Legea 83/2014 privind inventiile de serviciu. Lege nr. 83/2014
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 471 din 26 iunie 2014
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Capitolul I - Domeniul de aplicare si definitii
Art. 1 (1) Prezenta lege se aplica inventiilor create de un
inventator individual sau de un grup de inventatori atunci cand
inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de inventatori
este salariat al unei persoane juridice:
a) de drept privat;
b) de drept public.
(2) Prezenta lege se aplica inventiilor prevazute la alin. (1), care pot
fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de utilitate inregistrat.
Art. 2 (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai
jos au urmatoarea semnificatie:
a) salariat - orice persoana fizica ce presteaza, in temeiul unui
contract individual de munca, o activitate remunerata pentru si sub
autoritatea unei persoane din cele prevazute la art. 1 alin. (1);
b) consilier in proprietate industriala al angajatorului - persoana
fizica salariata, atestata, care isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea si exercitarea
profesiei de consilier in proprietate industriala, republicata.
(2) Expresia "cercetare-dezvoltare" are intelesul prevazut la art. 2
alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea
stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
|
|
Capitolul II - Inventii de serviciu
Art. 3 (1) Inventiile de serviciu sunt inventiile prevazute la art.1,
care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale
inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul contractului individual
de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru
inventator, care prevad o misiune inventiva;
b) s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum
si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin
cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului prin folosirea
mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii
profesionale dobandite de inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala
angajatorului ori prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea
angajatorului sau puse la dispozitie de acesta.
(2) Misiunea inventiva prevazuta la alin. (l) lit. a) stabileste domeniul
tehnologic in care se incadreaza problema sau problemele tehnice pentru a
caror rezolvare inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau care
decurge din alte acte obligatorii sa aduca o contributie creativa
corespunzator atributiilor de serviciu.
Art. 4 (1) Angajatorul are competenta de a decide cu privire la
incadrarea sau nu a unei inventii realizate de catre un salariat in categoria
inventiilor de serviciu si cu privire la tipul inventiei de serviciu, in raport
de situatiile prevazute la art. 3 alin. (1).
(2) Salariatul care creeaza o inventie are obligatia sa comunice de
indata, angajatorului, prezentarea inventiei, in care sa descrie solutia
problemei rezolvate cu date suficient de clare pentru a defini inventia si
conditiile in care inventia a fost creata.
(3) In absenta unui termen mai lung prevazut in regulamentul intern
al angajatorului, in termen de 4 luni de la primirea comunicarii prevazuta
la alin. (2), angajatorul instiinteaza inventatorul salariat asupra incadrarii
inventiei in categoria inventiilor de serviciu si daca revendica dreptul
asupra acesteia.
(4) Inventatorul poate contesta modul de incadrare a inventiei sale de
catre angajator, la instanta judecatoreasca competenta, potrivit dreptului
comun, in termen de 4 luni.
Art. 5 (1) Dreptul asupra inventiilor prevazute la art. 3 alin. (1)
lit. a) apartine angajatorului.
(2) Dreptul asupra inventiilor prevazute la art. 3 alin. (l) lit. a)
apartine angajatorului, in absenta unei prevederi contractuale contrare,
daca acesta este persoana de drept public si are in obiectul de activitate
cercetarea – dezvoltarea.
(3) Dreptul asupra inventiilor prevazute la art. 3 alin. (l) lit. b)
apartine inventatorului salariat, daca angajatorul de drept privat sau de
drept public nu revendica inventia in conditiile art. 4 alin. (3).
(4) Dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se
incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute la art. 3 alin. (1) apartine
inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Legea nr. 64/1991 privind
brevetele de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.
Art. 6 Pentru inventiile de serviciu prevazute la art. 3 alin. (l) lit. b)
care au fost revendicate de catre angajator, inventatorul salariat are dreptul
la o remuneratie stabilita de catre angajator, in conditiile prevazute la
art. 7.
Art. 7 Angajatorul defineste prin prevederi specifice din
regulamentul intern criteriile de stabilire a remuneratiei. In lipsa
prevederilor specifice, angajatorul are in vedere, in functie de fiecare caz
concret, unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii:
a) efectele economice, comerciale si/sau sociale care decurg din
exploatarea inventiei de catre angajator sau de catre terti cu acordul
angajatorului;
b) masura in care angajatorul este implicat in realizarea inventiei de
serviciu, inclusiv resursele puse la dispozitie de angajator pentru realizarea
acesteia;
c) aportul creativ al inventatorului salariat, cand inventia a fost creata
de mai multi inventatori.
Art. 8 (1) In cazul in care dreptul asupra inventiei de serviciu
apartine angajatorului, acesta este indreptatit sa depuna o cerere de brevet
de inventie sau de inregistrare a unui model de utilitate in Romania si/sau
in alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romania.
(2) In aplicarea alin. (l), cererea de brevet de inventie sau de
inregistrare a modelului de utilitate este insotita de actul din care rezulta
dreptul asupra inventiei.
(3) In situatia prevazuta la art. 5 alin. (4), inventatorul salariat este
indreptatit sa solicite protectia in Romania si/sau in alte state, cu
revendicarea dreptului de prioritate din Romania.
(4) In cazurile prevazute la alin. (l) si (3), inventatorul salariat si
angajatorul au obligatia sa se informeze reciproc in scris asupra depunerii
unei cereri de brevet de inventie sau de inregistrare a unui model de
utilitate.
Art. 9 (1) Dupa depunerea cererii de protectie pentru inventia de
serviciu, angajatorul instiinteaza inventatorul salariat in legatura cu
derularea procedurilor de obtinere a protectiei.
(2) La cererea angajatorului, inventatorul salariat ii acorda acestuia
asistenta pentru obtinerea protectiei si a valorificarii inventiei.
(3) In situatia in care angajatorul nu mai doreste continuarea
procedurilor ulterioare depunerii cererii de protectie pentru inventia de
serviciu sau nu este interesat sa protejeze inventia de serviciu in anumite
state, altele decat Romania, angajatorul cedeaza salariatului dreptul la
acordarea protectiei, sub conditia ca salariatul sa acorde angajatorului o
licenta neexclusiva pentru inventia brevetata. Conditiile de acordare a
licentei neexclusive se stabilesc prin prevederi specifice ale regulamentului
intern al angajatorului. In lipsa acestor prevederi specifice, conditiile de
acordare se stabilesc prin acordul partilor. Angajatorul transmite, in timp
util si inscrisurile necesare continuarii procedurilor.
(4) La solicitarea salariatului, pentru statele in care angajatorul
comunica salariatului ca nu este interesat sa obtina drepturi de proprietate
industriala, angajatorul cedeaza salariatului dreptul de a solicita protectia
inventiei de serviciu, intr-un termen care sa ii permita sa beneficieze de
termenele de prioritate prevazute de conventiile si tratatele internationale
din domeniul proprietatii industriale, la care Romania este parte.
Art. 10 (1) Inventiile care se incadreaza in prevederile art. 3
alin. (1) pot face obiectul unui secret comercial.
(2) Inventatorul salariat are obligatia de a nu divulga sau publica
inventia care se incadreaza in prevederile art. 3 alin. (l), fara acordul scris
al angajatorului. Obligatia de a nu divulga sau publica o are si angajatorul,
precum si persoanele, altele decat inventatorul care, prin natura atributiilor
de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei.
(3) In cazul divulgarii inventiei de serviciu de catre persoanele
prevazute la alin. (2), poate fi antrenata raspunderea rezultand din
contractul individual de munca incheiat intre salariat si angajator, cand
acesta contine o clauza de confidentialitate.
(4) Cand contractul individual de munca nu contine o clauza de
confidentialitate, iar divulgarea inventiei de serviciu este facuta de catre
persoanele prevazute la alin. (2) si are drept consecinta cauzarea unui
prejudiciu, aceasta poate atrage raspunderea civila, asa cum este
reglementata de art. 1.349 alin. (l) si (2), coroborat cu art. 1.357
din Codul Civil.
Art. 11 (l) Pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai
angajatorilor - persoane de drept public, care au in obiectul de activitate
cercetarea-dezvoltarea, revendicate de catre angajator conform
prevederilor prezentei legi sau conform unui contract intre parti si
valorificate de catre angajator, salariatul inventator are dreptul la o cota
procentuala din valoarea venitului realizat de angajator, in urma aplicarii
inventiilor.
(2) Procentul prevazut la alin. (1) nu poate fi mai mic de 30%.
Art. 12 (1) Pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de
cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de
invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda
inventatorului la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inventiei
in domeniul sau de activitate didactica si de cercetare, in baza unui
contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat.
(2) Contractul prevazut la alin. (1) are o durata de valabilitate egala
cu durata desfasurarii de catre inventator a activitatilor didactice si de
cercetare.
Art. 13 Consilierul in proprietate industriala al angajatorului, care
isi desfasoara activitatea in domeniul inventiilor, acorda asistenta
inventatorului salariat, la cererea acestuia, pentru intocmirea comunicarii
prevazute la art. 4 alin. (2).
Art. 14 (1) Litigiile dintre angajatori si salariati in legatura cu
aplicarea prevederilor prezentei legi sunt de competenta instantelor
judecatoresti.
(2) Neindeplinirea obligatiilor decurgand din prezenta lege poate
atrage raspunderea civila delictuala a persoanei vinovate si/sau, daca este
cazul, raspunderea penala conform prevederilor legale incidente.
Capitolul III - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 15 Angajatorul elaboreaza si promoveaza politici si programe
in vederea sporirii capacitatii de inovare pentru o mai mare competitivitate
si creare de locuri de munca.
Art. 16 Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 541 din
8 august 2007, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolele 5 si 36 se abroga.
2. La articolul 38, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"(2) In cazul inventiilor de serviciu, titularul brevetului este obligat
sa comunice inventatorului intentia sa de renuntare la brevet; la cererea
inventatorului, titularul este obligat sa ii transmita acestuia dreptul asupra
brevetului, precum si inscrisurile in legatura cu brevetul, sub conditia ca
salariatul sa acorde angajatorului o licenta neexclusiva pentru inventia
brevetata. Conditiile de acordare a licentei neexclusive se stabilesc prin
prevederi specifice ale regulamentului intern al angajatorului. In lipsa
acestor prevederi specifice, conditiile de acordare se stabilesc prin acordul
partilor."
3. Articolul 42 se abroga.
4. La articolul 63, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 63 (1) Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular
de brevet sau cele cu privire la alte drepturi nascute din brevetul de
inventie, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului din contractele
de cesiune si licenta sunt de competenta instantelor judecatoresti."
5. Articolul 73 se abroga.
Art. 17 (1) Cererile de brevet de inventie depuse in temeiul art. 5
din Legea nr. 64/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si
cererile de model de utilitate ale inventatorilor salariati depuse la Oficiul
de Stat pentru Inventi si Marci inainte de data intrarii in vigoare a
prezentei legi si pentru care nu s-a luat o hotarare, urmeaza regimul juridic
prevazut de normele legale aplicabile la data depunerii cererii titlului de
protectie solicitat.
(2) Dispozitiile Legii nr. 64/1991, republicata, cu modificarile
ulterioare, ale Legii nr. 350/2007 privind modelele de utilitate, cu
modificarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 547/2008 pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind
brevetele de inventie, precum si ale Hotararii Guvernului nr. 1.457/2008
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 350/2007 privind
modelele de utilitate se aplica in mod corespunzator si inventiilor
reglementate de prezenta lege.
(3) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul modifica corespunzator
Hotararea Guvernului nr. 547/2008 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.
Art. 18 Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 54 din
8 august 2007, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile
dispuse prin prezenta lege, se republica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu
respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
|