disciplinele din planul de
invatamant.
(4) Statele de functii se intocmesc la nivelul departamentelor
sau al scolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora,
ca urmare a precizarii sarcinilor didactice si de cercetare de
catre consiliul facultatii. La departamentele cu discipline la mai
multe facultati, statele de functii se completeaza pe baza notelor
de comanda, avizate de conducerea institutiei de invatamant
superior.
(5) Statul de functii al personalului didactic si de cercetare
se avizeaza de consiliul facultatii sau, dupa caz, de consiliul
scolii doctorale si se aproba de senatul universitar.
(6) Numarul posturilor pentru personalul didactic si de
cercetare auxiliar se stabileste de senatul universitar, in functie
de bugetul si specificul institutiei, al facultatii, al programului de
studii, al departamentului sau al scolii doctorale.
(7) Nomenclatorul general de functii didactice si de cercetare
auxiliare din invatamantul superior, precum si nivelul studiilor
necesare pentru ocuparea acestor functii se elaboreaza de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
impreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(8) Angajarea personalului didactic si de cercetare auxiliar si
nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau de
scoala doctorala, potrivit legii.
(9) Atributiile personalului didactic auxiliar si nedidactic sunt
stabilite in fisa individuala a postului, avizata, dupa caz, de
decan, de directorul departamentului sau de conducatorul scolii
doctorale si aprobata de rector, constituind anexa la contractul
individual de munca.
Art. 287 (1) Norma universitara cuprinde:
a) norma didactica;
b) norma de cercetare.
(2) Norma didactica poate cuprinde:
a) activitati de predare;
b) activitati de seminar, lucrari practice si de laborator,
indrumare de proiecte de an;
c) indrumarea elaborarii lucrarilor de licenta;
d) indrumarea elaborarii disertatiilor de master;
e) indrumarea elaborarii tezelor de doctorat;
f) alte activitati didactice, practice si de cercetare stiintifica
inscrise in planurile de invatamant;
g) conducerea activitatilor didactico-artistice sau sportive;
h) activitati de evaluare;
i) tutorat, consultatii, indrumarea cercurilor stiintifice
studentesti, a studentilor in cadrul sistemului de credite
transferabile;
j) participarea la consilii si in comisii in interesul
invatamantului.
(3) Norma didactica saptamanala in invatamantul superior
se cuantifica in ore conventionale.
(4) Norma didactica se stabileste conform planului de
invatamant si se calculeaza ca norma medie saptamanala,
indiferent de perioada semestrului universitar in care este
efectuata. Norma medie saptamanala se stabileste prin
impartirea numarului de ore conventionale din fisa individuala a
postului la numarul de saptamani inscris in planul de invatamant
pentru activitatea didactica de predare si de seminar din intregul
an universitar.
(5) Ora conventionala este ora didactica de activitati
prevazute la alin. (2) lit. b) din invatamantul universitar de
licenta.
(6) In invatamantul universitar de licenta, ora de activitati de
predare reprezinta doua ore conventionale.
(7) In invatamantul universitar de master si in invatamantul
universitar de doctorat, ora de activitati de predare reprezinta
2,5 ore conventionale, iar ora de activitati prevazute la alin. (2)
lit. b) reprezinta 1,5 ore conventionale.
(8) In cazul predarii integrale in limbi de circulatie
internationala, la ciclurile de licenta, master si doctorat,
activitatile de predare, seminar sau alte activitati pot fi normate
cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac exceptie
de la aceasta prevedere orele de predare a limbii respective.
(9) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. c)— j), cuprinse in
norma didactica, se cuantifica in ore conventionale, printr-o
metodologie aprobata de senatul universitar, in functie de
programul de studii, de profil si de specializare, astfel incat unei
ore fizice de activitati sa ii corespunda minimum 0,5 ore
conventionale.
(10) Norma didactica saptamanala minima pentru activitatile
prevazute la alin. (2) lit. a)— f) se stabileste dupa cum urmeaza:
a) profesor universitar: 7 ore conventionale, dintre care cel
putin 4 ore conventionale de activitati de predare;
b) conferentiar universitar: 8 ore conventionale, dintre care
cel putin 4 ore conventionale de activitati de predare;
c) lector universitar/sef de lucrari: 10 ore conventionale,
dintre care cel putin doua ore conventionale de activitati de
predare;
d) asistent universitar: 11 ore conventionale, cuprinzand
activitati prevazute la alin. (2) lit. b), c) si f).
(11) Prin exceptie, norma personalului didactic prevazut la
alin. (10) lit. a)— c) care, datorita specificului disciplinelor, nu are
in structura postului ore de curs se majoreaza cu doua ore
conventionale.
(12) Norma didactica nu poate depasi 16 ore conventionale
pe saptamana.
(13) Norma didactica prevazuta la alin. (10) si (11) reprezinta
limita minima privind normarea activitatii didactice. Senatul
universitar, in baza autonomiei universitare, poate mari, prin
regulament, norma didactica saptamanala minima, cu
respectarea standardelor de asigurare a calitatii, fara a depasi
limita maxima prevazuta la alin. (12).
(14) Norma didactica a personalului didactic care nu
desfasoara activitati de cercetare stiintifica sau echivalente
acestora este superioara celei minime, fara a depasi limita
maxima prevazuta la alin. (12), conform deciziei consiliului
facultatii, la propunerea directorului de departament, sau deciziei
consiliului scolii doctorale.
(15) Prin exceptie, in situatia in care norma didactica nu
poate fi alcatuita conform alin. (10) si (11), diferentele pana la
norma didactica minima se completeaza cu activitati de
cercetare stiintifica, cu acordul consiliului facultatii, la
propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul
consiliului scolii doctorale. Diminuarea normei didactice este de
cel mult 1/2 din norma respectiva, iar ora de cercetare este
echivalenta cu 0,5 ore conventionale. Cadrul didactic isi mentine
calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin concurs.
(16) Cadrele didactice titulare a caror norma didactica nu
poate fi constituita conform prevederilor alin. (10)—(15) pot fi
trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrala de
cercetare stiintifica, mentinandu-si calitatea de titular in functia
didactica obtinuta prin concurs. In aceasta perioada, cadrul
didactic are obligatiile personalului de cercetare din
invatamantul superior.
(17) In limitele prevazute de prezentul articol, senatul
universitar stabileste, diferentiat, norma universitara efectiva, in
functie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor in
pregatirea de specialitate a studentilor si de dimensiunea
formatiunilor de studiu.
(18) In departamente, scoli doctorale, unitati sau centre de
cercetare si microproductie poate functiona pe posturi distincte
si personal de cercetare cu contract de munca pe perioada
determinata sau nedeterminata.
(19) Personalul de cercetare din invatamantul superior
desfasoara activitati specifice, stabilite in fisa individuala a
postului de catre conducerea departamentului sau a scolii
doctorale.
(20) Personalul didactic auxiliar si nedidactic din
invatamantul superior desfasoara activitati specifice stabilite in
fisa individuala a postului. In institutiile de invatamant superior
de stat, timpul saptamanal de lucru al acestuia este identic cu
cel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte
sectoare bugetare, potrivit legii.
(21) Personalul care exercita o functie de conducere in
cadrul institutiei de invatamant superior sau de indrumare si
control in cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de
cel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar.
(22) Suma totala a orelor de munca dintr-o norma didactica
sau de cercetare, realizata prin cumularea ponderilor activitatilor
prevazute la alin. (1), este de 40 ore pe saptamana.
Art. 288 (1) Activitatile didactice care excedeaza o norma
didactica prevazuta la art. 287 sunt remunerate in regim de plata
cu ora. Pentru personalul titular, numarul maxim de ore platite in
regim de plata cu ora, indiferent de institutia la care se
efectueaza, nu poate depasi norma didactica minima.
(2) Activitatile din granturi sau contractele de cercetare se
remunereaza conform deciziei directorului de grant, conform
legii si prevederilor Cartei universitare.
(3) Sustinerea de catre personalul titular de activitati de
predare si cercetare in alte institutii de invatamant superior sau
de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului
universitar.
(4) Activitatile de cercetare pe baza de contract sunt
remunerate conform legii, Cartei universitare si prevederilor
contractuale. Contractul de cercetare stabileste atat modalitatea
de plata efectiva, cat si cuantumurile.
(5) Profesorii si conferentiarii titulari sau directorii de granturi
care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare
si au functionat in aceeasi universitate pot beneficia de
an sabatic. Pe perioada anului sabatic, acestia beneficiaza de
pana la un salariu de baza, cu aprobarea senatului universitar,
si isi pastreaza calitatea de titular, dar sunt scutiti de efectuarea
activitatilor din fisa postului.
(6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite in institutiile
publice ale statului sau desfasoara activitati specifice functiei
publice in ministere ori in alte organe de specialitate ale statului
pot desfasura activitati didactice aferente unei norme didactice.
Art. 289 (1) Personalul didactic si de cercetare se
pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani.
(2) In invatamantul superior de stat, particular si confesional
se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de
administrare, la orice nivel al universitatii, dupa pensionare.
Mandatele celor care detin functii de conducere sau de
administrare, la orice nivel al universitatii, inceteaza de drept in
cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. Fac
exceptie de la aceste reglementari functiile de membru al
consiliului de administratie al universitatilor particulare.
(3) Senatul universitar din universitatile de stat, particulare si
confesionale, in baza criteriilor de performanta profesionala si a
situatiei financiare, poate decide continuarea activitatii unui
cadru didactic sau de cercetare dupa pensionare, in baza unui
contract pe perioada determinata de un an, cu posibilitatea de
prelungire anuala conform Cartei universitare, fara limita de
varsta. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific
de profesor emerit, pentru excelenta didactica si de cercetare,
cadrelor didactice care au atins varsta de pensionare. Cadrele
didactice pensionate pot fi platite in regim de plata cu ora.
(4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate
se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani si:
a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii
pana la implinirea varstei de 70 de ani;
b) dupa implinirea varstei de 65 de ani, pot conduce noi
studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un
cadru didactic si de cercetare care nu implineste varsta de
pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului respectiv.
(5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se
aplica cadrelor didactice care beneficiaza de prevederile alin. (3)
si (4).
Art. 290 (1) Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre
IOSUD sau o institutie membra a unei IOSUD ca asistenti de
cercetare ori asistenti universitari pe perioada determinata,
norma didactica fiind redusa corespunzator limitei prevazute la
art. 164 alin. (3), prin exceptie de la prevederile art. 287.
Atributiile lor sunt stabilite de senatul universitar.
(2) Studentii-doctoranzi beneficiaza de toate drepturile
asistentilor de cercetare sau asistentilor universitari, inclusiv de
vechimea in munca.
Art. 291 (1) Prin personal didactic si de cercetare, in
sensul prezentei legi, se intelege personalul care detine, in mod
legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevazute
de prezenta lege, care apartine unei institutii de invatamant
superior si care desfasoara activitati didactice si/sau de
cercetare.
(2) In raport cu relatiile de munca stabilite cu institutia de
invatamant superior, personalul didactic poate fi: titular sau
asociat. In raport cu participarea la procesul didactic si cu gradul
de pregatire profesionala, personalul didactic poate fi: personal
didactic sau personal didactic auxiliar.
(3) Prin personal didactic titular se intelege personalul
didactic care ocupa o functie didactica intr-o universitate,
obtinuta prin concurs, pe o perioada nedeterminata, in conditiile
legii. Salariatul opteaza unde are functia de baza. Personal
didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de
rezervare de post, in conditiile legii. Cadrele didactice si de
cercetare angajate pe perioada determinata au statut de cadru
didactic si de cercetare asociat.
(4) Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura
institutie de invatamant superior sau cu o singura institutie de
cercetare-dezvoltare; cand un cadru didactic desfasoara
activitati didactice sau de cercetare stiintifica in mai multe
institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare,
calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar in celelalte,
calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat.
Institutia de invatamant superior in care cadrul didactic este
titular are obligatia de a pastra si de a gestiona, potrivit legii,
cartea de munca sau registrul angajatilor, cu specificatia calitatii
de titular.
(5) Functiilor de cercetare-dezvoltare din universitati si
personalului care le ocupa li se aplica prevederile Legii
nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetaredezvoltare.
(6) In cazul desfiintarii unei unitati de invatamant superior de
stat, personalul astfel disponibilizat beneficiaza de salarii
compensatorii, conform legislatiei in vigoare.
Art. 292 Formatiunile de studiu si dimensiunile acestora
se stabilesc de catre senatele universitare, cu respectarea
standardelor de calitate, in concordanta cu programul si ciclul
de studii, propuse de ARACIS si aprobate de Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Sectiunea 2 - Ocuparea functiilor didactice si a posturilor didactice
Art. 293 Ocuparea posturilor didactice, evaluarea,
motivarea, formarea continua si concedierea personalului
didactic si de cercetare sunt de competenta universitatilor, in
baza legislatiei in vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si a Cartei
universitare.
Art. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de
cercetare se face, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, pe
perioada determinata sau pe perioada nedeterminata.
Angajarea pe perioada nedeterminata pe orice functie didactica
sau de cercetare este posibila numai prin concurs public,
organizat de institutia de invatamant superior, dupa obtinerea
titlului de doctor.
(2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot
participa cetateni romani ori straini, fara nicio discriminare, in
conditiile legii.
(3) Prin exceptie de la prevederile legislatiei muncii, durata
unei perioade determinate este de maximum 3 ani.
(4) Prin exceptie, studentii-doctoranzi pot fi angajati pe o
perioada determinata de maximum 5 ani.
(5) Contractul de angajare pe perioada determinata incheiat
intre universitate si membri ai personalului didactic si de
cercetare in urma unui concurs poate fi reinnoit, in functie de
rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor
adoptate de senatul universitar, precum si in functie de nevoile
de angajare si de resursele financiare ale institutiei, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru
ocuparea posturilor vacante va fi stabilita prin hotarare a
Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, la propunerea CNATDCU.
(2) Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau functie
didactica, cerintele minime pentru prezentarea la concurs, cu
referire la standardele minimale stabilite conform art. 219
alin. (1) lit. a), modul de organizare si de desfasurare a
concursului, de solutionare a contestatiilor, conflictele de
interese si incompatibilitatile, in vederea asigurarii calitatii, a
respectarii eticii universitare si a legislatiei in vigoare.
(3) Universitatile au obligatia sa respecte aceasta
metodologie si sa publice toate posturile scoase la concurs,
insotite de programa aferenta concursului, cu cel putin doua luni
inainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se
face cel putin pe site-ul web propriu si pe un site web specializat,
administrat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului.
(4) Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi se interzice
ocuparea concomitenta de catre soti, afini si rude pana la gradul
al III-lea inclusiv a functiilor prin care unul sau una se afla fata
de celalalt sau cealalta intr-o pozitie de conducere, control,
autoritate sau evaluare institutionala directa la orice nivel in
aceeasi universitate.
(5) Incalcarea prevederilor alin. (3) si (4) duce la invalidarea
concursului si la penalizarea celor vinovati pe baza
metodologiei-cadru prevazute la alin. (1).
Art. 296 (1) Posturile didactice rezervate, vacante ori
temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul
didactic titular al institutiei ori de personalul didactic asociat, prin
plata cu ora, conform prezentei legi.
(2) Angajarea specialistilor cu valoare stiintifica recunoscuta
in domeniu, prin inventii, inovatii, premii, publicatii stiintifice, din
tara sau din strainatate, in calitate de profesori ori conferentiari
asociati invitati, se avizeaza de consiliul departamentului si se
aproba de consiliul facultatii.
(3) Functiile si gradele de cercetator stiintific in reteaua
invatamantului superior se obtin potrivit reglementarilor legale
in vigoare.
Art. 297 (1) In baza metodologiei-cadru prevazute la
art. 295 alin. (1) si a legislatiei in vigoare, universitatile isi
stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor si de
ocupare a posturilor didactice si de cercetare, care este
aprobata de catre senatul universitar. Aceasta metodologie nu
poate face referire la vechime si nu poate discrimina persoanele
din afara institutiei sau tarii fata de persoanele din institutie ori
din tara.
(2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul
universitar, iar incadrarea pe post se face incepand cu prima zi
a semestrului urmator concursului.
Art. 298 (1) Directorii departamentelor, decanii facultatilor
si rectorul raspund in fata senatului universitar pentru buna
desfasurare a concursurilor de ocupare a posturilor, in conditiile
respectarii normelor de calitate, de etica universitara si a
legislatiei in vigoare.
(2) In conditiile constatarii unor nereguli, senatul universitar
poate aplica sanctiuni specificate in metodologia proprie,
mergand pana la demiterea decanilor sau a rectorului.
Art. 299 (1) Universitatile raspund public de modul de
ocupare a posturilor didactice si de cercetare.
(2) In cazul constatarii nerespectarii prevederilor legale in
procedura de ocupare a posturilor didactice si de cercetare,
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate
aplica sanctiuni prevazute de prezenta lege, pe baza unui raport
intocmit de Consiliul de Etica si Management Universitar.
(3) In cazul in care instantele de judecata constata
incalcarea procedurilor de desfasurare a concursului pentru
ocuparea posturilor didactice si de cercetare din universitati,
concursul se anuleaza si se reia.
Art. 300 (1) Abilitarea consta in:
a) redactarea unei teze de abilitare;
b) sustinerea publica a tezei de abilitare in fata unei comisii
de specialitate numite de CNATDCU si formata din cel putin
3 persoane, care au calitatea de conducator de doctorat, in tara
sau in strainatate;
c) admiterea tezei de abilitare in urma sustinerii publice;
d) obtinerea atestatului de abilitare.
(2) Teza de abilitare releva capacitatile si performantele
didactice si de cercetare. Teza prezinta in mod documentat
realizarile profesionale obtinute ulterior conferirii titlului de doctor
in stiinta, care probeaza originalitatea si relevanta contributiilor
academice, stiintifice si profesionale si care anticipeaza o
dezvoltare independenta a viitoarei cariere de cercetare si/sau
universitare.
(3) Pot sustine examenul de abilitare numai persoanele care
au titlul de doctor in stiinta si care indeplinesc standardele
minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4) Cererea pentru sustinerea examenului de abilitare este
adresata CNATDCU.
(5) Acordarea atestatului de abilitare este propusa de
CNATDCU si este aprobata prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 301 (1) Pentru ocuparea functiei didactice de asistent
universitar sunt necesare obtinerea statutului de studentdoctorand
sau detinerea diplomei de doctor, precum si
indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,
specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara
impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(2) O persoana care nu a obtinut o diploma de doctor nu
poate ocupa functia de asistent universitar intr-o anumita
institutie de invatamant superior pentru o perioada cumulata mai
mare de 5 ani. La implinirea acestui termen, contractul de
munca al persoanei in cauza inceteaza de drept.
(3) Conditiile minimale pentru ocuparea functiei didactice de
lector universitar/sef de lucrari sunt urmatoarele:
a) detinerea diplomei de doctor;
b) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara
impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(4) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de
conferentiar universitar sunt urmatoarele:
a) detinerea diplomei de doctor;
b) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
functiei de conferentiar universitar, standarde aprobate conform
art. 219 alin. (1) lit. a);
c) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,
specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara
impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor
universitar sunt urmatoarele:
a) detinerea diplomei de doctor;
b) detinerea atestatului de abilitare;
c) indeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
functiei de profesor universitar, standarde aprobate conform
art. 219 alin. (1) lit. a);
d) indeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice functiei, aprobate de senatul universitar, fara
impunerea unor conditii de vechime, conform legii.
(6) In institutiile de invatamant superior, suplimentar fata de
alte conditii stabilite de lege, functia de asistent de cercetare
poate fi ocupata numai de persoane care sunt studentidoctoranzi
sau care detin diploma de doctor.
(7) In institutiile de invatamant superior, suplimentar fata de
alte conditii stabilite de lege, functiile de cercetare de cercetator
stiintific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care
detin diploma de doctor.
(8) In invatamantul superior medical, candidatii la concursul
pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie sa aiba
cel putin titlul de medic rezident. Fac exceptie posturile de la
disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului
Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
(9) In invatamantul superior medical, candidatii la concursul
pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari si de conferentiar
trebuie sa aiba si titlul de medic specialist, iar candidatii la
concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar
trebuie sa aiba si titlul de medic primar. Fac exceptie posturile de
la disciplinele care nu au corespondent in reteaua Ministerului
Sanatatii si cele de la disciplinele preclinice.
Sectiunea 3 - Evaluarea calitatii cadrelor didactice
Art. 302 (1) Datele si informatiile privind situatia
profesionala a personalului didactic si de cercetare si a celui
tehnic-administrativ se consemneaza intr-o fisa personala de
serviciu. Accesul la fisa personala de serviciu este permis numai
persoanei in cauza, titularului serviciului de resurse umane si
conducatorului institutiei de invatamant superior.
(2) Fisele de post individualizate se incadreaza la nivel de
departament sau scoala doctorala, in statul de functii. Statul de
functii constituie documentul legal in baza caruia se face
salarizarea lunara a fiecarui membru al personalului didactic si
de cercetare.
Art. 303 (1) Rezultatele si performantele activitatilor
didactice si de cercetare ale personalului didactic si de cercetare
dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de
maximum 5 ani. Aceasta evaluare se face in conformitate cu o
metodologie aprobata si aplicata de catre senatul universitar.
(2) Evaluarea de catre studenti a prestatiei cadrelor didactice
este obligatorie. Rezultatele evaluarilor sunt informatii publice.
(3) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face
si in functie de rezultatele si performantele acestuia, conform
legii.
(4) Contractele de munca ale personalului didactic si de
cercetare includ asumarea unor standarde minime ale
rezultatelor activitatilor didactice si de cercetare si clauze privind
incetarea contractelor in conditiile neindeplinirii acestor
standarde minime.
Sectiunea 4 - Drepturi si obligatii ale personalului didactic
Art. 304 (1) Personalul din invatamantul superior are
drepturi si indatoriri care decurg din Carta universitara, din Codul
de etica universitara, din contractul individual de munca, precum
si din legislatia in vigoare.
(2) Protectia drepturilor salariatilor, precum si a drepturilor de
proprietate intelectuala asupra creatiei stiintifice, culturale sau
artistice este garantata si se asigura in conformitate cu
prevederile Cartei universitare si cu legislatia specifica in
vigoare.
(3) Membrilor comunitatii universitare le este garantata
libertatea academica. In baza acesteia, ei pot exprima liber opinii
academice in spatiul universitar si au libertatea de predare, de
cercetare si de creatie, in conformitate cu criteriile de calitate
academica.
(4) Personalul didactic si de cercetare are dreptul de a
publica studii, articole, volume sau opere de arta, de a candida
la obtinerea de granturi nationale si internationale, fara restrictii
ale libertatii academice.
(5) Personalul didactic si de cercetare are dreptul sa faca
parte din asociatii si organizatii sindicale, profesionale si
culturale, nationale si internationale, precum si din organizatii
politice legal constituite, in conformitate cu prevederile legii.
(6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din
invatamant, alese in Parlament, numite in Guvern sau
indeplinind functii de specialitate specifice din aparatul
Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curtii Constitutionale,
al Avocatului Poporului, al Administratiei Prezidentiale, al
Guvernului sau in Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, precum si cele alese de Parlament in organismele
centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic
pe perioada in care indeplinesc aceste functii. Pe toata durata
mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste
functii cu activitatea didactica si de cercetare.
(7) Prevederile alin. (6) se aplica si cadrelor didactice titulare
pe un post didactic din invatamant, care indeplinesc functia de
prefect, subprefect, presedinte si vicepresedinte al consiliului
judetean, primar, viceprimar, precum si cadrelor didactice
trecute in functii de conducere, de indrumare si de control in
sistemul de invatamant, de cultura, de tineret si de sport. De
aceleasi drepturi beneficiaza si personalul de conducere si de
specialitate de la casa corpului didactic, precum si cadrele
didactice titulare pe un post didactic din invatamant numite ca
personal de conducere sau in functii de specialitate specifice
din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, comisiilor si
agentiilor din subordinea Administratiei Prezidentiale,
Parlamentului sau Guvernului.
(8) De prevederile alin. (6) beneficiaza si personalul didactic
trimis in strainatate cu misiuni de stat, cel care lucreaza in
organisme internationale, precum si insotitorii acestora, daca
sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din invatamant.
(9) Personalului didactic titular pe un post didactic din
invatamant, solicitat in strainatate pentru predare, cercetare,
activitate artistica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare
a unor acorduri, conventii guvernamentale, interuniversitare sau
interinstitutionale, ori trimis pentru specializare, i se rezerva
postul didactic pentru perioada respectiva.
(10) Personalul didactic titular pe un post didactic din
invatamant, care din proprie initiativa solicita sa se specializeze
sau sa participe la cercetare stiintifica in tara sau in strainatate,
are dreptul la concedii fara plata. Durata totala a acestora nu
poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in aceste
situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant
superior sau, dupa caz, a consiliului de administratie, daca se
face dovada activitatii respective.
(11) Personalul didactic titular pe un post didactic din
invatamant poate beneficia de concediu fara plata pe timp de
un an universitar, o data la 10 ani, cu aprobarea institutiei de
invatamant superior, cu rezervarea catedrei pe perioada
respectiva.
(12) Perioada de rezervare a postului didactic se considera
vechime in invatamant.
(13) Cadrele didactice beneficiaza de dreptul la concediu
astfel:
a) concediul anual cu plata, in perioada vacantelor
universitare, cu o durata de cel putin 40 de zile lucratoare; in
cazuri bine justificate, conducerea institutiei de invatamant poate
intrerupe concediul legal, persoanele in cauza urmand a fi
remunerate pentru munca depusa; normele metodologice
referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
impreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramura a invatamantului;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru
fiecare cadru didactic se stabilesc de catre senatul universitar,
in functie de interesul invatamantului si al celui in cauza.
(14) Institutiile de invatamant superior pot asigura, integral
sau partial, din surse proprii, transportul si cazarea cadrelor
didactice care domiciliaza in alte localitati.
(15) Personalul din invatamant beneficiaza de asistenta
medicala in cabinete medicale si psihologice, in policlinici si
unitati spitalicesti stabilite prin protocol incheiat intre Ministerul
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul
Sanatatii.
(16) Personalul didactic are dreptul la intreruperea activitatii
didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru
cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani,
respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap, conform
prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul
dintre parinti sau sustinatorii legali.
Art. 305 Cadrele didactice si studentii sunt protejati in
spatiul universitar de autoritatile responsabile cu ordinea
publica. Protectia se asigura impotriva persoanei sau grupului
de persoane care aduc atingere demnitatii umane si
profesionale a cadrelor didactice ori care impiedica exercitarea
drepturilor si a obligatiilor lor. Protectia este solicitata de
persoana autorizata conform Cartei universitare.
Sectiunea 5 - Etica universitara
Art. 306 (1) La nivelul fiecarei universitati functioneaza
comisia de etica universitara.
(2) Structura si componenta comisiei de etica universitara
este propusa de consiliul de administratie, avizata de senatul
universitar si aprobata de rector. Membrii comisiei sunt persoane
cu prestigiu profesional si autoritate morala. Nu pot fi membri ai
comisiei de etica universitara persoanele care ocupa vreuna
dintre functiile: rector, prorector, decan, prodecan, director
administrativ, director de departament sau de unitate de
cercetare-dezvoltare, proiectare, microproductie.
(3) Comisia de etica universitara are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si solutioneaza abaterile de la etica
universitara, pe baza sesizarilor sau prin autosesizare, conform
Codului de etica si deontologie universitara;
b) realizeaza un raport anual referitor la situatia respectarii
eticii universitare si a eticii activitatilor de cercetare, care se
prezinta rectorului, senatului universitar si constituie un
document public;
c) contribuie la elaborarea Codului de etica si deontologie
universitara, care se propune senatului universitar pentru
adoptare si includere in Carta universitara;
d) atributiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare;
e) alte atributii prevazute de prezenta lege sau stabilite
conform Cartei universitare, conform legii.
Art. 307 Hotararile comisiei de etica universitara sunt
avizate de consilierul juridic al universitatii. Raspunderea juridica
pentru hotararile si activitatea comisiei de etica universitara
revine universitatii.
Art. 308 (1) Orice persoana, din universitate sau din afara
universitatii, poate sesiza Comisiei de etica universitara abateri
savarsite de membri ai comunitatii universitare.
(2) Comisia de etica universitara pastreaza confidentiala
identitatea autorului sesizarii.
Art. 309 In urma unei sesizari, comisia de etica
universitara demareaza procedurile stabilite de Codul de etica si
deontologie universitara, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare. Comisia raspunde
autorului sesizarii in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii
si ii comunica acestuia rezultatul procedurilor, dupa incheierea
acestora.
Art. 310 Constituie abateri grave de la buna conduita in
cercetarea stiintifica si activitatea universitara:
a) plagierea rezultatelor sau publicatiilor altor autori;
b) confectionarea de rezultate sau inlocuirea rezultatelor cu
date fictive;
c) introducerea de informatii false in solicitarile de granturi
sau de finantare.
Sectiunea 6 - Distinctii
Art. 311 (1) Personalul didactic din invatamantul superior
beneficiaza de gradatie de merit, acordata prin concurs. Aceasta
gradatie se acorda pentru 16% din posturile didactice existente
la nivelul institutiei de invatamant superior si reprezinta 25% din
salariul de baza. Gradatia de merit se acorda pe o perioada de
5 ani.
(2) Ordinele si medaliile care pot fi conferite personalului
didactic sunt:
a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter;
ordinul se acorda personalului didactic, de conducere, de
indrumare si de control din invatamantul preuniversitar;
b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler si Ofiter;
ordinul se acorda personalului didactic, de conducere si de
cercetare din invatamantul superior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia
se acorda cadrelor didactice pensionabile, cu activitate
deosebita in educatie si formare profesionala.
Sectiunea 7 - Sanctiuni disciplinare
Art. 312 (1) Personalul didactic si de cercetare,
personalul didactic si de cercetare auxiliar, precum si cel de
conducere, de indrumare si de control din invatamantul superior
raspunde disciplinar pentru incalcarea indatoririlor ce ii revin
potrivit contractului individual de munca, precum si pentru
incalcarea normelor de comportare care dauneaza interesului
invatamantului si prestigiului unitatii/institutiei. Normele de
comportare sunt stabilite in Carta universitara, fara a aduce
atingere dreptului la opinie, libertatii exprimarii si libertatii
academice.
(2) Sanctiunile disciplinare care se pot aplica personalului
didactic si de cercetare sunt urmatoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul,
cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control;
c) suspendarea, pe o perioada determinata de timp, a
dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii
didactice superioare ori a unei functii de conducere, de
indrumare si de control, ca membru in comisii de doctorat, de
master sau de licenta;
d) destituirea din functia de conducere din invatamant;
e) desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Art. 313 (1) In institutiile de invatamant superior,
propunerea de sanctionare disciplinara se face de catre seful
de departament sau de unitate de cercetare, proiectare,
microproductie, de catre decan ori rector sau de cel putin 2/3
din numarul total al membrilor departamentului, consiliului
facultatii sau senatului universitar, dupa caz. Acestia actioneaza
in urma unei sesizari primite sau se autosesizeaza in cazul unei
abateri constatate direct.
(2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 312 alin. (2) lit. a)
si b) se stabilesc de catre consiliile facultatilor. Sanctiunile
disciplinare prevazute la art. 312 alin. (2) lit. c)— e) se stabilesc
de catre senatele universitare.
(3) Decanul sau rectorul, dupa caz, pune in aplicare
sanctiunile disciplinare.
(4) In invatamantul superior, sanctiunile se comunica, in
scris, personalului didactic si de cercetare, precum si
personalului didactic si de cercetare auxiliar din subordine de
catre serviciul de resurse umane al institutiei.
Art. 314 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa
efectuarea cercetarii faptei sesizate, audierea celui in cauza si
verificarea sustinerilor facute de acesta in aparare.
(2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare savarsite
de personalul didactic, personalul din cercetare sau
personalul administrativ, se constituie comisii de analiza formate
din 3—5 membri, cadre didactice care au functia didactica cel
putin egala cu a celui care a savarsit abaterea si un reprezentant
al organizatiei sindicale.
(3) Comisiile de analiza sunt numite, dupa caz, de:
a) rector, cu aprobarea senatului universitar;
b) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
pentru personalul de conducere al institutiilor de invatamant
superior si pentru rezolvarea contestatiilor privind deciziile
senatelor universitare.
Art. 315 Raspunderea patrimoniala a personalului
didactic, de cercetare si didactic auxiliar se stabileste potrivit
legislatiei muncii. Masurile pentru recuperarea pagubelor si a
prejudiciilor se iau potrivit legislatiei muncii.
Art. 316 In cazul in care cel sanctionat disciplinar nu a
mai savarsit abateri disciplinare in cursul unui an de la aplicarea
sanctiunii, imbunatatindu-si activitatea si comportamentul,
autoritatea care a aplicat sanctiunea disciplinara poate dispune
ridicarea si radierea sanctiunii, facandu-se mentiunea
corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza.
Art. 317 (1) Orice persoana poate sesiza
unitatea/institutia de invatamant cu privire la savarsirea unei
fapte ce poate constitui abatere disciplinara. Sesizarea se face
in scris si se inregistreaza la registratura unitatii/institutiei de
invatamant.
(2) Dreptul persoanei sanctionate disciplinar de a se adresa
instantelor judecatoresti este garantat.
Sectiunea 8 - Sanctiuni referitoare la incalcarea eticii universitare si a bunei conduite in cercetare
Art. 318 Sanctiunile care se pot aplica personalului
didactic si de cercetare si personalului didactic si de cercetare
auxiliar de catre comisia de etica universitara pentru incalcarea
eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduita in
cercetarea stiintifica sunt urmatoarele:
a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul,
cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control;
c) suspendarea, pe o perioada determinata de timp, a
dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii
didactice superioare ori a unei functii de conducere, de
indrumare si de control, ca membru in comisii de doctorat, de
master sau de licenta;
d) destituirea din functia de conducere din invatamant;
e) desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Art. 319 Sanctiunile care se pot aplica de catre comisia
de etica universitara studentilor si studentilor-doctoranzi pentru
incalcarea eticii universitare sunt urmatoarele:
a) avertisment scris;
b) exmatricularea;
c) alte sanctiuni prevazute de Codul de etica si deontologie
universitara.
Art. 320 In cazul abaterilor de la prevederile Codului de
etica si deontologie profesionala, comisia de etica universitara
stabileste, conform Codului de etica si deontologie profesionala,
una sau mai multe dintre sanctiunile prevazute la art. 318 sau
319.
Art. 321 In cazul abaterilor de la buna conduita in
cercetarea stiintifica, comisia de etica universitara stabileste,
conform Legii nr. 206/2004, cu modificarile si completarile
ulterioare, Codului de etica si deontologie profesionala al
personalului de cercetare-dezvoltare si Codului de etica si
deontologie profesionala, una sau mai multe din sanctiunile
prevazute la art. 318 sau 319 ori prevazute de lege.
Art. 322 Sanctiunile stabilite de comisia de etica si
deontologie universitara sunt puse in aplicare de catre decan
sau rector, dupa caz, in termen de 30 de zile de la stabilirea
sanctiunilor.
Art. 323 (1) Consiliul National de Etica a Cercetarii
Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii analizeaza cazurile
referitoare la incalcarea regulilor de buna conduita in cercetaredezvoltare,
in urma sesizarilor sau prin autosesizare, si emite
hotarari prin care se stabileste vinovatia ori nevinovatia
persoanei sau persoanelor in cauza; in cazurile hotararilor
privind vinovatia, hotararile stabilesc si sanctiunile ce urmeaza
a fi aplicate, conform legii.
(2) Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice,
Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii pastreaza confidentiala
identitatea persoanei care a facut sesizarea.
(3) Hotararile Consiliului National de Etica a Cercetarii
Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt avizate de
directia juridica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului. Raspunderea juridica pentru hotararile
Consiliului National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii
Tehnologice si Inovarii revine Ministerului Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului.
Art. 324 Pentru abaterile de la buna conduita in
cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul institutiilor de
invatamant superior, constatate si dovedite, Consiliul National
de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii
stabileste aplicarea uneia sau mai multora din urmatoarele
sanctiuni:
a) avertisment scris;
b) retragerea si/sau corectarea tuturor lucrarilor publicate prin
incalcarea regulilor de buna conduita;
c) retragerea calitatii de conducator de doctorat sau a
atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor;
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de
cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din functia de conducere din institutia de
invatamant superior;
g) desfacerea disciplinara a contractului de munca;
h) interzicerea, pentru o perioada determinata, a accesului la
finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii.
Art. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice si de
cercetare de catre persoane cu privire la care s-a dovedit ca au
realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica
si activitatea universitara, stabilite conform legii. Se anuleaza
concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar
contractul de munca cu universitatea inceteaza de drept,
indiferent de momentul la care s-a dovedit ca o persoana a
realizat abateri grave de la buna conduita in cercetarea stiintifica
si activitatea universitara. Constatarea abaterilor se face de
catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice,
Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, conform legii.
Art. 326 Sanctiunile stabilite de Consiliul National de Etica
a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii sunt
puse in aplicare in termen de 30 de zile de la data emiterii
hotararii, dupa caz, de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, de presedintele Autoritatii Nationale
pentru Cercetare Stiintifica, de Consiliul National pentru
Atestarea Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, de
conducatorii autoritatilor contractante care asigura finantarea din
fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii, de conducatorii
institutiilor de invatamant superior sau ai unitatilor de cercetaredezvoltare.
Sectiunea 9 - Salarizarea personalului didactic si de cercetare
Art. 327 Salarizarea personalului didactic si de cercetare
se face conform legislatiei in vigoare si hotararilor senatului
universitar.
Titlul V - Invatarea pe tot parcursul vietii
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 328 (1) Prezentul titlu reglementeaza cadrul general
si integrator al invatarii pe tot parcursul vietii in Romania.
(2) Educatia permanenta reprezinta totalitatea activitatilor de
invatare realizate de fiecare persoana pe parcursul vietii in
contexte formale, nonformale si informale, in scopul formarii sau
dezvoltarii competentelor dintr-o multipla perspectiva:
personala, civica, sociala ori ocupationala.
(3) Invatarea pe tot parcursul vietii cuprinde educatia
timpurie, invatamantul preuniversitar, invatamantul superior,
educatia si formarea profesionala continua a adultilor.
Art. 329 (1) Finalitatile principale ale invatarii pe tot
parcursul vietii vizeaza dezvoltarea plenara a persoanei si
dezvoltarea durabila a societatii.
(2) Invatarea pe tot parcursul vietii se centreaza pe formarea
si dezvoltarea competentelor-cheie si a competentelor specifice
unui domeniu de activitate sau unei calificari.
Art. 330 (1) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza
in contexte de invatare formale, nonformale si informale.
(2) Invatarea in context formal reprezinta o invatare
organizata si structurata, care se realizeaza intr-un cadru
institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare didactica
explicita. Acest tip de invatare are asociate obiective, durate si
resurse, depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu
certificarea institutionalizata a cunostintelor si competentelor
dobandite.
(3) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind
invatarea integrata in cadrul unor activitati planificate, cu
obiective de invatare, care nu urmeaza in mod explicit un
curriculum si poate diferi ca durata. Acest tip de invatare
depinde de intentia celui care invata si nu conduce in mod
automat la certificarea cunostintelor si competentelor dobandite.
(4) Invatarea in contexte informale reprezinta rezultatul unor
activitati zilnice legate de munca, mediul familial, timpul liber si
nu este organizata sau structurata din punct de vedere al
obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru invatare. Acest tip de
invatare nu este dependent de intentia celui care invata si nu
conduce in mod automat la certificarea cunostintelor si
competentelor dobandite.
(5) Certificarea cunostintelor si competentelor dobandite in
contexte nonformale si informale poate fi facuta de organisme
abilitate in acest sens, in conditiile legii.
Art. 331 (1) Institutiile sau organizatiile in care se
realizeaza invatarea in contexte formale sunt: unitati si institutii
de invatamant preuniversitar si superior, centre de educatie si
formare profesionala din subordinea ministerelor sau autoritatilor
publice locale, furnizori publici si privati de educatie si formare
profesionala autorizati/acreditati in conditiile legii, organizatii
nonguvernamentale ori guvernamentale care ofera programe
autorizate in conditiile legii, angajatori care ofera programe de
formare profesionala propriilor angajati.
(2) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea
in contexte nonformale sunt institutii si organizatii prevazute la
alin. (1), centre de ingrijire si protectie a copilului, palate si
cluburi ale elevilor, la locul de munca, institutii culturale precum
muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de
documentare, cinematografe, case de cultura, precum si
asociatii profesionale, culturale, sindicate, organizatii
nonguvernamentale.
(3) Institutiile sau organizatiile in care se realizeaza invatarea
in contexte informale sunt institutiile si organizatiile prevazute la
alin. (1) si (2). Invatarea informala este, adesea, neintentionata
si neconstientizata si se poate produce atunci cand copiii, tinerii
si adultii desfasoara activitati in familie, la locul de munca, in
comunitate, in retele sociale, cand se angajeaza in activitati de
voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea.
Art. 332 (1) Organizarea si functionarea invatamantului
preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege.
(2) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt
reglementate la titlul III din prezenta lege.
(3) Organizarea si functionarea formarii profesionale a
adultilor sunt reglementate de legislatia referitoare la formarea
profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul de munca.
Art. 333 Statul garanteaza si sustine, inclusiv financiar,
accesul la educatie si formare profesionala continua pentru:
a) tinerii si adultii care nu au finalizat invatamantul
obligatoriu;
b) tinerii care au parasit sistemul de educatie inainte de a
obtine o calificare profesionala si nu sunt cuprinsi in nicio forma
de educatie sau formare profesionala;
c) absolventii de invatamant nonprofesional sau cei care au
absolvit studiile invatamantului liceal sau ale invatamantului
superior in domenii si calificari redundante ori nerelevante pe
piata fortei de munca;
d) persoanele cu cerinte educationale speciale;
e) tinerii si adultii care revin in tara dupa o perioada de
munca in strainatate;
f) tinerii si adultii rezidenti in comunitati dezavantajate
economic si social;
g) angajatii de peste 40 de ani cu nivel scazut de educatie,
rezidenti in mediul urban si in mediul rural, cu calificare redusa
sau necalificati;
h) elevii cu risc major de esec scolar;
i) toti cetatenii care doresc sa urmeze programe de educatie
permanenta.
Art. 334 Finantarea invatarii pe tot parcursul vietii se
realizeaza prin fonduri publice si private pe baza parteneriatului
public-privat, prin finantare si cofinantare din partea
angajatorilor, organizatiilor nonguvernamentale, prin fonduri
nerambursabile din programe europene, prin conturi de educatie
permanenta si prin contributia beneficiarilor.
Capitolul II - Responsabilitati referitoare la invatarea pe tot parcursul vietii
Art. 335 Statul isi exercita atributiile in domeniul invatarii
pe tot parcursul vietii prin intermediul Ministerului Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, Parlamentului, Guvernului,
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerului
Culturii si Patrimoniului National, Ministerului Sanatatii, precum
si al Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 336 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului are ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot
parcursul vietii:
a) elaborarea strategiilor si politicilor nationale in domeniul
educatiei, al formarii profesionale, al cercetarii, tineretului si
sportului;
b) elaborarea reglementarilor referitoare la organizarea si
functionarea sistemului de educatie din Romania;
c) monitorizarea, evaluarea si controlarea, direct sau prin
organismele abilitate, a functionarii sistemului educational si a
furnizorilor de educatie;
d) stabilirea mecanismelor si a metodologiilor de validare si
recunoastere a rezultatelor invatarii;
e) elaborarea, impreuna cu Ministerul Culturii si Patrimoniului
National, a politicilor in domeniul educatiei nonprofesionale a
adultilor si varstnicilor;
f) alte atributii, asa cum apar ele specificate in legislatia din
domeniul educatiei si formarii profesionale.
Art. 337 Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
are ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot parcursul
vietii:
a) elaborarea, impreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului, a politicilor si a strategiilor nationale
privind formarea profesionala a adultilor;
b) reglementarea formarii profesionale la locul de munca si
a formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca;
c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea si controlarea
directa sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, altii
decat cei din cadrul sistemului national de invatamant;
d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei
si formarii profesionale.
Art. 338 Ministerul Culturii si Patrimoniului National are
ca atributii principale, in domeniul invatarii pe tot parcursul vietii:
a) stimularea cresterii gradului de acces si de participare a
publicului la cultura;
b) propunerea si promovarea parteneriatelor cu autoritatile
administratiei publice locale si cu structurile societatii civile
pentru diversificarea, modernizarea si optimizarea serviciilor
publice oferite de institutiile si asezamintele de cultura, in
vederea satisfacerii necesitatilor culturale si educative ale
publicului;
c) promovarea recunoasterii competentelor profesionale,
respectiv garantarea drepturilor si a intereselor creatorilor,
artistilor si specialistilor din domeniul culturii;
d) alte atributii prevazute de legislatia din domeniul educatiei
si formarii profesionale.
Art. 339 (1) Ministerele si autoritatile centrale pot avea
responsabilitati in domeniul educatiei si formarii pentru profesiile
reglementate prin legi speciale.
(2) Formarea continua a personalului din institutiile publice
de aparare, ordine publica si securitate nationala se
reglementeaza, in sensul prezentei legi, prin ordine si
instructiuni proprii emise de catre conducatorii acestora.
(3) Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele
anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor
pentru invatamantul de formare continua nonuniversitara a
personalului militar, de informatii, ordine publica si securitate
nationala se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale, de
Ministerul Administratiei si Internelor, de Serviciul Roman de
Informatii si de alte institutii cu atributii in domeniul apararii,
informatiilor, ordinii publice si securitatii nationale, potrivit
specificului si nivelurilor de invatamant.
Art. 340 (1) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru
Calificari prin reorganizarea Consiliului National al Calificarilor
si Formarii Profesionale a Adultilor (CNCFPA) si a Unitatii
Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formarii
Profesionale a Adultilor.
(2) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul
national al calificarilor pe baza Cadrului european al calificarilor,
gestioneaza Registrul national al calificarilor si Registrul national
al furnizorilor de formare profesionala a adultilor. Autoritatea
Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizarea furnizorilor
de formare profesionala continua la nivel national, coordoneaza
sistemul de asigurare a calitatii in formarea profesionala
continua si activitatile comitetelor sectoriale. Autoritatea
Nationala pentru Calificari mai are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul
national al calificarilor, precum si Registrul national al
calificarilor;
b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor
cu celelalte sisteme de calificari existente la nivel european si
international;
c) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului elemente de politici si de strategii nationale, acte
normative referitoare la sistemul national al calificarilor si la
dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesionala a
adultilor;
d) coordoneaza si controleaza la nivel national elaborarea
standardelor ocupationale si a standardelor de pregatire
profesionala;
e) coordoneaza asigurarea calitatii in formarea profesionala
a adultilor;
f) coordoneaza si controleaza autorizarea furnizorilor de
formare profesionala a adultilor;
g) intocmeste Registrul national al furnizorilor de formare
profesionala a adultilor, precum si Registrul national al
evaluatorilor de competente profesionale;
h) coordoneaza autorizarea centrelor de evaluare a
competentelor profesionale si certificarea evaluatorilor de
competente profesionale;
i) participa la elaborarea unor planuri sau programe de
interes national in domeniul calificarilor si al formarii profesionale
a adultilor;
j) promoveaza dialogul social, sprijina si coordoneaza
activitatea comitetelor sectoriale.
(3) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritatii
Nationale pentru Calificari se asigura din venituri proprii si
subventii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4) La nivelul Autoritatii Nationale pentru Calificari se
constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentati
ai institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar, ai
studentilor, ai asociatiilor profesionale, ai administratiei publice
centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor si ai comitetelor
sectoriale. Consiliul asista Autoritatea Nationala pentru Calificari
in stabilirea strategiilor nationale si a planurilor de actiuni pentru
dezvoltarea Cadrului national al calificarilor si a formarii
profesionale a adultilor.
(5) Autoritatea Nationala pentru Calificari este coordonata de
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Structura, organizarea si functionarea acesteia se stabilesc prin
hotarare a Guvernului, in termen de 3 luni de la intrarea in
vigoare a prezentei legi.
Art. 341 (1) Cadrul national al calificarilor este un
instrument pentru clasificarea calificarilor in conformitate cu un
set de criterii care corespund unor niveluri specifice de invatare
atinse, al carui scop este integrarea si coordonarea
subsistemelor nationale de calificari si imbunatatirea
transparentei, accesului, progresului si calitatii calificarilor in
raport cu piata muncii si societatea civila.
(2) Implementarea Cadrului national al calificarilor vizeaza
sistemul national de calificari obtinute in invatamantul secundar
general, in invatamantul profesional si tehnic, in formarea
profesionala continua, in ucenicie, in invatamantul superior, atat
in contexte formale, cat si in contexte informale si nonformale,
din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii.
(3) Cadrul national al calificarilor permite recunoasterea,
masurarea si relationarea tuturor rezultatelor invatarii dobandite
in contexte de invatare formale, nonformale si informale si
asigura coerenta calificarilor si a titlurilor certificate. Existenta
unui cadru national al calificarilor contribuie la evitarea duplicarii
si suprapunerii calificarilor, ii ajuta pe cei ce invata sa ia decizii
in cunostinta de cauza privind planificarea carierei si faciliteaza
evolutia profesionala, in perspectiva invatarii pe tot parcursul
vietii.
(4) Cadrul national al calificarilor contribuie la asigurarea
calitatii sistemului de formare profesionala.
Art. 342 (1) Autoritatea Nationala pentru Calificari
evalueaza si certifica evaluatorii de competente profesionale,
evaluatorii de evaluatori si evaluatorii externi.
(2) Criteriile si procedurile de evaluare si certificare a
evaluatorilor de competente profesionale, a evaluatorilor de
evaluatori si a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate
prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
sportului.
(3) Autoritatea Nationala pentru Calificari intocmeste
Registrul national al evaluatorilor de competente profesionale,
evaluatorilor de evaluatori si evaluatorilor externi certificati.
(4) Autoritatea Nationala pentru Calificari acrediteaza
centrele de evaluare si organismele de evaluare, pe baza
rapoartelor de evaluare intocmite de evaluatorii externi.
Art. 343 (1) Centrele comunitare de invatare permanenta
se infiinteaza de catre autoritatile administratiei publice locale
in parteneriat cu furnizorii de educatie si formare. Acestea au
rolul de a implementa politicile si strategiile in domeniul invatarii
pe tot parcursul vietii la nivelul comunitatii. Functionarea
centrelor comunitare de invatare permanenta se reglementeaza
prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(2) Unitatile si institutiile de invatamant de sine statator sau
in parteneriat cu autoritatile locale si alte institutii si organisme
publice si private: case de cultura, furnizori de formare continua,
parteneri sociali, organizatii nonguvernamentale si altele
asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de
invatare permanenta, pe baza unor oferte de servicii
educationale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-tinta
interesate.
(3) Finantarea centrelor comunitare de invatare permanenta
se face din fonduri publice si private, in conditiile legii. Toate
veniturile obtinute de centrele comunitare de invatare
permanenta raman la dispozitia acestora.
Art. 344 (1) Atributiile centrelor comunitare de invatare
permanenta la nivel local sunt urmatoarele:
a) realizeaza studii si analize privind nevoia de educatie si
formare profesionala la nivel local;
b) elaboreaza planuri locale de interventie in domeniul
educatiei permanente;
c) ofera servicii educationale pentru copii, tineri si adulti prin:
( i) programe de tip remedial pentru dobandirea sau
completarea competentelor-cheie, inclusiv programe
educationale de tip "A doua sansa" sau programe de tip
"zone de educatie prioritara" pentru tinerii si adultii care
au parasit timpuriu sistemul de educatie ori care nu
detin o calificare profesionala;
(i i) programe pentru validarea rezultatelor invatarii
nonformale si informale;
(ii i) programe de dezvoltare a competentelor profesionale
pentru calificare/recalificare, reconversie profesionala,
perfectionare, specializare si initiere profesionala;
(iv) programe de educatie antreprenoriala;
(v) programe de dezvoltare personala sau de timp liber;
(v i) organizarea de activitati de promovare a participarii la
invatarea permanenta a tuturor membrilor comunitatii;
d) ofera servicii de informare, orientare si consiliere privind:
( i) accesul la programe de educatie si formare
profesionala;
(i i) validarea rezultatelor invatarii nonformale si informale;
(ii i) pregatirea in vederea ocuparii unui loc de munca;
e) ofera servicii de evaluare si certificare a rezultatelor
invatarii nonformale si informale;
f) asigura accesul membrilor comunitatii la mijloace moderne
de informare si comunicare;
g) promoveaza parteneriatul cu mediul economic;
h) implementeaza instrumentele dezvoltate la nivel
european, Europass si Youthpass, pasaportul lingvistic, precum
si portofoliul de educatie permanenta;
i) gestioneaza informatii cu privire la participarea
beneficiarilor la serviciile acestora.
(2) Metodologia de acreditare, evaluare periodica, organizare
si functionare a centrelor comunitare de invatare permanenta
se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 345 (1) In intelesul prezentei legi, termenii referitori
la procesele de identificare, evaluare si recunoastere a
rezultatelor invatarii se definesc dupa cum urmeaza:
a) rezultatele invatarii reprezinta ceea ce o persoana
cunoaste, intelege si este capabila sa faca la finalizarea
procesului de invatare si sunt definite sub forma de cunostinte,
abilitati si competente;
b) identificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin
care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat,
devin constienti de competentele pe care le detin;
c) evaluarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin
care se stabileste faptul ca o persoana a dobandit anumite
cunostinte, abilitati si competente;
d) validarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin care
se confirma ca rezultatele invatarii evaluate, dobandite de o
persoana, corespund cerintelor specifice pentru o unitate de
rezultate ale invatarii sau o calificare;
e) certificarea rezultatelor invatarii reprezinta procesul prin
care se confirma in mod formal rezultatele invatarii dobandite
de persoana care invata in diferite contexte, in urma unui proces
de evaluare. Aceasta se finalizeaza printr-o diploma sau un
certificat.
(2) Recunoasterea rezultatelor invatarii reprezinta procesul
de atestare a rezultatelor invatarii validate si certificate prin
acordarea de unitati de rezultate ale invatarii sau de calificari.
(3) Identificarea, evaluarea si recunoasterea rezultatelor
invatarii in contexte nonformale si informale se realizeaza pe
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei
si Protectiei Sociale si de Autoritatea Nationala pentru Calificari
si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
elaboreaza si aproba prin ordin al ministrului educatiei,
cercetarii, tineretului si sportului metodologia de recunoastere a
rezultatelor invatarii in contexte nonformale si informale a
cadrelor didactice si de echivalare a acestora in credite pentru
educatie si formare profesionala.
Art. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare si
recunoastere a rezultatelor invatarii pot fi oferite de institutii de
stat sau particulare autorizate in acest sens.
(2) Diplomele si certificatele acordate de institutiile autorizate
in urma evaluarii rezultatelor invatarii in contexte nonformale si
informale produc aceleasi efecte ca si celelalte modalitati de
evaluare si certificare a cunostintelor si competentelor din
sistemul formal de educatie si formare profesionala in vederea
ocuparii unui loc de munca sau continuarii educatiei si formarii
profesionale in sistemele formale.
(3) Rezultatele invatarii in contexte nonformale si informale
pot fi recunoscute explicit prin evaluari in centre de evaluare si
certificare a competentelor sau implicit prin finalizarea unui
program formal de studii.
Art. 347 (1) Programele de formare profesionala initiala si
continua, precum si sistemele de evaluare a rezultatelor invatarii
in contexte nonformale si informale vor respecta asigurarea
mobilitatii ocupationale pe orizontala si pe verticala prin
utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educatie si
formare profesionala.
(2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se
elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, de
Ministerul Culturii si Patrimoniului National si de Autoritatea
Nationala pentru Calificari si se aproba prin hotarare a
Guvernului.
(3) Rezultatele invatarii si creditele asociate acestora,
dobandite anterior in contexte formale sau ca urmare a evaluarii
rezultatelor invatarii nonformale si informale, sunt transferate si
integrate in programul de formare profesionala pe care il
urmeaza persoana care invata.
Art. 348 (1) Persoanele care doresc sa fie evaluate in
vederea recunoasterii competentelor profesionale obtinute in
alte contexte de invatare decat cele formale se adreseaza unui
centru de evaluare acreditat pentru ocupatia sau calificarea
respectiva.
(2) In functie de procesul de evaluare desfasurat, centrul de
evaluare acreditat elibereaza urmatoarele tipuri de certificate cu
recunoastere nationala:
a) certificat de calificare — se elibereaza in cazul in care
candidatul a fost declarat competent pentru toate competentele
asociate unei calificari sau unei ocupatii, conform standardului
de pregatire profesionala ori standardului ocupational;
b) certificat de competente profesionale —se elibereaza in
cazul in care candidatul a fost declarat competent pentru una
sau mai multe competente asociate unei calificari ori unei
ocupatii, conform standardului de pregatire profesionala sau
standardului ocupational.
(3) Certificatele se elibereaza insotite de o anexa a
certificatului, denumita "Supliment descriptiv al certificatului", in
care se precizeaza unitatile de competenta pentru care
candidatul a fost declarat competent.
Art. 349 (1) Portofoliul de educatie permanenta reprezinta
un instrument care faciliteaza identificarea si formularea
abilitatilor si competentelor personale si valorificarea acestora
in parcursul scolar si profesional si in insertia pe piata muncii a
fiecarui individ.
(2) Portofoliul de educatie permanenta contine dovezi ale
rezultatelor invatarii dobandite in contexte formale, nonformale
si informale de educatie.
(3) Portofoliul educational integreaza si instrumentele
europene care evidentiaza rezultatele invatarii unei persoane,
cum ar fi Europass si Youthpass.
Art. 350 (1) Consilierea si orientarea carierei pe tot
parcursul vietii se refera la totalitatea serviciilor si activitatilor
care asista persoanele de orice varsta si in orice moment al
existentei lor sa faca alegeri in sfera educationala, de formare
sau munca si sa isi gestioneze cariera.
(2) Serviciile de consiliere si orientare in cariera se realizeaza
prin unitati si institutii de invatamant, universitati, institutii de
formare, servicii de ocupare a fortei de munca si servicii pentru
tineret. Ele se pot realiza si la locul de munca, in serviciile
sociale si in sectorul privat.
Art. 351 Statul asigura accesul gratuit la servicii de
consiliere si orientare in cariera tuturor elevilor, studentilor si
persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
Art. 352 In sensul prezentei legi, consilierea si orientarea
in cariera includ urmatoarele tipuri de activitati:
a) informarea cu privire la cariera, care se refera la toate
informatiile necesare pentru a planifica, obtine si pastra un
anumit loc de munca;
b) educatia cu privire la cariera, care se realizeaza in
institutiile de invatamant prin intermediul ariei curriculare
"consiliere si orientare". Sunt oferite informatii despre piata
muncii, se formeaza abilitati de a face alegeri privind educatia,
formarea, munca si viata in general, oportunitati de a
experimenta diverse roluri din viata comunitatii sau din viata
profesionala, instrumente pentru planificarea carierei;
c) consilierea in cariera, care ajuta persoanele sa isi clarifice
scopurile si aspiratiile, sa isi inteleaga propriul profil educational,
sa ia decizii informate, sa fie responsabile pentru propriile
actiuni, sa isi gestioneze cariera si procesul de tranzitie in
diferite momente;
d) consilierea pentru angajare, care ajuta persoanele sa isi
clarifice scopurile imediate privind angajarea, sa invete despre
abilitatile necesare pentru a cauta si a obtine un loc de munca;
e) plasarea la locul de munca, care reprezinta sprijinul
acordat persoanelor pentru gasirea unui loc de munca.
Art. 353 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
colaboreaza in scopul cresterii calitatii, pentru sincronizarea si
continuitatea activitatilor de consiliere si orientare in cariera de
care beneficiaza o persoana pe parcursul intregii vieti.
(2) Ministerele prevazute la alin. (1) stabilesc, prin ordin
comun, instrumente si metodologii comune referitoare la
formarea specialistilor in consiliere si orientare, utilizarea
instrumentelor Europass si Youthpass, organizarea de activitati
comune de sensibilizare a cadrelor didactice si a formatorilor, a
parintilor si a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii
si orientarii in educatie si formarea profesionala.
Art. 354 Pentru asigurarea transparentei serviciilor si a
mobilitatii persoanelor in spatiul european, Ministerul Educatiei,
Cercetarii, Tineretului si Sportului si Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale realizeaza demersurile necesare pentru
integrarea Romaniei in retelele europene de consiliere si
orientare pe tot parcursul vietii.
Art. 355 (1) Sistemul national de asigurare a calitatii
educatiei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitatii
in invatamantul preuniversitar, sistemul de asigurare a calitatii in
invatamantul superior, sistemul de asigurare a calitatii in
formarea profesionala initiala, sistemul de asigurare a calitatii in
formarea profesionala continua.
(2) Grupul National pentru Asigurarea Calitatii in Educatie si
Formare Profesionala (GNAC), structura informala care
functioneaza ca punct national de referinta pentru asigurarea
calitatii in educatie si formarea profesionala, coordoneaza
armonizarea sistemelor de asigurare a calitatii in educatie si
formarea profesionala.
Art. 356 (1) Statul sprijina dreptul la invatare pe tot
parcursul vietii prin acordarea sumei reprezentand echivalentul
in lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat
de Banca Nationala a Romaniei si valabil la data platii, fiecarui
copil cetatean roman, la nasterea acestuia. Suma este acordata
in scop educational in beneficiul titularului, din bugetul de stat,
prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Suma se depune intr-un cont de depozit, denumit in
continuare cont pentru educatie permanenta, deschis la
Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre parintii
firesti, de imputernicitul acestora sau de reprezentantul legal al
copilului, pe baza certificatului de nastere.
(3) Parintii copilului, contribuabili, pot directiona in contul
prevazut la alin. (2) un procent de pana la 2% din valoarea
impozitului anual pe veniturile din salarii, in conditiile legii, si pot
depune sume in acest cont.
(4) Pentru sumele depuse in contul prevazut la alin. (2) se
plateste dobanda anual la o rata a dobanzii stabilita prin ordin al
ministrului finantelor publice. Dobanzile aferente conturilor de
depozit constituite la Trezoreria Statului se asigura de la bugetul
de stat, din bugetul Ministerului Finantelor Publice.
(5) Titularul contului este singura persoana care poate
solicita sume din contul pentru educatie permanenta, incepand
cu varsta de 16 ani si cu acordul expres, dupa caz, al parintilor,
al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului
elibereaza vouchere echivalente in valoare cu sumele solicitate.
Metodologia prin care se certifica faptul ca sumele au fost
cheltuite pentru educatia permanenta se elaboreaza de catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(6) Retragerea sumelor in alte conditii decat cele prevazute
la alin. (5) si/sau utilizarea acestora in alt scop decat cel stabilit
de prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la un an.
(7) Normele privind deschiderea, gestionarea si accesul la
contul pentru educatie permanenta se aproba prin hotarare a
Guvernului.
(8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educatie
permanenta prin acordarea sumei reprezentand echivalentul in
lei a 500 euro se acorda tuturor copiilor nascuti dupa data intrarii
in vigoare a prezentei legi.
Art. 357 (1) Personalul care lucreaza in domeniul
educatiei permanente poate ocupa urmatoarele functii: cadru
didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practica,
evaluator de competente, mediator, facilitator al invatarii
permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor
de sprijin si alte functii asociate activitatilor desfasurate in scopul
educatiei permanente.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
impreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu
Ministerul Culturii si Patrimoniului National si cu Agentia
Nationala pentru Calificari, stabileste normele metodologice de
elaborare a statutului si rutei de profesionalizare a personalului
care lucreaza in domeniul educatiei permanente, aprobat prin
hotarare a Guvernului. Programele de formare profesionala vor
cuprinde obiective specifice invatarii permanente, precum:
competente psihopedagogice specifice varstei si profilului
beneficiarilor invatarii, dezvoltarea competentelor de utilizare a
tehnologiilor moderne de informare si comunicare, competente
de facilitare a invatarii in medii virtuale, utilizarea invatarii pe
baza de proiecte si portofolii educationale.
Art. 358 (1) Guvernul infiinteaza Muzeul National al
Stiintei, in conditiile legii.
(2) Muzeul National al Stiintei are drept scop principal
oferirea de experiente de invatare nonformala si informala, prin
prezentarea principalelor realizari ale stiintei si tehnologiei.
(3) Metodologia de infiintare, organizare, functionare si
finantare a Muzeului National al Stiintei se stabileste prin
hotarare a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de la
intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 359 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului, impreuna cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale si cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National
elaboreaza un set de indicatori statistici pentru monitorizarea,
analiza si prognoza activitatilor de invatare pe tot parcursul vietii.
Titlul VI - Raspunderea juridica
Art. 360 (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si
se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 86 alin. (3), din culpa
parintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amenda cuprinsa intre
100 lei si 1.000 lei ori cu munca echivalenta in folosul
comunitatii, prestata de parinte sau de tutorele legal;
b) nerespectarea dispozitiilor art. 143 alin. (5), cu amenda
de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor
contraventionale prevazute la alin. (1) lit. a) se fac de catre
persoanele imputernicite de primar in acest scop, la sesizarea
consiliului de administratie al unitatii de invatamant.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzilor
contraventionale prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre
ofiterii sau agentii de politie din cadrul Ministerului Administratiei
si Internelor, cu competente in domeniu.
Titlul VII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 361 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de
la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga
Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu
modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind
Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificarile si
completarile ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 642 din
20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2006, cu
modificarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 10/2009 privind
dreptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la
distanta sau cu frecventa redusa de a continua studiile la
programe de studii de licenta autorizate sa functioneze
provizoriu sau acreditate, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum si orice
alte dispozitii contrare.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1):
a) masura introducerii clasei pregatitoare in invatamantul
primar intra in vigoare incepand cu anul scolar 2012—2013;
b) masura introducerii clasei a IX-a in invatamantul gimnazial
intra in vigoare incepand cu generatia de elevi care incepe clasa
a V-a in anul scolar 2011—2012;
c) examenul de bacalaureat se va desfasura in conformitate
cu prevederile prezentei legi incepand cu generatia de elevi care
incepe clasa a IX-a in anul scolar 2012—2013;
d) admiterea la liceu se va desfasura in conformitate cu
prevederile prezentei legi incepand cu generatia de elevi care
incepe clasa a V-a in anul scolar 2011—2012;
e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta
a fiecarui nou-nascut se aplica incepand din anul 2013;
f) masura privind introducerea costului standard per elev si a
principiului "finantarea urmeaza elevul" se aplica din anul 2012;
g) prevederile art. 8 intra in vigoare incepand cu data de
1 ianuarie 2012.
(4) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, institutiile de
invatamant superior acreditate inceteaza procesul didactic la
toate specializarile/programele de studii care nu au fost
autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate. Continuarea
procesului didactic la aceste specializari/programe de studii sau
initierea procesului didactic la alte specializari/programe de
studii neautorizate ori neacreditate reprezinta o incalcare a legii,
institutia de invatamant superior fiind sanctionata cu intrarea in
lichidare, iar vinovatii urmand a fi sanctionati potrivit prevederilor
legale.
(5) Studentii si absolventii care au fost inmatriculati la
specializarile/programele de studii care si-au incetat procesul
didactic conform alin. (4) au dreptul sa isi finalizeze studiile la
specializari/programe de studii identice sau similare din acelasi
domeniu al specializarii/programului de studii, autorizate sa
functioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de
finalizarea studiilor mentionate in prezentul alineat sunt
reglementate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,
tineretului si sportului, la propunerea ARACIS si cu consultarea
Consiliului National al Rectorilor.
(6) In termen de 8 luni de la intrarea in vigoare a prezentei
legi, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
elaboreaza metodologiile, regulamentele si celelalte acte
normative care decurg din aplicarea prezentei legi si stabileste
masurile tranzitorii de aplicare a acesteia.
Art. 362 (1) Personalul didactic care ocupa, la momentul
intrarii in vigoare a prezentei legi, functia de preparator
universitar si care obtine diploma de doctor in termen de 4 ani
de la intrarea in vigoare a prezentei legi ocupa de drept functia
de asistent universitar.
(2) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare
a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care
ocupa functia de preparator universitar inceteaza de drept.
(3) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare
a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care
ocupa functia de asistent universitar sau asistent de cercetare si
nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor
inceteaza de drept.
(4) Prin exceptie de la prevederile art. 301 alin. (2),
persoanelor care ocupa la momentul intrarii in vigoare a
prezentei legi functia de asistent universitar intr-o institutie de
invatamant superior nu li se aplica respectivele prevederi. La
implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare a
prezentei legi, contractele de munca ale respectivelor persoane,
care nu au obtinut diploma de doctor, inceteaza de drept.
(5) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare
a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care
ocupa functia de lector universitar/sef de lucrari sau o functie
didactica universitara superioara si nu au obtinut diploma de
doctor inceteaza de drept.
(6) La implinirea termenului de 4 ani de la intrarea in vigoare
a prezentei legi, contractele de munca ale persoanelor care
ocupa, in institutii de invatamant superior, functia de cercetator
stiintific sau o functie de cercetare superioara si nu au obtinut
diploma de doctor inceteaza de drept.
Art. 363 La data intrarii in vigoare a prezentei legi,
institutiile de invatamant superior de stat avand activitati de
predare in limba minoritatilor nationale care au statut de
universitati multiculturale si multilingve, conform prezentei legi,
sunt:
1. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca — in limbile
romana, maghiara si germana;
2. Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures —
in limbile romana si maghiara;
3. Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures — in limbile
romana si maghiara.
Art. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca, in
termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa
definitiveze noua carta universitara, regulamentele si
metodologiile de organizare si functionare a universitatilor, in
conformitate cu prezenta lege.
(2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de
conducere ale universitatilor se vor stabili in baza prezentei legi.
Art. 365 Termenii si expresiile utilizate in cuprinsul
prezentei legi sunt definiti in anexa care face parte integranta
din prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, in urma angajarii
raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna din data de 28 octombrie 2010.
|