Legea dialogului social. Lege nr. 62/2011
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Titlul I - Dispozitii generale
Art. 1
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de
mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) parteneri sociali — sindicate sau organizatii sindicale,
angajatori ori organizatii patronale, precum si reprezentantii
autoritatilor administratiei publice, care interactioneaza in
procesul de dialog social;
b) dialog social — procesul voluntar prin care partenerii
sociali se informeaza, se consulta si negociaza in vederea
stabilirii unor acorduri in probleme de interes comun;
(i) informare — transmiterea de date de catre angajator
catre sindicat sau, dupa caz, catre reprezentantii alesi
ai angajatilor, pentru a le permite sa se familiarizeze
cu problematica dezbaterii si sa o examineze in
cunostinta de cauza;
(ii) consultare — schimbul de opinii in cadrul dialogului
social;
(iii) negociere colectiva — negocierea dintre angajator sau
organizatia patronala si sindicat ori organizatia
sindicala sau reprezentatii angajatilor, dupa caz, care
urmareste reglementarea relatiilor de munca ori de
serviciu dintre cele doua parti, precum si orice alte
acorduri in probleme de interes comun;
c) dialog social bipartit — dialogul desfasurat numai intre
sindicate sau organizatii sindicale si angajatori ori organizatii
patronale;
d) dialog social tripartit — dialogul desfasurat intre sindicate
sau organizatii sindicale, angajatori ori organizatii patronale si
autoritatile administratiei publice;
e) angajator — persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit
legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual
de munca ori raport de serviciu;
f) organizatie patronala — organizatia patronilor, autonoma,
fara caracter politic, infiintata in baza principiului liberei asocieri,
ca persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial,
constituita in scopul apararii si promovarii drepturilor si
intereselor comune ale membrilor sai, prevazute de dispozitiile
legale in vigoare, pactele, tratatele si conventiile internationale
la care Romania este parte, precum si de statutele proprii;
g) angajat — persoana fizica, parte a unui contract individual
de munca ori raport de serviciu, care presteaza munca pentru si
sub autoritatea unui angajator si beneficiaza de drepturile
prevazute de lege, precum si de prevederile contractelor sau
acordurilor colective de munca aplicabile;
h) reprezentanti ai angajatilor — cei alesi si mandatati de
catre angajati sa ii reprezinte pe acestia, potrivit legii;
i) contract colectiv de munca — conventia incheiata in forma
scrisa intre angajator sau organizatia patronala si reprezentantii
angajatilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile si
obligatiile ce decurg din relatiile de munca. Prin incheierea
contractelor colective de munca se urmareste promovarea si
apararea intereselor partilor semnatare, prevenirea sau limitarea
conflictelor colective de munca, in vederea asigurarii pacii
sociale;
j) acord colectiv — conventia incheiata in forma scrisa intre
organizatiile sindicale ale functionarilor publici sau ale
functionarilor publici cu statut special, reprezentantii acestora si
reprezentantii autoritatii ori institutiei publice;
k) unitate — persoana juridica care angajeaza nemijlocit forta
de munca;
l) grup de unitati — forma de structurare in vederea
negocierii colective la acest nivel. Se poate constitui din doua
sau mai multe unitati care au acelasi obiect principal de
activitate conform codului din Clasificarea activitatilor din
economia nationala, denumit in continuare cod CAEN.
Companiile nationale, regiile autonome, institutiile sau
autoritatile publice pot constitui grupuri de unitati daca au in
componenta, in subordine ori in coordonare alte persoane
juridice care angajeaza forta de munca;
m) depozitar al contractului colectiv de munca — autoritatea
publica competenta sa inregistreze contractul colectiv de
munca;
n) conflict de munca — conflictul dintre angajati si angajatori
privind interesele cu caracter economic, profesional sau social
ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca
sau de serviciu. Conflictele de munca pot fi colective sau
individuale;
o) conflict colectiv de munca — conflictul de munca ce
intervine intre angajati si angajatori care are ca obiect
inceperea, desfasurarea sau incheierea negocierilor privind
contractele ori acordurile colective de munca;
p) conflict individual de munca — conflictul de munca ce are
ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii
care decurg din contractele individuale si colective de munca ori
din acordurile colective de munca si raporturile de serviciu ale
functionarilor publici, precum si din legi sau din alte acte
normative. De asemenea, sunt considerate conflicte individuale
de munca urmatoarele:
(i) conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru
acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin
neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a
obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca
ori raportul de serviciu;
(ii) conflictele in legatura cu constatarea nulitatii
contractelor individuale de munca ori a unor clauze ale
acestora;
(iii) conflictele in legatura cu constatarea incetarii
raporturilor de serviciu ori a unor clauze ale acestora;
q) parti indreptatite sa negocieze un contract colectiv de
munca — angajatori, organizatii patronale sau organizatii
sindicale care intrunesc conditiile legale pentru a participa la
negocierea unui contract colectiv de munca;
r) sectoare de activitate — sectoarele economiei nationale
care grupeaza domenii de activitate definite conform codului
CAEN. Sectoarele de activitate se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, dupa consultarea partenerilor sociali;
s) recunoastere reciproca — acordul voluntar prin care
partenerii isi recunosc unul altuia legitimitatea in vederea
stabilirii unui demers comun;
t) reprezentativitate — atribut al organizatiilor sindicale sau
patronale dobandit potrivit prevederilor prezentei legi, care
confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte
membrii in cadrul dialogului social institutionalizat;
u) organizatie sindicala — denumire generica pentru sindicat,
federatie sau confederatie sindicala. Se constituie pe baza
dreptului de libera asociere, in scopul apararii drepturilor
prevazute in legislatia nationala, in contractele colective si
individuale de munca sau in acordurile colective de munca,
precum si in pactele, tratatele si conventiile internationale la care
Romania este parte, pentru promovarea intereselor
profesionale, economice si sociale ale membrilor sai;
v) patron — persoana juridica inmatriculata, persoana fizica
autorizata potrivit legii sau persoana care exercita potrivit legii o
meserie ori profesiune in mod independent, care administreaza
si utilizeaza capital in scopul obtinerii de profit in conditii de
concurenta si care angajeaza munca salariata;
w) sindicat — forma de organizare voluntara a angajatilor, in
scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor lor
profesionale, economice si sociale in relatia cu angajatorul.
Titlul II - Organizatiile sindicale
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 2
(1) Organizatiile sindicale sunt independente fata
de autoritatile publice, de partidele politice si de organizatiile
patronale.
(2) Organizatiile sindicale nu pot desfasura activitati cu
caracter politic.
Art. 3
(1) Persoanele incadrate cu contract individual de
munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special
in conditiile legii, membrii cooperatori si agricultorii incadrati in
munca au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila,
sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar
de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate.
(3) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu
faca parte, sa se retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie
sindicala.
(4) O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai
dintr-o singura organizatie sindicala la acelasi angajator.
(5) Salariatii minori, de la implinirea varstei de 16 ani, pot fi
membri ai unei organizatii sindicale, fara a fi necesara
incuviintarea prealabila a reprezentantilor lor legali.
Art. 4
Persoanele care detin functii de demnitate publica
conform legii, magistratii, personalul militar din Ministerul
Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor,
Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza,
Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii
Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori
coordonarea acestora nu pot constitui si/sau adera la o
organizatie sindicala.
Capitolul II - Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor sindicale
Sectiunea 1 - Statutele organizatiilor sindicale
Art. 5
Constituirea, organizarea, functionarea,
reorganizarea si incetarea activitatii unei organizatii sindicale se
reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu
respectarea prevederilor legale. In absenta unor prevederi
statutare exprese cu privire la reorganizarea si incetarea
activitatii organizatiei sindicale, se vor aplica dispozitiile de drept
comun privind incetarea persoanelor juridice.
Art. 6
(1) Statutele organizatiilor sindicale cuprind cel
putin urmatoarele prevederi cu privire la:
a) scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei
sindicale;
b) modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de
membru al organizatiei sindicale;
c) drepturile si indatoririle membrilor;
d) modul de stabilire si incasare a cotizatiei;
e) organele executive de conducere, denumirea acestora,
modul de alegere si de revocare, durata mandatelor si atributiile
lor;
f) conditiile si normele de deliberare pentru modificarea
statutului si de adoptare a hotararilor;
g) marimea si compunerea patrimoniului initial;
h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizatiei
sindicale, transmiterea ori, dupa caz, lichidarea patrimoniului.
(2) Clauzele statutare contrare legilor in vigoare sunt nule de
drept.
Art. 7
(1) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si elabora
reglementari proprii, de a-si alege liber reprezentantii, de a-si
organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe
proprii de actiune, cu respectarea legii.
(2) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor
publice, a angajatorilor si a organizatiilor acestora de natura sa
limiteze ori sa impiedice exercitarea drepturilor prevazute la
alin. (1).
Sectiunea 2 - Conducerea organizatiilor sindicale
Art. 8
Pot fi alese in organele de conducere ale
organizatiilor sindicale persoane care au capacitate de exercitiu
deplina si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii
dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune de
natura aceleia de care s-au folosit pentru savarsirea infractiunii.
Art. 9
Membrilor organelor de conducere alese ale
organizatiilor sindicale li se asigura protectia legii contra oricaror
forme de conditionare, constrangere sau limitare in exercitarea
functiilor lor.
Art. 10
(1) Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea
contractelor individuale de munca ale membrilor organizatiilor
sindicale pentru motive care privesc apartenenta la sindicat si
activitatea sindicala.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si
raporturilor de serviciu ale functionarilor publici si functionarilor
publici cu statut special.
Art. 11
Perioada in care persoana aleasa in organul de
conducere este salarizata de organizatia sindicala constituie
vechime in munca.
Art. 12
Prin contractele colective de munca sau, dupa
caz, prin acordurile colective privind raporturile de serviciu se
pot stabili, in conditiile legii, si alte masuri de protectie in afara
celor prevazute la art. 10 si 11 pentru cei alesi in organele
executive de conducere ale organizatiilor sindicale.
Art. 13
Organul executiv de conducere al organizatiei
sindicale are obligatia de a tine evidenta numarului de membri,
a incasarilor si a cheltuielilor de orice fel.
Sectiunea 3 - Dobandirea personalitatii juridice
Art. 14
(1) Pentru dobandirea de catre sindicat a
personalitatii juridice, imputernicitul special al membrilor
fondatori ai sindicatului, prevazut in procesul-verbal de
constituire, trebuie sa depuna o cerere de inscriere la
judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul acesta.
(2) La cererea de inscriere a sindicatului se anexeaza
originalul si cate doua copii certificate de reprezentantul legal
de pe urmatoarele acte:
a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de
membrii fondatori;
b) statutul;
c) lista membrilor organului executiv de conducere al
sindicatului, cu mentionarea numelui, prenumelui, codului
numeric personal, profesiunii/functiei si a domiciliului acestora.
Art. 15
(1) La primirea cererii de inscriere, judecatoria
competenta potrivit art. 14 alin. (1) este obligata ca, in termen de
cel mult 5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 14 alin. (2);
b) daca statutul sindicatului este conform prevederilor legale
in vigoare.
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru
constituirea sindicatului nu sunt indeplinite, presedintele
completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe
imputernicitul special prevazut la art. 14 alin. (1), caruia ii
solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in
termen de cel mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la
alin. (1), instanta va proceda la solutionarea cererii in termen de
10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori
ai organizatiei sindicale.
(4) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau
de respingere a cererii.
(5) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii
de inscriere, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.
Art. 16
(1) Hotararea judecatoriei este supusa recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la
comunicarea hotararii. Pentru procuror termenul de recurs curge
de la pronuntare.
(3) Recursul se judeca cu citarea imputernicitului special al
membrilor fondatori ai organizatiei sindicale, in termen de 30 de zile.
Instanta de recurs redacteaza decizia si restituie dosarul
judecatoriei in termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 17
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru
special al sindicatelor, in care se inscriu: denumirea si sediul
sindicatului, numele si prenumele membrilor organului de
conducere, codul numeric personal al acestora, data inscrierii,
precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile de admitere a cererii de inscriere.
(2) Inscrierea in registrul special al sindicatelor prevazut la
alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data
ramanerii definitiva si irevocabila a hotararii pronuntate de
judecatorie.
(3) Certificatul de inscriere a sindicatului in registrul special
al judecatoriei se comunica acestuia in termen de 5 zile de la
inscriere.
Art. 18
Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la
data inscrierii in registrul special al sindicatelor, prevazut la
art. 17 alin. (1), a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.
Art. 19
Originalul procesului-verbal de constituire si al
statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea pe fiecare
pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse
se restituie sindicatului, iar al doilea exemplar al tuturor actelor
prevazute la art. 14 alin. (2), in copii semnate pe fiecare pagina
de imputernicitul special si vizate de judecatorie, se va pastra in
arhiva acesteia.
Art. 20
(1) Organizatiile sindicale sunt obligate sa aduca
la cunostinta judecatoriei sau a Tribunalului Municipiului
Bucuresti, dupa caz, unde s-au inregistrat, in termen de 30 de
zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice
schimbare in componenta organului de conducere.
(2) Instanta prevazuta la alin. (1) este obligata sa mentioneze
in registrul special al sindicatelor, prevazut la art. 17 alin. (1),
modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta
organului de conducere al organizatiei sindicale.
(3) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a
componentei organelor de conducere ale organizatiilor sindicale
va fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare,
semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre
imputernicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa
hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor
de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii
juridice si copie a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a
statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul, in forma modificata;
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde
numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul si
profesiunea/functia.
Sectiunea 4 - Patrimoniul organizatiei sindicale
Art. 21
Bunurile mobile si imobile din patrimoniul
organizatiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor
membrilor de sindicat, fara a putea fi impartite intre acestia.
Art. 22
(1) Organizatia sindicala poate dobandi, in
conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel
de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru
care este infiintata.
(2) Organizatiile sindicale reprezentative, in conditiile legii,
pot negocia prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate
punerea la dispozitie a spatiilor si facilitatilor necesare
desfasurarii activitatii sindicale.
(3) Pentru construirea de sedii proprii, confederatiile si
federatiile sindicale reprezentative pot primi, in conditiile
prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din
proprietatea privata a statului ori a unitatilor administrativteritoriale.
Inchirierea sau concesionarea se face prin act
administrativ emis de autoritatea competenta.
Art. 23
Bunurile mobile si imobile dobandite de catre o
organizatie sindicala de la autoritatile publice centrale sau
locale, cu titlu gratuit, ori primite in folosinta nu pot fi utilizate,
direct sau indirect, in scopuri patrimoniale.
Art. 24
Cotizatia platita de membrii de sindicat este
deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat,
potrivit prevederilor Codului fiscal.
Art. 25
Organizatia sindicala poate, in conditiile prevazute
de statut:
a) sa sprijine material membrii sai in exercitarea profesiunii;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;
d) sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in
interesul membrilor sai, unitati sociale, de cultura, invatamant si
cercetare in domeniul activitatii sindicale, societati comerciale,
de asigurari, precum si banca proprie;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor
sai;
f) sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitati
cultural-artistice;
g) sa organizeze si sa desfasoare cursuri de pregatire si
calificare profesionala, in conditiile legii;
h) sa desfasoare si alte activitati prevazute prin statut, in
conditiile legii.
Art. 26
(1) Controlul activitatii financiare proprii a
organizatiilor sindicale se realizeaza prin comisia de cenzori,
care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
(2) Controlul asupra activitatii economice desfasurate de
organizatiile sindicale, precum si asupra stabilirii si virarii
obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale
se realizeaza de catre organele administratiei de stat
competente, potrivit legii.
Sectiunea 5 - Atributiile organizatiilor sindicale
Art. 27
In vederea realizarii scopului pentru care sunt
constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa foloseasca
mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de
solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie,
pichet de protest, mars, miting si demonstratie sau greva, in
conditiile prevazute de lege.
Art. 28
(1) Organizatiile sindicale apara drepturile
membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele
functionarilor publici, contractele colective de munca si
contractele individuale de munca, precum si din acordurile
privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata
instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii
sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1),
organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune
prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in
numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea
acestora. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de
organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la
judecata in mod expres.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute de alin. (1) si (2),
organizatiile sindicale au calitate procesuala activa.
Art. 29
Confederatiile sindicale reprezentative la nivel
national pot adresa autoritatilor publice competente, in conditiile
art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de
legiferare in domeniile de interes sindical.
Art. 30
(1) Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ
la nivel de unitate sa participe in consiliul de administratie sau
alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei
publice, la discutarea problemelor de interes profesional,
economic si social.
(2) In scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor
profesionale, economice si sociale ale membrilor, organizatiile
sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la
organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea
contractelor colective de munca ori, dupa caz, a acordurilor
colective, in conditiile legii.
(3) Hotararile consiliului de administratie sau ale altor organe
asimilate acestuia privitoare la probleme de interes profesional,
economic si social vor fi comunicate in scris sindicatului, in
termen de doua zile lucratoare de la data desfasurarii sedintei.
Art. 31
La cererea organizatiilor sindicale afiliate,
federatiile sau confederatiile sindicale reprezentative, dupa caz,
pot delega reprezentanti care sa le asiste ori sa le reprezinte
interesele in relatia cu angajatorii sau organizatiile acestora.
Sectiunea 6 - Raporturile organizatiilor sindicale cu membrii lor
Art. 32
Raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii
lor sunt reglementate prin statutele proprii si prin prezenta lege.
Art. 33
(1) Membrii unei organizatii sindicale au dreptul de
a se retrage din organizatia sindicala fara a avea obligatia de a
arata motivele.
(2) Membrii care se retrag din organizatia sindicala nu pot
cere restituirea sumelor depuse drept cotizatie sau a sumelor
ori bunurilor donate.
Art. 34
Membrii alesi in organele executive de conducere
ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si
administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile
organizatiilor sindicale.
Art. 35
(1) Membrii alesi in organele executive de
conducere ale sindicatului care lucreaza nemijlocit in unitate in
calitate de angajati au dreptul la reducerea programului lunar de
lucru cu un numar de zile destinate activitatii sindicale, negociate
prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate,
fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru
aceste zile.
(2) Zilele neutilizate pentru activitatea sindicala intr-o luna nu
pot fi reportate pentru luna urmatoare.
(3) Modalitatea de desfasurare a activitatilor sindicale in
timpul programului normal de lucru se stabileste de catre parti
prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate.
Capitolul III - Reorganizarea si dizolvarea organizatiilor sindicale
Art. 36
In cazul reorganizarii unei organizatii sindicale,
hotararile asupra patrimoniului se iau conform prevederilor din
statut.
Art. 37
Organizatiile sindicale se pot dizolva prin hotarare
a membrilor sau a delegatilor acestora, adoptata conform
statutelor proprii.
Art. 38
(1) In cazul dizolvarii, patrimoniul organizatiei
sindicale se imparte conform dispozitiilor din statut sau, in lipsa
unor astfel de prevederi, potrivit hotararii adunarii de dizolvare.
(2) Daca statutul nu prevede modul de distribuire a
patrimoniului si nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotarare
in aceasta privinta, tribunalul judetean sau al municipiului
Bucuresti, dupa caz, sesizat de oricare membru al organizatiei
sindicale, hotaraste asupra distribuirii patrimoniului.
Art. 39
(1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducatorii
organizatiei sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt
obligati sa ceara instantei judecatoresti competente care a
operat inscrierea ei in registrul special al sindicatelor ca
persoana juridica sa faca mentiunea dizolvarii organizatiei
sindicale.
(2) Dupa implinirea termenului de 5 zile, orice persoana
interesata din randul membrilor organizatiei sindicale poate cere
instantei judecatoresti competente efectuarea mentiunii
prevazute la alin. (1).
(3) Mentiunea prevazuta la alin. (1) se va face pe pagina si
la locul unde s-a facut inscrierea in registrul special al
sindicatelor.
Art. 40
(1) Organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate si nu
li se poate suspenda activitatea in baza unor acte de dispozitie
ale autoritatilor administratiei publice sau ale patronatelor.
(2) In cazul in care o organizatie sindicala nu mai intruneste
conditiile minime de constituire, orice tert interesat poate solicita
instantei competente dizolvarea organizatiei in cauza, in baza
unei cereri motivate.
Capitolul IV - Forme de asociere a organizatiilor sindicale
Art. 41
(1) Sindicatele legal constituite se pot asocia dupa
criteriul sectoarelor de activitate.
(2) Doua sau mai multe sindicate constituite in cadrul
aceluiasi sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii
unei federatii sindicale.
(3) Doua sau mai multe federatii sindicale din sectoare de
activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei
confederatii sindicale.
(4) Federatiile sau confederatiile sindicale pot constitui din
sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale.
Art. 42
(1) Federatiile si confederatiile sindicale constituite
prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) si (3), dobandesc
personalitate juridica potrivit dispozitiilor prezentei legi.
(2) In vederea dobandirii personalitatii juridice, imputernicitul
special al federatiei sau confederatiei sindicale va depune la
tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul aceasta o cerere
pentru dobandirea personalitatii juridice, insotita de urmatoarele
inscrisuri:
a) hotararea de constituire a federatiei sau confederatiei
sindicale;
b) hotararile organizatiilor sindicale de a se asocia intr-o
federatie sau confederatie, semnate de reprezentantii legali ai
acestora;
c) copii legalizate ale hotararilor judecatoresti de dobandire
a personalitatii juridice, ramase definitive si irevocabile, de catre
organizatiile sindicale care se asociaza;
d) statutul federatiei sau confederatiei sindicale constituite;
e) lista membrilor din organul executiv de conducere, cu
numele, prenumele, codul numeric personal si functia acestora.
Art. 43
(1) Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit
art. 41 alin. (4), dobandesc personalitate juridica la cererea
federatiilor sau a confederatiilor sindicale care au hotarat
constituirea acestora. In acest scop, imputernicitul special al
federatiei sau confederatiei sindicale va depune o cerere de
dobandire a personalitatii juridice la tribunalul in a carui raza
teritoriala isi are sediul uniunea sindicala teritoriala, insotita de
hotararea federatiei sau a confederatiei sindicale de constituire
a uniunii, potrivit statutului, copia certificata a statutului federatiei
sau confederatiei sindicale si de copia legalizata a hotararii
judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre
aceasta, ramasa definitiva si irevocabila.
(2) Mai multe federatii sau confederatii sindicale pot constitui
in comun uniuni sindicale teritoriale.
Art. 44
(1) Tribunalul competent prevazut la art. 42
alin. (2) si la art. 43, dupa caz, este obligat ca, in termen de cel
mult 5 zile de la inregistrarea cererii, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 42 alin. (2) sau la
art. 43, dupa caz;
b) daca actul constitutiv si statutele organizatiilor sindicale
sunt conforme cu prevederile legale in vigoare.
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru
constituirea organizatiilor sindicale nu sunt indeplinite,
presedintele completului de judecata il citeaza in camera de
consiliu pe imputernicitul special prevazut la art. 42 alin. (2) si la
art. 43 alin. (1), caruia ii solicita, in scris, remedierea
neregularitatilor constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la
alin. (1), instanta respectiva va proceda la solutionarea cererii
in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special.
(4) Instanta prevazuta la alin. (1) pronunta o hotarare
motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotararea tribunalului se comunica organizatiei, in termen
de cel mult 5 zile de la pronuntare.
Art. 45
(1) Hotararea tribunalului este supusa recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la
comunicarea hotararii. Pentru procuror termenul de recurs curge
de la pronuntare.
(3) Recursul se judeca cu celeritate, in cel mult 45 de zile, cu
citarea imputernicitului special. Instanta de recurs redacteaza
decizia in termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 46
(1) Tribunalul Municipiului Bucuresti este obligat
sa tina un registru special al federatiilor, confederatiilor sindicale
si uniunilor sindicale teritoriale ale acestora, in care
consemneaza: denumirea si sediul organizatiilor sindicale
constituite prin asociere, numele si prenumele membrilor
organului de conducere, codul numeric personal al acestora,
data inscrierii, precum si numarul si data hotararii judecatoresti
definitive si irevocabile de dobandire a personalitatii juridice.
(2) Inscrierea in registrul special prevazut la alin. (1) se face
din oficiu, in termen de 7 zile de la data ramanerii definitiva si
irevocabila a hotararii pronuntate de tribunal.
(3) Certificatul de inscriere a federatiei, confederatiei
sindicale si a uniunii sindicale teritoriale in registrul special al
tribunalului se comunica acestora in termen de 5 zile de la
inscriere.
Art. 47
Organizatia sindicala constituita prin asociere
dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitiva
si irevocabila a hotararii judecatoresti de admitere a cererii de
inscriere in registrul special.
Art. 48
Originalul procesului-verbal de constituire si al
statutului, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte
depuse, se restituie organizatiei sindicale constituite prin
asociere, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevazute la
art. 42 alin. (2) sau la art. 43 alin. (1), in copii certificate de
imputernicitul special, se va pastra in arhiva tribunalului.
Art. 49
(1) Organizatia sindicala constituita prin asociere
este obligata sa aduca la cunostinta tribunalului unde s-a
inregistrat, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a
statutului, precum si orice schimbare in componenta organului
executiv de conducere.
(2) Pentru aprobarea modificarii statutului sunt aplicabile in
mod corespunzator dispozitiile art. 42—48.
(3) Instanta este obligata sa mentioneze in registrul special
modificarile din statut, precum si schimbarile din compunerea
organului executiv de conducere al organizatiei sindicale.
Art. 50
Organizatiile sindicale se pot afilia la alte
organizatii interne si internationale, conform statutului acestora.
Capitolul V - Reprezentativitatea organizatiilor sindicale
Art. 51
(1) Sunt reprezentative la nivel national, de sector
de activitate, de grup de unitati si de unitate organizatiile
sindicale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
A. la nivel national:
a) au statut legal de confederatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) organizatiile sindicale componente cumuleaza un numar
de membri de cel putin 5% din efectivul angajatilor din economia
nationala;
d) au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu dintre
judetele Romaniei, inclusiv municipiul Bucuresti;
B. la nivel de sector de activitate sau grup de unitati:
a) au statut legal de federatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) organizatiile sindicale componente cumuleaza un numar
de membri de cel putin 7% din efectivul angajatilor din sectorul
de activitate sau grupul de unitati respectiv;
C. la nivel de unitate:
a) au statut legal de sindicat;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin
jumatate plus unu din numarul angajatilor unitatii.
(2) Indeplinirea de catre organizatiile sindicale a conditiilor
de reprezentativitate se constata, la cererea acestora, de catre
instanta care le-a acordat personalitate juridica, prin depunerea
la instanta a documentatiei prevazute la art. 52.
(3) Hotararea se motiveaza si se comunica in 15 zile de la
pronuntare.
(4) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata cu recurs.
Art. 52
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate
se face astfel:
A. la nivel national:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de
dobandire a personalitatii juridice de confederatie si a ultimei
hotarari judecatoresti definitive si irevocabile de modificare a
statutului si/sau a componentei organelor executive de
conducere;
b) extras din ultimul buletin statistic publicat privind numarul
total de angajati din economia nationala;
c) declaratiile semnate de reprezentantii legali ai federatiilor
sindicale membre in care se specifica numarul total de membri
de sindicat din fiecare federatie, precum si o situatie cumulativa
semnata de reprezentantul legal al confederatiei sindicale
cuprinzand lista federatiilor componente si numarul total de
membri ai acestora;
d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;
B. la nivel de sector de activitate sau grup de unitati:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de
dobandire a personalitatii juridice de federatie si a ultimei
hotarari judecatoresti definitive si irevocabile de modificare a
statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) declaratiile semnate de reprezentantii legali ai sindicatelor
componente in care se specifica numarul total de membri de
sindicat din fiecare unitate, precum si o situatie cumulativa
semnata de reprezentantul legal al federatiei sindicale;
c) datele Institutului National de Statistica privind numarul
total de angajati din sectorul de activitate respectiv sau, in cazul
grupului de unitati, declaratiile angajatorilor din grup privind
numarul angajatilor fiecarei unitati;
d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;
C. la nivel de unitate:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de
dobandire a personalitatii juridice de catre sindicat si a ultimei
hotarari judecatoresti definitive si irevocabile de modificare a
statutului si/sau componentei organului executiv de conducere;
b) declaratie semnata de reprezentantul legal al sindicatului
privind numarul total de membri;
c) dovada privind numarul de angajati din unitate, eliberata
de angajator;
d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de munca a
unei copii a dosarului de reprezentativitate.
Art. 53
(1) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea
reprezentativitatii la Tribunalul Municipiului Bucuresti,
confederatiile si federatiile sindicale vor depune o copie scrisa si
una in format electronic a respectivului dosar la Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care o va inregistra si va
emite dovada in acest sens.
(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va afisa
pe pagina de internet a institutiei dosarul, precum si orice alte
informatii cu privire la reprezentativitate puse la dispozitie de
organizatiile sindicale.
(3) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea
reprezentativitatii la judecatorie, sindicatele vor depune o copie
scrisa si una in format electronic a respectivului dosar la
inspectoratul teritorial de munca, care o va inregistra si va emite
dovada in acest sens.
Titlul III - Organizatiile patronale
Capitolul I - Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor patronale
Sectiunea 1 - Constituire si organizare
Art. 54
Organizatiile patronale sunt independente fata de
autoritatile publice, de partidele politice si de sindicate.
Art. 55
(1) Organizatiile patronale se constituie prin
asociere libera, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel
national, dupa cum urmeaza:
a) patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizatii
patronale;
b) doua sau mai multe organizatii patronale pot constitui o
federatie patronala;
c) doua sau mai multe federatii patronale pot constitui o
confederatie patronala.
(2) Organizatiile patronale isi pot constitui structuri
organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara personalitate
juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate
juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor
patronale din care fac parte.
(3) Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din
organizatiile afiliate uniuni patronale teritoriale.
(4) Uniunile patronale teritoriale dobandesc personalitate
juridica la cererea federatiilor sau a confederatiilor patronale
care au hotarat constituirea acestora. In acest scop,
imputernicitul special al federatiei sau confederatiei patronale
va depune o cerere de dobandire a personalitatii juridice la
tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea
patronala teritoriala, insotita de hotararea federatiei sau a
confederatiei patronale de constituire a uniunii, potrivit statutului,
copiile certificate ale statutelor federatiilor si/sau confederatiilor
patronale si de copiile legalizate ale hotararilor judecatoresti de
dobandire a personalitatii juridice de catre acestea, ramase
definitive si irevocabile.
(5) O organizatie patronala nu se poate afilia decat la o
singura organizatie patronala de rang superior.
(6) Organizatiile patronale constituite la nivel national trebuie
sa aiba in componenta structuri teritoriale in cel putin jumatate
plus unu dintre judete, inclusiv in municipiul Bucuresti.
Art. 56
(1) Organizatiile patronale isi desfasoara
activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii, potrivit
prevederilor prezentei legi.
(2) Organizatiile patronale nu pot desfasura activitati cu
caracter politic.
Sectiunea 2 - Statutul
Art. 57
Modul de constituire, organizare, functionare si de
dizolvare a unei organizatii patronale se reglementeaza prin
statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor
legale.
Art. 58
(1) Statutul va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii,
cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea organizatiei patronale si sediul principal;
b) obiectul de activitate si scopul;
c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia;
d) sursele de finantare;
e) drepturile si obligatiile membrilor;
f) organele de conducere;
g) criteriul de constituire;
h) procedura de dizolvare si lichidare a organizatiei
patronale.
(2) Personalitatea juridica a organizatiei patronale se
dobandeste potrivit prezentei legi.
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice de catre
organizatia patronala, imputernicitul special al membrilor
fondatori ai organizatiei patronale, prevazut in procesul-verbal
de constituire, trebuie sa depuna o cerere de inscriere la
judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul aceasta.
(4) La cererea de inscriere a organizatiei patronale se
anexeaza originalul si cate doua copii certificate de
reprezentantul legal ale urmatoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire a organizatiei patronale,
semnat de membrii fondatori;
b) statutul;
c) lista membrilor organului executiv de conducere al
organizatiei patronale, cu mentionarea numelui, prenumelui,
codului numeric personal, profesiunii/functiei si domiciliului
acestora;
d) dovada existentei sediului.
(5) La primirea cererii de inscriere, judecatoria competenta
potrivit alin. (3) este obligata ca, in termen de cel mult 5 zile de
la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la alin. (4);
b) daca statutul organizatiei patronale este conform prevederilor
legale in vigoare.
(6) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru
constituirea organizatiei patronale nu sunt indeplinite,
presedintele completului de judecata il citeaza in camera de
consiliu pe imputernicitul special prevazut la alin. (3), caruia ii
solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in
termen de cel mult 7 zile.
(7) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la
alin. (3), instanta va proceda la solutionarea cererii in termen de
10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori
ai organizatiei patronale.
(8) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau
de respingere a cererii.
(9) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii
de inscriere, in termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.
(10) Hotararea judecatoriei este supusa recursului.
(11) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la
comunicarea hotararii. Pentru procuror termenul de recurs curge
de la pronuntare.
(12) Recursul se judeca cu citarea imputernicitului special al
membrilor fondatori ai organizatiei patronale, in termen de 30 de
zile. Instanta de recurs redacteaza decizia si restituie dosarul
judecatoriei in termen de 5 zile de la pronuntare.
Art. 59
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru
special de evidenta a organizatiilor patronale, in care se inscriu:
denumirea si sediul organizatiei patronale, criteriul de
constituire, numele si prenumele membrilor organului executiv
de conducere, precum si numarul si data hotararii judecatoresti
definitive de admitere a cererii de inscriere.
(2) Certificatul de inscriere a organizatiei patronale in
registrul special al judecatoriei se comunica acesteia in termen
de 5 zile de la inscriere.
(3) Organizatia patronala dobandeste personalitate juridica
de la data inscrierii in registrul special prevazut la alin. (1) a
hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de admitere a
cererii de inscriere.
(4) Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului,
pe care judecatoria certifica inscrierea pe fiecare pagina,
impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse se
restituie organizatiei patronale, iar al doilea exemplar al tuturor
actelor din dosar, in copii semnate pe fiecare pagina de
imputernicitul special si vizate de judecatorie, se va pastra in
arhiva acesteia.
(5) Organizatiile patronale sunt obligate sa aduca la
cunostinta judecatoriei sau a Tribunalului Municipiului Bucuresti,
dupa caz, unde s-au inregistrat, in termen de 30 de zile, orice
modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in
componenta organului de conducere.
(6) Instanta prevazuta la alin. (5) este obligata sa mentioneze
in registrul special prevazut la alin. (1) modificarile din statut,
precum si schimbarile din componenta organului de conducere
al organizatiei patronale.
(7) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a
componentei organelor de conducere ale organizatiilor
patronale va fi insotita de urmatoarele documente, in doua
exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de
catre imputernicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa
hotarasca modificarea statutului si/sau a componentei organelor
de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii
juridice si copie a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a
statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul, in forma modificata;
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde
numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul si
functia/profesiunea.
(8) Organizatia patronala are obligatia ca, in termen de 30 de
zile de la data ramanerii definitiva si irevocabila a hotararii
judecatoresti de infiintare, sa transmita Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale, in format electronic, statutul, actul
constitutiv, tabelul de adeziuni, datele de contact ale membrilor
organelor executive de conducere, precum si hotararea
judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Art. 60
Organizatia patronala dobandeste personalitate
juridica de la data ramanerii definitiva si irevocabila a hotararii
judecatoresti.
Sectiunea 3 - Drepturile si obligatiile organizatiilor patronale
Art. 61
Organizatiile patronale reprezinta, sustin si apara
interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile publice, cu
sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu
obiectul si scopul lor de activitate, in plan national si
international, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile
prezentei legi.
Art. 62
(1) In vederea realizarii scopului pentru care sunt
infiintate, organizatiile patronale:
a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele
economice, juridice si sociale ale membrilor lor;
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;
c) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea
si incheierea contractelor colective de munca, la alte tratative si
acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu sindicatele,
precum si in structurile bipartite si tripartite de dialog social;
d) elaboreaza si promoveaza coduri de conduita in afaceri;
e) promoveaza principiile responsabilitatii sociale;
f) asigura pentru membrii lor informarea, facilitarea de relatii
intre acestia, precum si cu alte organizatii, promovarea
progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de
specialitate, inclusiv in domeniul ocuparii si formarii
profesionale, precum si al sanatatii si securitatii in munca;
g) la cererea membrilor acestora, au dreptul de a-i asista si
reprezenta in fata instantelor de judecata de toate gradele, a
organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin
aparatori proprii sau alesi;
h) elaboreaza si implementeaza politici de ocupare si plasare
a fortei de munca;
i) elaboreaza strategii si politici de dezvoltare economicosociala
la nivel sectorial si national, in conditiile legii;
j) infiinteaza si administreaza, in conditiile legii, in interesul
membrilor lor, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare
in domeniul propriu de interes, societati comerciale, de asigurari,
precum si banca proprie.
(2) Organizatiile patronale sunt abilitate sa asigure orice
servicii cerute de membrii lor, in conditiile legii.
Art. 63
(1) Pot fi alese in organele de conducere ale
organizatiilor patronale persoane care au capacitate deplina de
exercitiu si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii
dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune de
natura aceleia de care s-au folosit pentru savarsirea infractiunii.
(2) Membrilor organelor de conducere ale organizatiilor
patronale li se asigura protectia legii impotriva oricaror forme de
discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii
atributiilor si/sau a mandatului lor, sub sanctiunea pedepselor
prevazute de lege.
Art. 64
(1) Confederatiile patronale reprezentative la nivel
national pot adresa autoritatilor publice competente, in conditiile
art. 74 din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de
legiferare in domeniile specifice de interes.
(2) Confederatiile patronale reprezentative la nivel national
se pot constitui intr-o structura de reprezentare unitara a
intereselor lor, in conditiile in care aceasta structura cuprinde
cel putin jumatate plus unu din totalitatea confederatiilor
patronale reprezentative la nivel national.
(3) Accesul in structura de reprezentare prevazuta la alin. (2)
nu poate fi conditionat sau restrictionat pentru nicio confederatie
patronala reprezentativa la nivel national in conditiile legii.
Sectiunea 4 - Patrimoniul si finantarea activitatii
Art. 65
Bunurile mobile si imobile apartinand organizatiilor
patronale pot fi folosite numai in interesul acestora si potrivit
scopului pentru care au fost infiintate.
Art. 66
Organizatiile patronale pot dobandi, in conditiile
prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri
mobile sau imobile necesare in vederea realizarii scopului
pentru care sunt infiintate.
Art. 67
Activitatea economico-financiara a organizatiilor
patronale se desfasoara potrivit bugetului propriu de venituri si
cheltuieli.
Art. 68
(1) Sursele veniturilor organizatiilor patronale pot
fi: taxe de inscriere, cotizatii, donatii, sponsorizari si alte venituri,
potrivit statutelor si legilor in vigoare.
(2) Veniturile organizatiilor patronale sunt destinate realizarii
scopurilor pentru care au fost infiintate si nu pot fi repartizate
membrilor acestora.
(3) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor
patronale se realizeaza prin comisia de cenzori care
functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
(4) Controlul asupra activitatii economice desfasurate de
organizatiile patronale, precum si asupra stabilirii si virarii
obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale
se realizeaza de catre organele administratiei de stat
competente, potrivit legii.
Capitolul II - Dizolvarea organizatiilor patronale
Art. 69
In cazul dizolvarii unei organizatii patronale,
patrimoniul acesteia se imparte cu respectarea prevederilor
statutului si ale dreptului comun in materie.
Art. 70
(1) In termen de 15 zile de la dizolvare,
reprezentantul mandatat al organizatiei patronale sau lichidatorii
patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti
competente sa faca mentiunea dizolvarii.
(2) Dupa expirarea termenului de 15 zile, orice persoana
interesata poate solicita instantei judecatoresti competente
operarea mentiunii prevazute la alin. (1).
Art. 71
Organizatiile patronale se pot afilia la alte
organizatii interne si internationale, conform statutului acestora.
Capitolul III - Reprezentativitatea organizatiilor patronale
Art. 72
(1) Sunt reprezentative la nivel national sau de
sector de activitate organizatiile patronale care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
A. la nivel national:
a) au statut legal de confederatie patronala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 7%
din angajatii din economia nationala, cu exceptia angajatilor din
sectorul bugetar;
d) au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu din
judetele Romaniei, inclusiv in municipiul Bucuresti;
B. la nivel de sector de activitate:
a) au statut legal de federatie patronala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
c) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin
10% din efectivul angajatilor sectorului de activitate, cu exceptia
angajatilor din sectorul bugetar;
C. la nivel de unitate, reprezentativ de drept este angajatorul.
(2) Indeplinirea conditiilor de reprezentativitate prevazute la
alin. (1) se constata, prin hotarare, de catre Tribunalul
Municipiului Bucuresti, la cererea organizatiei patronale, prin
depunerea la instanta a documentatiei prevazute la art. 73.
(3) Hotararea se motiveaza si se comunica in 15 zile de la
pronuntare.
(4) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata cu recurs.
Art. 73
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate
a organizatiilor patronale se face astfel:
A. la nivel national:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de
dobandire a personalitatii juridice de confederatie si a ultimei
hotarari judecatoresti definitive si irevocabile de modificare a
statutului si/sau a componentei organelor executive de
conducere;
b) situatie cumulativa semnata de reprezentantul legal al
confederatiei patronale, cuprinzand lista federatiilor patronale
afiliate, cu specificarea unitatilor membre ale acestora, precum
si a numarului total de angajati al fiecareia, certificat de
inspectoratele teritoriale de munca;
c) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;
B. la nivel de sector de activitate:
a) copie a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de
dobandire a personalitatii juridice de federatie de catre
organizatia patronala si a ultimei hotarari judecatoresti definitive
si irevocabile de modificare a statutului si/sau a componentei
organelor executive de conducere;
b) situatie cumulativa semnata de reprezentantul legal al
federatiei patronale, cuprinzand lista unitatilor membre si
numarul total de angajati ai acestora, certificat de inspectoratele
teritoriale de munca, precum si copii ale documentelor de
aderare a membrilor la federatie;
c) sectorul de activitate si numarul de angajati din cadrul
acestuia;
d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
Art. 74
(1) Anterior depunerii dosarului de
reprezentativitate la Tribunalul Municipiului Bucuresti,
confederatiile si federatiile patronale vor depune o copie scrisa
si una in format electronic a respectivului dosar la Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care o va inregistra si va
emite dovada in acest sens.
(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va afisa
pe pagina de internet a institutiei dosarul, precum si orice alte
informatii cu privire la reprezentativitate, puse la dispozitie de
organizatiile patronale.
Titlul IV - Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social
Art. 75
In vederea promovarii bunelor practici din
domeniul dialogului social tripartit la cel mai inalt nivel, se
constituie Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social,
denumit in continuare Consiliul National Tripartit, organism
consultativ la nivel national al partenerilor sociali.
Art. 76
Consiliul National Tripartit are urmatoarea
componenta:
a) presedintii confederatiilor patronale si sindicale
reprezentative la nivel national;
b) reprezentanti ai Guvernului, desemnati prin decizie a
primului-ministru, cel putin la nivel de secretar de stat, din fiecare
minister, precum si din alte structuri ale statului, conform celor
convenite cu partenerii sociali;
c) reprezentantul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele
Consiliului Economic si Social si alti membri conveniti cu
partenerii sociali.
Art. 77.
Consiliul National Tripartit este prezidat de primulministru,
loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii,
familiei si protectiei sociale.
Art. 78
Principale atributii ale Consiliului National Tripartit
sunt:
a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea
salariului minim garantat in plata;
b) dezbaterea si analiza proiectelor de programe si strategii
elaborate la nivel guvernamental;
c) elaborarea si sustinerea implementarii strategiilor,
programelor, metodologiilor si standardelor in domeniul
dialogului social;
d) solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de
natura sociala si economica;
e) negocierea si incheierea acordurilor si pactelor sociale,
precum si a altor intelegeri la nivel national si monitorizarea
aplicarii acestora;
f) analizarea si, dupa caz, aprobarea solicitarilor de extindere
a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial
pentru toate unitatile din sectorul respectiv de activitate;
g) alte atributii convenite intre parti.
Art. 79
Secretariatul Consiliului National Tripartit este
asigurat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Art. 80
Consiliul National Tripartit isi elaboreaza
regulamentul propriu de organizare si functionare, care se
aproba in plenul acestuia.
Art. 81
La sedintele Consiliului National Tripartit pot fi
invitati reprezentanti ai altor autoritati ale statului sau experti,
conform celor convenite intre parti.
Titlul V - Consiliul Economic si Social
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 82
Consiliul Economic si Social este institutie publica
de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul
realizarii dialogului tripartit la nivel national dintre organizatiile
patronale, organizatiile sindicale si reprezentanti ai societatii
civile organizate.
Art. 83
(1) Consiliul Economic si Social este consultat
obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative din
domeniul sau de competenta. Rezultatul acestei consultari se
concretizeaza in avize la proiectele de acte normative.
(2) Domeniile de competenta ale Consiliului Economic si
Social sunt:
a) politicile economice;
b) politicile financiare si fiscale;
c) relatiile de munca, protectia sociala si politicile salariale;
d) politicile in domeniul sanatatii;
e) educatia, cercetarea si cultura.
(3) Consiliul Economic si Social se poate autosesiza sau
poate fi sesizat de orice autoritate publica ori de organizatiile
patronale sau sindicale reprezentative la nivel national, precum
si de reprezentantii societatii civile asupra unor stari de fapt,
evolutii ori evenimente economico-sociale de interes national.
In urma acestor sesizari, Consiliul Economic si Social emite
puncte de vedere si recomandari.
Art. 84
(1) Consiliul Economic si Social are personalitate
juridica.
(2) Sediul Consiliului Economic si Social este in municipiul
Bucuresti.
Art. 85
Consiliul Economic si Social se organizeaza si
functioneaza potrivit prevederilor prezentei legi, precum si ale
regulamentului propriu de organizare si functionare.
Capitolul II - Atributiile Consiliului Economic si Social
Art. 86
Consiliul Economic si Social este organism
consultativ pentru Parlamentul si Guvernul Romaniei si are
urmatoarele atributii:
a) avizeaza actele normative din domeniile de competenta
prevazute la art. 83 alin. (2), initiate de Guvern sau de
Parlament, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative;
b) elaboreaza, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau
din propria initiativa, analize si studii privind realitatile economice
si sociale;
c) semnaleaza Guvernului sau Parlamentului aparitia unor
fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi
acte normative;
d) urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Conventia
nr. 144/1976 a Organizatiei Internationale a Muncii privitoare la
consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor
internationale ale muncii, adoptata la 2 iunie 1976 la Geneva,
ratificata de Romania prin Legea nr. 96/1992.
Art. 87
(1) Initiatorii proiectelor de acte normative din
domeniile de competenta prevazute la art. 83 alin. (2) au
obligatia de a solicita pentru acestea avizul consultativ al
Consiliului Economic si Social. Initiatorii pot participa la
dezbaterea proiectului de act normativ, atat in comisiile
permanente, cat si in plenul Consiliului Economic si Social, la
invitatia acestuia.
(2) Avizul prevazut la alin. (1) va insoti in mod obligatoriu
proiectul de act normativ, pana la adoptare.
(3) Avizele favorabile nu se motiveaza.
(4) Avizele cu observatii si propuneri vor cuprinde motivarea
completa a fiecarei obiectii sau propuneri.
(5) Avizele nefavorabile vor cuprinde in mod obligatoriu
motivarea acestora.
(6) Avizele se adopta prin votul plenului, cu o majoritate de
doua treimi din numarul membrilor Consiliului Economic si
Social prezenti.
(7) In cazul in care nu se poate adopta un aviz in conditiile
prevazute la alin. (3)—(6), se vor transmite initiatorului punctele
de vedere ale partilor exprimate in plenul Consiliului Economic
si Social.
(8) Avizul Consiliului Economic si Social sau punctele de
vedere ale partilor se transmit in scris initiatorului actului
normativ, sub semnatura presedintelui.
Art. 88
(1) In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 86,
Consiliul Economic si Social are obligatia de a analiza proiectele
de acte normative primite si de a transmite avizul sau in termen
de maximum 7 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
(2) Depasirea termenului prevazut la alin. (1) da dreptul
initiatorului sa transmita proiectele de acte normative spre
adoptare fara avizul Consiliului Economic si Social, cu
mentionarea acestei situatii.
Art. 89
Consiliul Economic si Social stabileste relatii cu
organisme si organizatii internationale din domeniile social si
economic.
Art. 90
Consiliul Economic si Social analizeaza si
propune masuri pentru imbunatatirea modului de aplicare a
acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este
parte, precum si a programelor de asistenta initiate de
organismele internationale de specialitate, din domeniul propriu
de activitate.
Capitolul III - Organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social
Sectiunea 1 - Structura Consiliului Economic si Social
Art. 91
Functionarea Consiliului Economic si Social este
asigurata de:
a) plen;
b) biroul executiv;
c) presedinte si vicepresedinti;
d) comisiile de specialitate permanente;
e) secretarul general.
Sectiunea 2 - Plenul Consiliului Economic si Social
Art. 92
(1) Plenul Consiliului Economic si Social este
constituit dintr-un numar de 45 de membri, incluzand
presedintele si vicepresedintii.
(2) Desemnarea membrilor Consiliului Economic si Social se
face dupa cum urmeaza:
a) 15 membri numiti de confederatiile patronale
reprezentative la nivel national;
b) 15 membri numiti de confederatiile sindicale
reprezentative la nivel national;
c) 15 membri reprezentand societatea civila, numiti prin
decizie a primului-ministru, la propunerea Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale, din cadrul structurilor cooperatiste,
profesiunilor liberale, organizatiilor pentru protectia
consumatorilor, comunitatii stiintifice si academice, organizatiilor
de agricultori, organizatiilor de pensionari, organizatiilor
comunitatilor locale, asociatiilor care reprezinta familia si
persoanele cu dizabilitati si al altor organizatii
neguvernamentale.
(3) Repartizarea locurilor aferente fiecarei confederatii
sindicale si patronale in Consiliul Economic si Social se face de
catre fiecare parte prin consens, iar in caz de dezacord, prin
votul a jumatate plus unu din numarul total al confederatiilor.
Art. 93
Fiecare confederatie patronala si sindicala
reprezentativa la nivel national, precum si fiecare organizatie a
societatii civile, care detine unul sau mai multe locuri in Consiliul
Economic si Social, nominalizeaza persoana sau persoanele,
dupa caz, care urmeaza sa o reprezinte in cadrul Consiliului
Economic si Social.
Art. 94
Pot dobandi calitatea de membru al Consiliului
Economic si Social persoanele care indeplinesc urmatoarele
conditii:
a) sunt desemnate in scris de catre organizatiile reprezentate
in Consiliul Economic si Social;
b) au capacitate deplina de exercitiu;
c) nu au antecedente penale.
Art. 95
(1) Mandatul plenului Consiliului Economic si
Social este de 4 ani.
(2) Mandatul membrilor plenului Consiliului Economic si
Social poate fi reinnoit.
Art. 96
(1) Organizatiile reprezentate vor inainta
Consiliului Economic si Social lista membrilor numiti, cu cel putin
30 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor in
activitate.
(2) Membrii numiti in Consiliul Economic si Social sunt
validati individual, prin verificarea indeplinirii de catre acestia a
conditiilor prevazute la art. 94.
(3) In cazul in care un candidat nu indeplineste conditiile
prevazute la art. 94, organizatia care l-a desemnat urmeaza sa
faca o alta propunere.
Art. 97
(1) Consiliul Economic si Social se considera legal
constituit la data validarii a cel putin 24 de membri, cu conditia
ca fiecare parte sa fie reprezentata de cel putin 8 persoane.
(2) Pana la data constituirii unui nou Consiliu Economic si
Social, consiliul anterior isi continua activitatea.
Art. 98
(1) Calitatea de membru al Consiliului Economic
si Social inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la expirarea mandatului;
b) in caz de deces;
c) in caz de demisie;
d) in situatia in care plenul Consiliului Economic si Social
sau, dupa caz, confederatia patronala, confederatia sindicala ori
Guvernul, care l-a numit, cere revocarea sa;
e) in cazul in care nu mai indeplineste una dintre conditiile
prevazute la art. 94 lit. b) si c);
f) in situatia in care confederatia patronala sau confederatia
sindicala care l-a numit isi pierde calitatea de confederatie
reprezentativa la nivel national;
g) in alte situatii prevazute de regulamentul Consiliului
Economic si Social.
(2) Procedura revocarii calitatii de membru al Consiliului
Economic si Social se stabileste prin regulamentul de organizare
si functionare.
(3) Inlocuirea unui membru al plenului Consiliului Economic
si Social se face pe perioada ramasa pana la expirarea
mandatului plenului.
Art. 99
(1) Plenul Consiliului Economic si Social se
intruneste saptamanal in sesiuni ordinare.
(2) Plenul se intruneste si in sesiuni extraordinare, la cererea
biroului executiv ori a cel putin unei treimi din numarul
membrilor.
Art. 100
(1) Dezbaterile in plen se desfasoara in prezenta
a minimum 24 de membri. In cazul in care nu este indeplinita
conditia de cvorum, iar convocarea a fost realizata
regulamentar, membrii prezenti ai plenului pot sa isi exprime
parerile, care vor fi consemnate ca puncte de vedere motivate
ale membrilor prezenti.
(2) Lucrarile plenului se desfasoara in sedinte publice, in
afara cazurilor expres stabilite de biroul executiv.
Art. 101
(1) Plenul asigura conducerea generala a
Consiliului Economic si Social si are urmatoarele atributii
principale:
a) avizeaza proiecte de acte normative;
b) alege, la propunerea partilor, presedintele;
c) alege, la propunerea partilor, pe cei 3 vicepresedinti si pe
membrii biroului executiv;
d) adopta regulamentul propriu de organizare si functionare;
e) stabileste componenta comisiilor permanente;
f) aproba proiectul propriu al bugetului de venituri si cheltuieli,
precum si raportul privind executia bugetara;
g) dezbate si adopta propunerile de hotarari elaborate de
comisiile de specialitate;
h) numeste secretarul general al Consiliului Economic si
Social.
(2) Atributiile prevazute la alin. (1) pot fi completate prin
regulamentul propriu de organizare si functionare.
Art. 102
(1) In exercitarea atributiilor sale prevazute la
art. 101 alin. (1) lit. c)—h), plenul Consiliului Economic si Social
adopta hotarari, prin consensul partilor.
(2) In cazul in care nu se realizeaza consensul, hotararile se
adopta prin vot, cu o majoritate de trei patrimi din numarul
membrilor Consiliului Economic si Social prezenti.
Sectiunea 3 - Biroul executiv
Art. 103
(1) Biroul executiv al Consiliului Economic si
Social este alcatuit din presedinte, 3 vicepresedinti si cate un
membru din fiecare parte.
(2) Functia de presedinte este asigurata prin rotatie de
fiecare parte, cu respectarea duratei fiecarui mandat.
(3) Biroul executiv al Consiliului Economic si Social asigura
conducerea in intervalul dintre sedintele plenului.
(4) Atributiile si modul de lucru ale biroului executiv sunt
stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a
Consiliului Economic si Social.
Sectiunea 4 - Presedintele si vicepresedintii
Art. 104
(1) Presedintele Consiliului Economic si Social
este ales prin votul plenului, dintre membrii acestuia, cu o
majoritate de trei patrimi din numarul total al membrilor
Consiliului Economic si Social.
(2) Presedintele Consiliului Economic si Social este validat
de Parlament pentru un mandat de 4 ani.
(3) Revocarea presedintelui Consiliului Economic si Social
se face de catre Parlament, la propunerea plenului Consiliului
Economic si Social, adoptata cu o majoritate de trei patrimi din
numarul total al membrilor.
(4) Functia de presedinte al Consiliului Economic si Social
este asimilata din punctul de vedere al indemnizarii celei de
ministru, iar functia de vicepresedinte celei de secretar de stat.
(5) Presedintele Consiliului Economic si Social este
ordonator principal de credite.
Art. 105
Presedintele Consiliului Economic si Social
indeplineste urmatoarele atributii:
a) reprezinta Consiliul Economic si Social in fata
Parlamentului, a Guvernului si a celorlalte autoritati publice,
precum si in relatiile cu persoanele fizice si juridice;
b) semneaza actele Consiliului Economic si Social;
c) angajeaza si, dupa caz, numeste, potrivit legii, personalul
din aparatul Consiliului Economic si Social;
d) exercita orice alte atributii care ii revin potrivit legii sau
hotararilor plenului.
Art. 106
Atributiile vicepresedintilor Consiliului Economic
si Social se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare si
functionare.
Sectiunea 5 - Comisiile de specialitate
Art. 107
(1) Comisiile de specialitate sunt structurile
Consiliului Economic si Social care analizeaza problemele
specifice domeniilor de activitate pentru care sunt constituite si
care propun plenului masuri de solutionare a acestora.
(2) In cadrul comisiilor de specialitate sunt analizate
proiectele de acte normative inaintate de initiatori si sunt
elaborate proiectele de avize ce vor fi supuse dezbaterii plenului
Consiliului Economic si Social.
(3) Comisiile de specialitate sunt conduse de un presedinte,
numit prin rotatie de catre fiecare parte.
(4) Presedintele comisiei de specialitate stabileste programul
de lucru si problemele care urmeaza a fi dezbatute si le propune
aprobarii prin vot membrilor comisiei.
Art. 108
(1) In structura Consiliului Economic si Social
sunt organizate comisii de specialitate permanente sau
temporare.
(2) Comisiile de specialitate permanente sunt urmatoarele:
a) Comisia pentru dezvoltare economica, competitivitate si
mediu de afaceri;
b) Comisia pentru incluziune sociala si protectie sociala;
c) Comisia pentru relatiile de munca si politica salariala;
d) Comisia pentru agricultura, dezvoltare rurala si protectia
mediului;
e) Comisia pentru educatie, formare profesionala, sanatate si
cultura;
f) Comisia pentru protectia consumatorului si concurenta
loiala;
g) Comisia pentru cooperatie, profesii liberale si activitati
independente;
h) Comisia pentru drepturi si libertati cetatenesti;
i) Comisia pentru administratie publica si ordine publica.
(3) Prin regulamentul propriu de organizare si functionare pot
fi constituite comisii de specialitate temporare pentru
solutionarea unor probleme care se ivesc in domenii specifice
de activitate.
Art. 109
Fiecare membru al Consiliului Economic si Social
face parte obligatoriu din cel putin o comisie de specialitate
permanenta.
Art. 110
(1) Numarul membrilor comisiilor de specialitate
permanente sau temporare ale Consiliului Economic si Social
este de minimum 5, repartizati conform acordului partilor.
(2) Pana la concurenta numarului de 5 membri ai fiecarei
comisii, partile vor desemna ca membri in comisii experti in
domeniul de activitate al acesteia. In acest caz, procedura de
numire a expertilor se stabileste prin regulamentul de organizare
si functionare a Consiliului Economic si Social.
Art. 111
Procedura de lucru a comisiilor de specialitate
permanente se stabileste prin regulamentul de organizare si
functionare a Consiliului Economic si Social.
Sectiunea 6 - Secretariatul tehnic
Art. 112
(1) In structura Consiliului Economic si Social
functioneaza un secretariat tehnic, care este aparatul de lucru
de specialitate si tehnico-administrativ.
(2) In cadrul secretariatului tehnic se pot constitui
departamente si alte structuri functionale, conform structurii organizatorice aprobate de plenul Consiliului Economic si
Social.
(3) Secretariatul tehnic al Consiliului Economic si Social este
condus de un secretar general, atributiile acestuia fiind stabilite
prin regulamentul propriu de organizare si functionare.
(4) Functia de secretar general este incompatibila cu
calitatea de membru in Consiliul Economic si Social.
(5) Functia de secretar general este asimilata din punctul de
vedere al salarizarii celei de secretar general din minister.
Capitolul IV - Alte dispozitii
Art. 113
Desemnarea membrilor in Comitetul Economic si
Social European se face dupa cum urmeaza:
a) cate 5 membri desemnati prin consens sau, in caz de
dezacord, prin vot de catre fiecare parte reprezentata in
Consiliul Economic si Social;
b) in cazul in care desemnarea nu se face cu cel putin 30 de
zile inaintea termenului prevazut pentru nominalizarea
reprezentantilor in Comitetul Economic si Social European,
desemnarea va fi facuta de catre Guvern.
Art. 114
(1) Consiliul Economic si Social are buget
propriu, care face parte din bugetul de stat.
(2) Pentru activitatea desfasurata, membrii Consiliului
Economic si Social primesc o indemnizatie in cuantum de 20%
din cuantumul indemnizatiei stabilite pentru presedinte.
(3) Pentru activitatea desfasurata, membrii comisiilor de
specialitate permanente care nu au calitatea de membru al
Consiliului Economic si Social au dreptul la o indemnizatie
lunara in cuantum de pana la 10% din cuantumul indemnizatiei
stabilite pentru presedinte.
(4) Cuantumul indemnizatiilor prevazute la alin. (3) se
stabileste de plenul Consiliului Economic si Social, cu
incadrarea in sumele aprobate prin buget cu aceasta destinatie.
(5) Proiectul bugetului Consiliului Economic si Social se
aproba de catre plenul Consiliului Economic si Social.
(6) Pentru organizarea si functionarea Consiliului Economic
si Social se aloca de la bugetul de stat, prin legile bugetare
anuale, fondurile aferente urmatoarelor categorii de cheltuieli:
a) cheltuielile curente si cheltuielile de capital;
b) indemnizatiile si contributiile sociale aferente pentru
membrii Consiliului Economic si Social si pentru membrii
comisiilor de specialitate permanente care nu au calitatea de
membri ai Consiliului Economic si Social;
c) plata cotizatiilor anuale datorate organizatiilor
internationale la care Consiliul Economic si Social este afiliat;
d) sumele necesare realizarii analizelor si studiilor prevazute
in atributiile Consiliului Economic si Social la art. 86 lit. c);
e) sumele necesare platii colaboratorilor externi ai Consiliului
Economic si Social.
(7) Consiliul Economic si Social poate primi donatii si
sponsorizari in conditiile legii.
Art. 115
Personalul Consiliului Economic si Social este
contractual si are urmatoarea structura:
a) personalul de specialitate si tehnico-administrativ;
b) expertii comisiilor de specialitate permanente.
Art. 116
In cazul in care membrii Consiliului Economic si
Social sau ai comisiilor de specialitate permanente sau
temporare se deplaseaza in interesul serviciului, in tara sau in
strainatate, pot beneficia de drepturile de delegare prevazute de
legislatia in vigoare pentru personalul din sectorul bugetar.
Art. 117
(1) Pentru elaborarea unor studii in domeniul
economico-social stabilite de catre plen, Consiliul Economic si
Social poate folosi colaboratori externi — cadre didactice din
invatamantul superior, cercetatori stiintifici, magistrati sau alti
specialisti, in conditiile legii.
(2) Cuantumul sumelor cuvenite colaboratorilor externi se
stabileste prin negociere directa, in raport cu complexitatea si
importanta lucrarii ce urmeaza sa fie elaborata, fara a putea
depasi, lunar, salariul de baza maxim stabilit de lege pentru
functia de consilier gradul I A din cadrul Consiliului Economic si
Social.
Art. 118
Personalul de specialitate si tehnico-administrativ
functioneaza in cadrul secretariatului tehnic al Consiliului
Economic si Social si se incadreaza in conditiile legii.
Art. 119
(1) Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si
completarile ulterioare, Consiliul Economic si Social are dreptul
sa solicite datele si informatiile necesare indeplinirii atributiilor
acestuia.
(2) Pastrarea si folosirea datelor si informatiilor se vor face cu
respectarea gradului de confidentialitate precizat de emitent.
Titlul VI - Constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial
Art. 120
(1) In cadrul ministerelor si al altor institutii
publice, prevazute in anexa nr. 1, precum si la nivelul judetelor
si al municipiului Bucuresti se constituie si vor functiona comisii
de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice
centrale sau locale, reprezentantii organizatiilor patronale si ai
organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national.
(2) Comisiile de dialog social care functioneaza la nivelul
ministerelor pot aproba infiintarea unor subcomisii de dialog
social sau a unor grupuri de lucru formate din persoane
desemnate de plenul comisiilor respective.
(3) Comisiile de dialog social constituite la nivelul judetelor
pot aproba infiintarea unor subcomisii de dialog social la nivelul
localitatilor din judetul respectiv. Modalitatea de constituire si
functionare a acestor subcomisii se stabileste de plenul comisiei
la nivel judetean.
Art. 121
Comisiile de dialog social au caracter consultativ
si activitatea lor vizeaza, in special, urmatoarele:
a) asigurarea unor relatii de parteneriat social intre
administratie, organizatiile patronale si organizatiile sindicale,
care sa permita o informare reciproca permanenta asupra
problemelor care sunt de domeniul de interes al administratiei
sau al partenerilor sociali, in vederea asigurarii unui climat de
pace si stabilitate sociala;
b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra
initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economicosocial;
c) alte probleme din sfera de activitate a administratiei
publice centrale sau din judete si municipiul Bucuresti asupra
carora partenerii sociali convin sa discute.
Art. 122
(1) Din comisiile de dialog social organizate la
nivelul ministerelor si al institutiilor publice prevazute in anexa
nr. 1 fac parte:
a) reprezentanti ai ministerelor sau ai respectivelor institutii
publice, numiti prin ordin al ministrului, respectiv al
conducatorului institutiei publice;
b) reprezentanti numiti de confederatiile patronale
reprezentative la nivel national;
c) reprezentanti numiti de confederatiile sindicale
reprezentative la nivel national.
(2) Din comisiile de dialog social organizate la nivel teritorial
fac parte:
a) prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti
prin ordin de catre prefect;
b) presedintele consiliului judetean sau, pentru municipiul
Bucuresti, primarul general;
c) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie
patronala reprezentativa la nivel national;
d) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie
sindicala reprezentativa la nivel national.
(3) Presedintii confederatiilor patronale si sindicale
reprezentative la nivel national sunt membri de drept ai
comisiilor de dialog social constituite la nivelul administratiei
publice centrale si locale.
Art. 123
(1) Presedintia comisiilor de dialog social se
asigura astfel:
a) la nivelul fiecarui minister, de catre un secretar de stat sau,
in situatii speciale — cu acordul partenerilor de dialog social —,
de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin
ordin al ministrului; la nivelul celorlalte institutii publice prevazute
in anexa nr. 1, de catre un reprezentant numit de conducatorul
institutiei publice;
b) la nivel teritorial, in baza principiului copresedintiei, de
catre prefect si presedintele consiliului judetean sau, pentru
municipiul Bucuresti, de catre primarul general.
(2) Secretariatul comisiilor de dialog social se asigura de
institutia publica in cadrul careia acestea functioneaza.
Art. 124
(1) Elaborarea unitara a politicilor nationale in
domeniul dialogului social si coordonarea metodologica a
comisiilor de dialog social se asigura de catre Ministerul Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Presedintii comisiilor de dialog social din ministere sau
din cadrul institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 sunt
coordonati metodologic de catre secretarul de stat desemnat de
ministrul muncii, familiei si protectiei sociale.
(3) Pentru exercitarea rolului sau de coordonator prevazut la
alin. (1), Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale emite
norme cu caracter metodologic pentru reglementarea dialogului
social.
(4) Pentru asigurarea functionarii unitare a comisiilor de
dialog social, persoanele responsabile de acest domeniu din
ministere, prefecturi, precum si din cadrul institutiilor publice
prevazute in anexa nr. 1 vor fi instruite prin programe derulate
de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin directiile
cu atributii in activitatea de dialog social.
(5) Secretariatele comisiilor de dialog social vor transmite
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale componenta
comisiilor de dialog social in termen de 30 de zile de la intrarea
in vigoare a prezentei legi.
(6) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social din
ministere se face lunar catre Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale si se transmite spre informare partenerilor
sociali, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2.
(7) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social judetene
se face lunar catre secretarul de stat responsabil cu dialogul
social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2.
(8) Raportarea se face pe suport hartie si in format
electronic.
Art. 125
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, comisiile de dialog social organizate la
nivelul ministerelor si institutiilor publice prevazute in anexa
nr. 1, precum si in plan teritorial se vor constitui si isi vor
desfasura activitatea in conformitate cu prevederile acesteia.
(2) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea
comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice
centrale este prevazut in anexa nr. 3.
(3) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea
comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale
este prevazut in anexa nr. 4.
(4) In baza regulamentului-cadru, comisiile de dialog social
isi vor elabora, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare
a prezentei legi, propriul regulament de functionare, ale carui
prevederi nu pot contraveni prevederilor regulamentului-cadru.
Art. 126
Anexele nr. 1—4 fac parte integranta din
prezenta lege.
Titlul VII - Negocierile colective de munca
Capitolul I - Negocierea contractelor colective de munca
Art. 127
Organizarea si desfasurarea negocierilor
colective, precum si incheierea contractelor colective de munca
sunt reglementate prin prezenta lege.
Art. 128
(1) Contractele colective de munca se pot
negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de
activitate.
(2) Criteriul de apartenenta la sectoarele de activitate este
cel al obiectului principal de activitate inregistrat la registrul
comertului, conform codului CAEN.
(3) Unitatile din acelasi sector de activitate definite prin
apartenenta la aceeasi diviziune, grupa sau clasa, conform
codului CAEN, se pot constitui voluntar in grupuri de unitati, in
vederea negocierii contractelor colective la nivelul respectiv.
Angajatorii care intentioneaza sa negocieze contract colectiv de
munca la nivel de grup de unitati pot constitui in mod voluntar
grupul de unitati, atat prin hotarare judecatoreasca de
constituire, cat si prin proces-verbal sau orice alta conventie
scrisa intre parti.
(4) Fac parte din contractele colective de munca si
conventiile dintre partile semnatare ale acestora prin care se
solutioneaza conflictele colective de munca, precum si hotararile
arbitrale in aceasta materie, incepand cu data pronuntarii
acestora. Hotararile arbitrale se transmit depozitarului
contractului colectiv de munca pentru inregistrare.
Art. 129
(1) Negocierea colectiva este obligatorie numai
la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai
putin de 21 de angajati.
(2) Initiativa negocierii apartine angajatorului sau organizatiei
patronale.
(3) Angajatorul sau organizatia patronala initiaza negocierea
colectiva cu cel putin 45 de zile calendaristice inaintea expirarii
contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de
aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la
contractele colective de munca.
(4) In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu
initiaza negocierea, aceasta va incepe la cererea scrisa a
organizatiei sindicale reprezentative sau a reprezentantilor
angajatilor, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la
comunicarea solicitarii.
(5) Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile
calendaristice decat prin acordul partilor.
(6) Contractele colective de munca pot sa prevada
renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti.
Art. 130
(1) In termen de 5 zile calendaristice de la data
declansarii procedurilor de negociere prevazute de art. 129
alin. (4), angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa
convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii
contractului colectiv de munca.
(2) La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile
publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune
la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor
angajatilor, conform legii, si data pana la care urmeaza a
indeplini aceasta obligatie.
(3) Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de
angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind cadrul
general de informare si consultare a angajatilor.
(4) Informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala
le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor
angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la:
a) situatia economico-financiara la zi;
b) situatia ocuparii fortei de munca.
(5) Tot la prima sedinta de negociere partile vor consemna in
procesul-verbal urmatoarele:
a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru
fiecare parte, in baza unor imputerniciri scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze
contractul colectiv de munca;
c) durata maxima a negocierilor convenita de parti;
d) locul si calendarul reuniunilor;
e) dovada reprezentativitatii partilor participante la negocieri;
f) dovada convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe
la negociere;
g) alte detalii privind negocierea.
(6) Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere
reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost
declansate.
(7) La fiecare sedinta de negociere se vor incheia proceseverbale
semnate de reprezentantii mandatati ai partilor in care
se va consemna continutul negocierilor.
Art. 131
(1) La negocierea clauzelor si la incheierea
contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
(2) Este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub
orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea,
modificarea si incetarea contractelor colective de munca.
Art. 132
(1) Clauzele contractelor colective de munca pot
stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile
prevazute de lege.
(2) La incheierea contractelor colective de munca,
prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un
caracter minimal.
(3) Contractele colective de munca nu pot contine clauze
care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin
contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.
(4) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze
care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite
prin contractele colective de munca aplicabile.
Capitolul II - Efectele contractelor colective de munca
Art. 133
(1) Clauzele contractelor colective de munca
produc efecte dupa cum urmeaza:
a) pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor
colective de munca incheiate la acest nivel;
b) pentru toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din
grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de
munca;
c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de
activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca
si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale
contractului.
(2) La fiecare dintre nivelurile prevazute la alin. (1) se incheie
si se inregistreaza un singur contract colectiv de munca.
(3) In contractele colective de munca la orice nivel clauzele
aplicabile angajatilor incadrati cu contract individual de munca
in sectorul bugetar vor respecta in mod obligatoriu prevederile
art. 138.
Capitolul III - Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva
Art. 134
Partile contractului colectiv de munca sunt
angajatorii si angajatii, reprezentati la negocieri dupa cum
urmeaza:
A. din partea angajatorilor:
a) la nivel de unitate, de catre organul de conducere al
acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de functionare,
dupa caz;
b) la nivel de grup de unitati, de catre angajatori care au
acelasi obiect principal de activitate, conform codului CAEN,
constituiti voluntar sau conform legii;
c) la nivel de sector de activitate, de catre organizatiile
patronale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei
legi;
B. din partea angajatilor:
a) la nivel de unitate, de catre sindicatul legal constituit si
reprezentativ potrivit prezentei legi sau de catre reprezentantii
angajatilor, dupa caz;
b) la nivelul grupurilor de unitati, de catre organizatiile
sindicale legal constituite si reprezentative la nivelul unitatilor
membre ale grupului;
c) la nivel de sector de activitate, de catre organizatiile
sindicale legal constituite si reprezentative potrivit prezentei legi.
Art. 135
(1) In unitatile in care nu exista sindicate
reprezentative negocierea contractului colectiv de munca se
face dupa cum urmeaza:
a) daca exista un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat
la o federatie sindicala reprezentativa in sectorul de activitate
din care face parte unitatea, negocierea se face de catre
reprezentantii federatiei sindicale, la solicitarea si in baza
mandatului sindicatului, impreuna cu reprezentantii alesi ai
angajatilor;
b) daca exista un sindicat neafiliat la o federatie sindicala
reprezentativa in sectorul de activitate din care face parte
unitatea sau nu exista niciun sindicat, negocierea se face numai
de catre reprezentantii angajatilor.
(2) In cazul in care la nivelul grupului de unitati nu exista
organizatii sindicale reprezentative care sa reprezinte cel putin
jumatate din numarul total de angajati ai grupului de unitati, la
negocierea contractului colectiv de munca salariatii sunt
reprezentati dupa cum urmeaza:
a) de catre reprezentantii mandatati de organizatiile sindicale
reprezentative din cadrul fiecarei unitati care au decis
constituirea grupului;
b) pentru unitatile membre ale grupului in care nu exista
sindicate reprezentative, dar exista sindicate afiliate la federatii
sindicale reprezentative in sectorul de activitate in care s-a
constituit grupul, angajatii sunt reprezentati de catre federatiile
sindicale respective, in baza solicitarii si mandatului sindicatelor,
si de reprezentantii angajatilor din respectivele unitati.
(3) Federatiile sindicale reprezentative la nivelul sectoarelor
de activitate conform prezentei legi pot participa la negocierea
contractelor colective de munca la nivel de grupuri de unitati in
care au sindicate afiliate, la solicitarea si in baza mandatului din
partea acestora.
(4) Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national
conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor
colective de munca la nivelul sectoarelor de activitate in care au
federatii membre, la solicitarea si in baza mandatului din partea
acestora.
Art. 136
(1) Contractele colective de munca, incheiate la
orice nivel, nu pot fi semnate decat de reprezentatii mandatati in
acest sens ai partilor care au negociat.
(2) Anterior incheierii si semnarii contractelor colective de
munca la nivel de sector de activitate, angajatorii membri ai
organizatiilor patronale reprezentative la nivel de sector de
activitate, precum si organizatiile sindicale membre ale
confederatiilor sindicale participante la negocieri isi vor
imputernici reprezentantii sa negocieze prin mandat special.
Capitolul IV - Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva in sectorul bugetar
Art. 137
In sectorul bugetar, partile contractului colectiv de
munca sunt angajatorii si angajatii, reprezentati dupa cum
urmeaza:
A. din partea angajatorilor:
a) la nivel de unitate, de catre conducatorul institutiei
bugetare sau de catre persoana mandatata in cest scop;
b) la nivel de grup de unitati, de catre reprezentantul legal al
ordonatorilor principali de credite;
c) la nivel de sector de activitate, de catre reprezentantul
legal al autoritatii publice centrale competente;
B. din partea angajatilor, la nivel de unitate, grup de unitati
sau sector de activitate, de organizatiile sindicale legal
constituite si reprezentative conform prevederilor prezentei legi,
in caz contrar aplicandu-se prevederile art. 135.
Art. 138
(1) Prin contractele/acordurile colective de
munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau
incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele
decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria
respectiva de personal.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3)
contractele colective de munca in sectorul bugetar se
negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de
venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in
conditiile stabilite prin acestea.
(3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin
lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor
si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul
in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre
limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se
determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele
legale.
(4) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca
incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1)—(3) sunt lovite de
nulitate.
(5) Raspunderea pentru incheierea contractelor colective de
munca cu nerespectarea prevederilor alin. (1)—(3) revine
angajatorului.
Art. 139
Negocierea acordurilor colective pentru
functionarii publici se face in conformitate cu dispozitiile legale
in materie.
Capitolul V - Incheierea contractelor colective de munca
Art. 140
(1) In scopul asigurarii participarii la negocierea
contractelor colective de munca la nivel de sector de activitate,
grup de unitati si unitati, angajatorii sau organizatiile patronale
vor transmite tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul
colectiv de munca anuntul privind intentia de incepere a
negocierilor colective. In cazul in care angajatorul sau
organizatia patronala nu a initiat negocierile in conformitate cu
prevederile art. 129 alin. (3), organizatia sindicala sau
reprezentantii angajatilor, dupa caz, care initiaza negocierile
conform art. 129 alin. (5) vor transmite tuturor partilor
indreptatite sa participe la negociere anuntul privind intentia de
incepere a negocierilor colective.
(2) Neinvitarea la negocieri a tuturor partilor indreptatite sa
negocieze contractul colectiv de munca constituie motiv de
neinregistrare a contractului colectiv de munca negociat.
(3) Anuntul prevazut la alin. (1) va fi transmis in forma scrisa
tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de
munca, cu cel putin 15 zile inainte de data inceperii negocierilor.
Acestea vor confirma in scris primirea respectivului anunt si
acceptarea sau refuzul participarii la negociere. Lipsa unui
raspuns scris, coroborata cu prezentarea dovezii de invitare la
negocieri, va fi interpretata ca refuz de participare la negocieri.
Art. 141
(1) Contractul colectiv de munca se incheie pe o
perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni si
mai mare de 24 luni.
(2) Partile pot hotari prelungirea aplicarii contractului colectiv
de munca, in conditiile stabilite de prezenta lege, o singura
data, cu cel mult 12 luni.
(3) In cazul in care intr-o unitate nu exista un contract colectiv
de munca, partile pot conveni negocierea acestuia in orice
moment.
Art. 142
(1) Clauzele cuprinse in contractele colective de
munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor art. 132
sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre
instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate,
fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
(3) In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta
judecatoreasca, partile pot conveni renegocierea acestora.
(4) Pana la renegocierea clauzelor a caror nulitate a fost
constatata, acestea sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile
angajatilor, cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca
aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz.
Art. 143
(1) Contractele colective de munca si actele
aditionale la acestea se incheie in forma scrisa si se
inregistreaza prin grija partilor, dupa cum urmeaza:
a) contractul colectiv de munca la nivel de unitate, la
inspectoratul teritorial de munca;
b) contractele colective de munca incheiate la nivelul
grupurilor de unitati si al sectoarelor de activitate, la Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Dosarul intocmit in vederea inregistrarii va cuprinde:
a) contractul colectiv de munca, in original, redactat in atatea
exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul pentru depozitar,
semnate de catre parti;
b) dovada convocarii partilor indreptatite sa participe la
negociere;
c) imputernicirile scrise pentru reprezentantii desemnati in
vederea negocierii si semnarii contractului colectiv de munca;
d) dovezile de reprezentativitate ale partilor. In cazul grupului
de unitati constituit numai pentru negocierea unui contract
colectiv de munca la acest nivel, dovezile de reprezentativitate
pot fi cele ale membrilor partii sindicale, conform art. 134 lit. B
si art. 135 alin. (2), partea patronala facand dovada constituirii
grupului de unitati, conform prevederilor art. 128 alin. (3), in
vederea negocierii;
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate in atatea
exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul pentru depozitar,
continand pozitia partilor;
f) pentru contractele colective de munca incheiate la nivel de
sector de activitate, mandatele speciale prevazute la art. 136
alin. (2).
(3) In cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de
activitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat la nivelul
respectiv numai in situatia in care numarul de angajati din
unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare este mai
mare decat jumatate din numarul total al angajatilor din sectorul
de activitate. In caz contrar, contractul va fi inregistrat drept
contract la nivel de grup de unitati.
(4) Pentru contractele la nivel de sector de activitate sau grup
de unitati, dosarul prevazut la alin. (2) va cuprinde suplimentar
si lista unitatilor carora li se aplica contractul in conformitate cu
mandatele speciale prevazute la art. 136 alin. (2).
(5) In cazul in care este indeplinita conditia prevazuta la
alin. (3), aplicarea contractului colectiv de munca inregistrat la
nivelul unui sector de activitate va fi extinsa la nivelul tuturor
unitatilor din sector, prin ordin al ministrului muncii, familiei si
protectiei sociale, cu aprobarea Consiliului National Tripartit, in
baza unei cereri adresate acestuia de catre semnatarii
contractului colectiv de munca la nivel sectorial.
Art. 144
(1) Contractele colective de munca se aplica de
la data inregistrarii lor la autoritatea competenta sau de la o data
ulterioara, potrivit conventiei partilor.
(2) Contractele colective de munca la nivel de sectoare de
activitate si grupuri de unitati, precum si actele aditionale la
acestea vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
a V-a, prin grija partilor semnatare.
Art. 145
(1) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale sau, dupa caz, inspectoratele teritoriale de munca vor
proceda la inregistrarea contractelor colective de munca dupa
verificarea indeplinirii conditiilor procedurale prevazute de
prezenta lege. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite,
contractele colective de munca vor fi restituite semnatarilor
pentru indeplinirea conditiilor legale.
(2) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va publica
pe pagina de internet contractele colective la nivel de sector de
activitate si grup de unitati.
Art. 146
(1) Contractele colective de munca nu vor fi
inregistrate daca:
a) partile nu au depus dosarul in conformitate cu prevederile
art. 143 alin. (2);
b) nu sunt semnate de catre organizatii sindicale care
reprezinta mai mult de jumatate din totalul angajatilor din
sectorul sau grupul de unitati pentru care s-a negociat
contractul;
c) reprezentantul oricarei parti care a participat la negocieri,
nu a fost de acord cu oricare dintre clauzele contractului si acest
fapt a fost consemnat in procesul-verbal de negociere.
(2) La nivel de unitate, contractul colectiv de munca va fi
inregistrat fara semnatura tuturor partilor numai in cazul in care
partea semnatara care reprezinta angajatii acopera mai mult de
jumatate din totalul angajatilor.
Art. 147
Impotriva refuzului inregistrarii contractelor
colective de munca partile interesate se pot adresa instantelor
judecatoresti in conditiile Legii contenciosului administrativ
nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul VI - Executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca
Art. 148
(1) Executarea contractului colectiv de munca
este obligatorie pentru parti.
(2) Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv
de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de
aceasta.
Art. 149
Clauzele contractului colectiv de munca pot fi
modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de
cate ori toate partile indreptatite sa negocieze contractul colectiv
de munca convin acest lucru.
Art. 150
(1) Modificarile aduse contractului colectiv de
munca se consemneaza intr-un act aditional semnat de toate
partile care au incheiat contractul.
(2) Actul aditional se transmite in scris organului la care a
fost inregistrat contractul colectiv de munca si tuturor partilor
semnatare si produce efecte de la data inregistrarii acestuia in
conditiile prezentei legi sau de la o data ulterioara, potrivit
conventiei partilor.
Art. 151
Contractul colectiv de munca inceteaza:
a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru
care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii
acestuia, in conditiile legii;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.
Art. 152
(1) Contractul colectiv de munca nu poate fi
denuntat unilateral.
(2) Litigiile in legatura cu executarea, modificarea sau
incetarea contractului colectiv de munca se solutioneaza de
catre instantele judecatoresti competente.
Art. 153
Conform principiului recunoasterii reciproce orice
organizatie sindicala legal constituita poate incheia cu un
angajator sau cu o organizatie patronala orice alte tipuri de
acorduri, conventii sau intelegeri, in forma scrisa, care
reprezinta legea partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile
numai membrilor organizatiilor semnatare.
Titlul VIII - Reglementarea modalitatilor de solutionare a conflictelor de munca
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 154
(1) Raporturile de munca stabilite intre angajatori
si angajatii acestora se desfasoara cu respectarea prevederilor
legale, precum si in conditiile negociate prin contractele
colective si individuale de munca.
(2) Incalcarea cu vinovatie de catre una dintre parti a
obligatiilor care ii revin potrivit alin. (1) atrage raspunderea
acesteia.
Art. 155
Conflictele de munca se solutioneaza potrivit
prevederilor prezentei legi.
Capitolul II - Conflicte colective de munca
Art. 156
Dreptul angajatilor de a declansa conflicte
colective de munca in legatura cu inceperea, desfasurarea si
incheierea negocierilor contractelor colective de munca este
garantat de lege.
Art. 157
Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de
munca revendicarile angajatilor pentru a caror rezolvare este
necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ.
Art. 158
Conflictele colective de munca pot avea loc
pentru apararea intereselor colective cu caracter economic,
profesional sau social, in conformitate cu prevederile art. 156.
Art. 159
(1) In conflictele colective de munca la nivel de
unitate angajatii sunt reprezentati de sindicatele reprezentative
din unitate, potrivit legii.
(2) La nivelul unitatilor in care nu sunt constituite sindicate
reprezentative, iar angajatii si-au ales persoanele care sa ii
reprezinte la negocieri, aceleasi persoane ii reprezinta si in
cazul conflictelor colective de munca.
Art. 160
In cazul conflictelor colective de munca angajatii
sunt reprezentati de organizatiile sindicale reprezentative sau
reprezentantii angajatilor, dupa caz, care participa la negocierile
colective ale contractului sau acordului colectiv de munca
aplicabil.
Art. 161
Conflictele colective de munca pot fi declansate
in urmatoarele situatii:
a) angajatorul sau organizatia patronala refuza sa inceapa
negocierea unui contract ori acord colectiv de munca, in
conditiile in care nu are incheiat un astfel de contract sau acord
ori cel anterior a incetat;
b) angajatorul sau organizatia patronala nu accepta
revendicarile formulate de angajati;
c) partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui
contract sau acord colectiv de munca pana la data stabilita de
comun acord pentru finalizarea negocierilor.
Art. 162
(1) In toate cazurile in care exista premisele
declansarii unui conflict colectiv de munca, organizatiile
sindicale reprezentative sau reprezentantii angajatilor, dupa caz,
vor sesiza in scris angajatorul, respectiv organizatia patronala
despre aceasta situatie, precizand revendicarile angajatilor,
motivarea acestora, precum si propunerile de solutionare.
Angajatorul este obligat sa primeasca si sa inregistreze
sesizarea astfel formulata.
(2) Cerinta prevazuta la alin. (1) se considera indeplinita si in
cazul in care revendicarile, motivarea si propunerile de
solutionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de
catre reprezentantii alesi ai angajatilor cu ocazia intalnirii cu
reprezentantii angajatorului ori ai organizatiei patronale, daca
discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.
(3) Angajatorul sau organizatia patronala are obligatia de a
raspunde in scris sindicatelor sau, in lipsa acestora,
reprezentantilor angajatilor, in termen de doua zile lucratoare de
la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru
fiecare dintre revendicarile formulate.
Art. 163
In situatia in care angajatorul ori organizatia
patronala nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi
a raspuns, sindicatele ori reprezentantii salariatilor, dupa caz,
nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul
colectiv de munca se poate declansa.
Art. 164
Pe durata valabilitatii unui contract sau acord
colectiv de munca angajatii nu pot declansa conflictul colectiv
de munca.
Art. 165
Conflictul colectiv de munca se declanseaza
numai dupa inregistrarea prealabila a acestuia, dupa cum
urmeaza:
a) la nivel de unitate, organizatia sindicala reprezentativa sau
reprezentantii angajatilor, dupa caz, notifica angajatorului
declansarea conflictului colectiv de munca si sesizeaza in scris
inspectoratul teritorial de munca din judetul in care isi
desfasoara activitatea angajatii unitatii care au declansat
conflictul, in vederea concilierii;
b) la nivel de grup de unitati, organizatiile sindicale
reprezentative vor notifica fiecarei unitati membre a grupului de
unitati, precum si organizatiei patronale constituite la nivelul
grupului declansarea conflictului colectiv de munca si sesizeaza
in scris Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in
vederea concilierii;
c) la nivelul sectorului de activitate, organizatiile sindicale
reprezentative vor notifica fiecarei unitati in care au membri
organizatii sindicale reprezentative, precum si organizatiilor
patronale corespondente declansarea conflictului colectiv de
munca si vor sesiza in scris Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, in vederea concilierii.
Capitolul III - Concilierea conflictelor colective de munca
Art. 166
In toate cazurile, sesizarea pentru concilierea
conflictului colectiv de munca se formuleaza in scris si va
cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele mentiuni:
a) angajatorul sau organizatia patronala, cu indicarea
sediului si datelor de contact ale acestuia/acesteia;
b) obiectul conflictului colectiv de munca si motivarea
acestuia;
c) dovada indeplinirii cerintelor prevazute la art. 161—163;
d) desemnarea nominala a persoanelor delegate sa
reprezinte la conciliere organizatia sindicala reprezentativa sau,
dupa caz, reprezentantii angajatilor.
Art. 167
Concilierea, medierea si arbitrarea conflictelor
colective de munca se fac numai intre partile aflate in conflict.
Art. 168
(1) Procedura de conciliere este obligatorie.
(2) In termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea sesizarii,
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in cazul
conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati sau la
nivel sectorial, respectiv inspectoratul teritorial de munca, in
cazul conflictelor colective de munca la nivel de unitate,
desemneaza delegatul sau pentru participarea la concilierea
conflictului colectiv de munca si comunica datele persoanei
desemnate atat organizatiei sindicale ori reprezentantilor
angajatilor, cat si angajatorului sau organizatiei patronale.
(3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, respectiv
inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, convoaca partile la
procedura de conciliere intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile
lucratoare de la data desemnarii delegatului.
Art. 169
(1) Pentru sustinerea intereselor lor la conciliere,
sindicatele reprezentative sau, dupa caz, reprezentantii
angajatilor desemneaza o delegatie formata din 2—5 persoane,
care va fi imputernicita in scris sa participe la concilierea
organizata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
sau de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz. Din delegatia
sindicala pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau ai
confederatiei sindicale la care organizatia sindicala este afiliata.
(2) Poate fi aleasa ca delegat al sindicatelor reprezentative
sau, dupa caz, al reprezentantilor angajatilor orice persoana
care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate deplina de exercitiu;
b) este angajat al unitatii sau reprezinta federatia ori
confederatia sindicala reprezentativa la care organizatia
sindicala care a declansat conflictul de munca este afiliata.
Art. 170
Pentru sustinerea intereselor sale la conciliere,
angajatorul sau organizatia patronala desemneaza printr-o
imputernicire scrisa o delegatie compusa din 2—5 persoane
care sa participe la conciliere.
Art. 171
(1) La data fixata pentru conciliere, delegatul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau al
inspectoratului teritorial de munca, dupa caz, verifica
imputernicirile delegatilor partilor si staruie ca acestia sa
actioneze pentru a se realiza concilierea.
(2) Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se
consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de catre parti si de
delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau
al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz.
(3) Procesul-verbal se intocmeste in original, cate unul
pentru fiecare parte participanta la conciliere si unul pentru
delegatul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau
al inspectoratului teritorial de munca, dupa caz.
Art. 172
In cazul in care in urma dezbaterilor se ajunge
la un acord cu privire la solutionarea revendicarilor formulate,
conflictul colectiv de munca se considera incheiat.
Art. 173
In situatiile in care acordul cu privire la
solutionarea conflictului colectiv de munca este numai partial,
in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora
s-a realizat acordul si cele ramase nesolutionate, impreuna cu
punctele de vedere ale fiecarei parti referitoare la acestea din
urma.
Art. 174
Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta
angajatilor de catre cei care au facut sesizarea pentru
efectuarea concilierii.
Capitolul IV - Medierea si arbitrajul
Art. 175
In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu
celeritate a conflictelor colective de munca se infiinteaza Oficiul
de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe
langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Art. 176
(1) Modalitatea de infiintare, organizare si
functionare a Oficiului de Mediere si Arbitraj al Conflictelor
Colective de Munca va fi reglementata prin hotarare a
Guvernului, ce va fi adoptata in cel mult 90 de zile de la intrarea
in vigoare a prezentei legi.
(2) In cadrul Oficiului de Mediere si Arbitraj al Conflictelor
Colective de Munca vor fi constituite corpul de mediatori si
corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca.
Art. 177
Componenta si criteriile de accedere in corpul
de mediatori si corpul de arbitri ai conflictelor colective de
munca, competenta, atributiile, precum si procedurile de
mediere si arbitraj se stabilesc prin Regulamentul de mediere si
arbitraj, elaborat de Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor
Colective de Munca de pe langa Ministerul Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, aprobat prin ordin comun al ministrului
muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului justitiei, care
se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 178
(1) In cazul in care conflictul colectiv de munca
nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, respectiv de
inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, partile pot hotari,
prin consens, initierea procedurii de mediere, in conditiile
prezentei legi.
(2) Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt
aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006
privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Art. 179
(1) Pe intreaga durata a unui conflict colectiv de
munca, partile aflate in conflict pot hotari prin consens ca
revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului Oficiului de
Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe
langa Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Hotararile arbitrale pronuntate de Oficiul de Mediere si
Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca de pe langa Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sunt obligatorii pentru parti,
completeaza contractele colective de munca si devin executorii
din momentul pronuntarii lor.
Art. 180
Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de
munca este obligatorie/obligatoriu daca partile, de comun acord,
au decis acest lucru inainte de declansarea grevei ori pe
parcursul acesteia.
Capitolul V - Greva
Art. 181
Prin greva se intelege orice forma de incetare
colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate.
Art. 182
Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil,
au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv
de munca prin procedurile obligatorii prevazute de prezenta
lege, numai dupa desfasurarea grevei de avertisment si daca
momentul declansarii acesteia a fost adus la cunostinta
angajatorilor de catre organizatori cu cel putin doua zile
lucratoare inainte.
Art. 183
(1) Hotararea de a declara greva se ia de catre
organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul
colectiv de munca, cu acordul scris a cel putin jumatate din
numarul membrilor sindicatelor respective.
(2) Pentru angajatii unitatilor in care nu sunt organizate
sindicate reprezentative, hotararea de declarare a grevei se ia
de catre reprezentantii angajatilor, cu acordul scris a cel putin
unei patrimi din numarul angajatilor unitatii sau, dupa caz, ai
subunitatii ori compartimentului.
(3) Hotararea de a declara greva, cu dovada indeplinirii
conditiilor prevazute la alin. (1), se comunica in scris
angajatorului, in termenul prevazut la art. 182.
Art. 184
Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate si
propriu-zise.
Art. 185
Greva de avertisment nu poate avea o durata
mai mare de doua ore, daca se face cu incetarea lucrului, si
trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin doua zile
lucratoare greva propriu-zisa.
Art. 186
(1) Greva de solidaritate poate fi declarata in
vederea sustinerii revendicarilor formulate de angajatii din alte
unitati apartinand aceluiasi grup de unitati sau sector de
activitate.
(2) Hotararea de a declara greva de solidaritate poate fi
luata, cu respectarea prevederilor art. 183 alin. (1), de catre
organizatiile sindicale reprezentative afiliate la aceeasi federatie
sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul
organizator. In cazul grevelor de solidaritate, prevederile art. 183
alin. (2) nu se aplica.
(3) Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de
o zi lucratoare si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu
cel putin doua zile lucratoare inainte de data incetarii lucrului.
Art. 187
(1) Grevele sunt organizate de sindicatul
reprezentativ sau, dupa caz, de reprezentantii angajatilor, care
vor stabili si durata acestora, cu respectarea prevederilor
art. 186.
(2) Sindicatul reprezentativ ori, dupa caz, reprezentantii alesi
ai angajatilor ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in
relatiile cu angajatorii, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in
cazurile in care se solicita suspendarea sau incetarea grevei.
Art. 188
Pe durata in care revendicarile formulate de
angajati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot
declansa greva sau, daca greva este declansata, aceasta se
suspenda in conditiile art. 197 alin. (3).
Art. 189
In situatia in care, dupa declansarea grevei, mai
mult de jumatate din numarul angajatilor care au hotarat
declararea grevei renunta in scris la greva, aceasta inceteaza.
Art. 190
(1) Greva poate fi declarata numai pentru
interese cu caracter profesional, economic si social ale
angajatilor.
(2) Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.
Art. 191
(1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu
poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa
participe.
(2) Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta
activitatea si angajatii unor subunitati sau compartimente care
nu au participat initial la declansarea conflictului colectiv de
munca.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), revendicarile sunt cele
formulate la declansarea conflictului colectiv de munca.
Art. 192
(1) Angajatii care nu participa la greva isi vor
continua activitatea.
(2) Angajatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice
actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre
cei care nu participa la greva.
Art. 193
(1) Organizatorii grevei au obligatia ca pe durata
acesteia sa protejeze bunurile unitatii si, impreuna cu
conducerea unitatii, sa asigure functionarea continua a utilajelor
si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru
viata sau pentru sanatatea oamenilor.
(2) Pentru pagubele materiale provocate de catre participantii
la greva, angajatorul se poate adresa instantei competente
pentru despagubiri.
Art. 194
(1) Pe durata grevei conducerea unitatii nu poate
fi impiedicata sa isi desfasoare activitatea de catre angajatii
aflati in greva sau de organizatorii acesteia.
(2) Conducerea unitatii nu poate incadra alti angajati care sa
ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.
Art. 195
(1) Pe toata durata participarii la greva contractul
individual de munca sau raportul de serviciu, dupa caz, al
angajatului se suspenda de drept. Pe perioada suspendarii se
mentin doar drepturile de asigurari de sanatate.
(2) In orice moment al grevei oricare parte poate solicita
participarea unui reprezentant al inspectoratului teritorial de
munca pentru constatarea eventualelor contraventii.
Art. 196
(1) Participarea la greva sau organizarea
acesteia, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, nu
reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale angajatilor si
nu atrage posibilitatea sanctionarii in niciun fel a acestora.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca greva este
declarata ilegala, potrivit art. 200 alin. (1) lit. b).
Art. 197
(1) In timpul grevei organizatorii acesteia
continua negocierile cu conducerea unitatii, in vederea
solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului
colectiv de munca.
(2) In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii
ajung la un acord, conflictul colectiv de munca este inchis si
greva inceteaza.
(3) Pe perioada negocierilor, organizatorii grevei pot conveni
cu angajatorul suspendarea temporara a grevei. Daca
negocierile esueaza, greva va fi reluata, fara a mai fi necesara
parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevazute de
lege.
(4) Exceptand situatia prevazuta la alin. (3), organizatorii
grevei nu pot amana declansarea grevei la o alta data decat cea
anuntata sau sa o suspende pe o anumita perioada decat
reluand toata procedura de declansare a conflictelor colective
de munca.
(5) Refuzul organizatorilor grevei de a indeplini obligatia
prevazuta la alin. (1) atrage raspunderea juridica a acestora
pentru pagubele cauzate unitatii.
Art. 198
Daca angajatorul apreciaza ca greva a fost
declarata sau se deruleaza cu nerespectarea legii, acesta se va
putea adresa tribunalului in a carui circumscriptie se afla
unitatea in care s-a declarat greva cu o cerere prin care se
solicita instantei incetarea grevei.
Art. 199
Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea
cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de doua
zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea
partilor.
Art. 200
(1) Tribunalul examineaza cererea prin care se
solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o hotarare prin
care, dupa caz:
a) respinge cererea angajatorului;
b) admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei
ca fiind ilegala.
(2) Hotararile pronuntate de tribunal sunt definitive.
Art. 201
(1) Tribunalul si curtea de apel solutioneaza
cererea sau, dupa caz, recursul, potrivit procedurii prevazute
pentru solutionarea conflictelor colective de munca.
(2) In cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala,
instanta, la cererea celor interesati, poate obliga organizatorii
grevei si angajatii participanti la greva ilegala la plata
despagubirilor.
Art. 202
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii,
personalul militar si personalul cu statut special din cadrul
Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Administratiei si
Internelor, al Ministerului Justitiei si din institutiile si structurile
din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al
Administratiei Nationale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman
de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului
de Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele
armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte
categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui
drept prin lege.
Art. 203
Personalul din transporturile aeriene, navale,
terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul
plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia.
Art. 204
Personalul imbarcat pe navele marinei
comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai
cu respectarea normelor stabilite prin conventiile internationale
ratificate de statul roman, in conditiile art. 203.
Art. 205
In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de
telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in
transporturile pe caile ferate, in unitatile care asigura transportul
in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea
populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, greva este
permisa cu conditia ca organizatorii grevei sa asigure serviciile,
dar nu mai putin de o treime din activitatea normala.
Art. 206
Angajatii din unitatile sistemului energetic
national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din
unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii
a cel putin unei treimi din activitate, astfel incat sa nu puna in
pericol viata si sanatatea oamenilor si sa asigure functionarea
instalatiilor in deplina siguranta.
Art. 207
Functionarii publici declanseaza conflictul
colectiv de munca conform procedurii prevazute in prezenta
lege.
Capitolul VI - Conflictele individuale de munca
Art. 208
Conflictele individuale de munca se solutioneaza
de catre instantele judecatoresti.
Art. 209
Instantele judecatoresti competente sa judece
cereri referitoare la solutionarea conflictelor individuale de
munca se stabilesc prin lege.
Art. 210
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor
individuale de munca se adreseaza instantei judecatoresti
competente in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau locul
de munca reclamantul.
Art. 211
Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi
au fost incalcate dupa cum urmeaza:
a) masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare
sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv
angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate
in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel
interesat a luat cunostinta de masura dispusa;
b) constatarea nulitatii unui contract individual de munca
poate fi ceruta de parti pe intreaga perioada in care contractul
respectiv se aplica;
c) plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea
unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi
cerute in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Art. 212
(1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor
individuale de munca vor fi judecate cu celeritate.
(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.
Art. 213
Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost
inmanata cel putin cu 5 zile inaintea judecarii.
Art. 214
Hotararile instantei de fond sunt definitive.
Art. 215
Termenul de recurs este de 10 zile de la data
comunicarii hotararii.
Art. 216
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura
de solutionare a conflictelor individuale de munca se
completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de
procedura civila.
Titlul IX - Sanctiuni
Art. 217
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se
sanctioneaza astfel:
a) incalcarea prevederilor prevazute la art. 7 alin. (2), cu
amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei;
b) refuzul angajatorului de a incepe negocierea contractului
colectiv de munca, cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 10.000 lei;
c) nedepunerea spre publicare de catre partile semnatare a
contractului colectiv de munca la nivel de grup de unitati sau
sector de activitate, cu amenda de 3.000 lei. Responsabilitatea
revine solidar partilor;
d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 162 alin. (1), cu
amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei;
e) nerespectarea prevederii prevazute la art. 194 alin. (1), cu
amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;
f) impiedicarea in orice mod a accesului inspectorului de
munca pentru constatarea eventualelor contraventii, conform
art. 195, de catre oricare dintre partile aflate in conflict, cu
amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac
de catre Inspectia Muncii.
(3) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile
dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 218
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 20.000 lei
la 50.000 lei fapta persoanei care, prin amenintari ori prin
violente, impiedica ori obliga un angajat sau un grup de angajati
sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei.
(2) Conditionarea sau constrangerea, in orice mod, avand
ca scop limitarea exercitarii atributiilor functiei membrilor alesi
in organele de conducere ale organizatiilor sindicale constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amenda.
(3) Actiunea penala este pusa in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, in conformitate cu dispozitiile
Codului de procedura penala, cu exceptia infractiunii prevazute
la alin. (1).
(4) Declararea grevei de catre organizatori cu incalcarea
conditiilor prevazute la art. 191 alin. (1) ori la art. 202—205
constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna
la un an sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune
mai grava.
Titlul X - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 219
(1) Hotararile judecatoresti de dobandire a
personalitatii juridice de catre organizatiile sindicale sau
patronale obtinute pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi
raman valabile.
(2) Federatiile sindicale care si-au dobandit personalitatea
juridica la tribunalele judetene au obligatia ca in termen de 90 de
zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi sa solicite
transcrierea in Registrul special al federatiilor si confederatiilor
sindicale al Tribunalului Municipiului Bucuresti.
(3) Cererea de transcriere prevazuta la alin. (2) va fi insotita
de doua copii ale hotararii definitive si irevocabile de dobandire
a personalitatii juridice de catre federatia sindicala si ale ultimei
hotarari judecatoresti de modificare a statutului, dupa caz.
(4) In termen de 30 de zile de la depunerea cererii, Tribunalul
Municipiului Bucuresti va solicita tribunalului judetean dosarul
de dobandire a personalitatii juridice de catre federatia sindicala
petenta.
Art. 220
Modelul, modul de completare si operare a
registrelor speciale ale sindicatelor, respectiv ale organizatiilor
patronale prevazute la art. 17 alin. (1) si, respectiv, la art. 59
alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al
ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, in termen de
90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dupa
consultarea partenerilor sociali.
Art. 221
(1) Indeplinirea conditiilor de reprezentativitate se
constata prin hotarare judecatoreasca.
(2) Verificarea mentinerii conditiilor de reprezentativitate se
face din 4 in 4 ani.
(3) Hotararile judecatoresti prin care se constata indeplinirea
conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor patronale si
sindicale conform prezentei legi se comunica Ministerului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care va tine evidenta
acestora.
Art. 222
(1) Reprezentativitatea organizatiilor patronale
sau sindicale poate fi contestata in instanta de catre organizatiile
patronale ori sindicale corespondente la nivel national, de sector
de activitate, grup de unitati sau de unitati, in conditiile in care
nu mai sunt indeplinite unul ori mai multe dintre criteriile
prevazute de art. 51 alin. (1) lit. A—C, respectiv de art. 72
alin. (1) lit. A si B, pe baza carora a fost obtinuta
reprezentativitatea in cauza.
(2) Contestatia se depune la instanta judecatoreasca care a
acordat reprezentativitatea.
(3) In cazul in care o organizatie patronala sau sindicala
semnatara a unui contract colectiv de munca isi pierde calitatea
de organizatie reprezentativa, orice parte interesata indreptatita
sa negocieze respectivul contract colectiv de munca are dreptul
sa solicite renegocierea contractului colectiv de munca in cauza,
anterior termenului de expirare a acestuia. Daca nu se solicita
renegocierea, contractul colectiv de munca respectiv ramane in
vigoare pana la expirarea termenului pentru care a fost incheiat.
(4) In cazul in care pe parcursul derularii unui contract
colectiv de munca angajatorul isi modifica obiectul principal de
activitate, ii vor fi aplicabile prevederile contractului colectiv de
munca incheiat la nivelul sectorului de activitate in care se
incadreaza noul obiect principal de activitate.
Art. 223
Reprezentativitatea organizatiilor patronale si
sindicale constatata pana la data intrarii in vigoare a prezentei
legi produce efecte dupa data intrarii in vigoare a acesteia numai
in conditiile in care intruneste criteriile de reprezentativitate
prevazute de prezenta lege.
Art. 224
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se
abroga:
a) Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, cu
modificarile ulterioare;
b) Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de
munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificarile si completarile
ulterioare, cu exceptia art. 26—39, care se abroga de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului
comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al
ministrului justitiei prevazut la art. 177;
c) Legea patronatelor nr. 356/2001, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 12 iulie 2001, cu
modificarile ulterioare;
d) Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din
19 mai 1998, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) Legea nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea
Consiliului Economic si Social, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997, cu modificarile si
completarile ulterioare;
f) Hotararea Guvernului nr. 369/2009 privind
constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la
nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 227
din 7 aprilie 2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata in temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, in urma angajarii
raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna din data de 18 aprilie 2011.
Anexa nr. 1 - Lista cuprinzand ministerele si alte institutii publice in cadrul carora se vor organiza comisii de dialog social
1. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
2. Ministerul Administratiei si Internelor
3. Ministerul Finantelor Publice
4. Ministerul Justitiei
5. Ministerul Apararii Nationale
6. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
7. Ministerul Mediului si Padurilor
8. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
9. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
10. Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
11. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
12. Ministerul Culturii si Patrimoniului National
13. Ministerul Sanatatii
14. Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale
15. Ministerul Afacerilor Externe
16. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
17. Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea
Achizitiilor Publice
Anexa nr. 2
— model —
Institutia publica care raporteaza
Raport privind activitatea comisiei de dialog social pe luna ...........
Nr. Data sedintei comisiei de Ordinea de zi Rezumatul concluziilor sau al eventualelor rezolutii
crt. dialog social Punct propus Initiator
Anexa nr. 3 - Regulament-Cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale
I. Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei
publice centrale fac parte:
1. reprezentanti ai ministerelor — secretarii de stat, precum
si conducatorii institutiilor publice, autoritati si agentii aflate in
coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiti prin ordin al
ministrului;
2. reprezentanti ai partenerilor sociali — reprezentantii
confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel
national, conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive
depuse la secretariatul comisiei de dialog social. Organizatiile
sindicale si patronale membre ale comisiilor de dialog social vor
desemna cate un titular si cate un supleant pentru comisiile de
dialog social de la nivelul ministerelor si al institutiilor publice
prevazute in anexa nr. 1 la lege;
3. experti — organizatiile sindicale si patronale, in functie de
tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in
baza unui mandat acordat de confederatie;
4. invitati — la propunerea presedintelui comisiei de dialog
social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu
statut nepermanent. In cazul dezbaterii care necesita
participarea reprezentantilor altor institutii publice, autoritati si
agentii, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de
a-i invita la sedintele comisiei;
5. reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale — la lucrarile comisiilor de dialog social din ministere si
din alte institutii publice prevazute in anexa nr. 1 la lege va fi
invitat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II. Functionarea comisiilor de dialog social
1. Presedintia comisiei este asigurata de un secretar de stat
sau, in situatii speciale, cu acordul partenerilor de dialog social,
de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin
ordin al ministrului, ori, in cazul institutiilor publice prevazute in
anexa nr. 1 la lege de un reprezentant imputernicit de
conducatorul institutiei publice.
Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:
a) conduce sedintele comisiei de dialog social;
b) convoaca membrii comisiei, precum si invitatii la sedintele
acesteia;
c) asigura prezenta la lucrarile sedintelor comisiei de dialog
social a reprezentantilor altor autoritati si agentii aflate in
coordonarea sau subordonarea ministerului sau a institutiei
publice in cauza.
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre
institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele
atributii:
a) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
b) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
c) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si
transmiterea acesteia catre partenerii sociali, Ministerul Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale si Consiliul Economic si Social;
d) evidenta hotararilor judecatoresti definitive privind
reprezentativitatea partenerilor sociali, in copie legalizata.
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de
cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de
presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu
cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu
comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de
zi poate fi completata cu alte puncte, cu aprobarea plenului
comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta
extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor
probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor
parteneri sociali.
6. Sedintele comisiei de dialog social convocate pentru
dezbaterea unor acte normative se intrunesc dupa ce actul
normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului si
inainte de transmiterea proiectului spre avizare la alte ministere.
7. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea
unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara,
procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in
termen legal.
8. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social
se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror
reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care
au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de
partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte
are obligatia de a da un raspuns motivat in termen de 5 zile
lucratoare de la data sedintei comisiei.
9. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social
secretariatul acesteia intocmeste o minuta, care este difuzata
partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta
respectiva este transmisa si Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, precum si Consiliului Economic si Social.
10. Presedintele comisiei de dialog social va pune la
dispozitia partenerilor sociali informatiile disponibile necesare
formularii unui punct de vedere argumentat.
11. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la
actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate
secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa
modelul: text initial — propunere de modificare — motivare.
12. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se
pot constitui grupuri de lucru, cu participarea reprezentantilor
desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu
mandat determinat.
13. Actele normative dezbatute in cadrul comisiei de dialog
social vor fi insotite in circuitul de avizare de minuta sedintei
comisiei de dialog social, in care sunt consemnate punctele de
vedere ale partenerilor sociali referitoare la actul normativ
discutat
Anexa nr. 4 - Regulament- Cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale
I. Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei
publice locale fac parte:
1. prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti
prin ordin de catre prefect;
2. presedintele consiliului judetean sau primarul general al
capitalei, pentru municipiul Bucuresti;
3. reprezentantii partenerilor sociali — reprezentantii
confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel
national, conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive
depuse la secretariatul comisiei de dialog social constituite la
nivelul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va transmite
comisiilor de dialog social constituite la nivel judetean si al
municipiului Bucuresti lista confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, conform acestor hotarari
judecatoresti. Organizatiile sindicale si patronale reprezentative
la nivel national vor desemna cate un titular si cate un supleant
pentru comisiile de dialog social de la nivel judetean din
structurile proprii in teritoriu;
4. experti — organizatiile sindicale si patronale, in functie de
tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in
baza unui mandat;
5. invitati — la propunerea presedintelui comisiei de dialog
social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu
statut nepermanent. In cazul dezbaterii care necesita
participarea reprezentantilor altor institutii publice, presedintele
comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la sedintele
comisiei;
6. reprezentantul inspectoratului teritorial de munca — la
lucrarile comisiilor de dialog social constituite in plan teritorial
va fi invitat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II. Functionarea comisiilor de dialog social
1. Presedintia comisiei, in baza principiului copresedintiei,
este asigurata de prefect si de presedintele consiliului judetean
sau de primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti.
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre
institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele
atributii:
a) convocarea membrilor comisiei la sedintele acesteia;
b) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
c) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
d) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si
transmiterea acesteia membrilor comisiei si secretarului de stat
responsabil pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale.
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de
cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de
presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu
cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu
comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de
zi poate fi completata cu alte puncte, cu aprobarea plenului
comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta
extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor
probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor
parteneri sociali.
6. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea
unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara,
procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in
termen legal.
7. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social
se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror
reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care
au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de
partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte
are obligatia de a da un raspuns motivat, in termen de 5 zile de
la data sedintei comisiei.
8. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social
secretariatul acesteia intocmeste o minuta, care este difuzata
partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta
respectiva este transmisa si secretarului de stat responsabil
pentru dialog social din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale.
9. Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia
partenerilor sociali informatiile disponibile necesare elaborarii
unui punct de vedere argumentat.
10. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la
actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate
secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa
modelul: text initial — propunere de modificare — motivare.
11. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se
pot constitui colective de lucru, cu participarea reprezentantilor
desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu
mandat determinat.
|
