|
|
|
|
Intreaba un avocat
Sitemap
|
Cursuri mediatori
|
Comunitate
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Monitorul Oficial
|
|
|
|
|
|
Raspunsuri juridice
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Traducatori
|
|
|
|
|
|
Utile
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Interactiv
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
User
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale. Lege nr. 255/2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14 august 2013
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Titlul I - DISPOZITII GENERALE
Capitolul I - Obiectul reglementarii
Art. 1
Prezenta lege are ca obiect punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, prin reglementarea situatiilor
tranzitorii rezultand din intrarea sa in vigoare, precum si prin punerea de acord a
legislatiei cu dispozitiile acesteia.
Art. 2
In cuprinsul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au
urmatorul inteles:
a) Codul de procedura penala – Legea nr. 135/2010 privind Codul de
procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din
15 iulie 2010, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege;
b) Codul de procedura penala din 1968 – Legea nr. 29/1968 privind
Codul de procedura penala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) legea veche – Codul de procedura penala din 1968, precum si orice
dispozitii cu caracter procesual penal anterioare intrarii in vigoare a prezentei legi;
d) legea noua – Codul de procedura penala si dispozitiile cu caracter
procesual penal, astfel cum au fost modificate prin Titlurile II si III;
e) Codul penal din 1968 – Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al
Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16
aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul II - Dispozitii privind situatiile tranzitorii
Art. 3
Legea noua se aplica de la data intrarii ei in vigoare tuturor
cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu exceptiile prevazute in cuprinsul
prezentei legi.
Art. 4
(1) Actele de procedura indeplinite inainte de intrarea in vigoare
a Codului de procedura penala, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data
indeplinirii lor, raman valabile, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.
(2) Nulitatea oricarui act sau oricarei lucrari efectuate inainte de intrarea
in vigoare a legii noi poate fi invocata numai in conditiile Codului de procedura
penala.
(3) In cauzele aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a legii
noi, incalcarea, in cursul urmaririi penale, a dispozitiilor legale privind prezenta
obligatorie a invinuitului sau a inculpatului ori asistarea obligatorie a acestora de
catre aparator poate fi invocata pana la inceperea dezbaterilor.
Art. 5
(1) Cauzele aflate in cursul urmaririi penale la data intrarii in
vigoare a legii noi raman in competenta organelor de urmarire penala legal
sesizate, urmand a fi solutionate potrivit acesteia, cu exceptia cauzelor de
competenta parchetelor militare si a sectiilor militare din cadrul parchetelor
competente.
(2) Sesizarea instantei in cauzele prevazute la alin. (1) se va face potrivit
normelor de competenta din legea noua.
(3) La judecarea cauzelor si la solutionarea propunerilor, contestatiilor,
plangerilor sau a oricaror alte cereri in care cercetarea penala a fost efectuata de
Directia Nationala Anticoruptie potrivit legii vechi, precum si a celor care au ramas
in competenta acesteia in conditiile alin. (1), participa procurori din cadrul
Directiei Nationale Anticoruptie.
Art. 6
(1) Cauzele aflate in curs de judecata in prima instanta la data
intrarii in vigoare a legii noi in care nu s-a inceput cercetarea judecatoreasca se
solutioneaza de catre instanta competenta conform legii noi, potrivit regulilor
prevazute de aceeasi lege.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) instanta pe rolul careia se afla cauza o
trimite judecatorului de camera preliminara, pentru a proceda potrivit art. 342-348
din Codul de procedura penala, ori, dupa caz, o declina in favoarea instantei
competente.
|
|
Art. 7
Cauzele aflate in curs de judecata in prima instanta in care s-a
inceput cercetarea judecatoreasca anterior intrarii in vigoare a legii noi raman in
competenta aceleiasi instante, judecata urmand a se desfasura potrivit legii noi.
Art. 8
Hotararile pronuntate in prima instanta dupa intrarea in vigoare
a legii noi sunt supuse cailor de atac, termenelor si conditiilor de exercitare ale
acestora, prevazute de legea noua.
Art. 9
(1) Sentintele supuse cailor de atac ordinare potrivit legii vechi,
cu privire la care termenul de declarare a caii ordinare de atac nu expirase la data
intrarii in vigoare a legii noi, sunt supuse apelului. Apelul se judeca de catre
instanta competenta conform legii noi, potrivit regulilor prevazute de aceeasi lege.
(2) Cererile de recurs impotriva sentintelor prevazute la alin. (1) depuse
anterior intrarii in vigoare a legii noi se vor considera cereri de apel.
(3) In cazul prevazut la alin. (1), termenul de declarare a apelului se
calculeaza potrivit art. 363 din Codul de procedura penala din 1968.
(4) Deciziile pronuntate in apelurile solutionate potrivit alin. (1) sunt
definitive, in conditiile art. 552 din Codul de procedura penala.
(5) Sentintele prin care s-a dispus, potrivit legii vechi, restituirea cauzei
procurorului cu privire la care termenul de declarare a recursului nu expirase la
data intrarii in vigoare a legii noi, sunt supuse contestatiei, potrivit art. 347 alin. (1)
din Codul de procedura penala.
(6) Contestatia prevazuta la alin. (5) se solutioneaza de catre judecatorul
de camera preliminara al instantei ierarhic superioare celei careia ii revine, potrivit
legii noi, competenta sa judece cauza in prima instanta, ori, dupa caz, de catre
completul competent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(7) Cererile de recurs impotriva sentintelor prevazute la alin. (5), depuse
anterior intrarii in vigoare a legii noi, se vor considera contestatii.
(8) Termenul de declarare a contestatiei prevazute la alin. (5) se
calculeaza potrivit art. 332 alin. 4 din Codul de procedura penala din 1968.
Art. 10
(1) Apelurile aflate in curs de judecata la data intrarii in
vigoare a Codului de procedura penala se solutioneaza de catre aceeasi instanta,
potrivit dispozitiilor din legea noua privitoare la apel.
(2) Recursurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a
Codului de procedura penala declarate impotriva hotararilor pentru care legea
veche nu prevede calea de atac a apelului se solutioneaza de catre aceeasi instanta,
conform dispozitiilor din legea noua privitoare la apel.
(3) Deciziile pronuntate in apelurile solutionate potrivit alin. (1) si (2)
sunt definitive, in conditiile art. 552 alin. (1) din Codul de procedura penala.
(4) Recursurile in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Codului de
procedura penala declarate impotriva sentintelor prin care s-a restituit cauza
procurorului se solutioneaza conform dispozitiilor din legea noua privitoare la
contestatie, de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic
superioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond ori, dupa caz,
de catre completul competent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 11
(1) Deciziile pronuntate in apel inainte de intrarea in vigoare a
Codului de procedura penala cu privire la care termenul de declarare a caii ordinare
de atac prevazute de legea anterioara nu expirase la data intrarii in vigoare a legii
noi sunt supuse recursului in casatie.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), termenul de 30 de zile de declarare a
recursului in casatie curge dupa cum urmeaza:
a) de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala pentru
procuror si pentru partile cu privire la care legea anterioara nu prevedea obligatia
comunicarii deciziei de apel, precum si pentru partile carora decizia le-a fost
comunicata anterior intrarii in vigoare a Codului de procedura penala;
b) de la data comunicarii, pentru partile carora decizia le-a fost
comunicata dupa data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala.
(3) Cererile de recurs impotriva deciziilor prevazute la alin. (1), depuse
anterior intrarii in vigoare a legii noi, se vor considera cereri de recurs in casatie.
(4) Solutionarea recursului in casatie este supusa dispozitiilor Codului de
procedura penala.
(5) Deciziile prevazute la alin. (1) devin definitive la data intrarii in
vigoare a Codului de procedura penala.
Art. 12
(1) Recursurile in curs de judecata la data intrarii in vigoare a
legii noi, declarate impotriva hotararilor care au fost supuse apelului potrivit legii
vechi, raman in competenta aceleiasi instante si se judeca potrivit dispozitiilor legii
vechi privitoare la recurs.
(2) In cazul prevazut la alin. (1), prin derogare de la dispozitiile art. 552
alin. (1) din Codul de procedura penala, hotararea instantei de apel ramane
definitiva la data solutionarii recursului, daca acesta a fost respins ori daca a fost
admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs.
(3) Hotararile pronuntate in recursul solutionat potrivit alin. (1) nu pot fi
atacate cu recurs in casatie.
Art. 13
Hotararile ramase definitive anterior intrarii in vigoare a legii
noi nu pot fi atacate cu recurs in casatie in conditiile legii noi.
Art. 14
(1) Rejudecarea cauzei de catre instanta a carei hotarare a fost
desfiintata ori de catre instanta competenta, dispusa dupa intrarea in vigoare a
Codului de procedura penala, se desfasoara conform legii noi.
(2) In cauzele in care rejudecarea s-a dispus anterior intrarii in vigoare a
Codului de procedura penala, dispozitiile art. 5-10 se aplica in mod corespunzator.
Art. 15
(1) Plangerile impotriva solutiilor procurorului de netrimitere
in judecata, aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a legii noi, continua
sa se judece de catre instantele competente potrivit legii vechi, conform regulilor
prevazute de aceeasi lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), instanta care admite plangerea si
retine cauza spre judecare conform art. 278^1 alin. (8) lit. c) din Codul de procedura
penala din 1968, face in mod corespunzator aplicarea dispozitiilor
art. 341 alin. (7) pct. 2 din Codul de procedura penala, cu privire la probele si
actele de urmarire penala. Incheierea este supusa contestatiei, in conditiile legii
noi.
(3) Solutiile de netrimitere in judecata cu privire la care termenul de
formulare a plangerii la instanta nu a expirat la data intrarii in vigoare a legii noi,
sunt supuse plangerii la judecatorul de camera preliminara, in conditiile prevazute
de art. 340 din Codul de procedura penala. Plangerea se solutioneaza potrivit legii
noi.
Art. 16
(1) Masurile preventive aflate in curs de executare la data
intrarii in vigoare a legii noi continua si se mentin pentru durata pentru care au fost
dispuse, in conditiile prevazute de legea veche. La expirarea acestei durate,
masurile preventive pot fi prelungite ori, dupa caz, mentinute, revocate sau
inlocuite cu o alta masura preventiva, in conditiile legii noi.
(2) La expirarea duratei masurii preventive a obligarii de a nu parasi
localitatea ori a obligarii de a nu parasi tara, aflate in curs de executare la data
intrarii in vigoare a legii noi, se poate lua impotriva inculpatului oricare dintre
masurile preventive prevazute de legea noua.
(3) In cauzele aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a legii
noi, masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea ori cea a obligarii de a
nu parasi tara, aflate in curs de executare, se mentine pana la termenul de judecata
acordat in cauza, cand instanta poate lua impotriva inculpatului oricare dintre
masurile preventive prevazute de legea noua.
Art. 17
(1) Propunerile, cererile sau orice alte cauze privind luarea,
prelungirea, revocarea, inlocuirea sau incetarea masurilor preventive, in cursul
urmaririi penale, aflate in curs de solutionare in prima instanta la data intrarii in
vigoare a legii noi, se solutioneaza de catre judecatorul de drepturi si libertati
competent conform legii noi, potrivit regulilor prevazute de aceeasi lege.
(2) Recursurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a legii
noi, declarate impotriva incheierilor din cursul urmaririi penale privitoare la
masurile preventive, raman in competenta aceleiasi instante si se judeca potrivit
regulilor prevazute de legea veche. Daca instanta admite recursul si caseaza
incheierea, procedeaza la rejudecarea cauzei conform legii noi, putand lua oricare
dintre masurile preventive prevazute de aceasta.
Art. 18
Recursurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare
a legii noi declarate impotriva incheierilor prin care, in cursul judecatii, s-a dispus
luarea, mentinerea, revocarea, inlocuirea sau incetarea masurilor preventive, raman
in competenta aceleiasi instante si se judeca potrivit regulilor prevazute de legea
veche. Daca instanta admite recursul si caseaza incheierea, procedeaza la
rejudecarea cauzei conform legii noi, putand lua oricare dintre masurile preventive
prevazute de aceasta.
Art. 19
Atunci cand, in cursul procesului, se constata ca in privinta
unei fapte comise anterior intrarii in vigoare a Codului penal, sunt aplicabile
dispozitiile art. 18^1 din Codul penal din 1968, ca lege penala mai favorabila,
procurorul dispune clasarea, iar instanta dispune achitarea, in conditiile Codului de
procedura penala.
Art. 20
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Tribunalul
Militar Bucuresti si Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti se
desfiinteaza.
(2) Posturile ocupate si personalul din cadrul Tribunalului Militar
Bucuresti si Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti se
transfera la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti sau, dupa caz, la Parchetul
Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, iar posturile vacante, in
functie de necesitati, se pot transfera si la alte instante militare sau parchete
militare. Persoanele care ocupa functii de conducere la instanta sau parchetul
desfiintat se transfera pe posturi de executie la Tribunalul Militar Teritorial
Bucuresti sau, dupa caz, la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar
Teritorial Bucuresti.
(3) Spatiile si dotarile materiale ale Tribunalului Militar Bucuresti si ale
Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti vor fi preluate prin
redistribuire de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, respectiv de Parchetul
Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.
(4) La data desfiintarii Tribunalului Militar Bucuresti, Tribunalul Militar
Teritorial Bucuresti isi schimba denumirea in Tribunalul Militar Bucuresti, iar
Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti isi schimba
denumirea in Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti.
(5) Prin aplicarea dispozitiilor alin. (1)-(4) Tribunalele Militare
Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara devin echivalente in grad tribunalelor.
(6) Personalul din cadrul Tribunalelor Militare Bucuresti, Cluj, Iasi si
Timisoara care are grad profesional de judecatorie dobandeste, la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, gradul profesional de tribunal, precum si drepturile si
obligatiile aferente. Posturile de conducere de la Tribunalele Militare Cluj, Iasi si
Timisoara se ocupa in conditiile prevazute de art. 48 din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(7) Personalul din cadrul Parchetelor Militare de pe langa Tribunalele
Militare Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara care are grad profesional de parchet de
pe langa judecatorie dobandeste, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, gradul
profesional de parchet de pe langa tribunal, precum si drepturile si obligatiile
aferente acestuia. Posturile de conducere de la parchetele militare de pe langa
Tribunalele Militare Cluj, Iasi si Timisoara se ocupa in conditiile prevazute de
art. 49 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(8) Noile state de functii si de personal pentru Tribunalul Militar
Bucuresti si pentru Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti se
aproba prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului apararii nationale,
cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 21
(1) Cauzele aflate pe rolul Tribunalului Militar Bucuresti, care
se desfiinteaza, vor fi preluate pe cale administrativa, in termen de 3 zile de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi, de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti,
redenumit conform art. 20 alin. (4), care continua solutionarea acestora.
(2) Cauzele aflate in curs de solutionare la Parchetul Militar de pe langa
Tribunalul Militar Bucuresti, care se desfiinteaza, vor fi preluate pe cale
administrativa, in termen de 3 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, la
Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, redenumit
conform art. 20 alin. (4), care continua solutionarea acestora.
Art. 22
Ori de cate ori alte acte normative, cu exceptia Legii
nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, a
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, a Legii privind executarea
pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in
cursul procesului penal, a Legii privind executarea pedepselor, a masurilor
educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal,
neprivative de libertate si a Legii privind organizarea si functionarea sistemului de
probatiune, fac referire la masura arestarii preventive, referirea se considera a fi
facuta si la masura arestului la domiciliu.
Art. 23
(1) Procedura la instanta de executare cu privire la solicitarile
privind aplicarea legii penale mai favorabile formulate ca urmare a intrarii in
vigoare a Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se va face
potrivit dispozitiilor privind executarea hotararilor penale din Legea
nr. 135/2010, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) din oficiu, de catre instanta de executare pentru persoanele aflate in
penitenciar in executarea hotararilor de condamnare;
b) la cerere, de catre instanta de executare pentru celelalte hotarari de
condamnare.
(2) Procedura in fata instantei de executare in cazurile prevazute la
alin. (1) se desfasoara fara participarea condamnatului si a procurorului. Dupa
redactarea hotararii, aceasta se comunica in intregul sau condamnatului si
procurorului.
(3) Hotararea poate fi atacata cu contestatie la instanta ierarhic
superioara, in termen de 3 zile de la comunicare.
(4) Hotararea prin care instanta de executare constata intervenirea legii
penale mai favorabile este executorie.
(5) Contestatia se judeca de un complet format dintr-un judecator, in
sedinta publica, cu participarea procurorului si cu citarea partilor.
(6) Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.
(7) Pentru analizarea hotararilor judecatoresti prevazute la alin. (1) lit. a)
potrivit prezentei proceduri, se deleaga la instantele de executare, pe un termen de
doua luni, judecatori din cadrul judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel
invecinate.
Art. 24
Dispozitiile procesual penale din legile speciale se
completeaza cu cele ale Codului de procedura penala.
Titlul II - DISPOZITII PRIVIND MODIFICAREA SI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE CARE CUPRIND DISPOZITII PROCESUAL PENALE
Art. 25
Articolul 48^8 din Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al
apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei
economice exclusive ale Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare,
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 48^8
In cazul infractiunilor prevazute la art. 48^1, constatarea
savarsirii acestora si cercetarea penala revin organelor de urmarire penala.”
Art. 26
Articolul 282^1 din Legea societatilor nr. 31/1990, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Art. 27
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991,
cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 7, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7
Actiunile izvorand dintr-un act de concurenta neloiala sunt de
competenta tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se
gaseste sediul paratului; in lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului
paratului.”
2. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
Actiunea penala in cazurile prevazute la art. 5 se pune in
miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, la sesizarea camerei de
comert si industrie teritoriale sau a altei organizatii profesionale ori la sesizarea
persoanelor imputernicite de Consiliul Concurentei.
In aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurentei va avea atributiile
prevazute la art. 33-40 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.”
3. Articolele 9, 10, 11, 12 si 13 se abroga.
Art. 28
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din
13 octombrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu
urmatorul cuprins:
„Art. 24^1
(1) Instanta de judecata, prin hotararea prin care
solutioneaza fondul cauzei poate dispune incadrarea lucrarilor in prevederile
autorizatiei sau desfiintarea constructiilor realizate nelegal.
(2) Procurorul sau instanta de judecata poate dispune, din oficiu sau la
cerere, oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal.”
2. La articolul 32, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) In situatiile prevazute la art. 24, organele de control vor putea cere
organelor judiciare sa dispuna masurile mentionate la alin. (1). Organele de control
competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmarire penala sesizate si, dupa
caz, instantei, sa dispuna oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul
procesului penal.”
Art. 29
Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 7 august 1991, cu
modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Titlul legii se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Legea privind securitatea nationala a Romaniei”
2. In tot cuprinsul legii, sintagma siguranta nationala se inlocuieste cu
sintagma securitate nationala.
3. Dupa articolul 12 se introduc zece noi articole, articolele 12^1-12^10, cu
urmatorul cuprins:
„Art. 12^1
In situatiile prevazute la art.3 organele cu atributii in
domeniul securitatii nationale pot, in conditiile legii privind organizarea si
functionarea acestora:
a) sa solicite si sa obtina obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la
autoritati sau institutii publice, respectiv de la persoane juridice de drept privat ori
de la persoane fizice;
b) sa consulte specialisti ori experti;
c) sa primeasca sesizari sau note de relatii;
d) sa fixeze unele momente operative prin fotografiere, filmare ori prin
alte mijloace tehnice ori sa efectueze constatari personale, cu privire la activitati
publice desfasurate in locuri publice, daca aceasta activitate este efectuata
ocazional;
e) sa solicite obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii
de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de
comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul acestora, si
retinute de catre acestia potrivit legii;
f) sa efectueze activitati specifice culegerii de informatii care presupun
restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului
desfasurate cu respectarea prevederilor legale.
Art. 12^2
(1) Activitatile specifice culegerii de informatii care presupun
restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului se
efectueaza numai in situatiile in care:
a) nu exista alte posibilitati ori sunt posibilitati limitate pentru
cunoasterea, prevenirea sau contracararea riscurilor sau amenintarilor la adresa
securitatii nationale;
b) acestea sunt necesare si proportionale, date fiind circumstantele
situatiei concrete;
c) a fost obtinuta autorizatia prevazuta de lege.
(2) Activitatile specifice prevazute la alin. (1) pot consta in:
a) interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice, efectuate sub
orice forma;
b) cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror
obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect;
c) ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea
lui, extragerea informatiilor pe care acesta le contine, cat si inregistrarea, copierea
sau obtinerea de extrase prin orice procedee;
d) instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in
care au fost depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace
tehnice ori constatari personale, efectuate sistematic in locuri publice sau efectuate
in orice mod in locuri private;
e) localizarea, urmarirea si obtinerea de informatii prin GPS sau prin alte
mijloace tehnice de supraveghere;
f) interceptarea trimiterilor postale, ridicarea si repunerea la loc a
acestora, examinarea lor, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si
inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee;
g) obtinerea de informatii privind tranzactiile financiare sau datele
financiare ale unei persoane, in conditiile legii.
Art. 12^3
(1) Propunerea de autorizare a unor activitati specifice din cele
prevazute la art. 12^2 alin. (2) se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a) numele si functia persoanei care formuleaza propunerea;
b) data si locul emiterii propunerii;
c) date sau informatii din care sa rezulte existenta unei amenintari la
adresa securitatii nationale, prin prezentarea faptelor si circumstantelor pe care se
intemeiaza propunerea;
d) motivatia pentru care se impun activitati specifice;
e) categoriile de activitati pentru care se propune solicitarea autorizarii;
f) daca este necesara incuviintarea patrunderii in spatii private pentru
desfasurarea de activitati specifice;
g) perioada pentru care se propune solicitarea autorizarii;
h) identitatea persoanei supusa masurii, daca aceasta este cunoscuta;
i) locul unde urmeaza a fi executate activitatile propuse, daca acesta este
cunoscut.
(2) Propunerea se inainteaza procurorului general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si este examinata sub aspectul legalitatii si
temeiniciei, in termen de 24 de ore de la inregistrare, ori de indata in cazurile
urgente, de procurori anume desemnati de acesta.
(3) Daca apreciaza ca propunerea este nejustificata, procurorul o respinge
prin ordonanta motivata, comunicand aceasta de indata organului care a
formulat-o.
(4) Daca se apreciaza ca propunerea este intemeiata si sunt intrunite
conditiile prevazute de lege, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau inlocuitorul de drept al acestuia solicita in scris
presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie autorizarea activitatilor propuse.
(5) Solicitarea trebuie sa cuprinda datele mentionate la alin. (1).
(6) Solicitarea este examinata, de urgenta, in camera de consiliu, de unul
din judecatorii anume desemnati de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(7) In cazul in care judecatorul, examinand solicitarea, apreciaza ca nu
sunt suficiente informatii solicita suplimentarea de indata, in scris, a argumentelor
prezentate.
Art. 12^4
In cazul solicitarii prelungirii autorizarii, cererea se intocmeste
potrivit art. 12^3, care se aplica in mod corespunzator, la care se adauga solicitarea
de prelungire a autorizarii, cu prezentarea motivelor ce justifica prelungirea.
Art. 12^5
(1) In cazul in care judecatorul constata ca solicitarea este
justificata si activitatile se impun in conditiile art.12^2 alin.(1) dispune autorizarea,
prin incheiere motivata, care trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei, data, ora si locul emiterii;
b) date si informatii din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa
securitatii nationale, prin prezentarea faptelor si circumstantelor care justifica
masura;
c) activitatile specifice autorizate, dintre cele prevazute la art. 12^2
alin. (2);
d) identitatea persoanei care este afectata de activitatile specifice, prin
restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, daca aceasta este cunoscuta;
e) organele care efectueaza activitatile autorizate;
f) persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a acorda sprijin la
executarea activitatilor autorizate;
g) precizarea locului sau a localitatilor in care se vor desfasura activitatile
autorizate, daca acestea sunt cunoscute;
h) durata de valabilitate a autorizatiei.
(2) Judecatorul emite, totodata, un mandat cuprinzand elementele
prevazute la alin. (1) lit. a) si c) - h).
(3) In situatiile in care este necesar sa se autorizeze noi activitati decat
cele initiale, desfasurarea acestora in alte locuri sau localitati, daca sunt cunoscute,
ori atunci cand au intervenit schimbari ale numerelor de apel, mandatul initial se
completeaza in mod corespunzator, cu aplicarea procedurii prevazute de art. 12^3.
(4) Durata de valabilitate a autorizarii activitatilor este cea necesara
pentru desfasurarea acestora, dar nu mai mult de 6 luni. Autorizarea poate fi
prelungita in aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire
neputand depasi 3 luni. Durata maxima a autorizarilor cu privire la aceleasi date si
informatii din care sa rezulte existenta unei amenintari la adresa securitatii
nationale este de 2 ani. Activitatile specifice inceteaza inainte de expirarea duratei
pentru care au fost autorizate, indata ce au incetat motivele care le-au justificat.
Art. 12^6
(1) In cazul in care judecatorul constata ca cererea nu este
justificata, o respinge prin incheiere motivata. Incheierea este definitiva.
(2) O noua autorizatie cu privire la aceeasi persoana poate fi solicitata si
emisa numai daca cererea se bazeaza pe noi date si informatii, si cu respectarea
prevederilor art. 12^3-12^5.
Art. 12^7
(1) Atunci cand intarzierea obtinerii autorizarii ar prejudicia
grav finalitatea activitatilor specifice necesare, acestea se pot efectua cu autorizarea
procurorului, pe o durata de maximum 48 de ore, urmand ca autorizarea
judecatorului sa fie solicitata, de indata ce exista posibilitatea, dar nu mai tarziu de
expirarea acestui termen. Judecatorul se pronunta asupra cererii de indata.
(2) In cazul in care judecatorul apreciaza ca se impune continuarea
activitatilor prevazute la alin. (1), dispozitiile art. 12^3-12^5 se aplica in mod
corespunzator.
(3) Daca judecatorul apreciaza ca nu se mai impune continuarea
activitatilor prevazute la alin. (1), confirma efectuarea acestora si pastrarea
materialelor obtinute sau dupa caz, dispune incetarea de indata a acestora si
distrugerea materialelor obtinute, in termen de maximum 7 zile. O copie a
procesului-verbal privind distrugerea se transmite judecatorului.
Art. 12^8
(1) Persoanele care solicita autorizarea, autorizeaza, pun in
executare sau sprijina punerea in executare a autorizarii, beneficiaza de protectia
legii si sunt obligate sa pastreze secretul asupra datelor si informatiilor de care iau
cunostinta cu acest prilej si sa respecte prevederile legale privind protectia
informatiilor clasificate.
(2) Organele care pun in executare activitatile autorizate sunt obligate sa
le intrerupa de indata atunci cand temeiurile care le-au justificat au incetat si sa il
informeze despre aceasta pe procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie informeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie despre
intreruperea activitatilor autorizate atunci cand temeiurile care le-au justificat au
incetat.
(3) Aceleasi organe au obligatia sa il informeze in scris pe procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie despre
rezultatul activitatilor autorizate prin mandat si despre masurile luate, conform
legii.
(4) Procedura de autorizare a activitatilor specifice, precum si
desfasurarea activitatilor autorizate se fac cu respectarea prevederilor legale
privind protectia informatiilor clasificate.
Art. 12^9
(1) Datele si informatiile de interes pentru securitatea
nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea
unei fapte prevazute de legea penala, sunt retinute in scris si transmise organelor de
urmarire penala, potrivit art.61 din Codul de procedura penala, insotite de
mandatul emis pentru acestea, la care se adauga propunerea de declasificare, dupa
caz, totala sau in extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile si/sau
comunicarile interceptate, redate in scris si/sau imaginile inregistrate se transmit
organelor de urmarire penala in integralitate, insotite de continutul digital original
al acestora.
(2) In cazul in care datele si informatiile rezultate din activitatile
autorizate nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor de urmarire penala si nici
nu justifica desfasurarea in continuare de activitati de informatii cu privire la acea
persoana din dispozitia conducatorului organului de stat cu atributii in domeniul
securitatii nationale se dispune notificarea persoanei ale carei drepturi sau libertati
au fost afectate prin activitatile autorizate, cu privire la activitatile desfasurate fata
de aceasta si perioadele in care s-au desfasurat.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (2) nu se va face daca:
a) ar putea conduce la periclitarea indeplinirii atributiilor de serviciu ale
organelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, prin dezvaluirea
unor surse ale acestora, inclusiv ale serviciilor de securitate si informatii ale altor
state;
b) ar putea afecta apararea securitatii nationale;
c) ar putea aduce atingere drepturilor si libertatilor unor terte persoane;
d) ar putea duce la deconspirarea metodelor si mijloacelor, inclusiv
tehnicile speciale de investigare concrete, utilizate in cazul respectiv de organele
de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale.
Art. 12^10
Orice persoana care se considera vatamata in drepturile sau
libertatile sale fundamentale ca urmare a activitatilor specifice culegerii de
informatii efectuate de organele de informatii sau de cele cu atributii in domeniul
securitatii nationale se poate adresa, potrivit legii, comisiilor parlamentare sau
organelor judiciare, astfel:
a) comisiilor insarcinate sa exercite control parlamentar, potrivit legilor
de organizare si functionare a organelor de informatii sau a celor cu atributii in
domeniul securitatii nationale;
b) instantei de judecata, in conditiile Legii nr. 677/2001 pentru protectia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie
a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) instantelor judecatoresti, pentru repararea daunelor materiale si morale
suferite, potrivit legii civile;
d) organelor judiciare, prin formularea de plangeri si cai de atac potrivit
Codului de procedura penala;
e) altor comisii sau organe judiciare, potrivit procedurilor reglementate
de legi speciale.”
4. Articolele 13 - 15 se abroga.
5. Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20
(1) Desfasurarea, fara autorizare, a activitatilor specifice
culegerii de informatii supuse autorizarii in conditiile prezentei legi sau cu
depasirea autorizarii acordate se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca
fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului care
divulga, refuza sau impiedica, in orice mod, aducerea la indeplinire a mandatului
eliberat in conditiile prezentei legi.
(3) Tentativa se pedepseste.”
Art. 30
Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea
Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 9
(1) In vederea stabilirii existentei amenintarilor la adresa
securitatii nationale, prevazute la art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta
nationala a Romaniei, cu modificarile ulterioare, serviciile de informatii pot
efectua, cu respectarea legii, verificari prin:
a) solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la
autoritati sau institutii publice, respectiv solicitarea de la persoane juridice de drept
privat ori de la persoane fizice;
b) consultarea de specialisti ori experti;
c) primirea de sesizari sau note de relatii;
d) fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte
mijloace tehnice sau constatari personale, cu privire la activitati publice desfasurate
in locuri publice, daca nu este efectuata sistematic;
e) obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele
publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului, altele decat continutul acestora, si retinute de catre
acestia potrivit legii.
(2) Serviciul Roman de Informatii efectueaza prin laboratoare de
specialitate si specialisti proprii constatari dispuse sau solicitate in conditiile legii.”
2. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10
(1) In situatiile care constituie amenintari la adresa securitatii
nationale, Serviciul Roman de Informatii, prin cadre desemnate in acest scop,
desfasoara activitati specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea
exercitarii unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, efectuate potrivit
procedurii prevazute in Legea nr. 51/1991, cu modificarile ulterioare, care se aplica
in mod corespunzator.
(2) Activitatile specifice culegerii de informatii, prevazute la alin. (1)
sunt controlate de Parlament, in limitele si conditiile prevazute de lege.”
3. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11
In cazul in care din verificarile si activitatile specifice
prevazute la art. 9 si 10 rezulta date si informatii care indica pregatirea sau
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, acestea sunt transmise organelor
de urmarire penala in conditiile prevazute de art.61 din Codul de procedura
penala.”
Art. 31
Legea nr. 83/1992 privind procedura urgenta de urmarire si
judecare pentru unele infractiuni de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992, se abroga.
Art. 32
Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 4 februarie 2013,
cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 41 alineatul (1), litera f) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„f) cand prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus condamnarea
sau amanarea aplicarii pedepsei pentru savarsirea unei infractiuni de serviciu sau in
legatura cu serviciul ori pentru savarsirea cu intentie a unei alte infractiuni;”
2. La articolul 41, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
„(2^1) Notarul public poate fi mentinut in activitate in cazul in care, pentru
o infractiune savarsita din culpa, s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei,
suspendarea executarii pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii sau acesta a
beneficiat de amnistie ori gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei si se
apreciaza ca fapta savarsita nu a adus atingere prestigiului profesiei.”
3. La articolul 42 alineatul (1), litera g) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„g) in cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii
preventive sau a arestului la domiciliu, pana la incetarea masurii;”
Art. 33
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 85 alineatul 1, litera k) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„k) cand, pentru o infractiune savarsita din culpa, li s-a aplicat prin
hotarare judecatoreasca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, ori a
amenzii, precum si in cazurile cand au beneficiat de amnistie sau gratiere inainte
de inceperea executarii pedepsei;”
2. La articolul 87, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Cadrele militare in activitate din Ministerul Apararii Nationale
condamnate pentru infractiuni savarsite cu intentie, la pedeapsa amenzii penale sau
cu inchisoare, cu suspendarea executarii ori gratiate, inainte de inceperea executarii
pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, pot fi trecute
in rezerva sau direct in retragere ori pot fi mentinute in activitate, pe baza
propunerilor inaintate ierarhic comandantilor/sefilor care au stabilite competente in
acest sens, prin ordin al ministrului apararii nationale.”
3. La articolul 89, alineatul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„In cazul in care s-a dispus achitarea, incetarea procesului penal,
renuntarea la aplicarea pedepsei, clasarea ori renuntarea la urmarirea penala,
cadrele militare care au fost suspendate din functie in conditiile alin. 2 si care s-au
aflat la dispozitie in conditiile alin. 4 si 5 sunt repuse in drepturile avute la data
suspendarii din functie sau la data punerii la dispozitie, dupa caz, inclusiv in
functia detinuta anterior sau in una echivalenta, si vor primi toate drepturile ce li
s-ar fi acordat in perioada cat s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispozitie,
potrivit normelor legale in vigoare la data reincadrarii in functie.”
4. La articolul 109, alineatul 4 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Numirea, promovarea, transferul, limitele de varsta, conditiile de
mentinere in magistratura si celelalte aspecte ale carierei profesionale a
judecatorilor si procurorilor militari sunt supuse normelor care reglementeaza
statutul judecatorilor si procurorilor.”
Art. 34
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 138 alineatul (1), litera k) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„k) efectueaza expertize contra cost, pe cheltuiala partilor interesate sau
la cererea organelor judiciare;”
2. La articolul 139, alineatele (6) si (12) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(6) Masurile prevazute la alin. (3) si (5) pot sa includa descrierea
detaliata, cu sau fara prelevare de esantioane, sau sechestrarea reala a marfurilor in
litigiu si, in cazurile corespunzatoare, a materialelor si instrumentelor utilizate
pentru a produce si/sau a distribui aceste marfuri, precum si documentele care se
refera la ele. Aceste masuri vor fi avute in vedere si in aplicarea dispozitiilor
art. 169-171 din Codul de procedura penala.
……………………………………………………………………………………….
(12) Masurile prevazute la alin. (10) lit. b) si c) pot fi dispuse si de
procuror cu ocazia clasarii sau renuntarii la urmarirea penala. Dispozitiile alin. (10)
lit. c) nu se aplica pentru constructiile realizate cu incalcarea drepturilor privind
opera de arhitectura, protejate prin prezenta lege, daca distrugerea cladirii nu este
impusa de circumstantele cazului respectiv.”
3. Articolul 145 se abroga.
Art. 35
Legea concurentei nr. 21/1996, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 33, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cazul infractiunii prevazute la art. 60 alin. (1) din prezenta lege,
personalul desemnat in conditiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite
prin art. 61 din Codul de procedura penala.”
2. Articolul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37
In baza autorizarii judiciare date prin incheiere, conform
art. 38, inspectorul de concurenta poate efectua inspectii, in spatiile prevazute la art.
36, precum si in orice alte spatii, inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de
transport apartinand conducatorilor, administratorilor, directorilor si altor angajati ai
operatorilor economici sau asociatiilor de operatori economici supusi investigatiei.”
3. La articolul 38, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(7) Incheierea prevazuta la alin. (1) poate fi atacata cu contestatie la
Inalta Curte de Casatie si Justitie, in termen de 48 de ore. Termenul in care poate fi
atacata incheierea pentru Consiliul Concurentei curge de la momentul comunicarii
acesteia, potrivit prevederilor alin. (2). In ceea ce priveste persoana supusa
inspectiei, termenul in care poate fi atacata incheierea curge de la momentul
comunicarii acesteia, potrivit prevederilor alin. (1). Contestatia nu este suspensiva
de executare.”
Art. 36
La articolul 25 alineatul (1) din Legea nr. 121/1996 privind
organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 23 octombrie 1996, cu modificarile
ulterioare, litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„e) sa constate si sa sesizeze, in conditiile art. 61 din Codul de procedura
penala, fapte care pot constitui infractiuni in domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor.”
Art. 37
Alineatele (1) si (2) ale articolului 31 din Legea nr. 35/1997
privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 31
(1) Pe durata exercitarii mandatului, Avocatul Poporului poate
fi urmarit si trimis in judecata penala pentru fapte, altele decat cele prevazute la
art. 30, dar nu poate fi retinut, perchezitionat, arestat la domiciliu sau arestat
preventiv fara incuviintarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului.
(2) Adjunctii Avocatului Poporului pot fi urmariti si trimisi in judecata
penala pentru fapte, altele decat cele prevazute la art. 30, dar nu pot fi retinuti,
perchezitionati, arestati la domiciliu sau arestati preventiv fara instiintarea
prealabila a Avocatului Poporului.”
Art. 38
Alineatul (1) al articolului 59 din Legea nr. 56/1997 pentru
aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii,
stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2004, se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 59
(1) Urmarirea penala, in cazul infractiunilor prevazute la
art. 55, 56 si la art. 58 se efectueaza de catre procuror.”
Art. 39
Alineatul (4) al articolului 44 din Legea nr. 255/1998 privind
protectia noilor soiuri de plante, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 926 din 28 decembrie 2011, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) In cadrul actiunii in contrafacere pornita de titularul brevetului
pentru soi, licentiatul poate solicita despagubiri pentru repararea prejudiciului.”
Art. 40
Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 77, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(6) In cazul in care fapta functionarului public a fost sesizata ca abatere
disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se
suspenda pana la dispunerea clasarii sau renuntarii la urmarirea penala sau pana la
data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea, renuntarea la aplicarea
pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei sau incetarea procesului penal.”
2. La articolul 86, alineatele (3) si (5) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„(3) In cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea
penala ori achitarea sau renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii
pedepsei, precum si in cazul incetarii procesului penal, suspendarea din functia
publica inceteaza, iar functionarul public respectiv isi va relua activitatea in functia
publica detinuta anterior si ii vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei
de suspendare.
.....................................................................................................................................
(5) De la momentul punerii in miscare a actiunii penale, in situatia in care
functionarul public poate influenta cercetarea, persoana care are competenta
numirii in functia publica are obligatia sa dispuna mutarea temporara a
functionarului public in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara
personalitate juridica a autoritatii ori institutiei publice.”
3. La articolul 94 alineatul (1), litera f) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„f) este arestat preventiv sau se afla in arest la domiciliu;”
4. La articolul 98 alineatul (1), literele f) si g) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„f) cand prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus condamnarea
pentru o fapta prevazuta la art. 54 lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse
privative de libertate, la data ramanerii definitive a hotararii;
g) ca urmare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie
publica sau de a exercita profesia ori activitatea in executarea careia a savarsit
fapta, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocuparii unei functii
sau a exercitarii unei profesii, ca masura de siguranta, de la data ramanerii
definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;”
Art. 41
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si
sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 21 se abroga.
2. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 26
Secretul bancar si cel profesional, cu exceptia secretului
profesional al avocatului exercitat in conditiile legii, nu sunt opozabile
procurorului, dupa inceperea urmaririi penale, si nici instantei de judecata.”
3. Articolele 261 , 27, 30 si 31 se abroga.
Art. 42
Articolul 36 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de
meteorologie, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din
1 martie 2007, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36
(1) In activitatea de meteorologie, constatarea contraventiilor
si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul Inspectiei Meteorologice
Nationale si de personalul imputernicit de ministrul coordonator, la propunerea
Centrului meteorologic national, iar in activitatea de meteorologie aeronautica, de
catre personalul abilitat de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile.
(2) Infractiunile prevazute de prezenta lege se constata de catre organele
de urmarire penala, precum si de catre persoanele prevazute la alin. (1), care
procedeaza potrivit art. 61 din Codul de procedura penala.”
Art. 43
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului
si consumului ilicit de droguri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, literele j) si k) se abroga.
2. La articolul 18, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„Art. 18
(1) Drogurile ridicate in vederea confiscarii se distrug potrivit
art. 574 lit. d) din Codul de procedura penala. Pastrarea de contraprobe este
obligatorie.
.....................................................................................................................................
(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerare sau prin
alte mijloace adecvate, de catre o societate comerciala autorizata, in prezenta unei
comisii formate din judecatorul delegat cu executarea, cate un reprezentat al
Agentiei Nationale Antidrog, al Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice,
un specialist din cadrul formatiunii centrale specializate in prevenirea si
combaterea traficului si consumului ilicit de droguri din Inspectoratul General al
Politiei Romane si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitati. In
cazul in care distrugerea nu are loc in circumscriptia instantei de executare, din
comisie face parte judecatorul delegat cu executarea de la instanta corespunzatoare
in grad in circumscriptia careia are loc distrugerea. Un exemplar al procesuluiverbal
se trimite instantei de executare.”
3. La articolul 18, alineatul (4) se abroga.
4. Articolele 20 - 25 se abroga.
Art. 44
Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din
20 octombrie 2011, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa
cum urmeaza:
1. La articolul 23 alineatul (1), litera e) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„e) cand prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus condamnarea
sau amanarea aplicarii pedepsei fata de executorul judecatoresc;”
2. La articolul 23, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
„(1^1) Executorul judecatoresc poate fi mentinut in activitate in cazul in
care, pentru o infractiune savarsita din culpa, s-a dispus amanarea aplicarii
pedepsei, suspendarea executarii pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii sau acesta
a beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei si se
apreciaza ca fapta savarsita nu a adus atingere prestigiului profesiei.”
3. La articolul 50, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 50
(1) In cazul in care impotriva executorului judecatoresc s-a
luat masura arestarii preventive ori a arestului la domiciliu sau in cazul in care s-a
dispus in prima instanta condamnarea sau amanarea aplicarii pedepsei, ministrul
justitiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor
Judecatoresti, va lua masura suspendarii din functie a acestuia pana la solutionarea
procesului penal, potrivit legii.”
Art. 45
Articolul 44 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 427/2001, se abroga.
Art. 46
Articolul 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 96 din 4 februarie 2002, cu modificarile ulterioare, se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 26
Infractiunile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta se
constata de catre organele de urmarire penala, precum si de catre personalul
prevazut la art. 15-17, care procedeaza potrivit art. 61 din Codul de procedura
penala.”
Art. 47
Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea
activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, se modifica dupa
cum urmeaza:
1. La articolul 15, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) efectueaza, din dispozitia organelor de urmarire penala, a
instantelor judecatoresti sau la cererea persoanelor interesate, expertize, autopsii,
examinari medico-legale, precum si alte lucrari medico-legale;”
2. La articolul 17, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) efectueaza expertize, autopsii, examinari medico-legale din dispozitia
organelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, precum si in cazurile
de deficiente in acordarea asistentei ori in cazurile in care, potrivit legii, sunt
necesare expertize medico-legale psihiatrice;”
Art. 48
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului
de persoane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 783 din
11 decembrie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa
cum urmeaza:
1. Articolele 21-23 se abroga.
2. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24
(1) Sedintele de judecata in cauzele privind infractiunea de
trafic de minori, prevazuta de art. 211 din Codul penal si de pornografie infantila,
prevazuta de art. 374 din Codul penal sunt nepublice. La desfasurarea sedintelor
pot asista partile, reprezentantii acestora, avocatii, reprezentantii Agentiei
Nationale impotriva Traficului de Persoane, precum si alte persoane a caror
prezenta este considerata necesara de catre instanta.
(2) In cauzele privind infractiunile prevazute in Capitolul VII din Titlul I
al Partii speciale a Codului penal si in cauzele privind infractiunile de facilitare a
sederii ilegale in Romania prevazuta de art. 264 din Codul penal si de pornografie
infantila prevazuta de art. 374 din Codul penal, ascultarea minorului care nu a
implinit varsta de 14 ani se face in prezenta a cel putin unuia dintre parinti sau a
altui reprezentant legal, fiind totodata obligatorie si citarea unui psiholog, respectiv
a unui reprezentant al Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.”
3. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 25
La judecarea infractiunilor de trafic de persoane, prevazuta de
art. 210 din Codul penal si facilitare a sederii ilegale in Romania, prevazuta de
art. 264 din Codul penal, la cererea persoanei vatamate, instanta poate declara
sedinta nepublica.”
4. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 26
(1) Victimelor infractiunilor de trafic de persoane li se
acorda o protectie si o asistenta speciala, fizica, juridica si sociala.
(2) Viata privata si identitatea victimelor infractiunilor de trafic de
persoane sunt ocrotite.
(3) Victimele infractiunilor de trafic de persoane au dreptul la
recuperarea lor fizica, psihologica si sociala.
(4) Victimelor minore ale infractiunilor de trafic de persoane li se
acorda protectie si asistenta speciala, in raport cu varsta lor.
(5) Femeilor, victime ale infractiunii de trafic de persoane, precum si
celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime ale acestor infractiuni li
se acorda o protectie si o asistenta sociala specifice.”
5. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 27
(1) Ministerul Afacerilor Interne asigura protectia fizica a
victimelor traficului de persoane, in conditiile art. 113 din Codul de procedura
penala.”
6. La articolul 38, alineatul (4) se abroga.
7. Articolul 43 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 43
Victimele infractiunilor de trafic de persoane au dreptul sa
primeasca, in limba pe care o inteleg, informatii cu privire la procedurile judiciare
si administrative aplicabile.”
Art. 49
Articolul 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 29 iunie 2001,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23
(1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul conform al
procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,
desemneaza politisti de frontiera care au calitatea de organe de cercetare penala ale
politiei judiciare, in conditiile legii.
(2) In indeplinirea activitatilor de urmarire penala, politistul de frontiera
are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii politiei de frontiera din care face
parte.”
Art. 50
La articolul 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, alineatul (2) se modifica si
va avea urmatorul cuprins:
„(2) Persoanele in cauza sunt conduse in fata autoritatilor competente in
vederea clarificarii situatiei lor.”
Art. 51
Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 7, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Accesul la informatii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv
secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) si e), este garantat, sub conditia validarii
alegerii sau numirii si a depunerii juramantului, pentru urmatoarele categorii de
persoane:
a) Presedintele Romaniei;
b) primul-ministru;
c) ministri;
d) deputati;
e) senatori;
f) judecatori;
g) procurori;
h) magistrati-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, in
concordanta cu atributiile specifice, sunt indreptatite sa aiba acces la informatiile
clasificate fara indeplinirea procedurilor prevazute la alin. (1)-(3), respectiv la
art. 28, in baza unor proceduri interne ale institutiilor din care acestia fac parte,
avizate de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, dupa ce au
luat cunostinta de responsabilitatile ce le revin privind protectia informatiilor
clasificate si au semnat angajamentul scris de pastrare a secretului prevazut la
art. 36 alin. (3).”
2. La articolul 7, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Pentru judecatori, procurori si magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, procedura interna prevazuta la alin. (4) se stabileste prin
regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii si avizat de Oficiul
Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.”
Art. 52
Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei
Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din
9 mai 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 26 alineatul (1), punctul 15 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului
faptei si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand
constatari si expertize criminalistice, prin specialisti si experti proprii acreditati,
precum si rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de interpretare a urmelor
sau de evaluare a comportamentului infractional sau a personalitatii criminale;”
2. La articolul 26 alineatul (1), dupa punctul 15 se introduce un nou
punct, punctul 15^1, cu urmatorul cuprins:
„15^1. efectueaza studii si cercetari stiintifice pentru imbunatatirea
metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice criminalistice;”
3. La articolul 27, alineatul (3) se abroga.
4. Articolul 32 se abroga.
5. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 33
(1) In vederea obtinerii de date si informatii cu privire la
activitatea persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregatirea sau
savarsirea unor infractiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum si
pentru identificarea, cautarea, localizarea si/sau prinderea persoanelor date in
urmarire potrivit legii, Politia Romana poate folosi informatori.”
Art. 53
Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile
si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 65 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 65
(1) In cazul in care impotriva politistului s-a pus in miscare
actiunea penala sau acesta a fost trimis in judecata, mentinerea sa in activitate se
hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis
si alte abateri disciplinare, caz in care opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Politistul fata de care s-a pus in miscare actiunea penala este pus la
dispozitie, cu exceptia cazurilor in care actiunea penala a fost pusa in miscare
pentru o infractiune din culpa si se apreciaza ca aceasta nu aduce atingere
prestigiului profesiei.
(3) Politistul arestat preventiv sau aflat in arest la domiciliu se suspenda
din functie.
(4) Politistul pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii
de serviciu stabilite in scris de seful unitatii de politie si beneficiaza de drepturile
banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza,
precum si de celelalte drepturi prevazute in prezenta lege.
(5) In perioada suspendarii politistul nu beneficiaza de niciun drept dintre
cele prevazute in prezenta lege si este obligat sa predea armamentul, legitimatia si
insigna.
(6) In cazul in care s-a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala,
achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, precum si
in cazul incetarii procesului penal, politistul va fi repus in toate drepturile
anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la
dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor stabilite prin
ordin al ministrului afacerilor interne.”
2. La articolul 69 alineatul (1), litera i) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„i) cand este condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva,
cu exceptia cazurilor in care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere sau amenzii penale pentru infractiuni savarsite din culpa, pe baza
aprobarii persoanelor care au acordat gradele profesionale prevazute la art. 15;”
Art. 54
La articolul 18 din Legea nr. 546/2002 privind gratierea si
procedura acordarii gratierii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 755 din 16 octombrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare,
alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18
(1) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor legale privind
gratierea atunci cand intervine dupa ramanerea definitiva a hotararii se face in
conformitate cu art. 596 din Codul de procedura penala.”
Art. 55
Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii
banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a
finantarii actelor de terorism, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 8, alineatele (5)-(7) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„(5) Dupa primirea sesizarii, procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala si Serviciul Roman de Informatii pot solicita
Oficiului completarea acesteia.
(6) Oficiul are obligatia de a pune la dispozitie procurorului care
efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala si Serviciului Roman de Informatii,
la solicitarea acestora, datele si informatiile pe care le-a obtinut potrivit
dispozitiilor prezentei legi.
(7) Organele de urmarire penala vor comunica periodic Oficiului
stadiul de rezolvare a sesizarilor transmise, precum si cuantumul sumelor aflate in
conturile persoanelor fizice sau juridice pentru care s-a dispus blocarea, ca urmare
a suspendarilor efectuate sau a masurilor asiguratorii dispuse.”
2. La articolul 26, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea si combaterea spalarii
banilor si a finantarii terorismului, scop in care primeste, analizeaza, prelucreaza
informatii si sesizeaza, in conditiile art. 8 alin. (1), Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii.”
3. Articolele 34-36 se abroga.
4. Articolul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37
Hotararea judecatoreasca definitiva privind infractiunea
prevazuta la art. 29 se comunica Oficiului.”
Art. 56
Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 964 din 28 decembrie 2002, cu
modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 4 alineatul (2), literele a) si b) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„a) organizator ori conducator de grup infractional organizat sau
organizatie criminala;
b) instigator ori autor al infractiunii de omor sau omor calificat;”
2. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5
Organul de cercetare penala, in faza urmaririi penale, poate
solicita procurorului, iar procurorul, in procedura de camera preliminara sau in faza
judecatii, poate solicita judecatorului de camera preliminara, respectiv instantei,
includerea in Program a unui martor, a unui membru de familie al acestuia sau a
unei persoane apropiate, dupa caz, formuland propuneri motivate in acest sens.”
3. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7
Procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta,
dupa caz, se va pronunta in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de 5 zile de la
primirea propunerii, prin ordonanta, respectiv incheiere, asupra propunerii de
includere in Program.”
4. La articolul 8, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 8
(1) In cazul in care este de acord cu propunerea, procurorul,
judecatorul de camera preliminara sau instanta va comunica O.N.P.M. ordonanta,
respectiv incheierea de includere a persoanei respective in Program, iar O.N.P.M.
va lua toate masurile necesare in vederea elaborarii si implementarii schemei de
sprijin.”
Art. 57
Articolul 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002
privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau
xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor
infractiuni contra pacii si omenirii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 214 din 28 martie 2002, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Art. 58
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind
Directia Nationala Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 503/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 11, alineatele (3) si (4) se abroga.
2. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13
(1) Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie
infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile
ulterioare, savarsite in una dintre urmatoarele conditii:
a) daca, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o
paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 euro ori daca
valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este
mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 euro;
b) daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei
sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre:
deputati; senatori; membrii din Romania ai Parlamentului European; membrul
desemnat de Romania in Comisia Europeana; membri ai Guvernului, secretari de
stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor;
judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti
judecatori si procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; presedintele
Consiliului Legislativ si loctiitorul acestuia; Avocatul Poporului si adjunctii sai;
consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale;
consilierii de stat ai primului-ministru; membrii si auditorii publici externi din
cadrul Curtii de Conturi a Romaniei si ai camerelor judetene de conturi;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorii Bancii Nationale a
Romaniei; presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei; ofiteri, amirali,
generali si maresali; ofiteri de politie; presedintii si vicepresedintii consiliilor
judetene; primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti; primarii si
viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii
municipiilor; consilieri judeteni; prefecti si subprefecti; conducatorii autoritatilor si
institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul
acestora, cu exceptia conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice de la nivelul
oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora;
avocati; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care detin
functii de conducere, de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes
national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si al societatilor
comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au
atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar-bancare;
persoanele prevazute la art. 293 si 294 din Codul penal.
(2) Infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene
sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie.
(3) Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie infractiunile
prevazute la art. 246, 297 si 300 din Codul penal, daca s-a cauzat o paguba mai
mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro.
(4) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie efectueaza in
mod obligatoriu urmarirea penala pentru infractiunile prevazute la alin. (1)-(3).
(5) In cazul in care dispune disjungerea in cursul urmaririi penale,
procurorul din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie poate continua efectuarea
urmaririi penale si in cauza disjunsa.
(6) Urmarirea penala in cauzele privind infractiunile prevazute la
alin. (1)-(3), savarsite de militarii in activitate, se efectueaza de procurori militari
din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care il
au persoanele cercetate.”
3. Articolele 16, 20 si 22 se abroga.
4. Articolul 22^3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22^3
Procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei Nationale
Anticoruptie pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de
competenta structurilor teritoriale ale directiei, din dispozitia motivata a
procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie.”
Art. 59
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 24, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(6) Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului
de conducere persoana care a fost condamnata, prin hotarare judecatoreasca ramasa
definitiva, pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau
pentru o infractiune care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unei
persoane, savarsita ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie, cu exceptia
cazurilor cand a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 116 alin. (1).”
2. La articolul 103 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„c) pentru o perioada de 90 de zile cand fapta conducatorului de
autovehicul sau tramvai a fost urmarita ca infractiune la regimul circulatiei pe
drumurile publice, precum si in cazul accidentului de circulatie din care a rezultat
decesul sau vatamarea corporala a unei persoane si instanta de judecata sau
procurorul a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala, renuntarea la
aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei, daca pentru regula de circulatie
incalcata prezenta ordonanta de urgenta prevede suspendarea exercitarii dreptului
de a conduce.”
3. La articolul 106 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„b) cand fapta a fost urmarita ca infractiune prevazuta de prezenta
ordonanta de urgenta, iar procurorul a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea
penala sau instanta a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii
pedepsei;”
4. La articolul 116 alineatul (1), literele b) si d) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„b) a trecut un an de la data gratierii pedepsei sau a ramanerii definitive a
hotararii judecatoresti prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere;
…………………………………….............................................................................
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupatia de conducator
de autovehicule, prevazuta la art. 66 alin. (1) lit. i) din Codul penal, a expirat sau a
fost revocata.”
Art. 60
Articolele 11, 14-19 si 23 din Legea nr. 39/2003 privind
prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003, cu modificarile ulterioare, se
abroga.
Art. 61
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 52 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua litera,
litera c^1), cu urmatorul cuprins:
„c^1) in cazul in care impotriva salariatului s-a luat, in conditiile Codului
de procedura penala, masura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe
cautiune, daca in sarcina acestuia au fost stabilite obligatii care impiedica
executarea contractului de munca, precum si in cazul in care salariatul este arestat
la domiciliu, iar continutul masurii impiedica executarea contractului de munca;”
2. La articolul 61, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv sau arestat la
domiciliu pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de
procedura penala;”
Art. 62
Articolele 54-58 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri
pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor
publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu
modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Art. 63
Legea nr. 191/2003 privind infractiunile la regimul
transportului naval, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 332
din 16 mai 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 33
(1) In cazul infractiunilor prevazute la art. 27-30, cercetarea
penala se efectueaza de catre persoane desemnate in conditiile art. 55 alin. (5) si
(6) din Codul de procedura penala.”
2. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36
Infractiunile prevazute de prezenta lege se judeca in prima
instanta de tribunal.”
3. Articolul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37
(1) Raza teritoriala a instantelor judecatoresti si a parchetelor
de pe langa acestea este urmatoarea:
a) Tribunalul Constanta si Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta:
judetele Constanta si Tulcea, marea teritoriala, Dunarea pana la mila marina 64
inclusiv;
b) Tribunalul Galati si Parchetul de pe langa Tribunalul Galati: celelalte
judete, Dunarea de la mila marina 64, in amonte pana la km 1.075.
(2) Cand infractiunile prevazute de prezenta lege sunt savarsite pe o nava
aflata in afara apelor romanesti, competenta revine Tribunalului Constanta si
Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta daca nava este maritima si, respectiv
Tribunalului Galati si Parchetului de pe langa Tribunalul Galati, daca nava este
fluviala.”
Art. 64
Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic si
consular al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441
din 23 iunie 2003, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 51 alineatul (1), litera h) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„h) in cazul arestarii preventive sau arestului la domiciliu pe o perioada
mai mare de 60 de zile sau al condamnarii definitive pentru o infractiune de natura
sa il faca incompatibil cu calitatea sa.”
2. Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 60
Daca s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva
unui membru al Corpului diplomatic si consular al Romaniei pentru o infractiune
de natura sa il faca incompatibil cu statutul sau, ministrul afacerilor externe va lua
masura suspendarii raporturilor de munca.”
Art. 65
Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor si protectia persoanelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 48, literele d) si i) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„d) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau
indicii ca au savarsit infractiuni sau alte fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care
incalca normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar in cazul
infractiunilor flagrante, sa prinda si sa prezinte politiei pe faptuitor, sa opreasca si
sa predea politiei bunurile sau valorile care fac obiectul infractiunii sau al altor
fapte ilicite, luand masuri pentru conservarea ori paza lor, intocmind totodata un
proces-verbal pentru luarea acestor masuri. Procesul-verbal astfel intocmit
constituie act de sesizare al organelor de urmarire penala;
…………………………………….............................................................................
i) sa sesizeze politia in legatura cu orice fapta de natura a prejudicia
patrimoniul unitatii si sa-si dea concursul ori de cate ori este solicitat de catre
organele de urmarire penala sau de organele de politie.”
2. La articolul 50 alineatul (1), litera e) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„e) sa opreasca si sa imobilizeze, in functie de posibilitati, persoanele
care au savarsit fapte de natura a pune in pericol viata, integritatea corporala,
sanatatea sau bunurile persoanei careia ii asigura protectia si sa sesizeze de indata
cea mai apropiata unitate de politie.”
Art. 66
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2003 privind
organizarea Garzii Financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 712 din 13 octombrie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 4, alineatul (1^1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(1^1) Garda Financiara poate, la solicitarea procurorului, sa efectueze
verificari cu privire la faptele care constituie incalcari ale dispozitiilor si
obligatiilor a caror respectare o controleaza, intocmind procese-verbale, prin care
poate evalua prejudiciul cauzat aferent operatiunilor verificate, acte procedurale
care pot constitui mijloace de proba, potrivit legii.”
2. La articolul 4, dupa alineatul (1^1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^2), cu urmatorul cuprins:
„(1^2) Intinderea prejudiciului nu poate fi dovedita doar prin evaluarea
prevazuta la alin. (1^1).”
Art. 67
Articolul 233 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 233
Constatarea faptelor ce pot constitui infractiuni in conditiile
art. 2961 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, este de
competenta organului de urmarire penala. Cu privire la aceste infractiuni, organele
fiscale din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt organe de
constatare, in conditiile art. 61 din Codul de procedura penala.”
Art. 68
Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea
protectiei victimelor infractiunilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4
(1) Organele judiciare au obligatia de a incunostinta victimele
infractiunilor, cu privire la:
a) serviciile si organizatiile care asigura consiliere psihologica sau orice
alte forme de asistenta a victimei, in functie de necesitatile acesteia;
b) organul de urmarire penala la care pot face plangere;
c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru
exercitarea acestui drept;
d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vatamate si ale partii civile;
f) conditiile si procedura pentru a beneficia de dispozitiile art. 113 din
Codul de procedura penala, precum si de dispozitiile Legii nr. 682/2002 privind
protectia martorilor, cu modificarile ulterioare;
g) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de
catre stat;
h) dreptul de a fi informata, in cazul in care inculpatul va fi privat de
libertate, respectiv condamnat la o pedeapsa privativa de libertate, cu privire la
punerea acestuia in libertate in orice mod, conform Codului de procedura penala.
(2) Informatiile prevazute la alin. (1) sunt aduse la cunostinta victimei de
catre primul organ judiciar, la care aceasta se prezinta.
(3) Victimei i se aduc la cunostinta informatiile prevazute la alin. (1)
intr-o limba pe care o intelege. Victimei i se inmaneaza sub semnatura un formular
care cuprinde informatiile prevazute la alin. (1). In cazul care nu poate ori refuza sa
semneze, se va incheia un proces-verbal cu privire la aceasta.
(4) Daca victima este cetatean roman apartinand unei minoritati
nationale, i se pot aduce la cunostinta informatiile prevazute la alin. (1) in limba sa
materna.
(5) Indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1)-(3) se consemneaza
intr-un proces-verbal, care se inregistreaza la institutia din care face parte organul
judiciar.”
2. La articolul 8, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 8
(1) Consilierea psihologica se acorda gratuit, la cerere, pentru
victimele infractiunilor de omor si omor calificat, prevazute la art. 188 si 189 din
Codul penal, pentru victimele infractiunii de violenta in familie, prevazuta la
art. 199 din Codul penal, ale infractiunilor intentionate care au avut ca urmare
vatamarea corporala a victimei, ale infractiunilor de viol, agresiune sexuala, act
sexual cu un minor si corupere sexuala a minorilor, prevazute la art. 218-221 din
Codul penal, ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta la
art. 197 din Codul penal, precum si pentru victimele infractiunilor de trafic si
exploatare a persoanelor vulnerabile si a tentativei la acestea.”
3. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 9
Consilierea psihologica gratuita se acorda pe o perioada de cel
mult 3 luni, iar in cazul victimelor care nu au implinit varsta de 18 ani, pe o
perioada de cel mult 6 luni.”
4. La articolul 21 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„a) persoanele asupra carora a fost savarsita o tentativa la infractiunile de
omor si omor calificat, prevazute la art. 188 si 189 din Codul penal, o infractiune
de vatamare corporala, prevazuta la art. 194 din Codul penal, o infractiune
intentionata care a avut ca urmare vatamarea corporala a victimei, o infractiune de
viol, act sexual cu un minor si agresiune sexuala, prevazute la art. 218-220 din
Codul penal, o infractiune de trafic de persoane si trafic de minori, prevazute la
art. 210 si 211 din Codul penal, o infractiune de terorism, precum si orice alta
infractiune intentionata comisa cu violenta;”
5. Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23
(1) Compensatia financiara se acorda victimei numai daca
aceasta a sesizat organele de urmarire penala in termen de 60 de zile de la data
savarsirii infractiunii.
(2) In cazul victimelor prevazute la art. 21 alin. (1) lit. b) termenul de
60 de zile se calculeaza de la data la care victima a luat cunostinta de savarsirea
infractiunii.
(3) Daca victima s-a aflat in imposibilitatea, fizica sau psihica, de a sesiza
organele de urmarire penala, termenul de 60 de zile se calculeaza de la data la care
a incetat starea de imposibilitate.
(4) Victimele care nu au implinit varsta de 18 ani si cele puse sub
interdictie nu au obligatia de a sesiza organele de urmarire penala cu privire la
savarsirea infractiunii. Reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub
interdictie poate sesiza organele de urmarire penala cu privire la savarsirea
infractiunii.”
6. La articolul 24, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„Art. 24
(1) In cazul in care faptuitorul este cunoscut, compensatia
financiara poate fi acordata victimei daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a) victima a formulat cererea de compensatie financiara in termen de un
an, dupa caz:
1. de la data ramanerii definitive a hotararii prin care instanta penala a
pronuntat condamnarea sau achitarea in cazurile prevazute la art. 16 alin. (1)
lit. b)-d) din Codul de procedura penala si a acordat despagubiri civile ori incetarea
procesului penal in cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. f) si h) din Codul de
procedura penala;
2. de la data la care procurorul a dispus clasarea, in cazurile prevazute la
art. 16 alin. (1) lit. b), c), d), f) si h) din Codul de procedura penala;
b) victima s-a constituit ca parte civila in cadrul procesului penal, cu
exceptia cazului in care s-a dispus clasarea potrivit dispozitiilor art. 315 alin. (1)
lit. a) din Codul de procedura penala;
c) faptuitorul este insolvabil sau disparut;
d) victima nu a obtinut repararea integrala a prejudiciului suferit de la o
societate de asigurare.
.........……………………………................................................................................
(3) In cazul in care instanta a dispus disjungerea actiunii civile de
actiunea penala, termenul de un an prevazut la alin. (1) lit. a) curge de la data
ramanerii definitive a hotararii prin care a fost admisa actiunea civila.”
Art. 69
Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 777 din 13 noiembrie 2009, cu
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 6, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 6
(1) La Inspectoratul General al Politiei Romane se organizeaza
si functioneaza cazierul judiciar central in care se tine evidenta persoanelor fizice
nascute in afara Romaniei si a persoanelor juridice straine care fac obiectul
cazierului judiciar, al evidentei operative si al evidentelor speciale ale politiei, care
au comis infractiuni pe teritoriul Romaniei si au fost condamnate sau fata de care a
fost pronuntata renuntarea sau amanarea aplicarii pedepsei sau fata de care au fost
dispuse masuri preventive, precum si a celor aflate in una dintre situatiile prevazute
la art. 14 alin. (2).”
2. La articolul 9, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) renuntarea sau amanarea aplicarii pedepsei, inceperea, intreruperea si
incetarea executarii pedepselor si a masurilor educative, suspendarea sub
supraveghere a executarii pedepsei, inlocuirea, esalonarea si achitarea amenzii
penale;”
3. La articolul 10, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) inceperea, intreruperea si incetarea executarii pedepselor,
esalonarea si achitarea amenzii penale;”
4. La articolul 12, literele b) si e) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„b) comunicarilor de renuntare sau amanare a aplicarii pedepsei,
incepere, intrerupere ori incetare a executarii pedepsei inchisorii, a comunicarilor
privind luarea masurilor preventive, de executare a masurilor de siguranta si a celor
educative, trimise de unitatea unde acestea se executa sau de unitatea locala de
politie, in cazurile prevazute la art. 14 alin. (3);
...................................................................................................……………………..
e) comunicarii privind inlocuirea, esalonarea sau achitarea amenzii
penale.”
5. La articolul 13, literele b) si c) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„b) comunicarilor de renuntare sau amanare a aplicarii, incepere,
intrerupere sau incetare a executarii pedepselor principale si complementare ori de
executare a pedepselor complementare, trimise de instanta judecatoreasca;
c) comunicarilor privind esalonarea si achitarea amenzii penale.”
6. La articolul 14, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cazurile de incepere a executarii pedepsei intr-un loc de detentie
ori in cazul retinerii, arestului la domiciliu, arestarii preventive sau internarii
medicale, precum si la inceperea executarii masurilor educative privative de
libertate, comunicarile vor fi insotite de fisa dactiloscopica decadactilara.
Comunicarile se trimit cazierului judiciar de la locul de nastere al persoanei in
cauza sau, dupa caz, cazierului judiciar din cadrul Inspectoratului General al
Politiei Romane, iar fisa dactiloscopica se trimite serviciului de specialitate pe
probleme de dactiloscopie din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane
ori, dupa caz, compartimentelor de la nivelul serviciilor judetene de profil si al
Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.
(3) Pentru persoanele aflate in executarea unor masuri educative privative
de libertate, fisa dactiloscopica se intocmeste de unitatea locala de politie, care
trimite si comunicarea.”
7. La articolul 15 alineatul (1), literele f)-h) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„f) s-a dispus renuntarea la urmarire penala sau clasarea fata de ele ori s-a
pronuntat o hotarare definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal;
g) a trecut un an de la data executarii masurii educative;
h) au trecut 2 ani de la data cand s-a pronuntat o hotarare definitiva de
amanare a aplicarii pedepsei si nu s-a dispus revocarea sau anularea amanarii
aplicarii pedepsei conform art. 88 sau 89 din Codul penal;”
8. La articolul 15 alineatul (1), dupa litera h) se introduce o noua
litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
„i) au trecut 5 ani de la data aplicarii uneia dintre sanctiunile cu caracter
administrativ prevazute de art. 91 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”
9. La articolul 18, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) masurile de siguranta luate fara aplicarea unei pedepse, cu exceptia
internarii medicale si a interzicerii ocuparii unei functii sau a exercitarii unei
profesii;”
10. La articolul 21, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) La copia de pe cazierul judiciar transmisa organelor judiciare se
ataseaza informatiile referitoare la sanctiunile cu caracter administrativ aplicate
potrivit art. 91 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cele privind masurile preventive
sau pedepsele dispuse de organele judiciare, inregistrate conform art. 6 alin. (2).”
Art. 70
Legea nr. 293/2004 privind statutul functionarilor publici cu
statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 628 din 22 septembrie 2009, cu
modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 58 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 58
(1) In cazul in care impotriva functionarului public cu statut
special din sistemul administratiei penitenciare s-a dispus punerea in miscare a
actiunii penale, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva
a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare, cand
opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Dupa punerea in miscare a actiunii penale sau dupa trimiterea sa in
judecata, functionarul public cu statut special din sistemul administratiei
penitenciare se pune la dispozitie. Functionarul public cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si
atributii de serviciu stabilite, in scris, de conducatorul unitatii si beneficiaza de
drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de
baza, si de celelalte drepturi prevazute de prezenta lege.
(3) Pe perioada arestarii preventive si a arestului la domiciliu,
functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare este
suspendat din functie.
(4) Pe timpul suspendarii, functionarul public cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare nu beneficiaza de niciun drept dintre cele
prevazute de prezenta lege.
(5) In cazul in care s-a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala,
achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, precum si
in cazul incetarii procesului penal, functionarul public cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv
compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv
a suspendarii din functie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului
justitiei.”
2. La articolul 64 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„c) au fost condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru
savarsirea unei infractiuni sau s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei cu privire la
acestia;”
3. La articolul 64, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Functionarii publici cu statut special pot fi mentinuti in activitate ca
functionari publici cu statut special in functiile publice pe care le detin in cazul
cand, pentru o infractiune savarsita din culpa, s-a dispus amanarea aplicarii
pedepsei, suspendarea executarii pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii sau a
beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei si se
apreciaza ca fapta savarsita nu a adus atingere prestigiului profesiei. Mentinerea in
activitate se dispune in baza aprobarii persoanelor care acorda gradele profesionale
prevazute la art. 26, la propunerea directorului unitatii.”
4. La articolul 68, alineatele (3) si (4) se abroga.
Art. 71
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si
procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13
septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 23, alineatul (1), litera g) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„g) infractiunile prevazute de Codul penal pentru care actiunea penala se
pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia celor de
la art. 218 alin. (1) si (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227,
precum si art. 239-241.”
2. La articolul 23, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Procurorii stagiari au dreptul sa efectueze si sa semneze acte
procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate, si sa puna
concluzii in instanta.”
3. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32
(1) Poate fi numita judecator sau procuror militar persoana
care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, cu
avizul conform al Ministerului Apararii Nationale privind indeplinirea conditiilor
legale pentru dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul acestui minister.
(2) Numirea ca judecator sau procuror militar, transferul de la instantele
sau parchetele civile la instantele sau parchetele militare, precum si acordarea
gradelor militare si inaintarea in grad a judecatorilor si procurorilor militari se fac
potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii si
Ministerului Apararii Nationale.”
4. La articolul 62 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„a) cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni;”
5. La articolul 62 alineatul (1), dupa litera a) se introduce o noua
litera, litera a^1), cu urmatorul cuprins:
„a^1) cand fata de acesta s-a dispus arestarea preventiva sau arestul la
domiciliu;”
6. La articolul 62, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
„(1^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a), daca trimiterea in
judecata a intervenit pentru o infractiune din culpa si se apreciaza ca aceasta nu
aduce atingere prestigiului profesiei, judecatorului sau procurorului i se poate
interzice provizoriu exercitarea anumitor atributii pana la solutionarea definitiva a
cauzei.”
7. La articolul 62, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor si interzicerea
provizorie a exercitarii anumitor atributii de catre acestia se dispun de catre
Consiliul Superior al Magistraturii.”
8. Dupa articolul 62 se introduce un nou articol, articolul 62^1, cu
urmatorul cuprins:
„Art. 62^1
(1) Incheierea definitiva prin care s-a dispus arestarea
preventiva sau arestul la domiciliu, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in
judecata sau ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala cu
privire la un judecator sau procuror se comunica in termen de 24 de ore Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2) In termen de 3 zile de la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate
intr-o cauza penala fata de un magistrat, instanta de executare comunica
Consiliului Superior al Magistraturii copie de pe dispozitivul hotararii.”
9. Articolul 63 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 63
(1) Consiliul Superior al Magistraturii comunica de indata
judecatorului sau procurorului si conducerii instantei sau parchetului unde acesta
functioneaza hotararea prin care s-a dispus suspendarea din functie.
(2) Daca se dispune clasarea, achitarea sau incetarea procesului penal,
fata de judecator sau procuror, suspendarea din functie inceteaza, iar acesta este
repus in situatia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe
perioada suspendarii din functie si i se recunoaste vechimea in magistratura pentru
aceasta perioada.
(3) Judecatorii si procurorii pot fi mentinuti in activitate in cazul in care
s-a dispus renuntarea la urmarirea penala sau daca, printr-o hotarare definitiva, s-a
dispus renuntarea la aplicarea pedepsei. Mentinerea in activitate se dispune de
catre Consiliul Superior al Magistraturii, daca se apreciaza ca infractiunea savarsita
nu aduce atingere prestigiului profesiei.”
10. La articolul 65 alineatul (1), litera f) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„f) condamnarea si amanarea aplicarii pedepsei dispuse printr-o hotarare
definitiva;”
11. La articolul 65 alineatul (1), dupa litera f) se introduce o noua
litera, litera f^1), cu urmatorul cuprins:
„f^1) renuntarea la urmarirea penala si renuntarea la aplicarea pedepsei
dispusa printr-o hotarare definitiva, daca s-a apreciat ca nu se impune mentinerea
in functie;”
12. La articolul 65, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
„(1^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecatorii si
procurorii pot fi mentinuti in activitate in cazul in care condamnarea sau amanarea
aplicarii pedepsei a fost pronuntata pentru infractiunea prevazuta de art. 196
alin. (2)-(4) din Codul penal. Mentinerea in activitate se dispune de catre Consiliul
Superior al Magistraturii, daca se apreciaza ca infractiunea savarsita nu aduce
atingere prestigiului profesiei.”
13. La articolul 95, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 95
(1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi
perchezitionati, retinuti, arestati la domiciliu sau arestati preventiv numai cu
incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.”
14. La articolul 105, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Transferul judecatorilor si procurorilor militari, la cerere sau ca
urmare a reducerii posturilor, se face, in functie de optiunea exprimata, la instante
sau parchete civile la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze,
potrivit gradului sau profesional.”
Art. 72
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13
(1) Sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace
tehnice video sau audio.
(2) In cursul sedintei de judecata, grefierul ia note cu privire la
desfasurarea procesului. Partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre
presedinte.
(3) Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc,
la cerere, cate o copie de pe notele grefierului.”
2. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16
(1) Hotararile judecatoresti trebuie respectate si aduse la
indeplinire in conditiile legii.
(2) Hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in
caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.”
3. Articolul 17 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 17
(1) In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia
nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca
din nou in complet de divergenta, in conditiile legii.
(2) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de
judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie
ori a judecatorului din planificarea de permanenta.”
4. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de
prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de
curtile de apel si de Curtea Militara de Apel;
c) contestatiile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta
de curtile de apel, de Curtea Militara de Apel si de Sectia penala a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie;
d) apelurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor
judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul
judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel;
e) recursurile in casatie impotriva hotararilor definitive, in conditiile
prevazute de lege;
f) sesizarile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru
dezlegarea unei probleme de drept.”
5. La articolul 23, alineatul (2) se abroga.
6. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24
Completele de 5 judecatori solutioneaza cauzele in materie
disciplinara potrivit legii si alte cauze date in competenta lor prin lege.”
7. Articolul 241 se abroga.
8. Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 31
(1) In materie penala, completele de judecata se compun
dupa cum urmeaza:
a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori;
b) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de
drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si
Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format dintr-un judecator;
c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de
curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din
3 judecatori;
d) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de
drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la Inalta Curte de
Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 2 judecatori.
(2) In celelalte materii, completele de judecata se compun din
3 judecatori ai aceleiasi sectii.
(3) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata
nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii,
desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, prin tragere la sorti.”
9. La articolul 32, alineatele (1), (4) si (5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 32
(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc
complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
…………………………………….............................................................................
(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba
numarul si compunerea completelor de 5 judecatori, la propunerea presedintelui
Sectiei penale. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin
tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor
completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie.
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte
din complet, potrivit alin. (4), de presedintele Sectiei penale sau de decanul de
varsta, dupa caz.”
10. La articolul 54, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
„(1^1) Contestatiile impotriva hotararilor pronuntate in materie penala de
judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la
judecatorii si tribunale se solutioneaza in complet format dintr-un judecator.”
11. La articolul 54, alineatele (3) si (4) se abroga.
12. La articolul 56, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 56
(1) Instantele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Curtea Militara de Apel Bucuresti.”
13. La articolul 58, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu
gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria
corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza.”
14. Articolul 60 se abroga.
15. La articolul 67, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) In procesele penale, la sedinta de judecata, participa procurorul care
a efectuat sau a supravegheat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de
conducatorul parchetului.”
16. La articolul 90, alineatul (2) se abroga.
17. La articolul 98, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 98
(1) Pe langa fiecare instanta militara functioneaza un parchet
militar. Pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar
de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare
functioneaza parchetele militare de pe langa tribunalele militare.”
18. La articolul 101, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu
gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria
corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza.”
19. La articolul 102, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru
stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul
militarilor si salariatilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare si
sectiile prevazute in alin. (1) organizeaza si desfasoara, conform competentei,
activitati comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului
Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, precum si din cadrul altor
structuri militare, pe baza de protocoale.”
20. La articolul 116, dupa alineatul (4) se introduc trei noi alineate,
alineatele (5)-(7), cu urmatorul cuprins:
„(5) In cadrul parchetelor pot fi numiti, prin ordin al procurorului general
al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, specialisti in domeniul
economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, pentru
clarificarea unor aspecte tehnice in activitatea de urmarire penala.
(6) Specialistii prevazuti la alin. (5) au calitatea de functionar public.
(7) Functia de specialist in cadrul parchetelor este incompatibila cu orice
alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul
superior.”
21. La articolul 118, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(5) Personalul auxiliar de la instantele si parchetele militare, de la
sectiile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si
Directiei Nationale Anticoruptie poate proveni si din randul militarilor activi.”
Art. 73
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 628 din
1 septembrie 2012, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 28, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei si
procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu
au drept de vot in situatiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata
in domeniul raspunderii disciplinare, la solutionarea sesizarilor referitoare la buna
reputatie a judecatorilor si procurorilor si a cererilor privind incuviintarea
perchezitiei, retinerii, arestarii preventive sau arestului la domiciliu cu privire la
judecatori, procurori sau magistrati-asistenti.”
2. La articolul 29, alineatele (1) si (10) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 29
(1) Lucrarile plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al
Magistraturii sunt, de regula, publice. Membrii plenului sau ai sectiilor hotarasc, cu
majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice. Sedintele sectiilor
in care se solutioneaza cererile privind incuviintarea perchezitiei, retinerii, arestarii
preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecatori, procurori sau
magistrati-asistenti, precum si cele in care se solutioneaza sesizarile referitoare la
buna reputatie a judecatorilor si procurorilor, nu sunt publice.
…………………………………….............................................................................
(10) Ordinea de zi se publica cu 3 zile inainte pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii. In ordinea de zi publicata nu se includ
cererile privind incuviintarea perchezitiei, retinerii, arestarii preventive sau
arestului la domiciliu cu privire la judecatori, procurori sau magistrati-asistenti.
Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se publica in Buletinul Oficial al
Consiliului Superior al Magistraturii si pe pagina de internet a Consiliului Superior
al Magistraturii.”
3. Articolul 42 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 42
(1) Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al
Magistraturii incuviinteaza perchezitia, retinerea, arestarea preventiva sau arestul
la domiciliu cu privire la judecatori si magistrati-asistenti.
(2) Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
incuviinteaza perchezitia, retinerea, arestarea preventiva sau arestul la domiciliu cu
privire la procurori.
(3) Dispozitiile prevazute la alin. (1) si (2) privind perchezitia si retinerea
nu se aplica in caz de infractiune flagranta.
(4) Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunta de indata
dupa primirea sesizarii.”
Art. 74
Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei
judiciare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 869 din 23
septembrie 2004, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa
cum urmeaza:
1. La articolul 6, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre
lucratorii politiei judiciare a obligatiilor ce le revin in activitatea desfasurata in
calitatea de organ de cercetare penala al politiei judiciare, procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate retrage avizul
prevazut la art. 2 alin. (3). Retragerea avizului conduce la incetarea calitatii de
lucrator in cadrul politiei judiciare.”
2. La articolul 6, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate,
alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
„(3) La evaluarea profesionala a politistilor din cadrul politiei judiciare
care se realizeaza de catre seful nemijlocit se va tine cont si de referatul
conducatorului parchetului sub coordonarea, controlul si conducerea caruia isi
desfasoara activitatea acestia.
(4) Regulamentul privind intocmirea si comunicarea referatului prevazut
la alin. (3) se aproba prin ordin comun al ministrului afacerilor interne si al
procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.”
Art. 75
Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si
functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor
de Criminalitate Organizata si Terorism, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10
(1) In cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism sunt numiti, prin ordin al procurorului sef al
Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu
avizul ministrilor de resort, specialisti cu inalta calificare in domeniul prelucrarii si
valorificarii informatiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum
si in alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate in
activitatea de urmarire penala.
(2) Specialistii prevazuti la alin. (1) au calitatea de functionar public si isi
desfasoara activitatea sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al
procurorilor din Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata
si Terorism. Specialistii au drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru
functionarii publici, cu exceptiile prevazute in prezenta lege. De asemenea,
specialistii beneficiaza, in mod corespunzator, de drepturile prevazute la art. 11 si
23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte
drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul
justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(3) Constatarea tehnico-stiintifica efectuata din dispozitia scrisa a
procurorului de catre specialistii prevazuti la alin. (1) constituie mijloc de proba, in
conditiile art. 172 din Codul de procedura penala.”
2. Articolele 16, 17 si 19 se abroga.
3. Articolul 20^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20^1
Procurorii din cadrul structurii centrale a Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot prelua, in
vederea efectuarii urmaririi penale, cauze de competenta structurilor teritoriale ale
directiei, din dispozitia motivata a procurorului sef al Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.”
4. Articolul 21 se abroga.
Art. 76
Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea
terorismului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.161 din
8 decembrie 2004, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20
Amenintarile la adresa securitatii nationale a Romaniei in
ceea ce priveste infractiunile prevazute in prezenta lege, constituie temeiul legal
pentru organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sa solicite
autorizarea efectuarii unor activitati specifice culegerii de informatii, potrivit
procedurii prevazute in Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei,
care se aplica in mod corespunzator.”
2. Articolele 21 si 22 se abroga.
3. Alineatul (2) al articolului 40 si articolul 41 se abroga.
Art. 77
La articolul 19 alineatul (1) din Legea nr. 550/2004 privind
organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004, litera r) se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„r) efectueaza, in conditiile legii, acte necesare inceperii urmaririi penale
pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice, potrivit
prevederilor art. 61 din Codul de procedura penala;”
Art. 78
La articolul 52 din Legea nr. 567/2004 privind statutul
personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de
pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National
de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, litera f)
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„f) condamnarea definitiva pentru savarsirea unei infractiuni de natura a
aduce atingere profesiei. ”
Art. 79
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din
27 iulie 2005, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Titlul capitolului III se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Capitolul III - Cauze de reducere a pedepselor, interdictii si decaderi”
2. La articolul 10, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 10
(1) In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala
prevazuta la art. 8 si 9, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la
primul termen de judecata, inculpatul acopera integral pretentiile partii civile,
limitele prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.”
Art. 80
Articolul 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2005, cu modificarile si completarile
ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20
In scopul indeplinirii obligatiilor decurgand din art. 19,
precum si in scopul cooperarii, in special, pentru schimbul de informatii intre
Romania si Comisia Europeana se desemneaza, in calitate de corespondent
national, insarcinat cu toate problemele referitoare la punerea in aplicare a
directivei, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.”
Art. 81
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate
actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea
creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia actiunilor exercitate in
cadrul unui proces penal.”
2. Articolul 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 53
Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator,
in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de
orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de
orice fel, ori masuri asiguratorii, cu exceptia masurilor asiguratorii sau masurilor
preventive specifice, instituite in cursul procesului penal.”
Art. 82
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 11, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In caz de refuz, agentul vamal sesizeaza organul de urmarire penala
competent, care poate proceda in conformitate cu prevederile art. 190 alin. (2) sau
(5) din Codul de procedura penala.”
2. La articolul 11, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) In caz de infractiuni flagrante, personalul vamal procedeaza la
constatarea acestora, potrivit prevederilor Codului de procedura penala.”
3. La articolul 234, alineatele (3) si (4) se abroga.
4. Articolele 276-278 se abroga.
Art. 83
La articolul 23 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul
deputatilor si al senatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 763 din 12 noiembrie 2008, cu modificarile ulterioare, alineatul (1) se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23
(1) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata
penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice
exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti ori
arestati preventiv sau la domiciliu fara incuviintarea Camerei din care fac parte si
fara a se proceda la ascultarea lor.”
Art. 84
Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei
de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din
22 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 2
(1) Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau
persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind
avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata
instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in
materie civila, de familie, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de
lege.”
2. La articolul 7, litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„e) se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru
savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;”
3. La articolul 14, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Exercitarea calitatii de mediator se suspenda de drept, in cazul in
care impotriva mediatorului s-a luat masura arestarii preventive sau a arestului la
domiciliu, pana la solutionarea procesului penal, potrivit legii.”
4. La articolul 15, litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„e) in cazul in care prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus
condamnarea sau amanarea aplicarii pedepsei pentru o infractiune care aduce
atingere prestigiului profesiei sau s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de
libertate.”
5. La articolul 60^1 alineatul (1), litera g) se abroga.
6. Articolul 67 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 67
(1) Dispozitiile din prezenta lege se aplica si in cauzele
penale, atat in latura penala, cat si in latura civila, dupa distinctiile aratate in
prezenta sectiune.
(2) In latura penala a procesului, dispozitiile privind medierea se aplica
numai in cauzele privind infractiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii
prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
(3) Partile si subiectii procesuali nu pot fi constransi sa accepte procedura
medierii.”
7. La articolul 68, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 68
(1) In cauzele penale medierea trebuie sa se desfasoare astfel
incat sa fie respectate drepturile fiecarei parti ori subiect procesual la asistenta
juridica si, daca este cazul, la serviciile unui interpret. Procesul-verbal intocmit
potrivit prezentei legi, prin care se inchide procedura medierii, trebuie sa arate daca
persoanele intre care s-a desfasurat procedura medierii au beneficiat de asistenta
unui avocat si de serviciile unui interpret ori, dupa caz, sa mentioneze faptul ca au
renuntat expres la acestea.”
8. Articolul 69 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 69
(1) In cazul in care procedura de mediere se desfasoara
inaintea inceperii procesului penal si acesta se inchide prin solutionarea
conflictului si incheierea unei intelegeri, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a), prin
derogare de la dispozitiile art. 157 alin. (3) din Codul penal, fapta nu va atrage
raspunderea penala pentru faptuitorul cu privire la care conflictul s-a incheiat prin
mediere.
(2) Termenul prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile se
suspenda pe durata desfasurarii medierii. Daca partile aflate in conflict nu au
incheiat o intelegere, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a), persoana vatamata poate
introduce plangerea prealabila in acelasi termen, care isi va relua cursul de la data
intocmirii procesului-verbal de inchidere a procedurii de mediere, socotindu-se si
timpul scurs inainte de suspendare.”
9. La articolul 70, alineatele (1), (2), (4) si (5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 70
(1) In cazul in care medierea cu privire la latura penala a
cauzei se desfasoara dupa inceperea procesului penal, urmarirea penala sau, dupa
caz, judecata se poate suspenda, in temeiul prezentarii de catre parti a contractului
de mediere.
(2) Suspendarea dureaza pana cand procedura medierii se inchide prin
oricare dintre modurile prevazute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la
data la care a fost dispusa.
……………………………………………………………………………………….
(4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat dupa primirea
procesului-verbal prin care se constata ca nu s-a incheiat intelegerea potrivit art. 56
alin. (1) lit. a) sau, daca acesta nu se comunica, la expirarea termenului prevazut la
alin. (2).
(5) Pentru solutionarea actiunii penale ori a actiunii civile in baza
acordului incheiat ca rezultat al medierii, mediatorul este obligat sa transmita
organului judiciar acordul de mediere si procesul-verbal de incheiere a medierii in
original si in format electronic daca partile au ajuns la o intelegere sau doar
procesul-verbal de incheiere a medierii in situatiile prevazute la art. 56 alin. (1)
lit. b) si c).”
Art. 85
La articolul 36 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, cu
modificarile si completarile ulterioare, dupa litera g) se introduce o noua litera,
litera h), cu urmatorul cuprins:
„h) in cazul in care impotriva practicianului s-a pus in miscare actiunea
penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de
natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari
judecatoresti definitive.”
Art. 86
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind
institutiile de credit si adecvarea capitalului, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 114 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 114
Institutiile de credit sunt obligate sa furnizeze procurorului
sau instantei de judecata, la solicitarea acestora, informatii de natura secretului
bancar, dispozitiile privind tehnicile speciale de supraveghere sau cercetare din
Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.”
2. La articolul 240^11 alineatul (5), litera k) se abroga.
Art. 87
La articolul 41 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea,
stationarea, desfasurarea de operatiuni sau tranzitul fortelor armate straine pe
teritoriul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758
din 8 noiembrie 2007, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Competenta de urmarire penala si de judecata apartine instantelor de
judecata militare romane si parchetelor de pe langa acestea, potrivit legii, daca prin
tratatele sau conventiile internationale la care Romania este parte nu se prevede
altfel.”
Art. 88
La articolul 3 din Ordonanta Guvernului nr. 14/2007 pentru
reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit
legii, in proprietatea privata a statului, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 195 din 27 martie 2009, cu modificarile si completarile
ulterioare, alineatele (1), (3) si (9) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 3
(1) Bunurile confiscate sau neridicate, conform legii, in orice
procedura judiciara trec in proprietatea privata a statului, in temeiul unei incheieri
emise de judecatorul de camera preliminara sau al unei hotarari judecatoresti
definitive/irevocabile prin care se dispune valorificarea acestora.
……………………………………………………………………………………….
(3) Bunurile mobile aflate la organele de valorificare sau la detinator,
pentru care s-a dispus restituirea prin incheierea judecatorului de camera
preliminara sau prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva/irevocabila, se
restituie proprietarului sau persoanei indreptatite. In cazul bunurilor ridicate cu
ocazia constatarii si sanctionarii contraventiilor pe baza de proces-verbal, pentru
care s-a dispus restituirea, eventualele cheltuieli de restituire sunt in sarcina
organelor care au dispus masura confiscarii.
……………………………………………………………………………………….
(9) Incheierea judecatorului de camera preliminara sau hotararea
judecatoreasca ramasa definitiva/irevocabila se comunica de indata detinatorului,
in vederea notificarii proprietarului sau persoanei indreptatite.”
Art. 89
Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu
ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile
ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 7, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(6) In situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc
este necesara prezenta in arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului
acestuia. Instiintarea acestora se realizeaza de catre unitatea de jandarmi
competenta teritorial.”
2. Articolul 48 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 48
In cazul in care o persoana, cu ocazia desfasurarii unei
competitii sau a unui joc sportiv ori in legatura cu acesta, a savarsit o fapta
prevazuta de legea penala potrivit art. 31 - 45, se va lua fata de aceasta masura de
siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care
fapta a fost savarsita.”
3. Articolul 49 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 49
(1) Pe parcursul urmaririi penale, masura de siguranta a
interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost
savarsita se poate lua fata inculpat.
(2) In cuprinsul ordonantei prin care se ia masura se precizeaza genul
competitiilor si jocurilor sportive la care ii este interzis inculpatului sa participe si
perioada in care ii este interzisa participarea.
(3) In cursul urmaririi penale masura se dispune pe un termen care nu
poate fi mai mare de sase luni si care curge de la data la care ordonanta este
comunicata inculpatului. Perioada in care inculpatul se afla in stare de detentie,
chiar si in alta cauza, nu intra in durata masurii.
(4) Masura poate fi prelungita in cursul urmaririi penale pentru o noua
perioada de sase luni.”
4. La articolul 50, alineatele (1)-(4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 50
(1) Impotriva dispozitiei procurorului de luare a masurii de
siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive inculpatul poate face plangere,
in termen de 3 zile de la comunicare, la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta
competenta sa judece cauza in prima instanta, care se pronunta prin incheiere definitiva.
(2) Plangerea se solutioneaza cu citarea inculpatului, prezenta
procurorului fiind obligatorie.
(3) Cand constata ca masura este ilegala sau nu este justificata,
judecatorul de drepturi si libertati dispune revocarea ei.
(4) Plangerea nu este suspensiva de executare.”
5. Articolul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 51
(1) In cazul in care privitor la fapta in raport de care a luat masura de siguranta
se dispune clasarea in temeiul art. 16 lit. e)-h) din Codul de procedura penala, procurorul sesizeaza
judecatorul de camera preliminara de la instanta competenta sa judece cauza in fond, pentru a se
pronunta, prin incheiere, cu privire la mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii
accesului la competitiile sportive. Dispozitiile art. 50 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(2) Perioada pentru care se dispune mentinerea masurii nu poate depasi
termenele maxime prevazute la art. 31 - 45 pentru fiecare fapta in parte.
(3) Incheierea poate fi atacata cu contestatie, la judecatorul de camera
preliminara de la instanta ierarhic superioara, in termen de 3 zile, care curge de la
de la pronuntare pentru cei prezenti, si de la comunicare pentru cei lipsa.
Dispozitiile art. 50 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.
(4) Dupa solutionarea contestatiei dosarul se restituie procurorului
competent in termen de cel mult doua zile de la solutionare.”
6. La articolul 52, alineatele (2) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Instanta dispune asupra aplicarii masurii de siguranta provizorii dupa
ascultarea inculpatului. Lipsa inculpatului legal citat nu impiedica luarea masurii.
……………………………………………………………………………………….
(5) Dispozitiile art. 49 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.”
7. La articolul 53^1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 53^1
(1) Procurorul, judecatorul de drepturi si libertati sau instanta
comunica punctului national de informare pentru manifestari sportive din cadrul
Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane actul prin care s-a dispus
aplicarea, mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la
unele competitii ori jocuri sportive in sarcina unui inculpat.”
Art. 90
Articolul 117 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 117
Pe langa organele de urmarire penala sunt competente sa
constate faptele prevazute la art. 106 si art. 108-110 personalul silvic din cadrul
autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor sale
teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a
Padurilor - Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul
ocoalelor silvice private autorizate, precum si personalul imputernicit din cadrul
Jandarmeriei Romane, in conditiile art. 61 din Codul de procedura penala.”
Art. 91
Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea
Sistemului National de Date Genetice Judiciare, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 289 din 14 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 4 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„b) persoane condamnate definitiv pentru savarsirea infractiunilor
cuprinse in anexa la pedeapsa inchisorii, precum si persoanele pentru care instanta
a pronuntat amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei;”
2. La articolul 4, alineatele (4) si (6) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„(4) Profilele genetice ale persoanelor prevazute la alin. (3) vor fi
verificate prin comparare in S.N.D.G.J. doar in scopul pentru care s-a facut
recoltarea. Profilele genetice ale persoanelor prevazute la alin. (3) vor fi stocate in
baza de date pana la solutionarea definitiva a cauzei in care a fost dispusa
introducerea lor in S.N.D.G.J.
……………………………………………………………………………………….
(6) Profilele genetice provenind de la categoria prevazuta la alin. (1)
lit. d) vor fi comparate, in scopul identificarii, cu profilele genetice provenind de la
rude de gradele I si II, dar si cu alte categorii de profile genetice existente in baza
de date. Profilele genetice ale rudelor care servesc pentru identificare vor fi stocate
in baza de date pana la solutionarea definitiva a cauzei.”
3. La articolul 5, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevazute la art. 4
alin. (1) se face conform art. 190 din Codul de procedura penala, care se aplica in
mod corespunzator.”
4. La articolul 5, alineatul (3) se abroga.
5. La articolul 5, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(5) Judecatorul de drepturi si libertati, instantele de judecata si organele
de urmarire penala care dispun prelevarea au obligatia de a informa persoanele
prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) ca probele biologice recoltate vor fi utilizate
pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.”
6. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7
(1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevazute la
art. 4 alin. (1) lit. b) este dispusa de instanta de judecata, prin hotararea de
condamnare ori prin hotararea de amanare a aplicarii pedepsei sau de renuntare la
aplicarea pedepsei.
(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv
la pedeapsa inchisorii prevazute la art. 4 alin. (1) lit. b), in vederea adaugarii
profilelor genetice in S.N.D.G.J., se realizeaza la introducerea in penitenciar, de
personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de paza si in
prezenta unui politist, fara nicio alta notificare prealabila din partea instantei de
judecata.
(3) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevazute la art. 4
alin. (1) lit. b), pentru care instanta a pronuntat amanarea aplicarii pedepsei sau
renuntarea la aplicarea pedepsei, in vederea introducerii profilelor genetice in
S.N.D.G.J., se realizeaza de catre personalul Politiei Romane instruit in acest sens,
imediat dupa comunicarea hotararii definitive de condamnare, respectiv a hotararii
prin care instanta a pronuntat amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la
aplicarea pedepsei.”
7. La articolul 13, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea
penala ori, dupa caz, achitarea sau incetarea procesului penal, stergerea datelor din
S.N.D.G.J. se efectueaza in baza ordonantei emise de procuror ori, dupa caz, in
baza hotararii judecatoresti, daca in cuprinsul acestora exista mentiuni exprese cu
privire la masura stergerii; in aceste situatii, dispozitivul ordonantei procurorului
ori, dupa caz, al hotararii judecatoresti se comunica de indata administratorului
S.N.D.G.J.”
8. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14
(1) Profilele genetice obtinute de la persoanele condamnate
definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor cuprinse in anexa,
introduse in S.N.D.G.J. sunt sterse dupa trecerea unei perioade de 5 ani de la
decesul acestora.
(2) Profilele genetice obtinute de la persoanele prevazute la art. 4
alin. (1) lit. b) teza a II-a, pentru care instanta de judecata a pronuntat amanarea
aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei, introduse in S.N.D.G.J.,
sunt pastrate timp de 10 ani, iar in cazul in care acestea decedeaza inainte de
implinirea termenului respectiv, profilele genetice sunt pastrate inca 2 ani dupa
deces, dupa care sunt sterse.”
Art. 92
Legea nr. 173/2008 privind interventiile active in atmosfera,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 715 din
21 octombrie 2008, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 104 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 104
Cercetarea infractiunilor prevazute la art. 101 revine
organelor de urmarire penala, cu concursul inspectiei interventiilor active din
cadrul administratiei.”
2. Articolul 106 se abroga.
Art. 93
Articolul 12 din Legea nr. 93/2009 privind institutiile
financiare nebancare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259
din 21 aprilie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Art. 12
Institutiile financiare nebancare sunt obligate sa furnizeze
procurorului sau instantei de judecata informatii de natura celor prevazute la art. 9
alin. (1), dispozitiile privind tehnicile speciale de supraveghere sau cercetare din
Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.”
Art. 94
La articolul 30 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 246/2010, cu modificarile si completarile
ulterioare, alineatul (3) se abroga.
Art. 95
Articolul 12 din Legea politiei locale nr. 155/2010, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 15 iulie 2010, se modifica si
va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12
In cazul infractiunilor flagrante, personalul politiei locale
procedeaza conform dispozitiilor art. 293 din Codul de procedura penala.”
Art. 96
Articolul 27 din Legea sigurantei digurilor nr. 259/2010,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 857 din
21 decembrie 2010, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27
(1) Infractiunile prevazute in prezenta lege se constata de
organele de cercetare penala, direct sau la sesizarea personalului imputernicit din
cadrul autoritatii publice centrale din domeniul apelor ori al Administratiei
Nationale „Apele Romane”.
(2) Actele incheiate de personalul imputernicit prevazut la alin.(1) sunt
acte de constatare, potrivit art. 61 din Codul de procedura penala.”
Art. 97
Articolul 10 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea si
functionarea Departamentului pentru lupta antifrauda - DLAF, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 331 din 12 mai 2011 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
„Art. 10
(1) Departamentul are calitatea de organ de constatare, in
sensul art. 61 din Codul de procedura penala, in privinta faptelor care pot constitui
infractiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene in
Romania.
(2) Departamentul poate, la solicitarea procurorului, sa efectueze
controale cu privire la respectarea dispozitiilor legale in materia protejarii
intereselor financiare ale Uniunii Europene.”
Art. 98
Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificarile
ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor
sindicale persoane care au capacitate de exercitiu deplina si nu executa pedeapsa
complementara a interzicerii dreptului de a ocupa functia, de a exercita profesia
sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea
infractiunii.”
2. La articolul 63, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 63
(1) Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor
patronale persoane care au capacitate deplina de exercitiu si nu executa pedeapsa
complementara a interzicerii dreptului de a ocupa functia, de a exercita profesia
sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea
infractiunii.”
3. La articolul 218, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, cu exceptia infractiunii prevazute la alin. (1).”
Art. 99
La articolul 15 alineatul (4) din Legea nr. 55/2012 privind
cooperarea Romaniei cu Oficiul European de Politie (Europol), publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012, literele a) si b)
se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„a) in urma finalizarii investigatiei politienesti nu s-a dispus inceperea
urmaririi penale;
b) in cadrul procesului penal, cu privire la persoana in cauza, s-a dispus
clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei
sau incetarea procesului penal.”
Art. 100
Articolul 18 din Legea nr. 82/2012 privind retinerea datelor
generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si
de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si
pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor
cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 406 din 18 iunie 2012, se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18
Organele de urmarire penala pot solicita datele retinute in
baza prezentei legi cu respectarea prevederilor art. 152 din Codul de procedura
penala.”
Art. 101
Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, se
modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 187, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Cererea de autorizare se solutioneaza in camera de consiliu, fara
citarea partilor. Judecatorul se pronunta asupra cererii de autorizare in termen de
cel mult 48 de ore de la data inregistrarii cererii prin incheiere definitiva.
Incheierea se motiveaza si se comunica autoritatii competente in termen de cel
mult 48 de ore de la pronuntare.”
2. La articolul 187, alineatul (7) se abroga.
Titlul III - DISPOZITII DE MODIFICARE SI COMPLETARE A CODULUI DE PROCEDURA PENALA
Art. 102
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, se
modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Normele de procedura penala urmaresc asigurarea exercitarii
eficiente a atributiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor partilor si ale
celorlalti participanti in procesul penal astfel incat sa fie respectate prevederile
Constitutiei, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte
reglementari ale Uniunii Europene in materie procesual penala, precum si ale
pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
Romania este parte.”
2. La articolul 3, litera c) a alineatului (1) si alineatele (3) si (6) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata;
……………………………………………………………………………………….
(3) In desfasurarea aceluiasi proces penal, exercitarea unei functii
judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare, cu exceptia
celei prevazute la alin. (1) lit. c), care este compatibila cu functia de judecata.
60
……………………………………………………………………………………….
(6) Asupra legalitatii actului de trimitere in judecata si probelor pe care se
bazeaza acesta, precum si a legalitatii solutiilor de netrimitere in judecata se
pronunta judecatorul de camera preliminara, in conditiile legii.”
3. La articolul 10, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Suspectul are dreptul de a fi informat de indata si inainte de a fi
ascultat despre fapta pentru care se efectueaza urmarirea penala si incadrarea
juridica a acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat de indata despre fapta
pentru care s-a pus in miscare actiunea penala impotriva lui si incadrarea juridica a
acesteia.”
4. La articolul 12, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Partilor si subiectilor procesuali care nu vorbesc sau nu inteleg limba
romana ori nu se pot exprima li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a lua
cunostinta de piesele dosarului, de a vorbi, precum si de a pune concluzii in
instanta, prin interpret. In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie,
suspectului sau inculpatului i se asigura in mod gratuit posibilitatea de a comunica,
prin interpret, cu avocatul in vederea pregatirii audierii, a introducerii unei cai de
atac sau a oricarei alte cereri ce tine de solutionarea cauzei.”
5. La articolul 17, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cursul judecatii actiunea penala se stinge prin ramanerea
definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei,
amanarea aplicarii pedepsei, achitare sau incetare a procesului penal.”
6. La articolul 19, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„Art. 19
(1) Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal are ca
obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit
legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul
actiunii penale.
……………………………………………………………………………………….
(3) Cand persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau are
capacitate de exercitiu restransa, actiunea civila se exercita in numele acesteia de
catre reprezentantul legal sau, dupa caz, de catre procuror, in conditiile art. 20
alin. (1) si (2) si are ca obiect, in functie de interesele persoanei pentru care se
exercita, tragerea la raspundere civila delictuala.”
7. La articolul 20, alineatele (6) si (7) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„(6) In cazul in care un numar mare de persoane care nu au interese
contrarii s-au constituit parte civila, acestea pot desemna o persoana care sa le
reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile civile nu
si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal,
procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin ordonanta, respectiv prin
incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.
Incheierea sau ordonanta va fi comunicata partilor civile, care trebuie sa
incunostinteze procurorul sau instanta in cazul in care refuza sa fie reprezentati
prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedura comunicate
reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi
cunoscute de catre persoanele reprezentate.
(7) Daca dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale
conventionala unei alte persoane, aceasta nu poate exercita actiunea civila in cadrul
procesului penal. Daca transmiterea acestui drept are loc dupa constituirea ca parte
civila, actiunea civila poate fi disjunsa.”
8. La articolul 21, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 21
(1) Introducerea in procesul penal a partii responsabile
civilmente poate avea loc, la cererea partii indreptatite potrivit legii civile, in
termenul prevazut la art. 20 alin. (1).
……………………………………………………………………………………….
(3) Partea responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana
la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta de judecata, luand procedura
din stadiul in care se afla in momentul interventiei.”
9. La articolul 24, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In caz de deces, reorganizare, desfiintare sau dizolvare a partii
responsabile civilmente, actiunea civila ramane in competenta instantei penale
daca partea civila indica mostenitorii sau, dupa caz, succesorii in drepturi ori
lichidatorii partii responsabile civilmente, in termen de cel mult doua luni de la
data la care a luat cunostinta de imprejurarea respectiva.”
10. La articolul 24, alineatul (3) se abroga.
11. La articolul 25, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 25
(1) Instanta se pronunta prin aceeasi hotarare atat asupra
actiunii penale, cat si asupra actiunii civile.”
12. La articolul 25, alineatul (4) se abroga.
13. La articolul 25, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(5) In caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal,
in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai, lit. e), f), g), i) si j), precum si in cazul
prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasa nesolutionata actiunea civila.”
14. La articolul 25, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat,
alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
„(6) Instanta lasa nesolutionata actiunea civila si in cazul in care
mostenitorii sau, dupa caz, succesorii in drepturi ori lichidatorii partii civile nu isi
exprima optiunea de a continua exercitarea actiunii civile sau, dupa caz, partea
civila nu indica mostenitorii, succesorii in drepturi ori lichidatorii partii
responsabile civilmente in termenul prevazut la art. 24 alin. (1) si (2).”
15. La articolul 26, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 26
(1) Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile, cand
solutionarea acesteia determina depasirea termenului rezonabil de solutionare a
actiunii penale. Solutionarea actiunii civile ramane in competenta instantei penale.
……………………………………………………………………………………….
(3) Probele administrate pana la disjungere vor fi folosite la solutionarea
actiunii civile disjunse.”
16. La articolul 26, alineatul (4) se abroga.
17. La articolul 27, alineatele (2) si (7) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Persoana vatamata sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte
civila in procesul penal, pot introduce actiune la instanta civila daca, prin hotarare
definitiva, instanta penala a lasat nesolutionata actiunea civila. Probele
administrate in cursul procesului penal pot fi folosite in fata instantei civile.
……………………………………………………………………………………….
(7) In cazul prevazut la alin. (1), judecata in fata instantei civile se
suspenda dupa punerea in miscare a actiunii penale si pana la rezolvarea in prima
instanta a cauzei penale, dar nu mai mult de un an.”
18. Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Avocatul Art. 31
Avocatul asista sau reprezinta partile ori
subiectii procesuali in conditiile legii.”
19. La articolul 36 alineatul (1), literele a) si b) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„a) infractiunile prevazute de Codul penal la art. 188-191, art. 209-211,
art. 254, 263, 282, art. 289-294, art. 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 354 si
art. 360 - 367;
b) infractiunile savarsite cu intentie depasita care au avut ca urmare
moartea unei persoane;”
20. La articolul 36 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua
litera, litera c^1), cu urmatorul cuprins:
„c^1) infractiunile de spalare a banilor si infractiunile de evaziune fiscala
prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea
evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;”
21. La articolul 38 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„d) infractiunile savarsite de avocati, notari publici, executori
judecatoresti, de controlorii financiari ai Curtii de Conturi, precum si auditori
publici externi.”
22. La articolul 38 alineatul (1), dupa litera d) se introduc patru noi
litere, literele e)-h), cu urmatorul cuprins:
„e) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in
conditiile legii si de ceilalti membri ai inaltului cler, care au cel putin rangul de
arhiereu sau echivalent al acestuia;
f) infractiunile savarsite de magistratii asistenti de la Inalta Curte de
Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel,
precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
g) infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele
Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjunctii Avocatului Poporului si
de chestori;
h) solutioneaza cererile de stramutare, in cazurile prevazute de lege.”
23. La articolul 39 alineatul (1), se introduc doua noi litere, literele d)
si e), cu urmatorul cuprins:
„d) infractiunile savarsite de generali, maresali si amirali;
e) solutioneaza cererile de stramutare, in cazurile prevazute de lege.”
24. La articolul 40, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 40
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in prima instanta
infractiunile de inalta tradare, infractiunile savarsite de senatori, deputati si membri
din Romania in Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecatorii
Curtii Constitutionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de
judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorii de la Parchetul de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.”
25. La articolul 40, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza conflictele de
competenta in cazurile in care este instanta superioara comuna instantelor aflate in
conflict, cazurile in care cursul justitiei este intrerupt, cererile de stramutare in
cazurile prevazute de lege, precum si contestatiile formulate impotriva hotararilor
pronuntate de curtile de apel in cazurile prevazute de lege.”
26. La articolul 43, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si in cazurile in care in fata
aceleiasi instante sunt mai multe cauze cu acelasi obiect.”
27. La articolul 48, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 48
(1) Cand competenta instantei este determinata de calitatea
inculpatului, instanta ramane competenta sa judece chiar daca inculpatul, dupa
savarsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cand:
a) fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului;
b) s-a dat citire actului de sesizare a instantei.”
28. La articolul 53, literele e) si f) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„e) incuviintarea perchezitiilor, a folosirii metodelor si tehnicilor speciale
de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii;
f) procedura audierii anticipate;”
29. La articolul 56, alineatele (1) si (3)-(5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 56
(1) Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de
urmarire penala a politiei judiciare si a organelor de cercetare penala speciale,
prevazute de lege. De asemenea, procurorul supravegheaza ca actele de urmarire
penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.
……………………………………………………………………………………….
(3) Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror:
a) in cazul infractiunilor pentru care competenta de judecata in prima
instanta apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau curtii de apel;
b) in cazul infractiunilor prevazute la art. 188-191, art. 279 si
art. 289-294 din Codul penal;
c) in cazul infractiunilor savarsite cu intentie depasita, care au avut ca
urmare moartea unei persoane;
d) in cazul infractiunilor pentru care competenta de a efectua urmarirea
penala apartine Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata
si Terorism sau Directiei Nationale Anticoruptie;
e) in alte cazuri prevazute de lege.
(4) Urmarirea penala in cazul infractiunilor savarsite de militari se
efectueaza, in mod obligatoriu, de procurorul militar.
(5) Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau sectiilor militare
ale parchetelor efectueaza urmarirea penala potrivit competentei parchetului din
care fac parte, fata de toti participantii la savarsirea infractiunilor comise de
militari, urmand a fi sesizata instanta competenta potrivit art. 44.”
30. La articolul 58, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Daca organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa
efectueze urmarirea penala, trimite de indata cauza procurorului care exercita
supravegherea, in vederea sesizarii organului competent.”
31. La articolul 63, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) Urmarirea penala a infractiunilor savarsite in conditiile prevazute la
art. 41 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din circumscriptia
instantei competente sa judece cauza, daca legea nu dispune altfel.
(4) Conflictul de competenta dintre doi sau mai multi procurori se
rezolva de catre procurorul ierarhic superior comun acestora. Cand conflictul se
iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se
stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare
penala a acestor organe. In cazul in care procurorul nu exercita supravegherea
activitatii tuturor organelor de cercetare penala intre care s-a ivit conflictul,
competenta se stabileste de catre prim-procurorul parchetului in circumscriptia
caruia se afla organele de cercetare penala.”
32. Dupa articolul 63 se introduce o noua sectiune, Sectiunea a 6-a, cu
urmatorul cuprins:
„SECTIUNEA 6 - Incompatibilitatea si stramutarea”
33. La articolul 64, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa, in aceeasi
cauza, la procedura de camera preliminara, la judecata in fond sau in caile de atac.”
34. La articolul 64, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate,
alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
„(5) Judecatorul care a participat la solutionarea plangerii impotriva
solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata nu poate participa, in aceeasi
cauza, la judecata in fond sau in caile de atac.
(6) Judecatorul care s-a pronuntat cu privire la o masura supusa
contestatiei nu poate participa la solutionarea contestatiei.”
35. La articolul 65, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Procurorul care a participat ca judecator intr-o cauza nu poate, in
aceeasi cauza, sa exercite functia de urmarire penala sau sa puna concluzii la
judecarea acelei cauze in prima instanta si in caile de atac.”
36. La articolul 67, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Cererea de recuzare se formuleaza oral sau in scris, cu aratarea,
pentru fiecare persoana in parte, a cazului de incompatibilitate invocat si a
temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formularii cererii. Cererea de recuzare
formulata oral se consemneaza intr-un proces-verbal sau, dupa caz, in incheierea
de sedinta.”
37. La articolul 69, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Cererea de recuzare se adreseaza fie persoanei recuzate, fie
procurorului. In cazul in care cererea este adresata persoanei care efectueaza
urmarirea penala, aceasta este obligata sa o inainteze impreuna cu lamuririle
necesare, in termen de 24 de ore, procurorului, fara a intrerupe cursul urmaririi
penale.”
38. Articolul 71 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Temeiul stramutarii Art. 71
Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta
judecarea unei cauze de la curtea de apel competenta la o
alta curte de apel, iar curtea de apel stramuta judecarea
unei cauze de la un tribunal sau, dupa caz, de la o
judecatorie din circumscriptia sa la o alta instanta de
acelasi grad din circumscriptia sa, atunci cand exista o
suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor
instantei este afectata datorita imprejurarilor cauzei,
calitatii partilor ori atunci cand exista pericol de tulburare
a ordinii publice. Stramutarea judecarii unei cauze de la o
instanta militara competenta la o alta instanta militara de
acelasi grad se dispune de curtea militara de apel,
prevederile prezentei sectiuni privind stramutarea judecarii
cauzei de catre curtea de apel competenta fiind aplicabile.”
39. La articolul 72, alineatele (1), (5) si (6) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 72
(1) Stramutarea poate fi ceruta de parti sau de procuror. In
cursul procedurii de camera preliminara nu se poate face cerere de stramutare.
…………………………………………………………….........................................
(5) Cererea se inainteaza de indata Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau
curtii de apel competente impreuna cu inscrisurile anexate.
(6) Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta poate
solicita informatii de la presedintele instantei de unde se solicita stramutarea sau de
la presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza a carei
stramutare se cere, comunicandu-i, totodata, termenul fixat pentru judecarea cererii
de stramutare. Cand Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta ierarhic
superioara, informatiile se cer presedintelui curtii de apel la care se afla cauza a
carei stramutare se cere. Cand curtea de apel competenta este instanta ierarhic
superioara, informatiile se cer presedintelui tribunalului la care se afla cauza a carei
stramutare se cere.”
40. La articolul 73, alineatele (3), (4) si (5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) In informatiile trimise Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau curtii de
apel se face mentiune expresa despre efectuarea incunostintarilor, atasandu-se si
dovezile de comunicare a acestora.
(4) Neprezentarea partilor nu impiedica solutionarea cererii. In cazul in
care inculpatul se afla in stare de arest preventiv sau arest la domiciliu, Inalta Curte
de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta poate dispune aducerea
acestuia la judecarea stramutarii, in cazul in care apreciaza ca prezenta sa este
necesara pentru solutionarea cererii.
(5) Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta
acorda cuvantul partii care a formulat cererea de stramutare, celorlalte parti
prezente, precum si procurorului. Daca procurorul a formulat cererea, acestuia i se
acorda primul cuvantul.”
41. La articolul 74, alineatele (1)-(3) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„Art. 74
(1) Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel
competenta solutioneaza cererea de stramutare prin sentinta.
(2) In cazul in care gaseste cererea intemeiata, Inalta Curte de Casatie si
Justitie dispune stramutarea judecarii cauzei la o curte de apel invecinata curtii de
la care se solicita stramutarea, iar curtea de apel dispune stramutarea judecarii
cauzei la una dintre instantele de acelasi grad cu instanta de la care se solicita
stramutarea din circumscriptia sa.
(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta
hotaraste in ce masura se mentin actele indeplinite in fata instantei de la care s-a
stramutat cauza.”
42. La articolul 75, alineatele (2)-(4) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
„(2) Dispozitiile art. 71-74 se aplica in mod corespunzator si in procedura
de camera preliminara.
(3) In cazul in care se dispune stramutarea in cursul procedurii de camera
preliminara, judecarea cauzei se efectueaza de catre instanta la care s-a stramutat
cauza.
(4) In cazul in care se dispune stramutarea judecarii caii de atac a
apelului, rejudecarea cauzei, in caz de desfiintare a sentintei cu trimitere spre
rejudecare, se va efectua de catre instanta corespunzatoare in grad celei care a
solutionat fondul din circumscriptia celei la care s-a stramutat cauza, indicata prin
decizia de desfiintare.”
43. Articolul 76 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei Art. 76
(1) Procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala poate cere Inaltei Curti de
Casatie si Justitie sa desemneze o alta curte de apel decat
cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima
instanta, care sa fie sesizata in cazul in care se va emite
rechizitoriul.
(2) Procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala poate cere curtii de apel competente sa
desemneze un alt tribunal sau, dupa caz, o alta judecatorie
decat cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
prima instanta, care sa fie sesizate in cazul in care se va
emite rechizitoriul.
(3) Dispozitiile art. 71 se aplica in mod corespunzator.
(4) Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel
competenta solutioneaza cererea in camera de consiliu, in
termen de 15 zile.
(5) Inalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel
competenta dispune, prin incheiere motivata, fie
respingerea cererii, fie admiterea cererii si desemnarea
unei instante egale in grad cu cea careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie
sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul.
(6) Incheierea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie
sau curtea de apel competenta solutioneaza cererea nu este
supusa niciunei cai de atac.
(7) In cazul respingerii cererii de desemnare a altei
instante pentru judecarea cauzei formulate, in aceeasi
cauza nu mai poate fi formulata o noua cerere pentru
aceleasi motive.”
44. La articolul 80, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 80
(1) In situatia in care in cauza exista un numar mare de
persoane vatamate care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana
care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care
persoanele vatamate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna
desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna,
prin ordonanta, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le
reprezenta interesele. Incheierea sau ordonanta va fi comunicata persoanelor
vatamate, care trebuie sa incunostinteze, in termen de 3 zile de la primirea
comunicarii, procurorul sau instanta in cazul in care refuza sa fie reprezentati prin
avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedura comunicate
reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi
cunoscute de catre persoanele reprezentate.”
45. La articolul 81 alineatul (1), dupa litera g) se introduce o noua
litera, litera g^1), cu urmatorul cuprins:
„g^1) dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu
intelege, nu se exprima bine sau nu poate comunica in limba romana;”
46. La articolul 81, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Persoana care a suferit o vatamare fizica, materiala sau morala
printr-o fapta penala pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu si
care nu doreste sa participe la procesul penal trebuie sa instiinteze despre aceasta
organul judiciar, care, daca apreciaza necesar, o va putea audia in calitate de
martor.”
47. La articolul 83, dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a^1),
cu urmatorul cuprins:
„a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat si
incadrarea juridica a acesteia;”
48. La articolul 83, dupa litera g) se introduce o noua litera, litera g^1),
cu urmatorul cuprins:
„g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;”
49. La articolul 85, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin
infractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de
persoana vatamata in aceeasi cauza.”
50. Articolul 86 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Partea responsabila civilmente Art. 86
Persoana care, potrivit legii civile, are
obligatia legala sau conventionala de a repara in intregime
sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin
infractiune si care este chemata sa raspunda in proces, este
parte in procesul penal si se numeste parte responsabila
civilmente.”
51. La articolul 88, alineatul (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure
asistenta juridica a partilor ori a subiectilor procesuali principali.
(4) Partile sau subiectii procesuali principali cu interese contrare nu pot fi
asistati sau reprezentati de acelasi avocat.”
52. La articolul 91, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie,
daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza
nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor
procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu
care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile
necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre
aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul
judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste
nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze
apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia
masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i
un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.
(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori
este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.”
53. La articolul 92, denumirea marginala se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„Drepturile avocatului suspectului si inculpatului”
54. La articolul 92, alineatele (1), (6) si (7) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 92
(1) In cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau
inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu
exceptia:
a) situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori
cercetare, prevazute in Capitolul IV din Titlul IV;
b) perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor
flagrante.
……………………………………………………………………………………….
(6) In cazul in care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent
la efectuarea unui act de urmarire penala, se face mentiune despre aceasta si despre
eventualele obiectiuni formulate, iar actul este semnat si de avocat.
(7) In cursul procedurii de camera preliminara si in cursul judecatii,
avocatul are dreptul sa consulte actele dosarului, sa asiste pe inculpat, sa exercite
drepturile procesuale ale acestuia, sa formuleze plangeri, cereri, memorii, exceptii
si obiectiuni.”
55. La articolul 93, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 93
(1) In cursul urmaririi penale, avocatul persoanei vatamate, al
partii civile sau al partii responsabile civilmente are dreptul sa fie incunostintat in
conditiile art. 92 alin. (2), sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala in
conditiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului si de a formula cereri si a
depune memorii. Dispozitiile art. 89 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.”
56. La articolul 94, alineatele (1), (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 94
(1) Avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali are
dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest
drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv.
………………………………………………………………………………………
(3) In cursul urmaririi penale, procurorul stabileste data si durata
consultarii intr-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de
cercetare penala.
(4) In cursul urmaririi penale, procurorul poate restrictiona motivat
consultarea dosarului, daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfasurari
a urmaririi penale. Dupa punerea in miscare a actiunii penale, restrictionarea se
poate dispune pentru cel mult 10 zile.”
57. La articolul 94, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat,
alineatul (8), cu urmatorul cuprins:
„(8) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator cu
privire la dreptul partilor si al subiectilor procesuali principali de a consulta
dosarul.”
58. La articolul 97 alineatul (2), litera e) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale,
fotografii, mijloace materiale de proba;”
59. La articolul 97, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului
de proba.”
60. La articolul 100, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulata in cursul
urmaririi penale sau in cursul judecatii se admite ori se respinge, motivat, de catre
organele judiciare.”
61. La articolul 102, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei
probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.”
62. La articolul 102, alineatul (5) se abroga.
63. La articolul 103, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de
amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe
declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati.”
64. La articolul 105, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) In cazuri exceptionale, daca nu este prezenta o persoana autorizata
care poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza in
scris, audierea persoanelor prevazute la alin. (3) se va face cu ajutorul oricarei
persoane care are aptitudini de comunicare, dispozitiile alin. (2) aplicandu-se in
mod corespunzator.”
65. Articolul 106 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Reguli speciale privind ascultarea Art. 106
(1) Daca in timpul audierii unei persoane,
aceasta prezinta semne vizibile de oboseala excesiva sau
simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizica ori
psihica de a participa la ascultare, organul judiciar dispune
intreruperea ascultarii si, daca este cazul, ia masuri pentru
ca persoana sa fie consultata de un medic.
(2) Persoana aflata in detentie poate fi audiata la locul
de detinere prin videoconferinta, in cazuri exceptionale si
daca organul judiciar apreciaza ca aceasta nu aduce
atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si
intereselor partilor.
(3) In cazul prevazut la alin. (2), daca persoana audiata
se afla in vreuna dintre situatiile prevazute la art. 90,
ascultarea nu poate avea loc decat in prezenta avocatului la
locul de detinere.”
66. La articolul 107, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 107
(1) La inceputul primei audieri, organul judiciar adreseaza
intrebari suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, porecla, data si
locul nasterii, codul numeric personal, numele si prenumele parintilor, cetatenia,
starea civila, situatia militara, studiile, profesia ori ocupatia, locul de munca,
domiciliul si adresa unde locuieste efectiv si adresa la care doreste sa ii fie
comunicate actele de procedura, antecedentele penale sau daca impotriva sa se
desfasoara un alt proces penal, daca solicita un interpret in cazul in care nu
vorbeste sau nu intelege limba romana ori nu se poate exprima, precum si cu
privire la orice alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.”
67. La articolul 108, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) In cursul urmaririi penale, inainte de prima audiere a suspectului sau
inculpatului, i se aduc la cunostinta drepturile si obligatiile prevazute la alin. (2).
Aceste drepturi si obligatii i se comunica si in scris, sub semnatura, iar in cazul in
care nu poate ori refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.”
68. La articolul 108, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Organul judiciar trebuie sa aduca la cunostinta inculpatului
posibilitatea incheierii, in cursul urmaririi penale, a unui acord, ca urmare a
recunoasterii vinovatiei, iar in cursul judecatii posibilitatea de a beneficia de
reducerea pedepsei prevazute de lege, ca urmare a recunoasterii invinuirii.”
69. La articolul 109, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) In cursul audierii, suspectul sau inculpatul isi poate exercita dreptul
la tacere cu privire la oricare dintre faptele ori imprejurarile despre care este
intrebat.”
70. La articolul 110, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 110
(1) Declaratiile suspectului sau inculpatului se consemneaza
in scris. In declaratie se consemneaza intrebarile adresate pe parcursul ascultarii,
mentionandu-se cine le-a formulat, si se mentioneaza de fiecare data ora inceperii
si ora incheierii ascultarii.
……………………………………………………………………………………….
(4) Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a
procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecatorul de drepturi si
libertati ori de presedintele completului de judecata si de grefier, de avocatul
suspectului, inculpatului, al persoanei vatamate, partii civile sau partii responsabile
civilmente, daca acestia au fost prezenti, precum si de interpret cand declaratia a
fost luata printr-un interpret.”
71. La articolul 111 alineatul (2), litera g) se abroga.
72. La articolul 116, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Nu pot face obiectul declaratiei martorului acele fapte sau
imprejurari al caror secret ori confidentialitate poate fi opusa prin lege organelor
judiciare.”
73. La articolul 116, alineatul (5) se abroga.
74. La articolul 117, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Persoana care indeplineste una dintre calitatile prevazute la alin. (1)
in raport cu unul dintre suspecti sau inculpati este scutita de obligatia de a depune
marturie si impotriva celorlalti suspecti sau inculpati, in cazul in care declaratia sa
nu poate fi limitata doar la acestia din urma.”
75. Articolul 118 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Dreptul martorului de a nu se acuza Art. 118
Declaratia de martor data de o persoana
care, in aceeasi cauza, anterior declaratiei a avut sau,
ulterior, a dobandit calitatea de suspect ori inculpat nu
poate fi folosita impotriva sa. Organele judiciare au
obligatia sa mentioneze, cu ocazia consemnarii declaratiei,
calitatea procesuala anterioara.”
76. La articolul 121, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(6) Dispozitiile alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator in procedura
audierii anticipate, in fata judecatorului de drepturi si libertati.”
77. La articolul 124, alineatele (6) si (7) se abroga.
78. La articolul 129, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 129
(1) In situatiile prevazute la art. 126 alin. (1) lit. d) si
art. 127 lit. d), audierea martorului se poate efectua prin intermediul mijloacelor
audio-video, fara ca martorul sa fie prezent fizic in locul unde se afla organul
judiciar.”
79. La articolul 129, alineatul (2) se abroga.
80. La articolul 129, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Subiectii procesuali principali, partile si avocatii acestora pot adresa
intrebari martorului audiat in conditiile alin. (1). Organul judiciar respinge
intrebarile care ar putea conduce la identificarea martorului.”
81. La articolul 131, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Intrebarile si raspunsurile se consemneaza intr-un proces-verbal.”
82. La articolul 133, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Audierea consta in descrierea tuturor caracteristicilor persoanei sau
ale obiectului, precum si a imprejurarilor in care au fost vazute. Persoana care face
identificarea este intrebata daca a mai participat anterior la o alta procedura de
identificare privind aceeasi persoana sau acelasi obiect ori daca persoana sau
obiectul de identificat i-au fost indicate ori descrise anterior.”
83. Denumirea Capitolului IV al Titlului IV al Partii generale se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Capitolul IV - Metode speciale de supraveghere sau cercetare”
84. La articolul 138, alineatele (1), (2), (9)-(11) si (13) se modifica si
vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 138
(1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare
urmatoarele:
a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;
e) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;
f) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;
g) utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;
h) participarea autorizata la anumite activitati;
i) livrarea supravegheata;
j) obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele
publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de
catre acestia in temeiul legii speciale privind retinerea datelor generate sau
prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii
de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
(2) Prin interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se
intelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau inregistrarea
comunicarilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de
comunicare.
……………………………………………………………………………………….
(9) Prin obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei
persoane se intelege operatiunile prin care se asigura cunoasterea continutului
tranzactiilor financiare si al altor operatiuni efectuate sau care urmeaza sa fie
efectuate prin intermediul unei institutii de credit ori al altei entitati financiare,
precum si obtinerea de la o institutie de credit sau de la alta entitate financiara de
inscrisuri ori informatii aflate in posesia acesteia referitoare la tranzactiile sau
operatiunile unei persoane.
(10) Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor se
intelege folosirea unei persoane cu o alta identitate decat cea reala in scopul
obtinerii de date si informatii cu privire la savarsirea unei infractiuni.
(11) Prin participarea autorizata la anumite activitati se intelege
comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infractiuni de coruptie,
efectuarea de tranzactii, operatiuni sau orice fel de intelegeri privind un bun sau
privind o persoana despre care se banuieste ca ar fi disparuta, ca este victima
traficului de persoane ori a unei rapiri, efectuarea de operatiuni privind droguri,
precum si prestarea unui serviciu, desfasurate cu autorizarea organului judiciar
competent, in scopul obtinerii de mijloace de proba.
……………………………………………………………………………………….
(13) Prin supraveghere tehnica se intelege utilizarea uneia dintre
metodele prevazute la alin. (1) lit. a) - e).”
85. La articolul 139, alineatele (2) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra
securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in
cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane,
acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de
falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de santaj, de
viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si
al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin
sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor
infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
……………………………………………………………………………………….
(4) Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu
poate forma obiectul supravegherii tehnice, decat data exista date ca avocatul
savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la
alin. (2). Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de
supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul
pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces
penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus
masura este informat, de indata, de catre procuror. Atunci cand apreciaza necesar,
judecatorul dispune informarea avocatului.”
86. La articolul 140, dupa alineatul (8) se introduce un nou alineat,
alineatul (9), cu urmatorul cuprins:
„(9) La cererea motivata a persoanei vatamate, procurorul poate solicita
judecatorului autorizarea interceptarii comunicatiilor ori inregistrarii acestora,
precum si a oricaror tipuri de comunicari efectuate de aceasta prin orice mijloc de
comunicare, indiferent de natura infractiunii ce formeaza obiectul cercetarii.
Dispozitiile alin. (1)-(8) se aplica in mod corespunzator.”
87. La articolul 142, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii
de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de
comunicare ori de servicii financiare sunt obligati sa colaboreze cu organele de
urmarire penala, cu autoritatile prevazute la alin. (1), in limitele competentelor
acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.”
88. Dupa articolul 142 se introduce un articol nou, articolul 142^1, cu
urmatorul cuprins:
„Art. 142^1
(1) Orice persoana autorizata care realizeaza activitati de
supraveghere tehnica in baza prezentei legi are posibilitatea de a asigura semnarea
electronica a datelor rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, utilizand o
semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat.
(2) Orice persoana autorizata care transmite date rezultate din activitatile
de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea sa semneze datele
transmise, utilizand si o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat
calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, si care permite
identificarea neambigua a persoanei autorizate, aceasta asumandu-si astfel
responsabilitatea in ceea ce priveste integritatea datelor transmise.
(3) Orice persoana autorizata care primeste date rezultate din activitatile
de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea sa verifice integritatea
datelor primite si sa certifice aceasta integritate prin semnarea datelor, utilizand o
semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat, si care permite identificarea neambigua
a persoanei autorizate.
(4) Fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica
raspunde potrivit legii pentru securitatea si integritatea acestor date.”
89. La articolul 143, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
„(2^1) Orice persoana autorizata care realizeaza copii ale unui suport de
stocare a datelor informatice care contine rezultatul activitatilor de supraveghere
tehnica are posibilitatea sa verifice integritatea datelor incluse in suportul original,
si, dupa efectuarea copiei, sa semneze datele incluse in aceasta utilizand o
semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat, si care permite identificarea neambigua
a persoanei autorizate, aceasta asumandu-si astfel responsabilitatea in ceea ce
priveste integritatea datelor.”
90. La articolul 143, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si
inregistrate, care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la
identificarea ori localizarea persoanelor, sunt redate de catre procuror sau organul
de cercetare penala intr-un proces-verbal in care se mentioneaza mandatul emis
pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale
sistemelor informatice ori ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au
efectuat comunicarile, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri sau
comunicari. Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de catre procuror.”
91. La articolul 144, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Durata totala a masurilor de supraveghere tehnica, cu privire la
aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi, in aceeasi cauza, 6 luni, cu
exceptia masurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere in spatii
private, care nu poate depasi 120 de zile.”
92. La articolul 146, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, de
renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, de achitare ori
incetare a procesului penal, ramasa definitiva, suportul material sau copia acestuia
se conserva prin arhivare odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri
speciale, cu asigurarea confidentialitatii.”
93. Articolul 148 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor Art. 148
(1) Autorizarea folosirii investigatorilor sub
acoperire se poate dispune de procurorul care
supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o
perioada de maximum 60 de zile, daca:
a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea
sau savarsirea unei infractiuni contra securitatii nationale
prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si
in cazul infractiunilor de trafic de droguri, trafic de arme,
trafic de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora,
finantare a terorismului, spalare a banilor, falsificare de
monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plata
electronica, santaj, lipsire de libertate, evaziune fiscala, in
cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor asimilate
infractiunilor de coruptie, al infractiunilor impotriva
intereselor financiare ale Uniunii Europene, al
infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice
sau mijloace de comunicare electronica ori in cazul altor
infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii
de 7 ani sau mai mare, ori exista o suspiciune rezonabila
ca o persoana este implicata in activitati infractionale ce au
legatura cu infractiunile enumerate mai sus;
b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea
drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind
particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a
probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea
infractiunii;
c) probele sau localizarea si identificarea faptuitorului,
suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obtinute in alt
mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce
ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta
persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
(2) Masura se dispune de procuror, din oficiu sau la
cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care
trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la
art. 286 alin. (2):
a) indicarea activitatilor pe care investigatorul sub
acoperire este autorizat sa le desfasoare;
b) perioada pentru care s-a autorizat masura;
c) identitatea atribuita investigatorului sub acoperire.
(3) In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar
ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive
tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si
video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in
vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica.
Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator.
(4) Investigatorii sub acoperire sunt lucratori operativi
din cadrul politiei judiciare. In cazul investigarii
infractiunilor contra securitatii nationale si infractiunilor
de terorism pot fi folositi ca investigatori sub acoperire si
lucratori operativi din cadrul organelor de stat care
desfasoara, potrivit legii, activitati de informatii in vederea
asigurarii securitatii nationale.
(5) Investigatorul sub acoperire culege date si informatii
in baza ordonantei emise potrivit alin. (1)-(3), pe care le
pune, in totalitate, la dispozitia procurorului care
efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, intocmind
un proces-verbal.
(6) In cazul in care desfasurarea activitatii
investigatorului impune participarea autorizata la anumite
activitati, procurorul procedeaza potrivit dispozitiilor
art. 150.
(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispozitia
investigatorului sub acoperire orice inscrisuri ori obiecte
necesare pentru desfasurarea activitatii autorizate.
Activitatea persoanei care pune la dispozitie sau foloseste
inscrisurile ori obiectele nu constituie infractiune.
(8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiati ca martori
in cadrul procesului penal in aceleasi conditii ca si martorii
amenintati.
(9) Durata masurii poate fi prelungita pentru motive
temeinic justificate, in cazul in care sunt indeplinite
conditiile prevazute la alin. (1), fiecare prelungire
neputand depasi 60 de zile. Durata totala a masurii, in
aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate
depasi un an, cu exceptia infractiunilor contra vietii,
securitatii nationale, infractiunilor de trafic de droguri,
trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare
a banilor, precum si infractiunilor impotriva intereselor
financiare ale Uniunii Europene.
(10) In situatii exceptionale, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute la alin. (1), iar folosirea
investigatorului sub acoperire nu este suficienta pentru
obtinerea datelor sau informatiilor ori nu este posibila,
procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea
penala poate autoriza folosirea unui colaborator, caruia ii
poate fi atribuita o alta identitate decat cea reala.
Dispozitiile alin. (2)-(3) si (5)-(9) se aplica in mod
corespunzator.”
94. Articolul 149 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Masurile de protectie a investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor Art. 149
(1) Identitatea reala a investigatorilor sub
acoperire si a colaboratorilor cu o alta identitate decat cea
reala nu poate fi dezvaluita.
(2) Procurorul, judecatorul de drepturi si libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
are dreptul de a cunoaste adevarata identitate a
investigatorului sub acoperire si a colaboratorului, cu
respectarea secretului profesional.
(3) Investigatorul sub acoperire, colaboratorul,
informatorul, precum si membrii de familie ai acestora sau
alte persoane supuse amenintarilor, intimidarilor sau
actelor de violenta, in legatura cu activitatea desfasurata de
investigatorul sub acoperire, informator sau colaborator,
pot beneficia de masuri specifice de protectie a martorilor,
potrivit legii.”
95. Articolul 150 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Participarea autorizata la anumite activitati Art. 150
(1) Participarea autorizata la anumite
activitati in conditiile art. 138 alin. (11) se poate dispune
de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza
urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile,
daca:
a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea
sau savarsirea unei infractiuni de trafic de droguri, trafic
de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a
banilor, falsificare de monede ori alte valori, santaj, lipsire
de libertate, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de
coruptie, al infractiunilor asimilate infractiunilor de
coruptie si al infractiunilor impotriva intereselor financiare
ale Uniunii Europene, sau in cazul altor infractiuni pentru
care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai
mare ori daca exista o suspiciune rezonabila ca o persoana
este implicata in activitati infractionale care au legatura,
potrivit art. 43, cu infractiunile enumerate mai sus;
b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea
drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind
particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a
probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea
infractiunii;
c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau
obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar
prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranta
persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
(2) Masura se dispune de catre procuror, din oficiu sau
la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta
care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la
art. 286 alin. (2):
a) indicarea activitatilor autorizate;
b) perioada pentru care s-a autorizat masura;
c) persoana care desfasoara activitatile autorizate.
(3) Activitatile autorizate pot fi desfasurate de un organ
de cercetare penala, de un investigator cu identitate reala,
de un investigator sub acoperire sau de un colaborator.
(4) Desfasurarea activitatilor autorizate de catre
persoana prevazuta la alin. (2) lit. c) nu constituie
contraventie sau infractiune.
(5) Punerea in executare a acestor masuri se
consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la
care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la
persoanele care au desfasurat activitatile autorizate,
descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care
s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati,
folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea
persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare
masura.
(6) Persoana care a desfasurat activitatile autorizate
poate fi audiata ca martor in cadrul procesului penal, cu
respectarea dispozitiilor privind audierea martorilor
amenintati, daca organul judiciar apreciaza ca audierea
este necesara.
(7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispozitia
persoanei care desfasoara activitatile autorizate orice
inscrisuri sau obiecte necesare pentru desfasurarea
activitatii autorizate. Persoana care pune la dispozitie sau
foloseste inscrisurile sau obiectele nu va comite o
infractiune prin desfasurarea acestor activitati, in cazul in
care acestea constituie infractiuni.
(8) Masura dispusa poate fi prelungita de catre procuror,
pentru motive temeinic justificate, in cazul in care sunt
indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), fiecare
prelungire neputand depasi 60 de zile.
(9) Durata totala a masurii, cu privire la aceeasi
persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi un an.”
96. La articolul 151, litera c) a alineatului (3) si alineatul (8) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) sa garanteze faptul ca procurorul, organele de politie sau alte
autoritati de stat competente sunt instiintate in ceea ce priveste rezultatul urmaririi
penale impotriva persoanelor acuzate de infractiuni care au constituit obiectul
metodei speciale de cercetare la care se face referire la alin. (1).
……………………………………………………………………………………….
(8) Organele prevazute la alin. (6) au obligatia de a intocmi, la finalizarea
livrarii supravegheate pe teritoriul Romaniei, un proces-verbal cu privire la
activitatile desfasurate, pe care il inainteaza procurorului.”
97. Articolul 152 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, si retinute de catre acestia Art. 152
(1) Organele de urmarire penala, cu autorizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, pot solicita unui furnizor de retele publice de comunicatii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului transmiterea datelor retinute, in baza legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, in cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe, pentru categoriile de infractiuni prevazute de legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
(2) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta in termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de
urmarire penala de transmitere a datelor, prin incheiere
motivata, in camera de consiliu.
(3) Furnizorii de retele publice de comunicatii
electronice si furnizorii de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului care colaboreaza cu
organele de urmarire penala au obligatia de a pastra
secretul operatiunii efectuate.”
98. Articolul 153 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane Art. 153
(1) Procurorul poate solicita, cu incuviintarea
prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, unei
institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine
date privind situatia financiara a unei persoane
comunicarea datelor privind existenta si continutul
conturilor si a altor situatii financiare ale unei persoane in
cazul in care exista indicii temeinice cu privire la
savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se
crede ca datele solicitate constituie probe.
(2) Masura prevazuta la alin. (1) se dispune din oficiu
sau la cererea organului de cercetare penala, prin
ordonanta care trebuie sa cuprinda in afara mentiunilor
prevazute la art. 286 alin. (2): institutia care este in posesia
ori care are sub control datele, numele suspectului sau
inculpatului, motivarea indeplinirii conditiilor prevazute la
alin. (1), mentionarea obligatiei institutiei de a comunica
imediat, in conditii de confidentialitate, datele solicitate.
(3) Institutia prevazuta la alin. (1) este obligata sa puna
de indata la dispozitie datele solicitate.”
99. Denumirea Capitolului V al Titlului IV al Partii generale se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Capitolul V - Conservarea datelor informatice”
100. Articolul 154 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Conservarea datelor informatice Art. 154
(1) Daca exista o suspiciune rezonabila cu
privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, in scopul
strangerii de probe ori identificarii faptuitorului, suspectului
sau a inculpatului, procurorul care supravegheaza sau
efectueaza urmarirea penala poate dispune conservarea
imediata a anumitor date informatice, inclusiv a datelor
referitoare la traficul informational, care au fost stocate prin
intermediul unui sistem informatic si care se afla in posesia
sau sub controlul unui furnizor de retele publice de
comunicatii electronice ori unui furnizor de servicii de
comunicatii electronice destinate publicului, in cazul in care
exista pericolul pierderii sau modificarii acestora.
(2) Conservarea se dispune de procuror, din oficiu sau la
cererea organului de cercetare penala, pe o durata de
maximum 60 de zile, prin ordonanta care trebuie sa
cuprinda in afara mentiunilor prevazute la art. 286
alin. (2): furnizorii de retele publice de comunicatii
electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului in posesia carora se afla
datele informatice ori care le au sub control, numele
faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este
cunoscut, descrierea datelor ce trebuie conservate,
motivarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1),
durata pentru care a fost emisa, mentionarea obligatiei
persoanei sau furnizorilor de retele publice de comunicatii
electronice ori furnizorilor de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului de a conserva imediat
datele informatice indicate si de a le mentine integritatea,
in conditii de confidentialitate.
(3) Masura conservarii poate fi prelungita, pentru
motive temeinic justificate, de procuror o singura data, pe
o durata de maximum 30 de zile.
(4) Ordonanta procurorului se transmite, de indata,
oricarui furnizor de retele publice de comunicatii
electronice ori furnizor de servicii de comunicatii
electronice destinate publicului in posesia caruia se afla
datele prevazute la alin. (1) ori care le are sub control,
acesta fiind obligat sa le conserve imediat, in conditii de
confidentialitate.
(5) In cazul in care datele referitoare la traficul
informational se afla in posesia mai multor furnizori de
retele publice de comunicatii electronice ori furnizori de
servicii de comunicatii electronice destinate publicului,
furnizorul in posesia sau sub controlul caruia se afla datele
informatice are obligatia de a pune, de indata, la dispozitia
organului de urmarire penala informatiile necesare
identificarii celorlalti furnizori, in vederea cunoasterii
tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.
(6) In termenul prevazut la alin. (2) si (3), procurorul
care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala,
poate, cu autorizarea prealabila a judecatorului de drepturi
si libertati, sa solicite unui furnizor de retele publice de
comunicatii electronice ori unui furnizor de servicii de
comunicatii electronice destinate publicului transmiterea
datelor conservate potrivit legii ori poate dispune ridicarea
acestei masuri. Dispozitiile art. 170 alin. (21)-(27), alin. (4)
si alin. (5) si ale art. 171 se aplica in mod corespunzator.
(7) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta in
termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de
urmarire penala de transmitere a datelor, prin incheiere
motivata, in camera de consiliu.
(8) Pana la terminarea urmaririi penale, procurorul este
obligat sa incunostinteze, in scris, persoanele fata de care
se efectueaza urmarirea penala si ale caror date au fost
conservate.”
101. Articolul 155 se abroga.
102. Denumirea Capitolului VI din Titlul IV al Partii generale se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Capitolul VI - Perchezitia si ridicarea de obiecte si inscrisuri”
103. Articolul 157 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Cazurile si conditiile in care se poate dispune perchezitia domiciliara Art. 157
(1) Perchezitia domiciliara ori a bunurilor
aflate in domiciliu poate fi dispusa daca exista o
suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei
infractiuni de catre o persoana ori la detinerea unor obiecte
sau inscrisuri ce au legatura cu o infractiune si se
presupune ca perchezitia poate conduce la descoperirea si
strangerea probelor cu privire la aceasta infractiune, la
conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea
suspectului ori inculpatului.
(2) Prin domiciliu se intelege o locuinta sau orice spatiu
delimitat in orice mod ce apartine sau este folosit de o
persoana fizica sau juridica.”
104. La articolul 158, literele b) si d) ale alineatului (2), litera i) a
alineatului (7) si alineatul (8) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„b) indicarea probelor ori a datelor din care rezulta suspiciunea
rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni sau cu privire la detinerea
obiectelor ori inscrisurilor ce au legatura cu o infractiune;
……………………………………………………………………………………….
d) numele, prenumele si, daca este necesar, descrierea suspectului sau
inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza
perchezitia, precum si indicarea urmelor savarsirii infractiunii ori a altor obiecte
despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat.
……………………………………………………………………………………….
i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se
banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor
savarsirii infractiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul
ce urmeaza a fi perchezitionat;
……………………………………………………………………………………….
(8) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu sunt
indeplinite conditiile prevazute la art. 157, dispune, prin incheiere, respingerea
cererii de efectuare a perchezitiei domiciliare.”
105. La articolul 159, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(10) De asemenea, persoanei perchezitionate i se va permite sa fie
asistata ori reprezentata de o persoana de incredere.”
106. La articolul 159 alineatul (14), litera c) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„c) daca exista suspiciunea ca persoana cautata s-ar putea sustrage
procedurii.”
107. La articolul 162, alineatele (4) si (5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(4) Obiectele care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii
apartin, cu exceptia celor care sunt supuse confiscarii, in conditiile legii.
(5) Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt supuse
confiscarii, in conditiile legii, pot fi restituite, chiar inainte de solutionarea
definitiva a procesului, persoanei careia ii apartin, in afara de cazul cand prin
aceasta restituire s-ar putea stanjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala
sau instanta de judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite
obiectele ca este obligata sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei.”
108. La articolul 168, denumirea marginala se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„Perchezitia informatica”
109. La articolul 168, alineatul (2), alineatul (6) litera f),
alineatele (8), (11) si (12), alineatul (13) litera a), precum si alineatul (16) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) In cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati de la
instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la
instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul
parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala poate dispune efectuarea unei perchezitii informatice, la cererea
procurorului, atunci cand pentru descoperirea si strangerea probelor este necesara
cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor
informatice.
……………………………………………………………………………………….
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care
urmeaza a fi perchezitionat, precum si numele suspectului sau inculpatului, daca
este cunoscut;
……………………………………………………………………………………….
(8) In cazul in care, cu ocazia efectuarii perchezitiei unui sistem
informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele
informatice cautate sunt cuprinse intr-un alt sistem informatic ori suport de stocare
a datelor informatice si sunt accesibile din sistemul sau suportul initial, procurorul
dispune de indata conservarea, copierea datelor informatice identificate si va
solicita de urgenta completarea mandatului, dispozitiile alin. (1) – (7) aplicandu-se
in mod corespunzator.
……………………………………………………………………………………….
(11) Perchezitia in sistem informatic sau a unui suport de stocare a
datelor informatice se efectueaza in prezenta suspectului ori a inculpatului,
dispozitiile art. 159 alin. (10) si (11) aplicandu-se in mod corespunzator.
(12) Perchezitia in sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor
informatice se efectueaza de un specialist care functioneaza in cadrul organelor
judiciare sau din afara acestora, in prezenta procurorului sau a organului de
cercetare penala.
……………………………………………………………………………………….
a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau
suporturile de stocare a datelor informatice ori numele persoanei al carei sistem
informatic este cercetat;
……………………………………………………………………………………….
(16) In cursul judecatii, perchezitia informatica se dispune de catre
instanta, din oficiu sau la cererea procurorului, a partilor ori a persoanei vatamate,
in cazurile prevazute la alin. (2). Mandatul de efectuare a perchezitiei informatice
dispuse de instanta se comunica procurorului, care procedeaza potrivit
alin. (8) – (15).”
110. Dupa articolul 168 se introduce o noua sectiune, Sectiunea a 3-a,
cu urmatorul titlu:
„SECTIUNEA 3 - Ridicarea de obiecte si inscrisuri”
111. La articolul 170, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 170
(1) In cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire
la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni si sunt temeiuri de a se crede ca un
obiect ori un inscris poate servi ca mijloc de proba in cauza, organul de urmarire
penala sau instanta de judecata poate dispune persoanei fizice sau juridice in
posesia careia se afla sa le prezinte si sa le predea, sub luare de dovada.”
112. La articolul 170, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) De asemenea, in conditiile alin. (1), organul de urmarire penala sau
instanta de judecata poate dispune ca:
a) orice persoana fizica sau juridica de pe teritoriul Romaniei sa
comunice anumite date informatice aflate in posesia sau sub controlul sau, care
sunt stocate intr-un sistem informatic ori pe un suport de stocare a datelor
informatice;
b) orice furnizor de retele publice de comunicatii electronice sau furnizor
de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sa comunice anumite
date referitoare la abonati, utilizatori si la serviciile prestate, aflate in posesia sau in
controlul sau, altele decat continutul comunicatiilor si decat cele prevazute la
art. 138 alin. (1) lit. j).”
113. La articolul 170, dupa alineatul (2) se introduc cinci noi alineate,
alineatele (2^1)-(2^5), cu urmatorul cuprins:
„(2^1) Persoanele fizice sau juridice, inclusiv furnizorii de retele publice
de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice
destinate publicului, au posibilitatea sa asigure semnarea datelor solicitate in baza
alin. (2), utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
(2^2) Orice persoana autorizata care transmite date solicitate in baza
alin. (2) are posibilitatea sa semneze datele transmise utilizand o semnatura
electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat, si care permite identificarea neambigua a persoanei
autorizate, aceasta asumandu-si astfel responsabilitatea in ceea ce priveste
integritatea datelor transmise.
(2^3) Orice persoana autorizata care primeste date solicitate in baza
alin. (2) are posibilitatea sa verifice integritatea datelor primite si sa certifice
aceasta integritate prin semnarea datelor, utilizand o semnatura electronica extinsa
bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare
acreditat, si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate.
(2^4) Fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica
raspunde potrivit legii pentru integritatea si securitatea acestor date.
(2^5) Aplicarea prevederilor alin. (2^1)-(2^4) se face cu respectarea
procedurilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
114. La articolul 170, alineatul (3) se abroga.
115. Denumirea Capitolului VII din Titlul IV al Partii generale se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Capitolul VII - Expertiza si constatarea”
116. Articolul 172 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Dispunerea efectuarii expertizei sau a constatarii Art. 172
(1) Efectuarea unei expertize se dispune cand
pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte
sau imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea
adevarului in cauza este necesara si opinia unui expert.
(2) Expertiza se dispune, in conditiile art. 100, la cerere
sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala, prin
ordonanta motivata, iar in cursul judecatii se dispune de
catre instanta, prin incheiere motivata.
(3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulata in
scris, cu indicarea faptelor si imprejurarilor supuse
evaluarii si a obiectivelor care trebuie lamurite de expert.
(4) Expertiza poate fi efectuata de experti oficiali din
laboratoare sau institutii de specialitate ori de experti
independenti autorizati din tara sau din strainatate, in
conditiile legii.
(5) Expertiza si examinarea medico-legala se efectueaza
in cadrul institutiilor medico-legale.
(6) Ordonanta organului de urmarire penala sau
incheierea instantei prin care se dispune efectuarea
expertizei trebuie sa indice faptele sau imprejurarile pe
care expertul trebuie sa le constate, clarifice si sa le
evalueze, obiectivele la care trebuie sa raspunda, termenul
in care trebuie efectuata expertiza, precum si institutia ori
expertii desemnati.
(7) In domeniile strict specializate, daca pentru
intelegerea probelor sunt necesare anumite cunostinte
specifice sau alte asemenea cunostinte, instanta ori organul
de urmarire penala poate solicita opinia unor specialisti
care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau in afara
acestora. Dispozitiile relative la audierea martorului sunt
aplicabile in mod corespunzator.
(8) La efectuarea expertizei pot participa experti
independenti autorizati, numiti la solicitarea partilor sau
subiectilor procesuali principali.
(9) Cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de
proba sau de schimbare a unor situatii de fapt ori este
necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale
cauzei, organul de urmarire penala poate dispune prin
ordonanta efectuarea unei constatari.
(10) Constatarea este efectuata de catre un specialist
care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din
afara acestora.
(11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport
de constatare.
(12) Dupa finalizarea raportului de constatare, cand
organul judiciar apreciaza ca este necesara opinia unui
expert sau cand concluziile raportului de constatare sunt
contestate, se dispune efectuarea unei expertize.”
117. La articolul 173, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Organul de urmarire penala sau instanta desemneaza, de regula, un
singur expert, cu exceptia situatiilor in care, ca urmare a complexitatii expertizei,
sunt necesare cunostinte specializate din discipline distincte, situatie in care
desemneaza doi sau mai multi experti.”
118. La articolul 174, alineatul (3) se abroga.
119. La articolul 178 alineatul (4), litera b) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„b) partea expozitiva prin care sunt descrise operatiile de efectuare a
expertizei, metodele, programele si echipamentele utilizate;”
120. Dupa articolul 181 se introduce un nou articol, articolul 181^1, cu
urmatorul cuprins:
„Obiectul constatarii si raportul de constatare Art. 181^1
(1) Organul de urmarire penala stabileste
prin ordonanta obiectul constatarii, intrebarile la care
trebuie sa raspunda specialistul si termenul in care
urmeaza a fi efectuata lucrarea.
(2) Raportul de constatare cuprinde descrierea
operatiilor efectuate de specialist, a metodelor,
programelor si echipamentelor utilizate si concluziile
constatarii.”
121. La articolul 184, alineatele (1), (3), (14) si (16) se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
„Art. 184
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre
14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii copilului nou-nascut ori a fatului de
catre mama, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta are o
indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei
expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se, totodata, termenul de prezentare
in vederea examinarii.
……………………………………………………………………………………….
(3) Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza dupa obtinerea
consimtamantului scris al persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat, in
prezenta unui avocat ales sau din oficiu, in fata organului judiciar, iar in cazul
minorului, si in prezenta ocrotitorului legal.
……………………………………………………………………………………….
(14) Impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati se poate
face contestatie la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta ierarhic
superioara de catre suspect, inculpat sau de procuror in termen de 24 de ore de la
pronuntare. Contestatia impotriva incheierii prin care se dispune internarea
nevoluntara nu suspenda executarea.
……………………………………………………………………………………….
(16) In vederea solutionarii contestatiei formulate de procuror,
judecatorul de la instanta ierarhic superioara dispune citarea suspectului sau
inculpatului. Participarea avocatului ales sau numit din oficiu al suspectului ori
inculpatului este obligatorie.”
122. La articolul 185 alineatul (8), litera e) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„e) rezultatele investigatiilor de laborator efectuate asupra probelor
biologice prelevate de la cadavru si a substantelor suspecte descoperite;”
123. La articolul 188, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 188
(1) In cazul in care exista o suspiciune cu privire la
producerea unei intoxicatii, se dispune efectuarea unei expertize toxicologice.
(2) Produsele considerate suspecte ca ar fi determinat intoxicatia sunt
trimise institutiei medico-legale sau unei alte institutii specializate.”
124. La articolul 189, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Constatarea leziunilor traumatice este efectuata, de regula, printr-o
examinare fizica. In cazul in care nu este posibila sau necesara examinarea fizica,
expertiza este efectuata in baza documentatiei medicale puse la dispozitia
expertului.”
125. La articolul 190, alineatele (1), (5), (7)-(10) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 190
(1) Examinarea fizica a unei persoane presupune examinarea
externa si interna a corpului acesteia, precum si prelevarea de probe biologice.
Organul de urmarire penala trebuie sa solicite, in prealabil, consimtamantul scris al
persoanei care urmeaza a fi examinata. In cazul persoanelor lipsite de capacitate de
exercitiu, consimtamantul la examinarea fizica este solicitat reprezentantului legal,
iar in cazul celor cu capacitate restransa de exercitiu, consimtamantul scris al
acestora trebuie exprimat in prezenta ocrotitorilor legali.
……………………………………………………………………………………….
(5) In cazul in care persoana examinata isi exprima in scris
consimtamantul sau in cazul in care exista urgenta, iar obtinerea autorizarii
judecatorului in conditiile alin. (4) ar conduce la o intarziere substantiala a
cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, organul de urmarire
penala poate dispune, prin ordonanta, efectuarea examinarii fizice. Ordonanta
organului de urmarire penala, precum si procesul-verbal in care sunt consemnate
activitatile desfasurate cu ocazia examinarii fizice sunt inaintate de indata
judecatorului de drepturi si libertati. In cazul in care judecatorul constata ca au fost
respectate conditiile prevazute la alin. (2), dispune, prin incheiere motivata,
validarea examinarii fizice efectuate de organele de urmarire penala. Incalcarea de
catre organele de urmarire penala a conditiilor prevazute la alin. (2) atrage
excluderea probelor obtinute prin examinarea fizica.
……………………………………………………………………………………….
(7) Examinarea fizica interna a corpului unei persoane sau recoltarea de
probe biologice trebuie efectuata de un medic, asistent medical sau de o persoana
cu pregatire medicala de specialitate, cu respectarea vietii private si a demnitatii
umane. Examinarea fizica interna a minorului care nu a implinit 14 ani se poate
face in prezenta unuia dintre parinti, la solicitarea parintelui. Recoltarea prin
metode non-invazive de probe biologice in vederea efectuarii expertizei genetice
judiciare se poate efectua si de catre personalul de specialitate al Politiei Romane.
(8) In cazul conducerii unui vehicul de catre o persoana aflata sub
influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante, recoltarea de probe biologice se
efectueaza din dispozitia organelor de constatare si cu consimtamantul celui supus
examinarii, de catre un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire
medicala de specialitate, in cel mai scurt timp, intr-o institutie medicala, in
conditiile stabilite de legile speciale.
(9) Activitatile efectuate cu ocazia examinarii fizice sunt consemnate de
organele de urmarire penala intr-un proces-verbal ce trebuie sa cuprinda: numele si
prenumele organului de urmarire penala care il incheie, ordonanta sau incheierea
prin care s-a dispus masura, locul unde a fost incheiat, data, ora la care a inceput si
ora la care s-a terminat activitatea, numele si prenumele persoanei examinate,
natura examinarii fizice, descrierea activitatilor desfasurate, lista probelor recoltate
in urma examinarii fizice.
(10) Rezultatele obtinute din analiza probelor biologice pot fi folosite si
in alta cauza penala, daca servesc la aflarea adevarului.”
126. La articolul 191, alineatele (1), (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 191
(1) Expertiza genetica judiciara se poate dispune de catre
organul de urmarire penala, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, sau de
instanta, prin incheiere, in cursul judecatii, cu privire la probele biologice recoltate
de la persoane sau orice alte probe ce au fost gasite ori ridicate.
……………………………………………………………………………………….
(3) Probele biologice recoltate cu ocazia examinarii corporale pot fi
folosite numai la identificarea profilului genetic judiciar.
(4) Profilul genetic judiciar obtinut in conditiile alin. (3) poate fi folosit si
in alta cauza penala, daca serveste la aflarea adevarului.”
127. La articolul 192, denumirea marginala si alineatul (1) se modifica
si vor avea urmatorul cuprins:
„Cercetarea la fata locului Art. 192
(1) Cercetarea la fata locului se dispune de
catre organul de urmarire penala, iar in cursul judecatii de
catre instanta de judecata, atunci cand este necesara
constatarea directa in scopul determinarii sau clarificarii
unor imprejurari de fapt ce prezinta importanta pentru
stabilirea adevarului, precum si ori de cate ori exista
suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.”
128. La articolul 193, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Organele judiciare procedeaza la reconstituirea activitatilor sau a
situatiilor, avand in vedere imprejurarile in care fapta a avut loc, pe baza probelor
administrate. In cazul in care declaratiile martorilor, ale partilor sau ale subiectilor
procesuali principali cu privire la activitatile sau situatiile ce trebuie reconstituite
sunt diferite, reconstituirea trebuie efectuata separat pentru fiecare varianta a
desfasurarii faptei descrise de acestia.
(3) Cand suspectul sau inculpatul se afla in vreuna din situatiile prevazute
la art. 90, reconstituirea se face in prezenta acestora, asistati de aparator. Atunci
cand suspectul sau inculpatul nu poate sau refuza sa participe la reconstituire,
aceasta se efectueaza cu participarea altei persoane.”
129. La articolul 194, denumirea marginala se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„Prezenta altor persoane la cercetarea la fata locului si la
reconstituire”
130. La articolul 195, denumirea marginala si partea introductiva a
alineatului (1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Procesul-verbal de cercetare la fata locului sau de reconstituire Art. 195
(1) Despre efectuarea cercetarii la fata
locului sau a reconstituirii se incheie un proces-verbal,
care trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute la
art. 199, urmatoarele:”
131. La articolul 196, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Daca este necesara identificarea amprentelor ce au fost gasite pe
anumite obiecte sau a persoanelor care pot fi puse in legatura cu fapta ori locul
comiterii faptei, organele de urmarire penala pot dispune luarea amprentelor
persoanelor despre care se presupune ca au intrat in contact cu acele obiecte,
respectiv fotografierea acelora despre care se presupune ca au avut legatura cu
fapta comisa sau au fost prezente la locul faptei.”
132. La articolul 198, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 198
(1) Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca, din
continutul lor, rezulta fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea
adevarului.
(2) Procesul-verbal ce cuprinde constatarile personale ale organului de
urmarire penala sau ale instantei de judecata este mijloc de proba.
Procesele-verbale intocmite de organele prevazute la art. 61 alin. (1) lit. a)-c)
constituie acte de sesizare a organului de urmarire penala si nu au valoarea unor
constatari de specialitate in procesul penal.”
133. La articolul 203, alineatele (2) si (5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b) si c) pot fi
luate fata de inculpat, in cursul urmaririi penale, de catre procuror si de catre
judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara, de catre
judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii, de catre instanta de
judecata.
……………………………………………………………………………………….
(5) In cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara,
cererile, propunerile, plangerile si contestatiile privitoare la masurile preventive se
solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in
camera de consiliu.”
134. La articolul 204, alineatele (1), (2), (6), (11) si (12) se modifica si
vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 204
(1) Impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi si
libertati dispune asupra masurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula
contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la
comunicare. Contestatia se depune la judecatorul de drepturi si libertati care a
pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei,
judecatorului de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara, in termen de
48 de ore de la inregistrare.
(2) Contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi si
libertati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra masurilor
preventive se solutioneaza de un complet compus din judecatori de drepturi si
libertati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile prezentului articol
aplicandu-se in mod corespunzator.
……………………………………………………………………………………….
(6) In vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza.
……………………………………………………………………………………….
(11) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, se poate dispune
luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) sau
majorarea cuantumului cautiunii.
(12) In cazul admiterii contestatiei formulate de inculpat impotriva
incheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive, se
poate dispune, in conditiile prevazute de lege, respingerea propunerii de luare sau
de prelungire a masurii preventive ori, dupa caz, inlocuirea acesteia cu o alta
masura preventiva mai usoara si, dupa caz, punerea de indata in libertate a
inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.”
135. La articolul 205, alineatele (2), (6) si (10) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de camera
preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune in procedura camerei
preliminare asupra masurilor preventive se solutioneaza de un alt complet al
aceleiasi instante, in conditiile legii.
……………………………………………………………………………………….
(6) In vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza.
……………………………………………………………………………………….
(10) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, odata cu
solutionarea contestatiei se poate dispune luarea uneia dintre masurile preventive
prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b) - d) sau majorarea cuantumului cautiunii.”
136. La articolul 206, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(7) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, instanta poate
dispune luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4)
lit. b) - d) sau majorarea cuantumului cautiunii.”
137. La articolul 209, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Daca suspectul sau inculpatul a fost adus in fata organului de
cercetare penala sau a procurorului pentru a fi audiat, in baza unui mandat de
aducere legal emis, in termenul prevazut la alin. (3) nu se include perioada cat
suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea acelui mandat.”
138. La articolul 209, dupa alineatul (16) se introduce un nou alineat,
alineatul (17), cu urmatorul cuprins:
„(17) Persoanei retinute i se comunica, sub semnatura, in scris, drepturile
prevazute la art. 83, la art. 210 alin. (1) si (2), dreptul de acces la asistenta medicala
de urgenta, durata maxima pentru care se poate dispune masura retinerii, precum si
dreptul de a face plangere impotriva masurii dispuse, iar in cazul in care persoana
retinuta nu poate ori refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.”
139. La articolul 210, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Daca persoana retinuta nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul
de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului
consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii
internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor
din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente,
daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de
organizatii. Inspectoratul General pentru Imigrari este informat in toate situatiile cu
privire la dispunerea masurii preventive fata de aceasta categorie de persoane.”
140. La articolul 210, alineatul (4) se abroga.
141. La articolul 210, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(6) In mod exceptional, pentru motive temeinice, incunostintarea poate
fi intarziata cel mult 4 ore.”
142. Articolul 212 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Luarea masurii controlului judiciar de catre procuror Art. 212
(1) Procurorul dispune citarea inculpatului
aflat in stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat in
stare de retinere.
(2) Inculpatului prezent i se aduc la cunostinta, de
indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care
este suspectat si motivele luarii masurii controlului
judiciar.
(3) Masura controlului judiciar poate fi luata numai
dupa audierea inculpatului, in prezenta avocatului ales ori
numit din oficiu. Dispozitiile art. 209 alin. (6)-(9) se aplica
in mod corespunzator.
(4) Procurorul dispune luarea masurii controlului
judiciar prin ordonanta motivata, care se comunica
inculpatului.”
143. Articolul 213 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Calea de atac impotriva masurii controlului judiciar dispuse de procuror Art. 213
(1) Impotriva ordonantei procurorului prin
care s-a luat masura controlului judiciar, in termen de 48
ore de la comunicare, inculpatul poate face plangere la
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza in fond.
(2) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat conform
alin. (1) fixeaza termen de solutionare in camera de
consiliu si dispune citarea inculpatului.
(3) Neprezentarea inculpatului nu impiedica judecatorul
de drepturi si libertati sa dispuna asupra masurii luate de
procuror.
(4) Judecatorul de drepturi si libertati il asculta pe
inculpat atunci cand acesta este prezent.
(5) Asistenta juridica a inculpatului si participarea
procurorului sunt obligatorii.
(6) Judecatorul de drepturi si libertati poate revoca
masura, daca au fost incalcate dispozitiile legale care
reglementeaza conditiile de luare a acesteia.
(7) Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de
48 de ore de la pronuntarea incheierii.”
144. La articolul 215 alineatul (2), litera d) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana
vatamata sau de membrii familiei acesteia, de alti participanti la comiterea
infractiunii, de martori ori experti sau de alte persoane anume desemnate de
organul judiciar si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;”
145. La articolul 215, alineatele (5) si (7)-(9) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(5) Daca, in cadrul obligatiei prevazute la alin. (2) lit. a), s-a impus
inculpatului interdictia de a parasi tara sau o anumita localitate, cate o copie de pe
ordonanta procurorului ori, dupa caz, a incheierii, se comunica, in ziua emiterii
ordonantei sau a pronuntarii incheierii, inculpatului, unitatii de politie in a carei
circumscriptie locuieste, precum si celei in a carei circumscriptie are interdictia de
a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor, Politiei de
Frontiera Romane si Inspectoratului General pentru Imigrari, in situatia celui care
nu este cetatean roman, in vederea asigurarii respectarii de catre inculpat a
obligatiei care ii revine. Organele in drept dispun darea inculpatului in consemn la
punctele de trecere a frontierei.
…………………………………………………………………………………
(7) In cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul
incalca, cu rea-credinta, obligatiile care ii revin sau exista suspiciunea rezonabila
ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in
miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, la cererea procurorului
ori din oficiu, poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura arestului la
domiciliu sau a arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.
(8) In cursul urmaririi penale, procurorul care a luat masura poate
dispune, din oficiu sau la cererea motivata a inculpatului, prin ordonanta,
impunerea unor noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor
dispuse initial, daca apar motive temeinice care justifica aceasta, dupa audierea
inculpatului.
(9) Dispozitiile alin. (8) se aplica in mod corespunzator si in procedura de
camera preliminara sau in cursul judecatii, cand judecatorul de camera preliminara
ori instanta de judecata dispune, prin incheiere, la cererea motivata a procurorului
sau a inculpatului ori din oficiu, dupa audierea inculpatului.”
146. La articolul 215, alineatele (10)-(15) se abroga.
147. La articolul 216, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera
preliminara, sau instanta de judecata, in cursul judecatii, poate dispune luarea
masurii controlului judiciar pe cautiune fata de inculpat, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute la alin. (1).”
148. Articolul 217 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Continutul cautiunii Art. 217
(1) Consemnarea cautiunii se face pe
numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani
determinate, la dispozitia organului judiciar, ori prin
constituirea unei garantii reale, mobiliare ori imobiliare, in
limita unei sume de bani determinate, in favoarea aceluiasi
organ judiciar.
(2) Valoarea cautiunii este de cel putin 1.000 lei si se
determina in raport cu gravitatea acuzatiei aduse
inculpatului, situatia materiala si obligatiile legale ale
acestuia.
(3) Pe perioada masurii, inculpatul trebuie sa respecte
obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si i se poate
impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligatiile
prevazute la art. 215 alin. (2). Dispozitiile art. 215
alin. (3)-(9) se aplica in mod corespunzator.
(4) Cautiunea garanteaza participarea inculpatului la
procesul penal si respectarea de catre acesta a obligatiilor
prevazute la alin. (3).
(5) Instanta de judecata dispune prin hotarare
confiscarea cautiunii, daca masura controlului judiciar pe
cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu
sau a arestarii preventive, pentru motivele prevazute la
alin. (9).
(6) In celelalte cazuri, instanta de judecata, prin
hotarare, dispune restituirea cautiunii.
(7) Dispozitiile alin. (5) si (6) se aplica in masura in care
nu s-a dispus plata din cautiune, in ordinea urmatoare, a
despagubirilor banesti acordate pentru repararea pagubelor
cauzate de infractiune, a cheltuielilor judiciare sau a
amenzii.
(8) In cazul in care dispune o solutie de netrimitere in
judecata, procurorul dispune si restituirea cautiunii.
(9) In cazul in care, pe durata masurii controlului
judiciar pe cautiune, inculpatul incalca, cu rea-credinta,
obligatiile care ii revin sau exista suspiciunea rezonabila
ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a
dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa,
judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata, la cererea motivata a
procurorului ori din oficiu, poate dispune inlocuirea
acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a
arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.”
149. La articolul 218, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Persoanei fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu i se
comunica, sub semnatura, in scris, drepturile prevazute la art. 83, dreptul prevazut
la art. 210 alin. (1) si (2), dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta, dreptul
de a contesta masura si dreptul de a solicita revocarea sau inlocuirea acestei masuri
cu o alta masura preventiva, iar in cazul in care persoana nu poate ori refuza sa
semneze, se va incheia un proces-verbal.”
150. La articolul 220, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata,
sesizat/sesizata conform alin. (1), dispune citarea inculpatului. Audierea
inculpatului este obligatorie daca acesta se prezinta la termenul fixat.”
151. La articolul 220, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Dispozitiile art. 219 alin. (4), (7) si (9) se aplica in mod
corespunzator.”
152. La articolul 221, litera b) a alineatului (2) si alineatul (7) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„b) sa nu comunice cu persona vatamata sau membrii de familie ai
acesteia, cu alti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii ori expertii,
precum si cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
……………………………………………………………………………………….
(7) In cazuri urgente, pentru motive intemeiate, inculpatul poate parasi
imobilul, fara permisiunea judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de
camera preliminara sau a instantei de judecata, pe durata de timp strict necesara,
informand imediat despre aceasta institutia, organul sau autoritatea desemnate cu
supravegherea sa si organul judiciar care a luat masura arestului la domiciliu ori in
fata caruia se afla cauza.”
153. La articolul 222, dupa alineatul (10) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
„(11) Dispozitiile art. 219 alin. (4)-(6) se aplica in mod corespunzator.”
154. La articolul 227, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) Dispozitiile art. 215 alin. (9) se aplica in mod corespunzator.”
155. Articolul 228 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Incunostintarea despre arestarea preventiva si locul de detinere a inculpatului arestat preventiv Art. 228
(1) Dupa luarea masurii, inculpatului i se
aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege,
motivele pentru care s-a dispus arestarea preventiva.
(2) Persoanei fata de care s-a dispus masura arestarii
preventive i se comunica, sub semnatura, in scris,
drepturile prevazute la art. 83, dreptul prevazut la art. 210
alin. (1) si (2), precum si dreptul de acces la asistenta
medicala de urgenta, dreptul de a contesta masura si
dreptul de a solicita revocarea sau inlocuirea arestarii cu o
alta masura preventiva, iar in cazul in care nu poate ori
refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.
(3) Imediat dupa luarea masurii arestarii preventive,
judecatorul de drepturi si libertati de la prima instanta sau
de la instanta ierarhic superioara, care a dispus masura,
incunostinteaza despre aceasta un membru al familiei
inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta.
Dispozitiile art. 210 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator. Efectuarea incunostintarii se consemneaza
intr-un proces-verbal.
(4) Indata dupa introducerea sa intr-un loc de detinere,
inculpatul are dreptul de a incunostinta personal sau de a
solicita administratiei locului respectiv sa incunostinteze
persoanele prevazute la alin. (3) despre locul unde este
detinut.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica in mod corespunzator
si in cazul schimbarii ulterioare a locului de detinere,
imediat dupa producerea schimbarii.
(6) Administratia locului de detinere are obligatia de a
aduce la cunostinta inculpatului arestat preventiv
dispozitiile alin. (2)-(5), precum si de a consemna intr-un
proces-verbal modul in care s-a realizat incunostintarea.
(7) Inculpatului arestat preventiv nu i se poate refuza
exercitarea dreptului de a face personal incunostintarea
decat pentru motive temeinice, care se consemneaza in
procesul-verbal intocmit potrivit alin. (6).”
156. La articolul 230, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
„(4^1) Mandatul de arestare poate fi transmis organelor de politie si prin
fax, posta electronica sau prin orice mijloc in masura sa produca un document scris
in conditii care sa permita autoritatilor destinatare sa le stabileasca autenticitatea.”
157. Articolul 231 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Executarea mandatului de arestare preventiva emis in lipsa inculpatului Art. 231
(1) Cand masura arestarii preventive a fost
dispusa in lipsa inculpatului, doua exemplare originale ale
mandatului emis se inainteaza organului de politie de la
domiciliul sau resedinta inculpatului in vederea executarii.
In cazul in care inculpatul nu are domiciliul sau resedinta
in Romania, exemplarele se inainteaza organului de politie
in raza teritoriala a caruia se afla instanta de judecata.
(2) Mandatul de arestare poate fi transmis organului de
politie si prin fax, posta electronica sau prin orice mijloc in
masura sa produca un document scris in conditii care sa
permita autoritatilor destinatare sa le stabileasca
autenticitatea.
(3) In situatia in care mandatul de arestare contine erori
materiale dar permite identificarea persoanei si stabilirea
masurii dispuse in raport de datele de identificare ale
persoanei existente in evidentele organelor de politie si
hotararea instantei de judecata, organul de politie executa
masura, solicitand, in acelasi timp instantei de judecata
indreptarea erorilor materiale sesizate.
(4) Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei
aratate in mandat, careia ii preda un exemplar al acestuia,
intr-una din formele prevazute la alin. (1) sau (2), dupa
care o conduce in cel mult 24 de ore la judecatorul de
drepturi si libertati care a dispus masura arestarii
preventive sau, dupa caz, la judecatorul de camera
preliminara ori completul la care se afla spre solutionare
dosarul cauzei.
(5) In vederea executarii mandatului de arestare
preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul
sau resedinta oricarei persoane fizice, fara invoirea
acesteia, precum si in sediul oricarei persoane juridice,
fara invoirea reprezentantului legal al acesteia, daca exista
indicii temeinice din care sa rezulte banuiala rezonabila ca
persoana din mandat se afla in domiciliul sau resedinta
respectiva.
(6) In cazul in care arestarea preventiva a inculpatului a
fost dispusa in lipsa din cauza starii sanatatii, din cauza de
forta majora sau stare de necesitate, inculpatul este
prezentat, la incetarea acestor motive, judecatorului de
drepturi si libertati care a luat masura ori, dupa caz,
judecatorului de camera preliminara sau completului la
care se afla spre solutionare dosarul cauzei.
(7) Judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la
audierea inculpatului conform art. 225 alin. (7) si (8), in
prezenta avocatului acestuia, si, evaluand declaratia
inculpatului in contextul probelor administrate si al
motivelor avute in vedere la luarea masurii, dispune prin
incheiere, dupa audierea concluziilor procurorului,
confirmarea arestarii preventive si a executarii mandatului
ori, dupa caz, in conditiile prevazute de lege, revocarea
arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu una dintre
masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4)
lit. b)-d) si punerea in libertate a inculpatului, daca nu este
arestat in alta cauza.”
158. La articolul 238, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cursul judecatii, masura prevazuta la alin. (1) se poate dispune de
catre instanta de judecata in compunerea prevazuta de lege. In acest caz, mandatul
de arestare preventiva este emis de catre presedintele completului.”
159. La articolul 239, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Termenele prevazute la alin. (1) curg de la data sesizarii instantei de
judecata, in cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv, si, respectiv,
de la data punerii in executare a masurii, cand fata de acesta s-a dispus arestarea
preventiva in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii sau in lipsa.”
160. La articolul 240, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 240
(1) In cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca
cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a
Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere
dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a
Ministerului Sanatatii. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt
comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, judecatorului de
camera preliminara, in cursul acestei proceduri, sau instantei de judecata, in cursul
judecatii.”
161. La articolul 241 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„d) in alte cazuri anume prevazute de lege;”
162. La articolul 241 alineatul (1), literele e)-g) se abroga.
163. La articolul 241, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
„(1^1) Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept:
a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la
implinirea duratei maxime prevazute de lege;
b) in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in
hotararea de condamnare.”
164. La articolul 242, alineatele (5), (7) si (8) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(5) Cererea de revocare sau inlocuire a masurii preventive formulata de
inculpat se adreseaza, in scris, judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului
de camera preliminara sau instantei de judecata, dupa caz.
……………………………………………………………………………………….
(7) In vederea solutionarii cererii, judecatorul de drepturi si libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata fixeaza data de
solutionare a acesteia si dispune citarea inculpatului.
(8) Cand inculpatul este prezent, solutionarea cererii se face numai dupa
ascultarea acestuia asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza cererea, in
prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu. Cererea se solutioneaza si in lipsa
inculpatului, atunci cand acesta nu se prezinta, desi a fost legal citat sau cand, din
cauza starii de sanatate, din cauza de forta majora ori stare de necesitate, nu poate
fi adus, dar numai in prezenta avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da
cuvantul pentru a pune concluzii.”
165. La articolul 243, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Cand s-a dispus retinerea sau arestarea preventiva a unui minor,
incunostintarea prevazuta la art. 210 si 228 se face, in mod obligatoriu, si catre
reprezentantul legal al acestuia sau, dupa caz, catre persoana in ingrijirea ori
supravegherea careia se afla minorul.”
166. Articolul 249 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii Art. 249
(1) Procurorul, in cursul urmaririi penale,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata,
din oficiu sau la cererea procurorului, in procedura de
camera preliminara ori in cursul judecatii, poate lua masuri
asiguratorii, prin ordonanta sau, dupa caz, prin incheiere
motivata, pentru a evita ascunderea, distrugerea,
instrainarea sau sustragerea de la urmarire a bunurilor care
pot face obiectul confiscarii speciale sau al confiscarii
extinse ori care pot servi la garantarea executarii pedepsei
amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii pagubei
produse prin infractiune.
(2) Masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea
unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui
sechestru asupra acestora.
(3) Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii
pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor
suspectului sau inculpatului.
(4) Masurile asiguratorii in vederea confiscarii speciale
sau confiscarii extinse se pot lua asupra bunurilor
suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane in
proprietatea sau posesia carora se afla bunurile ce urmeaza
a fi confiscate.
(5) Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei
produse prin infractiune si pentru garantarea executarii
cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor
suspectului sau inculpatului si ale persoanei responsabile
civilmente, pana la concurenta valorii probabile a acestora.
(6) Masurile asiguratorii prevazute la alin. (5) se pot lua,
in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera
preliminara si al judecatii, si la cererea partii civile.
Masurile asiguratorii luate din oficiu de catre organele
judiciare prevazute la alin. (1) pot folosi si partii civile.
(7) Masurile asiguratorii luate in conditiile alin. (1) sunt
obligatorii in cazul in care persoana vatamata este o
persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate
de exercitiu restransa.
(8) Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei
autoritati sau institutii publice ori unei alte persoane de
drept public si nici bunurile exceptate de lege.”
167. Dupa articolul 252 se introduc patru noi articole,
articolele 252^1-252^4, cu urmatorul cuprins:
„Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate Art. 252^1
(1) In cursul procesului penal, inainte de
pronuntarea unei hotarari definitive, procurorul sau
instanta de judecata care a instituit sechestrul poate
dispune de indata valorificarea bunurilor mobile
sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci
cand exista acordul acestuia.
(2) In cursul procesului penal, inainte de pronuntarea
unei hotarari definitive, atunci cand nu exista acordul
proprietarului, bunurile mobile asupra carora s-a instituit
sechestrul asigurator pot fi valorificate, in mod
exceptional, in urmatoarele situatii:
a) atunci cand in termen de un an de la data instituirii
sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat in
mod semnificativ, respectiv cu cel putin
40% in raport cu cea de la momentul dispunerii masurii
asiguratorii. Dispozitiile art. 252 alin. (1) se aplica in mod
corespunzator si in acest caz;
b) atunci cand exista riscul expirarii termenului de
garantie sau cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra
unor animale sau pasari vii;
c) atunci cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra
produselor inflamabile sau petroliere;
d) atunci cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra
unor bunuri a caror depozitare sau intretinere necesita
cheltuieli disproportionate in raport cu valoarea bunului.
(3) In cursul procesului penal, inainte de pronuntarea
unei hotarari definitive, atunci cand sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii: proprietarul nu a putut fi
identificat si valorificarea nu se poate face potrivit
alin. (2), autovehiculele asupra carora s-a instituit
sechestrul asigurator pot fi valorificate, in urmatoarele
situatii:
a) atunci cand acestea au fost folosite, in orice mod, la
savarsirea unei infractiuni;
b) daca de la data instituirii masurii asiguratorii asupra
acestor bunuri a trecut o perioada de un an sau mai mare.
(4) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor
mobile facuta potrivit alin. (1) si (2) se consemneaza pe
numele suspectului, inculpatului sau al persoanei
responsabile civilmente, la dispozitia organului judiciar
care a dispus sechestrul. Prevederile art. 252 alin. (8)
referitoare la depunerea recipisei se aplica in mod
corespunzator.
(5) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor
mobile facuta potrivit alin. (3) se consemneaza pe numele
faptuitorului, suspectului, inculpatului sau al persoanei
responsabile civilmente ori, dupa caz, intr-un cont special
constituit in acest sens, potrivit dispozitiilor legale in
vigoare, la dispozitia organului judiciar care a dispus
sechestrul. Prevederile art. 252 alin. (8) referitoare la
depunerea recipisei se aplica in mod corespunzator.
Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul urmarii penale Art. 252^2
(1) In cursul urmaririi penale, atunci cand
nu exista acordul proprietarului, daca procurorul care a
instituit sechestrul apreciaza ca se impune valorificarea
bunurilor mobile sechestrate, il sesizeaza cu o propunere
motivata de valorificare a bunurilor sechestrate pe
judecatorul de drepturi si libertati.
(2) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat in
conditiile alin. (1) fixeaza un termen, care nu poate fi mai
scurt de 10 zile, la care sunt chemate partile, precum si
custodele bunurilor, atunci cand a fost desemnat unul.
Participarea procurorului este obligatorie.
(3) La termenul fixat, in camera de consiliu, se aduce la
cunostinta partilor si a custodelui faptul ca se
intentioneaza valorificarea bunurilor mobile sechestrate si
li se pune in vedere ca au dreptul de face observatii sau
cereri legate de bunurile ce urmeaza a fi valorificate. Dupa
examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti sau
custode, judecatorul de drepturi si libertati dispune prin
incheiere motivata asupra valorificarii bunurilor mobile
prevazute la art. 252^1 alin. (2). Lipsa partilor legal citate nu
impiedica desfasurarea procedurii.
(4) Impotriva incheierii judecatorului de drepturi si
libertati prevazute la alin. (2) se poate face contestatie la
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta ierarhic
superioara de catre parti, custode, procuror, precum si de
catre orice alta persoana interesata in termen de 10 zile.
(5) Termenul prevazut la alin. (4) curge de la
comunicare pentru procuror, parti sau custode sau de la
data cand au luat la cunostinta de incheiere in cazul altor
persoane interesate.
(6) Partile sau custodele pot face contestatie numai
impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi si
libertati a dispus valorificarea bunurilor mobile
sechestrate. Procurorul poate face contestatie numai
impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi si
libertati a respins propunerea de valorificare a bunurilor
mobile sechestrate.
(7) Contestatia prevazuta la alin. (4) este suspensiva de
executare. Judecarea cauzei se face de urgenta si cu
precadere, iar hotararea prin care se solutioneaza
contestatia este definitiva.
Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul judecatii Art. 252^3
(1) In cursul judecatii, instanta de judecata,
din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre parti
sau a custodelui, poate dispune asupra valorificarii
bunurilor mobile sechestrate. In acest scop, instanta de
judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai scurt de
10 zile, la care sunt citate in camera de consiliu partile,
precum si custodele bunurilor, atunci cand a fost desemnat
unul. Participarea procurorului este obligatorie.
(2) La termenul fixat, se pune in discutia partilor, in
camera de consiliu, valorificarea bunurilor mobile
sechestrate si li se pune in vedere ca au dreptul de a face
observatii sau cereri legate de acestea. Lipsa partilor legal
citate nu impiedica desfasurarea procedurii.
(3) Asupra valorificarii bunurilor mobile sechestrate,
precum si cu privire la cererile prevazute la alin. (2),
instanta de judecata dispune prin incheiere motivata.
Incheierea instantei este definitiva. Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate Art. 252^4
(1) Impotriva modului de aducere la
indeplinire a incheierii prevazute de art. 252^2 alin. (3) sau a
hotararii judecatoresti de valorificare a bunurilor mobile
sechestrate, prevazuta de art. 252^2 alin. (7) sau art. 252^3
alin. (3), suspectul sau inculpatul, partea responsabila
civilmente, custodele, orice alta persoana interesata,
precum si procurorul pot formula, in cursul procesului
penal, contestatie la instanta competenta sa solutioneze
cauza in prima instanta.
(2) Contestatia prevazuta la alin. (1) se face in termen de
15 zile de la indeplinirea actului contestat.
(3) Instanta solutioneaza contestatia de urgenta si cu
precadere, in sedinta publica, cu citarea partilor, prin
incheiere definitiva.
(4) Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca
nu s-a facut contestatie impotriva modului de aducere la
indeplinire a incheierii sau a hotararii judecatoresti de
valorificare a bunurilor mobile sechestrate prevazute la
alin. (1), se poate face contestatie potrivit legii civile.”
168. Articolul 253 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Procesul-verbal de sechestru si notarea sau inscrierea ipotecara Art. 253
(1) Organul care aplica sechestrul incheie un
proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit
art. 252, descriind in amanunt bunurile sechestrate, cu
indicarea valorii lor. In procesul-verbal se arata si bunurile
exceptate de lege de la urmarire, potrivit dispozitiilor
art. 249 alin. (8), gasite la persoana careia i s-a aplicat
sechestru. De asemenea, se consemneaza obiectiile
suspectului sau inculpatului ori ale partii responsabile
civilmente, precum si cele ale altor persoane interesate.
(2) In procesul-verbal prevazut la alin. (1) se
mentioneaza si faptul ca partile au fost incunostintate ca:
a) pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor
sechestrate, in temeiul art. 252^1 alin. (1);
b) in cursul procesului penal, inainte de pronuntarea
unei hotarari definitive, bunurile mobile asupra carora s-a
instituit sechestrul asigurator pot fi valorificate de catre
organul judiciar, chiar si fara consimtamantul
proprietarului, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de
art. 252^1 alin. (2).
(3) Un exemplar al procesului-verbal prevazut la
alin. (1) se lasa persoanei asupra bunurilor careia s-a
aplicat sechestrul, iar in lipsa acesteia, celor cu care
locuieste, administratorului, portarului sau celui care in
mod obisnuit il inlocuieste ori unui vecin. In cazul cand o
parte din bunuri sau totalitatea lor au fost predate unui
custode, se lasa acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un
exemplar se inainteaza si organului judiciar care a dispus
luarea masurii asiguratorii, in termen de 24 de ore de la
incheierea procesului-verbal.
(4) Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent
notarea ipotecara asupra bunurilor sechestrate, anexand copie
de pe ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus sechestrul
si un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
(5) Prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator
si cu privire la dispunerea inscrierii ipotecare asupra
bunurilor mobile.”
169. La articolul 257, alineatele (2), (5) si (6) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se va face,
din oficiu, prin agentii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat
al acestora, prin intermediul politiei locale ori prin serviciul postal sau de curierat.
……………………………………………………………………………………….
(5) Citarea se poate realiza si prin intermediul postei electronice sau prin
orice alt sistem de mesagerie electronica, cu acordul persoanei citate.
(6) Minorul cu o varsta mai mica de 16 ani va fi citat, prin intermediul
parintilor sau al tutorelui, cu exceptia cazului in care acest lucru nu este posibil.”
170. La articolul 257, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat,
alineatul (8), cu urmatorul cuprins:
„(8) Citarea si comunicarea actelor procedurale se fac in plic inchis, care
va purta mentiunea «Pentru justitie. A se inmana cu prioritate».”
171. La articolul 259, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(5) Daca nu se cunosc nici adresa unde locuieste suspectul sau
inculpatul si nici locul sau de munca, la sediul organului judiciar se afiseaza o
instiintare care trebuie sa cuprinda:
a) anul, luna, ziua si ora cand a fost facuta;
b) numele si prenumele celui care a facut afisarea si functia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv
sediul celui citat;
d) numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea
organului judiciar pe rolul careia se afla dosarul;
e) mentiunea ca instiintarea se refera la actul procedural al citatiei;
f) mentiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citatia in
care destinatarul este in drept sa se prezinte la organul judiciar pentru a i se
comunica citatia;
g) mentiunea ca, in cazul in care destinatarul nu se prezinta pentru
comunicarea citatiei in interiorul termenului prevazut la lit. f), citatia se considera
comunicata la implinirea acestui termen;
h) semnatura celui care a afisat instiintarea.”
172. La articolul 259, dupa alineatul (7) se introduce un nou alineat,
alineatul (7^1), cu urmatorul cuprins:
„(7^1) Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul
acesteia.”
173. La articolul 259, dupa alineatul (12) se introduce un nou alineat,
alineatul (13), cu urmatorul cuprins:
„(13) Citarea prin intermediul postei electronice sau al unui sistem de
mesagerie electronica se face la adresa electronica ori la coordonatele care au fost
indicate in acest scop organului judiciar de catre persoana citata sau de catre
reprezentantul ei.”
174. La articolul 260, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Daca persoana citata refuza sa primeasca citatia, persoana
insarcinata sa comunice citatia va afisa pe usa destinatarului o instiintare, incheind
un proces-verbal cu privire la imprejurarile constatate. Instiintarea trebuie sa
cuprinda:
a) anul, luna, ziua si ora cand afisarea a fost facuta;
b) numele si prenumele celui care a facut afisarea si functia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv
sediul celui instiintat;
d) numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea
organului judiciar pe rolul careia se afla dosarul, cu indicarea sediului acestuia;
e) mentiunea ca instiintarea se refera la actul procedural al citatiei;
f) mentiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citatia in
care destinatarul este in drept sa se prezinte la organul judiciar pentru a i se
comunica citatia;
g) mentiunea ca, in cazul in care destinatarul nu se prezinta pentru
comunicarea citatiei in interiorul termenului prevazut la lit. f), citatia se considera
comunicata la implinirea acestui termen;
h) semnatura celui care a afisat instiintarea.”
175. La articolul 260, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
„(2^1) Daca persoana citata, primind citatia, refuza sau nu poate sa
semneze dovada de primire, persoana insarcinata sa comunice citatia incheie
despre aceasta proces-verbal.”
176. La articolul 260, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat,
alineatul (7), cu urmatorul cuprins:
„(7) Cand citarea se realizeaza potrivit art. 257 alin. (5), persoana care
realizeaza citarea intocmeste un proces-verbal.”
177. La articolul 261, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) In lipsa persoanelor aratate la alin. (1) si (2), agentul este obligat sa
se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia. Cand
persoana citata nu poate fi gasita, agentul afiseaza pe usa locuintei persoanei citate
o instiintare care trebuie sa cuprinda:
a) anul, luna, ziua si ora cand depunerea sau, dupa caz, afisarea a fost
facuta;
b) numele si prenumele celui care a facut afisarea si functia acestuia;
c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv
sediul celui instiintat;
d) numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea
organului judiciar pe rolul careia se afla dosarul, cu indicarea sediului acestuia;
e) mentiunea ca instiintarea se refera la actul procedural al citatiei;
f) mentiunea termenului stabilit de organul judiciar care a emis citatia in
care destinatarul este in drept sa se prezinte la organul judiciar pentru a i se
comunica citatia;
g) mentiunea ca, in cazul in care destinatarul nu se prezinta pentru
comunicarea citatiei in interiorul termenului prevazut la lit. f), citatia se considera
comunicata la implinirea acestui termen;
h) semnatura celui care a afisat instiintarea.”
178. La articolul 261, alineatul (6) se abroga.
179. Dupa articolul 261 se introduce un nou articol, articolul 261^1, cu
urmatorul cuprins:
„Imposibilitatea de a comunica citatia Art. 261^1
Cand comunicarea citatiei nu se poate face,
deoarece imobilul nu exista, este nelocuit, ori destinatarul
nu mai locuieste in imobilul respectiv, sau atunci cand
comunicarea nu poate fi facuta din alte motive
asemanatoare, agentul intocmeste un proces-verbal care
mentioneaza situatiile constatate, pe care il trimite
organului judiciar care a dispus citarea.”
180. La articolul 262, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Ori de cate ori, cu prilejul predarii, afisarii sau transmiterii
electronice a unei citatii se incheie un proces-verbal, acesta va cuprinde in mod
corespunzator si mentiunile prevazute la alin. (1). In situatia in care citarea se
realizeaza prin intermediul postei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie
electronica, la procesul-verbal se ataseaza, daca este posibil, dovada transmiterii
acesteia.”
181. Articolul 263 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Incidente privind citarea Art. 263
(1) In cursul judecatii, neregularitatea cu
privire la citare este luata in considerare doar daca partea
lipsa la termenul la care s-a produs neregularitatea o
invoca la termenul urmator la care este prezenta sau legal
citata, dispozitiile privind sanctiunea nulitatii aplicandu-se
in mod corespunzator.
(2) Cu exceptia situatiei in care prezenta inculpatului
este obligatorie, neregularitatea privind procedura de citare
a unei parti poate fi invocata de catre procuror, de catre
celelalte parti ori din oficiu, numai la termenul la care ea
s-a produs.”
182. La articolul 266, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 266
(1) Mandatul de aducere se executa prin organele de
cercetare penala ale politiei judiciare si organele de ordine publica. Persoana careia
i se incredinteaza executarea mandatului transmite mandatul persoanei pentru care
acesta a fost emis si ii solicita sa o insoteasca. In cazul in care persoana indicata in
mandat refuza sa insoteasca persoana care executa mandatul sau incearca sa fuga,
aceasta va fi adusa prin constrangere.”
183. La articolul 267 se introduce denumire marginala, cu urmatorul
cuprins:
„Accesul la bazele electronice de date”
184. La articolul 275 alineatul (1) punctul 2, dupa litera c) se introduce
o noua litera, litera d), cu urmatorul cuprins:
„d) inculpatul si persoana vatamata, in caz de impacare.”
185. La articolul 276, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 276
(1) In caz de condamnare, renuntare la urmarirea penala,
renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei, inculpatul este
obligat sa plateasca persoanei vatamate, precum si partii civile careia i s-a admis
actiunea civila cheltuielile judiciare facute de acestea.
……………………………………………………………………………………….
(3) In caz de renuntare la pretentiile civile, precum si in caz de tranzactie,
mediere ori recunoastere a pretentiilor civile, instanta dispune asupra cheltuielilor
conform intelegerii partilor.”
186. La articolul 283 alineatul (4), litera g) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„g) nerespectarea de catre parti, avocatii acestora, martori, experti,
interpreti sau orice alte persoane a masurilor luate de catre presedintele
completului de judecata potrivit art. 352 alin. (9) sau art. 359.”
187. La articolul 283 alineatul (4), litera j) se abroga.
188. La articolul 283 alineatul (4), litera o) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„o) neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 142 alin. (2) sau a obligatiei
prevazute la art. 152 alin. (5) de catre furnizorii de servicii de telecomunicatii
informatice sau financiare;”
189. Articolul 284 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Procedura privitoare la amenda judiciara Art. 284
(1) Amenda se aplica de organul de urmarire
penala prin ordonanta, iar de judecatorul de drepturi si
libertati, de judecatorul de camera preliminara si de
instanta de judecata, prin incheiere.
(2) Persoana amendata poate cere anularea ori reducerea
amenzii. Cererea de anulare sau de reducere se poate face
in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a
incheierii de amendare.
(3) Daca persoana amendata justifica de ce nu si-a putut
indeplini obligatia, judecatorul de drepturi si libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
poate dispune anularea ori reducerea amenzii.
(4) Cererea de anulare sau de reducere a amenzii,
aplicate prin ordonanta va fi solutionata de judecatorul de
drepturi si libertati, prin incheiere.
(5) Cererea de anulare sau de reducere a amenzii
aplicate prin incheiere va fi solutionata de un alt judecator
de drepturi si libertati, respectiv de un alt judecator de
camera preliminara ori de un alt complet, prin incheiere.”
190. La articolul 286, alineatul (3) se abroga.
191. La articolul 286, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Organele de cercetare penala dispun, prin ordonanta, asupra actelor
si masurilor procesuale si formuleaza propuneri prin referat. Dispozitiile alin. (2)
se aplica in mod corespunzator.”
192. La articolul 288, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face
numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, la sesizarea formulata de
persoana prevazuta de lege ori cu autorizarea organului prevazut de lege, actiunea
penala nu poate fi pusa in miscare in lipsa acestora.”
193. La articolul 289, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric
personal, calitatea si domiciliul petitionarului ori, pentru persoane juridice,
denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul
de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor
juridice si contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional,
descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului
si mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.”
194. Articolul 291 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Sesizarile facute de persoane cu functii de conducere si de alte persoane Art. 291
(1) Orice persoana cu functie de conducere
in cadrul unei autoritati a administratiei publice sau in
cadrul altor autoritati publice, institutii publice ori altor
persoane juridice de drept public, precum si orice persoana
cu atributii de control, care in exercitarea atributiilor lor au
luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni pentru care
actiunea penala se pune in miscare din oficiu, sunt obligate
sa sesizeze de indata organul de urmarire penala si sa ia
masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte
si orice alte mijloace de proba.
(2) Orice persoana care exercita un serviciu de interes
public pentru care a fost investita de autoritatile publice
sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora
cu privire la indeplinirea respectivului serviciu de interes
public, care in exercitarea atributiilor lor au luat cunostinta
de savarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penala
se pune in miscare din oficiu, este obligata sa sesizeze de
indata organul de urmarire penala.”
195. La articolul 293, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) In cazul infractiunii flagrante, organele de ordine publica si siguranta
nationala intocmesc un proces-verbal, in care consemneaza toate aspectele
constatate si activitatile desfasurate, pe care il inainteaza de indata organului de
urmarire penala.
(4) Plangerile si cererile prezentate in scris, corpul delict, precum si
obiectele si inscrisurile ridicate cu ocazia constatarii infractiunii sunt puse la
dispozitia organului de urmarire penala.”
196. La articolul 294, alineatele (1)-(3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 294
(1) La primirea sesizarii, organul de urmarire penala
procedeaza la verificarea competentei sale, iar in cazul prevazut la art. 58 alin. (3)
inainteaza procurorului cauza, impreuna cu propunerea de trimitere a sesizarii
organului competent.
(2) In situatia in care plangerea sau denuntul nu indeplineste conditiile de
forma prevazute de lege ori descrierea faptei este incompleta ori neclara, se
restituie pe cale administrativa petitionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc.
(3) Atunci cand sesizarea indeplineste conditiile legale de admisibilitate,
dar din cuprinsul acesteia rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a
exercitarii actiunii penale prevazute de art. 16 alin. (1), organele de cercetare
penala inainteaza procurorului actele, impreuna cu propunerea de clasare.”
197. Dupa articolul 294 se introduce un nou articol, articolul 294^1, cu
urmatorul cuprins:
„Efectuarea de verificari prealabile Art. 294^1
(1) Ori de cate ori este necesara o autorizare
prealabila sau indeplinirea unei alte conditii prealabile
pentru inceperea urmaririi penale, organul de urmarire
penala efectueaza verificari prealabile.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), parchetul, odata cu
sesizarea institutiei competente, inainteaza un referat
intocmit de procurorul caruia i-a fost repartizata lucrarea,
care va cuprinde rezultatele verificarilor prealabile cu
privire la savarsirea unor fapte prevazute de legea penala de catre persoana cu privire la care se solicita autorizarea
prealabila sau indeplinirea altei conditii prealabile.”
198. La articolul 296, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de
3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei.
(3) In cazul in care faptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor
prevazute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou
reprezentant legal.”
199. La articolul 298, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Dupa constatarea infractiunii flagrante, organul de urmarire penala
cheama persoana vatamata si, daca aceasta declara ca face plangere prealabila,
incepe urmarirea penala. In caz contrar, organul de cercetare penala inainteaza
procurorului actele incheiate si propunerea de clasare.”
200. La articolul 305, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii
rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea
penala, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata
de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect.”
201. La articolul 305, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Fata de persoanele pentru care urmarirea penala este conditionata de
obtinerea unei autorizatii prealabile sau de indeplinirea unei alte conditii prealabile,
efectuarea urmaririi penale se poate dispune numai dupa obtinerea autorizatiei ori
dupa indeplinirea conditiei.”
202. La articolul 306, alineatele (1) si (5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 306
(1) Pentru realizarea obiectului urmaririi penale organele de
cercetare penala au obligatia ca, dupa sesizare, sa caute si sa stranga datele ori
informatiile cu privire la existenta infractiunilor si identificarea persoanelor care au
savarsit infractiuni, sa ia masuri pentru limitarea consecintelor acestora, sa stranga
si sa administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 si 101.
……………………………………………………………………………………….
(5) Cand organul de cercetare penala apreciaza ca este necesara
administrarea unor mijloace de proba sau folosirea unor metode speciale de
supraveghere, care pot fi autorizate ori dispuse, in faza de urmarire penala, numai
de procuror sau, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati, formuleaza
propuneri motivate, care trebuie sa cuprinda datele si informatiile care sunt
obligatorii in cadrul acelei proceduri. Referatul este trimis procurorului impreuna
cu dosarul cauzei.”
203. La articolul 306, dupa alineatul (5) se introduc doua noi alineate,
alineatele (6) si (7), cu urmatorul cuprins:
„(6) Secretul bancar si cel profesional, cu exceptia secretului profesional
al avocatului, nu sunt opozabile procurorului, dupa inceperea urmaririi penale.
(7) Organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare
pentru identificarea bunurilor si valorilor supuse confiscarii speciale si confiscarii
extinse, potrivit Codului penal.”
204. Articolul 308 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Procedura audierii anticipate Art. 308
(1) Atunci cand exista riscul ca un martor sa
nu mai poata fi audiat in cursul judecatii, procurorul poate
sesiza judecatorul de drepturi si libertati in vederea
audierii anticipate a martorului.
(2) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza
cererea intemeiata, stabileste de indata, data si locul
audierii, dispunandu-se citarea partilor si subiectilor
procesuali principali.
(3) Participarea procurorului este obligatorie.”
205. La articolul 309, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 309
(1) Actiunea penala se pune in miscare de procuror, prin
ordonanta, in cursul urmaririi penale, de indata ce se constata ca exista probe din
care rezulta presupunerea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si nu
exista vreunul dintre cazurile de impiedicare, prevazute la art. 16 alin. (1).”
206. La articolul 311, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 311
(1) In cazul in care, dupa inceperea urmaririi penale, organul
de urmarire penala constata fapte noi, date cu privire la participarea unor alte
persoane sau imprejurari care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei,
dispune extinderea urmaririi penale ori schimbarea incadrarii juridice.
(2) Organul de cercetare penala care a dispus extinderea urmaririi penale
sau schimbarea incadrarii juridice este obligat sa il informeze pe procuror cu
privire la masura dispusa, propunand, dupa caz, punerea in miscare a actiunii
penale.”
207. La articolul 315, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 315
(1) Clasarea se dispune cand:
a) nu se poate incepe urmarirea penala, intrucat nu sunt intrunite
conditiile de fond si forma esentiale ale sesizarii;
b) exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1).
(2) Ordonanta de clasare cuprinde mentiunile prevazute la art. 286
alin. (2), precum si dispozitii privind:
a) ridicarea sau mentinerea masurilor asiguratorii; aceste masuri
inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei
civile, in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei;
b) restituirea bunurilor ridicate sau a cautiunii;
c) sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de luare a
masurii de siguranta a confiscarii speciale;
d) sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de
desfiintare totala sau partiala a unui inscris;
e) sesizarea instantei competente potrivit dispozitiilor legii speciale in
materia sanatatii mintale in vederea dispunerii internarii nevoluntare;
f) cheltuielile judiciare.”
208. La articolul 315, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Mentionarea motivelor de fapt si de drept este obligatorie numai
daca procurorul nu isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de
cercetare penala ori daca in cursul urmaririi penale suspectului i-a fost adusa la
cunostinta aceasta calitate, potrivit art. 307.”
209. La articolul 316, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 316
(1) Ordonanta de clasare se comunica in copie persoanei care
a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau dupa caz, altor persoane interesate.
Daca ordonanta nu cuprinde motivele de fapt si de drept, se comunica si o copie a
referatului organului de cercetare penala.”
210. Articolul 318 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Renuntarea la urmarirea penala Art. 318
(1) In cazul infractiunilor pentru care legea
prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel
mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala
cand, in raport de continutul faptei, de modul si mijloacele
de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete
de savarsire, de urmarile produse sau care s-ar fi putut
produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista
un interes public in urmarirea acesteia.
(2) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea
interesului public sunt avute in vedere si persoana
suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior
savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea
sau diminuarea consecintelor infractiunii.
(3) Procurorul poate dispune, dupa consultarea
suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca
una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare
paguba produsa ori sa convina cu partea civila o
modalitate de reparare a acesteia;
b) sa ceara public scuze persoanei vatamate;
c) sa presteze o munca neremunerata in folosul
comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile,
in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate,
persoana nu poate presta aceasta munca;
d) sa frecventeze un program de consiliere.
(4) In cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau
inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la
alin. (3), prin ordonanta stabileste termenul pana la care
acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare
de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii asumate prin acord
de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la
comunicarea ordonantei.
(5) Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa
caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si
dispozitii privind masurile dispuse conform alin. (3) din
prezentul articol si art. 315 alin. (2)-(4), termenul pana la
care trebuie indeplinite obligatiile prevazute la alin. (3) din
prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la
procuror, precum si cheltuielile judiciare.
(6) In cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor
in termenul prevazut la alin. (4), procurorul revoca
ordonanta. Sarcina de a face dovada indeplinirii
obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a
acestora revine suspectului ori inculpatului. O noua
renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este
posibila.
(7) Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la
urmarirea penala se comunica in copie persoanei care a
facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau dupa caz,
altor persoane interesate.”
211. La articolul 321, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Referatul trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute la art. 286
alin. (4), precum si date suplimentare privitoare la mijloacele materiale de proba si
masurile luate cu privire la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde
acestea se afla.”
212. Articolul 326 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Trimiterea cauzei la un alt parchet Art. 326
Cand exista o suspiciune rezonabila ca
activitatea de urmarire penala este afectata din cauza
imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori a subiectilor
procesuali principali, ori exista pericolul de tulburare a
ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partilor,
a unui subiect procesual principal sau din oficiu, poate
trimite cauza la un parchet egal in grad, dispozitiile art. 73
si 74 fiind aplicabile in mod corespunzator.”
213. La articolul 328, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 328
(1) Rechizitoriul se limiteaza la fapta si persoana pentru care
s-a efectuat urmarirea penala si cuprinde in mod corespunzator mentiunile
prevazute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta retinuta in sarcina
inculpatului si incadrarea juridica a acesteia, probele si mijloacele de proba,
cheltuielile judiciare, mentiunile prevazute la art. 330 si 331, dispozitia de trimitere
in judecata, precum si alte mentiuni necesare pentru solutionarea cauzei.
Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul
parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea
de apel, iar cand a fost intocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic
superior. Cand a fost intocmit de un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie, rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de sectie,
iar cand a fost intocmit de acesta, verificarea se face de catre procurorul general al
acestui parchet. In cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de
expirarea duratei arestarii preventive.”
214. La articolul 334, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cazul in care hotararea se intemeiaza pe dispozitiile art. 346
alin. (3) lit. a), reluarea se dispune de catre conducatorul parchetului ori procurorul
ierarhic superior prevazut de lege, numai atunci cand constata ca pentru remedierea
neregularitatii este necesara efectuarea unor acte de urmarire penala. Prin
ordonanta de reluare a urmaririi penale se vor mentiona si actele ce urmeaza a fi
efectuate.”
215. La articolul 335, alineatele (2)-(4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) In cazul in care au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta
ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, procurorul revoca
ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.
(3) Cand constata ca suspectul sau inculpatul nu si-a indeplinit cu reacredinta
obligatiile stabilite conform art. 318 alin. (3), procurorul revoca ordonanta
si dispune redeschiderea urmaririi penale.
(4) Redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului
de camera preliminara, in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii.
Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de
consiliu, fara participarea procurorului si a suspectului sau, dupa caz, a
inculpatului, asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei prin care s-a dispus
redeschiderea urmaririi penale. Incheierea judecatorului de camera preliminara este
definitiva.”
216. La articolul 335, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) In cazul in care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea
penala, redeschiderea urmaririi penale are loc si atunci cand judecatorul de camera
preliminara a admis plangerea impotriva solutiei si a trimis cauza la procuror in
vederea completarii urmaririi penale. Dispozitiile judecatorului de camera
preliminara sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala.”
217. La articolul 339, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) In cazul solutiilor de clasare ori de renuntare la urmarire, plangerea
se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus
solutia.”
218. Articolul 341 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara Art. 341
(1) Dupa inregistrarea plangerii la instanta
competenta, aceasta se trimite in aceeasi zi judecatorului
de camera preliminara. Plangerea gresit indreptata se
trimite pe cale administrativa organului judiciar
competent.
(2) Judecatorul de camera preliminara stabileste
termenul de solutionare, care este comunicat, impreuna cu
un exemplar al plangerii, procurorului si partilor, care pot
depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori
temeinicia plangerii. Petentului i se va comunica termenul
de solutionare. Persoana care a avut in cauza calitatea de
inculpat poate formula cereri si ridica exceptii si cu privire
la legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii
urmaririi penale.
(3) Procurorul, in termen de cel mult 3 zile de la
primirea comunicarii prevazute la alin. (2), transmite
judecatorului de camera preliminara dosarul cauzei.
(4) In situatia in care plangerea a fost depusa la
procuror, acesta o va inainta impreuna cu dosarul cauzei
instantei competente.
(5) Judecatorul de camera preliminara se pronunta
asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de
consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a
intimatilor.
(6) In cauzele in care nu s-a dispus punerea in miscare a
actiunii penale, judecatorul de camera preliminara poate
dispune una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge plangerea, ca tardiva sau inadmisibila, ori,
dupa caz, ca nefondata;
b) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si
trimite motivat cauza la procuror pentru a incepe sau
pentru a completa urmarirea penala, ori, dupa caz, pentru a
pune in miscare actiunea penala si a completa urmarirea
penala;
c) admite plangerea si schimba temeiul de drept al
solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza
o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.
(7) In cauzele in care s-a dispus punerea in miscare a
actiunii penale, judecatorul de camera preliminara:
1. Respinge plangerea ca tardiva sau inadmisibila.
2. Verifica legalitatea administrarii probelor si a
efectuarii urmaririi penale, exclude probele nelegal
administrate ori, dupa caz, sanctioneaza potrivit
art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu
incalcarea legii si:
a) respinge plangerea ca nefondata;
b) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si
trimite motivat cauza la procuror pentru a completa
urmarirea penala;
c) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si
dispune inceperea judecatii cu privire la faptele si
persoanele pentru care, in cursul cercetarii penale, a fost
pusa in miscare actiunea penala, cand probele legal
administrate sunt suficiente, trimitand dosarul spre
repartizare aleatorie;
d) admite plangerea si schimba temeiul de drept al
solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza
o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea.
(8) Incheierea prin care s-a pronuntat una dintre solutiile
prevazute la alin. (6) si la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) si d) este definitiva.
(9) In cazul prevazut la alin. (7) pct. 2 lit. c), in termen
de 3 zile de la comunicarea incheierii, procurorul si
inculpatul pot face, motivat, contestatie cu privire la
modul de solutionare a exceptiilor privind legalitatea
administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale.
Contestatia nemotivata este inadmisibila.
(10) Contestatia se depune la judecatorul care a
solutionat plangerea si se inainteaza spre solutionare
judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic
superioara ori, cand instanta sesizata cu plangere este
Inalta Curte de Casatie si Justitie, completului competent
potrivit legii, care se pronunta prin incheiere motivata,
fara participarea procurorului si a inculpatului, putand
dispune una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge contestatia ca tardiva, inadmisibila, ori, dupa
caz, ca nefondata si mentine dispozitia de incepere a
judecatii;
b) admite contestatia, desfiinteaza incheierea si rejudeca
plangerea potrivit alin. (7) pct. 2, daca exceptiile cu privire
la legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii
urmaririi penale au fost gresit solutionate.
(11) Probele care au fost excluse nu pot fi avute in
vedere la judecarea in fond a cauzei.”
219. Articolul 342 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Obiectul procedurii in camera preliminara Art. 342
Obiectul procedurii camerei preliminare il
constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a
competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si
verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii
actelor de catre organele de urmarire penala.”
220. Articolul 343 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Durata procedurii in camera preliminara Art. 343
Durata procedurii in camera preliminara este
de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la
instanta.”
221. Articolul 344 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Masurile premergatoare Art. 344
(1) Dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu,
dosarul se repartizeaza aleatoriu judecatorului de camera
preliminara.
(2) Copia certificata a rechizitoriului si, dupa caz,
traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului,
la locul de detinere ori, dupa caz, la adresa unde locuieste ori la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de
procedura, aducandu-i-se, totodata, la cunostinta obiectul
procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un
aparator si termenul in care, de la data comunicarii, poate
formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea
administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre
organele de urmarire penala. Termenul este stabilit de
catre judecatorul de camera preliminara, in functie de
complexitatea si particularitatile cauzei, dar nu poate fi
mai scurt de 20 de zile.
(3) In cazurile prevazute de art. 90, judecatorul de
camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unui
aparator din oficiu si stabileste, in functie de complexitatea
si particularitatile cauzei, termenul in care acesta poate
formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea
administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre
organele de urmarire penala, care nu poate fi mai scurt de
20 zile.
(4) La expirarea termenelor prevazute la alin. (2) si (3),
judecatorul de camera preliminara comunica cererile si
exceptiile formulate de catre inculpat ori exceptiile ridicate
din oficiu, parchetului, care poate raspunde in scris, in
termen de 10 zile de la comunicare.”
222. Articolul 345 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Procedura in camera preliminara Art. 345
(1) Daca s-au formulat cereri si exceptii ori a
ridicat din oficiu exceptii, judecatorul de camera
preliminara se pronunta asupra acestora, prin incheiere
motivata, in camera de consiliu, fara participarea
procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului
prevazut la art. 344 alin. (4).
(2) In cazul in care constata neregularitati ale actului de
sesizare, in cazul in care sanctioneaza potrivit
art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu
incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe
administrate, incheierea se comunica de indata parchetului
care a emis rechizitoriul.
(3) In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul
remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica
judecatorului de camera preliminara daca mentine
dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea
cauzei.”
223. Articolul 346 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Solutiile Art. 346
(1) Judecatorul de camera preliminara
hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu,
fara participarea procurorului si a inculpatului. Incheierea
se comunica de indata procurorului si inculpatului.
(2) Daca nu s-au formulat cereri si exceptii ori nu a
ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenelor
prevazute la art. 343 alin. (2) sau (3), judecatorul de
camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei,
a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire
penala si dispune inceperea judecatii.
(3) Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la
parchet daca:
a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar
neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul
prevazut la art. 345 alin. (3), daca neregularitatea atrage
imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii;
b) a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi
penale;
c) procurorul solicita restituirea cauzei, in conditiile
art. 345 alin. (3), ori nu raspunde in termenul prevazut de
aceleasi dispozitii.
(4) In toate celelalte cazuri in care a constatat
neregularitati ale actului de sesizare, a exclus una sau mai
multe probe administrate ori a sanctionat potrivit
art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu
incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune
inceperea judecatii.
(5) Probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata
in fond a cauzei.
(6) Daca apreciaza ca instanta sesizata nu este
competenta, judecatorul de camera preliminara procedeaza
potrivit art. 50 si 51, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Judecatorul de camera preliminara care a dispus
inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.”
224. Articolul 347 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Contestatia Art. 347
(1) In termen de 3 zile de la comunicarea
incheierii prevazute la art. 346 alin. (1), procurorul si
inculpatul pot face contestatie cu privire la modul de
solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva
solutiilor prevazute la art. 346 alin. (3)-(5).
(2) Contestatia se judeca de catre judecatorul de camera
preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate.
Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si
Justitie, contestatia se judeca de catre completul
competent, potrivit legii.
(3) Dispozitiile art. 343-346 se aplica in mod
corespunzator.”
225. Articolul 349 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Rolul instantei de judecata Art. 349
(1) Instanta de judecata solutioneaza cauza
dedusa judecatii cu garantarea respectarii drepturilor
subiectilor procesuali si asigurarea administrarii probelor
pentru lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in
scopul aflarii adevarului, cu respectarea deplina a legii.
(2) Instanta poate solutiona cauza numai pe baza
probelor administrate in faza urmaririi penale daca
inculpatul solicita aceasta si recunoaste in totalitate faptele
retinute in sarcina sa si daca instanta apreciaza ca probele
sunt suficiente pentru aflarea adevarului si justa
solutionare a cauzei, cu exceptia cazului in care actiunea
penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu
detentiune pe viata.”
226. La articolul 351, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Instanta este obligata sa puna in discutie cererile procurorului, ale
partilor sau ale celorlalti subiecti procesuali si exceptiile ridicate de acestia sau din
oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.”
227. La articolul 352, alineatele (7), (8), (10)-(12) se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
„(7) Partile, persoana vatamata, reprezentantii acestora, avocatii si
expertii desemnati in cauza au dreptul de a lua cunostinta de actele si continutul
dosarului.
(8) Presedintele completului are indatorirea de a aduce la cunostinta
persoanelor ce participa la judecata desfasurata in sedinta nepublica obligatia de a
pastra confidentialitatea informatiilor obtinute pe parcursul procesului.
……………………………………………………………………………………….
(10) Informatiile de interes public din dosar se comunica in conditiile
legii.
(11) In cazul in care informatiile clasificate sunt esentiale pentru
solutionarea cauzei, instanta solicita, de urgenta, dupa caz, declasificarea totala,
declasificarea partiala sau trecerea intr-un alt grad de clasificare sau permiterea
accesului la cele clasificate de catre aparatorul inculpatului.
(12) Daca autoritatea emitenta nu permite accesul la informatiile
clasificate aparatorului inculpatului, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii
pedepsei in cauza.”
228. La articolul 353, denumirea marginala si alineatele (1) si (2) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Citarea la judecata Art. 353
(1) Judecata poate avea loc numai daca
persoana vatamata si partile sunt legal citate si procedura
este indeplinita. Inculpatul, partea civila, partea
responsabila civilmente si, dupa caz, reprezentantii legali
ai acestora, se citeaza din oficiu de catre instanta. Instanta
poate dispune citarea altor subiecti procesuali atunci cand
prezenta acestora este necesara pentru solutionarea cauzei.
Infatisarea persoanei vatamate sau a partii in instanta, in
persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat
din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu persoana
reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in
procedura de citare.
(2) Partea sau alt subiect procesual principal prezent
personal, prin reprezentant sau prin aparator ales la un
termen, precum si acela caruia, personal, prin reprezentant
sau aparator ales ori prin functionarul sau persoana
insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat in
mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt
citati pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la
vreunul dintre aceste termene, cu exceptia situatiilor in
care prezenta acestora este obligatorie. Militarii si detinutii
sunt citati din oficiu la fiecare termen.”
229. La articolul 353, alineatul (5) se abroga.
230. La articolul 353, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(7) Cand judecata se amana, partile si celelalte persoane care participa
la proces iau cunostinta de noul termen de judecata.”
231. La articolul 353, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat,
alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
„(10) Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu
sau la cererea partilor ori a persoanei vatamate, sa preschimbe primul termen sau
termenul luat in cunostinta, cu respectarea principiului continuitatii completului, in
situatia in care din motive obiective instanta nu isi poate desfasura activitatea de
judecata la termenul fixat ori in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei.
Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecatorului in camera de
consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen
fixat.”
232. La articolul 356, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) In situatia in care persoana vatamata sau una dintre parti nu mai
beneficiaza de asistenta juridica acordata de avocatul sau ales, instanta poate
acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat si pregatirea apararii.”
233. La articolul 360, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cazul in care procurorul participa la judecata, poate declara ca
incepe urmarirea penala, pune in miscare actiunea penala si il poate retine pe
suspect sau pe inculpat.”
234. La articolul 361, alineatul (1) se abroga.
235. La articolul 363, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Cand apreciaza ca exista vreuna dintre cauzele care impiedica
exercitarea actiunii penale, procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare sau de
incetare a procesului penal.”
236. La articolul 364, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat,
alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
„(6) Inculpatul poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii.”
237. Articolul 366 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Participarea persoanei vatamate si a altor subiecti procesuali la judecata si drepturile acestora Art. 366
(1) Persoana vatamata poate fi reprezentata
de avocat.
(2) Persoana vatamata poate formula cereri, ridica
exceptii si pune concluzii in latura penala a cauzei.
(3) Persoanele ale caror bunuri sunt supuse confiscarii
pot fi reprezentate de avocat si pot formula cereri, ridica
exceptii si pune concluzii cu privire la masura confiscarii.”
238. La articolul 368, alineatele (1), (2) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 368
(1) In cazul in care, potrivit legii, se cere extradarea unei
persoane in vederea judecarii intr-o cauza penala, instanta pe rolul careia se afla
cauza poate dispune, prin incheiere motivata, suspendarea judecatii pana la data la
care statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare. Incheierea
instantei este supusa contestatiei in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei
prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa, la instanta ierarhic superioara.
(2) Daca se solicita extradarea unui inculpat judecat intr-o cauza cu mai
multi inculpati, instanta poate dispune, in interesul unei bune judecati, disjungerea
cauzei.
……………………………………………………………………………………….
(4) Contestatia nu suspenda executarea si se judeca in sedinta publica, cu
participarea procurorului si cu citarea persoanei vatamate si a partilor. Contestatia
se judeca in termen de 5 zile de la primirea dosarului, fara participarea
procurorului si a partilor.”
239. La articolul 370, alineatul (2) si litera e) a alineatului (4) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului
in casatie si recursului in interesul legii se numeste decizie. Instanta se pronunta
prin decizie si in alte situatii prevazute de lege.
……………………………………………………………………………………….
e) fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege
in care a fost incadrata fapta;”
240. Articolul 374 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Aducerea la cunostinta a invinuirii, lamuriri si cereri Art. 374
(1) La primul termen la care procedura de
citare este legal indeplinita si cauza se afla in stare de
judecata, presedintele dispune ca grefierul sa dea citire
actului prin care s-a dispus trimiterea in judecata ori, dupa
caz, a celui prin care s-a dispus inceperea judecatii sau sa
faca o prezentare succinta a acestuia.
(2) Presedintele explica inculpatului in ce consta
invinuirea ce i se aduce, il instiinteaza pe inculpat cu
privire la dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i
atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa,
precum si cu privire la dreptul de a pune intrebari
coinculpatilor, persoanei vatamate, celorlalte parti,
martorilor, expertilor si de a da explicatii in tot cursul
cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar.
(3) Presedintele incunostinteaza partea civila, partea
responsabila civilmente si persoana vatamata cu privire la
probele administrate in faza urmaririi penale care au fost
excluse si care nu vor fi avute in vedere la solutionarea
cauzei si pune in vedere persoanei vatamate ca se poate
constitui parte civila pana la inceperea cercetarii
judecatoresti.
(4) In cazurile in care actiunea penala nu vizeaza o
infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata,
presedintele pune in vedere inculpatului ca poate solicita
ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor
prezentate de parti, daca recunoaste in totalitate faptele
retinute in sarcina sa, aducandu-i la cunostinta dispozitiile
art. 396 alin. (10).
(5) Presedintele intreaba procurorul, partile si persoana
vatamata daca propun administrarea de probe.
(6) In cazul in care se propun probe, trebuie sa se arate
faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite,
mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul
unde se afla aceste mijloace, iar in ceea ce priveste
martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.
(7) Probele administrate in cursul urmaririi penale si
necontestate de catre parti nu se readministreaza in cursul
cercetarii judecatoresti. Acestea sunt puse in dezbaterea
contradictorie a partilor si sunt avute in vedere de instanta
la deliberare.
(8) Probele prevazute la alin. (7) pot fi administrate din
oficiu de catre instanta, daca apreciaza ca este necesar
pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
(9) Procurorul, persoana vatamata si partile pot cere
administrarea de probe noi si in cursul cercetarii
judecatoresti.
(10) Instanta poate dispune din oficiu administrarea de
probe necesare pentru aflarea adevarului si justa
solutionare a cauzei.”
241. Articolul 375 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Procedura in cazul recunoasterii invinuirii Art. 375
(1) Daca inculpatul solicita ca judecata sa
aiba loc in conditiile prevazute la art. 374 alin. (4), instanta
procedeaza la ascultarea acestuia, dupa care, luand
concluziile procurorului si ale celorlalte parti, se pronunta
asupra cererii.
(2) Daca admite cererea, instanta intreaba partile si
persoana vatamata daca propun administrarea de probe cu
inscrisuri.
(3) Daca respinge cererea, instanta procedeaza potrivit
art. 374 alin. (5)-(10).”
242. Articolul 377 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Cercetarea judecatoreasca in cazul recunoasterii invinuirii Art. 377
(1) Daca a dispus ca judecata sa aiba loc in
conditiile prevazute la art. 375 alin. (1), instanta
administreaza proba cu inscrisurile incuviintate.
(2) Inscisurile pot fi prezentate la termenul la care
instanta se pronunta asuprea cererii prevazute la art. 375 alin. (1) sau la un termen ulterior, acordat in acest scop.
Pentru prezentarea de inscrisuri instanta nu poate acorda
decat un singur termen.
(3) Dispozitiile art. 383 alin. (3) se aplica in mod
corespunzator.
(4) Daca instanta constata, din oficiu, la cererea
procurorului sau a partilor, ca incadrarea juridica data
faptei prin actul de sesizare trebuie schimbata, este
obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga
atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei
mai la urma. Dispozitiile art. 386 alin. (2) se aplica in mod
corespunzator.
(5) Daca pentru stabilirea incadrarii juridice, precum si
daca, dupa schimbarea incadrarii juridice, este necesara
administrarea altor probe, instanta, luand concluziile
procurorului si ale partilor, dispune efectuarea cercetarii
judecatoresti, dispozitiile art. 374 alin. (5)-(10)
aplicandu-se in mod corespunzator.”
243. La articolul 378, alineatele (1) si (3)-(5) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 378
(1) Inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta
pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari in mod nemijlocit
de catre procuror, de persoana vatamata, de partea civila, de partea responsabila
civilmente, de ceilalti inculpati, precum si de avocatii acestora si de avocatul
inculpatului a carui audiere se face. Presedintele si ceilalti membri ai completului
pot, de asemenea, pune intrebari, daca apreciaza necesar, pentru justa solutionare a
cauzei.
……………………………………………………………………………………….
(3) In situatiile in care legea prevede posibilitatea ca inculpatul sa fie
obligat la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, acesta va fi
intrebat daca isi manifesta acordul in acest sens, in cazul in care va fi gasit vinovat.
(4) Cand inculpatul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari ori
cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date
anterior, presedintele cere acestuia explicatii si poate da citire, in intregime sau in
parte, declaratiilor anterioare.
(5) Cand inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea
declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior.”
244. La articolul 381, alineatele (3), (6), (8), (10) si (12) se modifica si
vor avea urmatorul cuprins:
„(3) Presedintele si ceilalti membri ai completului pot adresa intrebari
martorului ori de cate ori considera necesar, pentru justa solutionare a cauzei.
……………………………………………………………………………………………………...
(6) Cand martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari ori
cand exista contraziceri intre declaratiile facute in instanta si cele date anterior
dupa ce martorul a fost lasat sa declare tot ceea ce stie, presedintele poate da citire,
in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare.
……………………………………………………………………………………….
(8) Daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune
motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu
este justificata poate fi adus cu mandat de aducere.
……………………………………………………………………………………….
(10) Instanta, luand concluziile procurorului, persoanei vatamate si ale
partilor, poate incuviinta plecarea martorilor, dupa audierea lor.
……………………………………………………………………………………….
(12) Dispozitiile art. 130-134 si art. 306 alin. (6) se aplica in mod
corespunzator.”
245. La articolul 386, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 386
(1) Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea
juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este
obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are
dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau amanarea judecatii, pentru a-si
pregati apararea.”
246. La articolul 388, alineatul (5) se abroga.
247. La articolul 391, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 391
(1) Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac in ziua in care
au avut loc dezbaterile sau la o data ulterioara, dar nu mai tarziu de 15 zile de la
inchiderea dezbaterilor.”
248. Articolul 395 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor Art. 395
(1) Daca in cursul deliberarii instanta
apreciaza ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si este
necesara reluarea cercetarii judecatoresti sau a
dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind
citarea se aplica in mod corespunzator.
(2) Daca judecata a avut loc in conditiile art. 375
alin. (1) si (2), iar instanta constata ca pentru solutionarea
actiunii penale se impune administrarea altor probe in
afara inscrisurilor prevazute la art. 377 alin. (1)-(3), repune
cauza pe rol si dispune efectuarea cercetarii judecatoresti.”
249. La articolul 396, alineatele (3), (4) si (8) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) Renuntarea la aplicarea pedepsei se pronunta daca instanta constata,
dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost
desavarsita de inculpat, in conditiile art. 80-82 din Codul penal.
(4) Amanarea aplicarii pedepsei se pronunta daca instanta constata,
dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost
savarsita de inculpat, in conditiile art. 83-90 din Codul penal.
……………………………………………………………………………………….
(8) Daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 si
se constata ca nu sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 lit. a)-d), instanta de
judecata pronunta incetarea procesului penal.”
250. La articolul 396, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat,
alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
„(10) Cand judecata s-a desfasurat in conditiile art. 375 alin. (1) si (2),
cand cererea inculpatului ca judecata sa aiba loc in aceste conditii a fost respinsa
sau cand cercetarea judecatoreasca a avut loc in conditiile art. 377 alin. (5) ori
art. 395 alin. (2), iar instanta retine aceeasi situatie de fapt ca cea descrisa in actul
de sesizare si recunoscuta de catre inculpat, in caz de condamnare sau amanare a
aplicarii pedepsei, limitele de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei
inchisorii se reduc cu o treime, iar in cazul pedepsei amenzii cu o patrime.”
251. La articolul 399, alineatele (8) si (9) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(8) Instanta dispune confiscarea cautiunii daca masura controlului
judiciar pe cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii
preventive, pentru motivele aratate la art. 217 alin. (9), si nu s-a dispus plata din
cautiune a sumelor prevazute la art. 217.
(9) Durata masurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicata
prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsa.”
252. La articolul 399, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat,
alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
„(10) Dupa pronuntarea hotararii, pana la sesizarea instantei de apel,
instanta poate dispune, la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea sau inlocuirea
unei masuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, in conditiile legii.”
253. La articolul 403, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(2) In caz de condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei sau amanarea
aplicarii pedepsei, expunerea trebuie sa cuprinda fiecare fapta retinuta de instanta
in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau
atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata,
respectiv timpul care se va deduce din pedeapsa stabilita in caz de anulare sau
revocare a renuntarii la aplicarea pedepsei ori a amanarii aplicarii pedepsei,
precum si actele din care rezulta perioada ce urmeaza a fi dedusa.
(3) Daca instanta retine in sarcina inculpatului numai o parte dintre
faptele ce formeaza obiectul trimiterii in judecata, se va arata in hotarare pentru
care anume fapte s-a pronuntat condamnarea ori, dupa caz, renuntarea la aplicarea
pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei si pentru care, incetarea procesului penal
sau achitarea.”
254. La articolul 403, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) In cazul renuntarii la aplicarea pedepsei si al amanarii aplicarii
pedepsei, precum si in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se
vor prezenta in hotarare motivele care au determinat renuntarea sau amanarea ori,
dupa caz, suspendarea, si se vor arata consecintele la care persoana fata de care sau
dispus aceste solutii se expune daca va mai comite infractiuni sau, dupa caz,
daca nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii
revin pe durata termenului de supraveghere.”
255. La articolul 404, alineatele (1)-(3) si (7) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 404
(1) Dispozitivul trebuie sa cuprinda datele prevazute la
art. 107 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la
infractiune, indicandu-se denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza,
iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, si cauza pe care se
intemeiaza potrivit art. 16, precum si solutia data cu privire la solutionarea actiunii
civile.
(2) Cand instanta dispune condamnarea, in dispozitiv se mentioneaza
pedeapsa principala aplicata. In cazul in care dispune suspendarea executarii
acesteia, in dispozitiv se mentioneaza si masurile de supraveghere si obligatiile,
prevazute la art. 93 alin. (1)-(3) din Codul penal, pe care trebuie sa le respecte
condamnatul, se pun in vedere acestuia consecintele nerespectarii lor si ale
savarsirii de noi infractiuni, si se indica doua entitati din comunitate unde urmeaza
a se executa obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii,
prevazuta la art. 93 alin. (3) din Codul penal, dupa consultarea listei privind
posibilitatile concrete de executare existente la nivelul fiecarui serviciu de
probatiune. Consilierul de probatiune, pe baza evaluarii initiale, va decide in care
din cele doua institutii din comunitate mentionate in hotararea judecatoreasca
urmeaza a se executa obligatia si tipul de activitate. Cand instanta dispune masura
educativa a supravegherii, in dispozitiv se mentioneaza persoana care realizeaza
supravegherea si indrumarea minorului.
(3) Cand instanta dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, in dispozitiv
se face mentiune despre aplicarea avertismentului, potrivit art. 81 din Codul penal,
iar cand dispune amanarea aplicarii pedepsei, in dispozitiv se mentioneaza
pedeapsa stabilita a carei aplicare se amana, precum si masurile de supraveghere si
obligatiile, prevazute la art. 85 alin. (1) si (2) din Codul penal pe care trebuie sa le
respecte inculpatul, se pun in vedere acestuia consecintele nerespectarii lor si ale
savarsirii de noi infractiuni, iar daca a impus obligatia de a presta o munca
neremunerata in folosul comunitatii se mentioneaza doua entitati din comunitate
unde urmeaza a se executa aceasta obligatie, dupa consultarea listei privind
posibilitatile concrete de executare existente la nivelul fiecarui serviciu de
probatiune. Consilierul de probatiune, pe baza evaluarii initiale va decide in care
din cele doua institutii din comunitate mentionate in hotararea judecatoreasca
urmeaza a se executa obligatia si tipul de activitate si indrumarea minorului.
…………………………………………………………………………………….....
(7) Dispozitivul trebuie sa cuprinda mentiunea ca hotararea este supusa
apelului, cu aratarea termenului in care acesta poate fi exercitat, indicarea datei in
care hotararea a fost pronuntata si a faptului ca pronuntarea s-a facut in sedinta
publica.”
256. Articolul 407 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Comunicarea hotararii Art. 407
(1) Dupa pronuntare, o copie a minutei
hotararii se comunica procurorului, partilor, persoanei
vatamate si, in cazul in care inculpatul este arestat,
administratiei locului de detinere, in vederea exercitarii
caii de atac. In cazul in care inculpatul nu intelege limba
romana, o copie a minutei hotararii se comunica intr-o
limba pe care o intelege. Dupa redactarea hotararii,
acestora li se comunica hotararea in intregul sau.
(2) In cazul in care instanta a dispus amanarea aplicarii
pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere, hotararea se comunica serviciului de
probatiune si, dupa caz, organului sau autoritatii
competente sa verifice respectarea obligatiilor dispuse de
instanta.”
257. La articolul 409 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„c) partea civila, in ceea ce priveste latura penala si latura civila, si partea
responsabila civilmente, in ceea ce priveste latura civila, iar referitor la latura
penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura
civila;”
258. Articolul 412 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Declararea si motivarea apelului Art. 412
(1) Apelul se declara prin cerere scrisa, care
trebuie sa contina urmatoarele:
a) numarul dosarului, data si numarul sentintei sau
incheierii atacate;
b) denumirea instantei care a pronuntat hotararea
atacata;
c) numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea
si domiciliul, resedinta sau locuinta, precum si semnatura
persoanei care declara apelul.
(2) Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea
va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se
ataca sau de avocat.
(3) Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi
confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei la
primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita.
(4) Apelul se motiveaza in scris, aratandu-se motivele de
fapt si de drept pe care se intemeiaza.”
259. La articolul 420, alineatul (12) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(12) Apelul impotriva incheierilor care, potrivit legii, pot fi atacate
separat se judeca in camera de consiliu fara prezenta partilor, care pot depune
concluzii scrise, cu exceptia cazurilor in care legea dispune altfel ori a celor in care
instanta apreciaza ca este necesara judecata in sedinta publica.”
260. Capitolul IV din Titlul III al Partii speciale devine Sectiunea 1 din
Capitolul V din Titlul III al Partii speciale.
261. Sectiunile 1 – 3 ale Capitolului V din Titlul III al Partii speciale
devin Sectiunile 2 – 4 ale Capitolului V din Titlul III al Partii speciale.
262. Articolul 426 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Cazurile de contestatie in anulare Art. 426
Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
a) cand judecata in apel a avut loc fara citarea legala a
unei parti sau cand, desi legal citata, a fost in
imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta
despre aceasta imposibilitate;
b) cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe
cu privire la o cauza de incetare a procesului penal;
c) hotararea a fost pronuntata de alt complet decat cel
care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat
un caz de incompatibilitate;
e) judecata a avut loc fara participarea procurorului sau
a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) judecata a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta
juridica a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de
cazurile cand legea prevede altfel;
h) instanta nu a procedat la audierea inculpatului
prezent, daca audierea era legal posibila;
i) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua
hotarari definitive pentru aceeasi fapta.”
263. La articolul 429, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 429
(1) Contestatia in anulare se introduce la instanta care a
pronuntat hotararea a carei anulare se cere.”
264. La articolul 434, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Nu pot fi atacate cu recurs in casatie:
a) hotararile pronuntate dupa rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii
cererii de revizuire;
b) hotararile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal in
cazul judecarii in lipsa;
c) hotararile pronuntate in materia executarii pedepselor si a reabilitarii;
d) hotararile pronuntate in materia reabilitarii;
e) solutiile pronuntate cu privire la infractiuni pentru care actiunea penala
se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
f) solutiile pronuntate ca urmare a aplicarii procedurii privind
recunoasterea invinuirii;
g) hotararile pronuntate ca urmare a admiterii acordului de recunoastere a
vinovatiei.”
265. La articolul 436 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„b) inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila, impotriva
hotararilor prin care s-a dispus condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei sau
amanarea aplicarii pedepsei ori incetarea procesului penal;”
266. La articolul 438 alineatul (1), punctul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„1. in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind
competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost
efectuata de o instanta inferioara celei legal competente;”
267. La articolul 438 alineatul (1), punctele 2-6, 9, 10, 13 si 14 se
abroga.
268. La articolul 439, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 439
(1) Cererea de recurs in casatie impreuna cu inscrisurile
anexate se depun, insotite de copii pentru procuror si parti, la instanta a carei
hotarare se ataca.”
269. La articolul 439, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
„(4^1) In cazul in care cererea de recurs in casatie nu este formulata prin
intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si
Justitie sau este formulata impotriva unei hotarari prevazute la art. 434 alin. (2),
presedintele instantei sau judecatorul delegat de catre acesta restituie partii, pe cale
administrativa, cererea de recurs in casatie.”
270. La articolul 440, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut
de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, 436 alin. (1), (2) si (6), 437
si 438 ori daca cererea este vadit nefondata, instanta respinge, prin incheiere
definitiva, cererea de recurs in casatie.”
271. La articolul 441, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 441
(1) Instanta care admite in principiu cererea de recurs in
casatie sau completul care judeca recursul in casatie poate suspenda motivat, in tot
sau in parte, executarea hotararii, putand impune respectarea de catre condamnat a
unora dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si (2).”
272. La articolul 453, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) Cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si f) pot fi invocate ca motive de
revizuire numai in favoarea persoanei condamnate sau a celei fata de care s-a
dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei.
(4) Cazul prevazut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire daca pe
baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de
condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori
de incetare a procesului penal, iar cazurile prevazute la alin. (1) lit. b)-d) si f)
constituie motive de revizuire daca au dus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau
netemeinice.”
273. La articolul 459, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 459
(1) La primirea cererii de revizuire, se fixeaza termen pentru
examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, presedintele
dispunand atasarea dosarului cauzei.”
274. La articolul 460, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 460
(1) Odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire sau
ulterior acesteia, instanta poate suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea
hotararii supuse revizuirii si poate dispune respectarea de catre condamnat a unora
dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si (2).”
275. La articolul 465, alineatele (3), (4) si (12) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„(3) Cererea de revizuire se introduce la instanta care a pronuntat
hotararea a carei revizuire se cere.
(4) Cererea de revizuire se poate face cel mai tarziu in termen de 3 luni
de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii
definitive pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
……………………………………………………………………………………….
(12) Hotararea pronuntata este supusa cailor de atac prevazute de lege
pentru hotararea revizuita.”
276. La articolul 466, alineatele (1)-(3) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 466
(1) Persoana condamnata definitiv care a fost judecata in
lipsa poate solicita redeschiderea procesului penal in termen de o luna din ziua in
care a luat cunostinta, prin orice notificare oficiala, ca s-a desfasurat un proces
penal impotriva sa.
(2) Este considerata judecata in lipsa persoana condamnata care nu a fost
citata la proces si nu a luat cunostinta in niciun alt mod oficial despre acesta,
respectiv desi a avut cunostinta de proces, a lipsit in mod justificat de la judecarea
cauzei si nu a putut incunostinta instanta. Nu se considera judecata in lipsa
persoana condamnata care si-a desemnat un aparator ales ori un mandatar, daca
acestia s-au prezentat oricand in cursul procesului, si nici persoana care, dupa
comunicarea, potrivit legii, a sentintei de condamnare, nu a declarat apel, a
renuntat la declararea lui ori si-a retras apelul.
(3) Pentru persoana condamnata definitiv judecata in lipsa fata de care un
stat strain a dispus extradarea sau predarea in baza mandatului european de
arestare, termenul prevazut la alin. (1) curge de la data la care, dupa aducerea in
tara, i-a fost comunicata hotararea de condamnare.”
277. La articolul 466, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator
persoanei fata de care s-a pronuntat o hotarare de renuntare la aplicarea pedepsei
sau de amanare a aplicarii pedepsei.”
278. La articolul 468, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 468
(1) La primirea cererii de redeschidere a procesului penal, se
fixeaza termen pentru examinarea admisibilitatii in principiu, presedintele
dispunand atasarea dosarului cauzei, precum si citarea partilor si a subiectilor
procesuali principali interesati.”
279. Articolul 469 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Judecarea cererii de redeschidere a procesului Art. 469
(1) Instanta, ascultand concluziile
procurorului, ale partilor si ale subiectilor procesuali
principali, examineaza daca:
a) cererea a fost formulata in termen si de catre o
persoana dintre cele prevazute la art. 466;
b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea
procesului penal;
c) motivele in baza carora este formulata cererea nu au
fost prezentate intr-o cerere anterioara de redeschidere a
procesului penal, care a fost judecata definitiv.
(2) Cererea se examineaza de urgenta, iar in cazul in
care persoana condamnata se afla in executarea pedepsei
cu inchisoarea aplicata in cauza a carei rejudecare se cere,
instanta poate suspenda motivat, in tot sau in parte,
executarea hotararii si poate dispune respectarea de catre
condamnat a uneia dintre obligatiile prevazute la art. 215
alin. (1) si (2). Daca executarea pedepsei cu inchisoarea nu
a inceput, instanta poate dispune respectarea de catre
condamnat a uneia dintre obligatiile prevazute la art. 215
alin. (1) si (2).
(3) Daca instanta constata indeplinirea conditiilor
prevazute la alin. (1), dispune prin incheiere admiterea
cererii de redeschidere a procesului penal.
(4) Daca instanta constata neindeplinirea conditiilor
prevazute la art. 466, dispune prin sentinta respingerea
cererii de redeschidere a procesului penal.
(5) Incheierea prin care este admisa cererea de
redeschidere a procesului penal poate fi atacata odata cu
fondul.
(6) Hotararea prin care este respinsa cererea de
redeschidere a procesului penal este supusa aceleiasi cai de
atac ca si hotararea pronuntata in lipsa persoanei
condamnate.
(7) Admiterea cererii de redeschidere a procesului penal
atrage desfiintarea de drept a hotararii pronuntate in lipsa
persoanei condamnate.
(8) Instanta redeschide procesul penal prin extindere si
cu privire la partile care nu au formulat cerere, putand
hotari si in privinta lor, fara sa le poata crea acestora o
situatie mai grea.
(9) Odata cu admiterea cererii de redeschidere a
procesului penal, instanta, din oficiu sau la cererea
procurorului, poate dispune luarea fata de inculpat a uneia
dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4),
lit. b)-e). Dispozitiile Titlului V al Partii generale se aplica
in mod corespunzator.”
280. La articolul 471, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 471
(1) Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a
legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului
justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau colegiile de
conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa
ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept
care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.”
281. La articolul 473, alineatele (1), (2) si (9) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 473
(1) Recursul in interesul legii se judeca de un complet format
din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, din
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul
acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra
chestiunea de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti,
precum si cate doi judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului
este presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia,
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) In cazul in care chestiunea de drept prezinta interes pentru doua sau
mai multe sectii, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile
din care provin judecatorii ce vor alcatui completul de judecata.
……………………………………………………………………………………….
(9) Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de
procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau
de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de
conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel, ori de
Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.”
282. Dupa articolul 474 se introduce un nou articol, articolul 474^1, cu
urmatorul cuprins:
„Incetarea sau modificarea efectelor deciziei Art. 474^1
In cazul abrogarii, constatarii
neconstitutionalitatii ori modificarii dispozitiei legale care
a generat interpretarile diferite si pentru care s-a pronuntat
un recurs in interesul legii, procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
va sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie cu propunere
de modificare a deciziei sau, dupa caz, de constatare a
incetarii obligativitatii acesteia. Dispozitiile art. 473 si 474
se aplica in mod corespunzator.”
283. La Capitolul VI al Titlului III al Partii speciale, denumirea
Sectiunii a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„SECTIUNEA 2 - Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”
284. Articolul 475 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Obiectul sesizarii Art. 475
Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de
apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in
ultima instanta, constatand ca exista o chestiune de drept,
de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei
respective si asupra careia Inalta Curte de Casatie si
Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau
printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul
unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va
putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa
pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de
principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata.”
285. Articolul 476 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Procedura de judecata Art. 476
(1) Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si
Justitie se face de catre completul de judecata dupa
dezbateri contradictorii, daca sunt indeplinite conditiile
prevazute la art. 475, prin incheiere care nu este supusa
niciunei cai de atac. Daca prin incheiere se dispune
sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care sustin
admisibilitatea sesizarii potrivit dispozitiilor art. 475,
punctul de vedere al completului de judecata si al partilor.
(2) Prin incheierea prevazuta la alin. (1), cauza poate fi
suspendata pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru
dezlegarea chestiunii de drept. In cazul in care nu s-a
dispus suspendarea odata cu sesizarea, iar cercetarea
judecatoreasca este finalizata inainte ca Inalta Curte de
Casatie si Justitie sa se pronunte supra sesizarii, instanta
suspenda dezbaterile pana la pronuntarea deciziei
prevazute la art. 477 alin. (1). In cazul in care inculpatul se
afla in arest la domiciliu sau este arestat preventiv, se
aplica in mod corespunzator prevederile art. 208 pe toata
durata suspendarii.
(3) Dupa inregistrarea cauzei la Inalta Curte de Casatie
si Justitie, incheierea de sesizare se publica pe pagina de
internet a acestei instante.
(4) Cauzele similare, aflate pe rolul instantelor
judecatoresti, pot fi suspendate pana la solutionarea
sesizarii.
(5) Repartizarea sesizarii este facuta de presedintele sau,
in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei
Curti de Casatie si Justitie ori de persoana desemnata de
acestia.
(6) Sesizarea se judeca de un complet format din
presedintele sectiei corespunzatoare a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie sau de un judecator desemnat de acesta
si 8 judecatori din cadrul sectiei respective. Presedintele
sectiei sau, in caz de imposibilitate, judecatorul desemnat
de acesta este presedintele de complet si va lua masurile
necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor.
(7) Dupa alcatuirea completului potrivit alin. (6),
presedintele acestuia va desemna un judecator pentru a
intocmi un raport asupra chestiunii de drept supuse
judecatii. Judecatorul desemnat raportor nu devine
incompatibil.
(8) Atunci cand chestiunea de drept priveste activitatea
mai multor sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre
vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie va
transmite sesizarea presedintilor sectiilor interesate in
solutionarea chestiunii de drept. In acest caz, completul va
fi alcatuit din presedintele sau, in lipsa acestuia, din
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care va
prezida completul, din presedintii sectiilor interesate in
solutionarea chestiunii de drept, precum si cate
5 judecatori din cadrul sectiilor respective desemnati
aleatoriu de presedintele completului. Dupa alcatuirea
completului, pentru intocmirea raportului, presedintele
completului va desemna cate un judecator din cadrul
fiecarei sectii. Raportorii nu sunt incompatibili.
(9) Raportul va fi comunicat partilor, care, in termen de
cel mult 15 zile de la comunicare, pot depune, in scris,
prin avocat sau, dupa caz, prin consilier juridic, punctele
lor de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.
(10) Dispozitiile art. 473 alin. (5) - (8) se aplica in mod
corespunzator.
(11) Sesizarea se judeca fara citarea partilor, in cel mult
3 luni de la data investirii, iar solutia se adopta cu cel putin
doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se
admit abtineri de la vot.”
286. Articolul 477 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Continutul si efectele hotararii Art. 477
(1) Asupra sesizarii, completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunta prin
decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusa
dezlegarii.
(2) Dispozitiile art. 474 alin. (3) se aplica in mod
corespunzator.
(3) Dezlegarea data chestiunilor de drept este obligatorie
pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Dispozitiile art. 474^1 se aplica in mod
corespunzator.”
287. Dupa articolul 477 se introduce un nou articol, articolul 477^1, cu
urmatorul cuprins:
„Incetarea sau modificarea efectelor deciziei Art. 477^1
In cazul abrogarii, constatarii
neconstitutionalitatii ori modificarii dispozitiei legale care
a generat interpretarile diferite si pentru care s-a pronuntat
o hotarare prealabila pentru dezlegarea unor probleme de
drept, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie va sesiza Inalta Curte de
Casatie si Justitie cu propunere de modificare a deciziei
sau, dupa caz, de constatare a incetarii obligativitatii
acesteia. Dispozitiile art. 473 si 474 se aplica in mod
corespunzator.”
288. La articolul 480, alineatul (3) se abroga.
289. La articolul 482, litera h) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„h) felul si cuantumul, precum si forma de executare a pedepsei, ori
solutia de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei cu
privire la care s-a ajuns la un acord intre procuror si inculpat;”
290. La articolul 485, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 485
(1) Instanta, analizand acordul, pronunta una dintre
urmatoarele solutii:
a) admite acordul de recunoastere a vinovatiei si dispune una dintre
solutiile prevazute de art. 396 alin. (2)-(4), care nu poate crea pentru inculpat o
situatie mai grea decat cea asupra careia s-a ajuns la un acord, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute la art. 480-482 cu privire la toate faptele retinute in sarcina
inculpatului, care au facut obiectul acordului;
b) respinge acordul de recunoastere a vinovatiei si trimite dosarul
procurorului in vederea continuarii urmaririi penale, daca nu sunt indeplinite
conditiile prevazute la art. 480-482 cu privire la toate faptele retinute in sarcina
inculpatului, care au facut obiectul acordului sau daca apreciaza ca solutia cu
privire la care s-a ajuns la un acord intre procuror si inculpat este nejustificat de
blanda in raport cu gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului.”
291. Articolul 486 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Solutionarea actiunii civile Art. 486
(1) In cazul in care instanta admite acordul
de recunoastere a vinovatiei si intre parti s-a incheiat
tranzactie sau acord de mediere cu privire la actiunea
civila, instanta ia act de aceasta prin sentinta.
(2) In cazul in care instanta admite acordul de
recunoastere a vinovatiei si intre parti nu s-a incheiat
tranzactie sau acord de mediere cu privire la actiunea
civila, instanta lasa nesolutionata actiunea civila. In
aceasta situatie, hotararea prin care s-a admis acordul de
recunoastere a vinovatiei nu are autoritate de lucru judecat
asupra intinderii prejudiciului in fata instantei civile.”
292. Articolul 488 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Calea de atac Art. 488
(1) Impotriva sentintei pronuntate potrivit
art. 485, procurorul si inculpatul pot declara apel, in
termen de 10 zile de la comunicare.
(2) Impotriva sentintei prin care acordul de recunoastere
a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul
si cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia.
(3) La solutionarea apelului se citeaza inculpatul.
(4) Instanta de apel pronunta una dintre urmatoarele
solutii:
a) respinge apelul, mentinand hotararea atacata, daca
apelul este tardiv sau inadmisibil ori nefondat;
b) admite apelul, desfiinteaza sentinta prin care acordul
de recunoastere a fost admis numai cu privire la felul si
cuantumul pedepsei sau la forma de executare a acesteia si
pronunta o noua hotarare, procedand potrivit art. 485
alin. (1) lit. a), care se aplica in mod corespunzator;
c) admite apelul, desfiinteaza sentinta prin care acordul
de recunoastere a fost respins, admite acordul de
recunoastere a vinovatiei, dispozitiile art. 485 alin. (1)
lit. a) si art. 486 aplicandu-se in mod corespunzator.”
293. Dupa articolul 488 se introduce un nou capitol, Capitolul I^1
„Contestatia privind durata rezonabila a procesului penal”, cuprinzand
articolele 488^1-488^6, cu urmatorul cuprins:
„Capitolul I^1 - Contestatia privind durata procesului penal Introducerea contestatiei
Art. 488^1
(1) Daca activitatea de urmarire penala sau
de judecata nu se indeplineste intr-o durata rezonabila se
poate face contestatie, solicitandu-se accelerarea
procedurii.
(2) Contestatia poate fi introdusa de catre suspect,
inculpat, persoana vatamata, partea civila si partea
responsabila civilmente. In cursul judecatii contestatia
poate fi introdusa si de catre procuror.
(3) Contestatia poate fi formulata dupa cum urmeaza:
a) dupa cel putin un an de la inceperea urmaririi penale,
pentru cauzele aflate in cursul urmaririi penale;
b) dupa cel putin un an de la trimiterea in judecata,
pentru cauzele aflate in cursul judecatii in prima instanta;
c) dupa cel putin 6 luni de la sesizarea instantei cu o cale
de atac, pentru cauzele aflate in caile de atac ordinare sau
extraordinare.
(4) Contestatia poate fi retrasa oricand pana la
solutionarea acesteia. Contestatia nu mai poate fi reiterata
in cadrul aceleiasi faze procesuale in care a fost retrasa.
Competenta de solutionare Art. 488^2
(1) Competenta de solutionare a contestatiei
apartine dupa cum urmeaza:
a) in cauzele penale aflate in cursul urmaririi penale,
judecatorului de drepturi si libertati de la instanta careia
i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta;
b) in cauzele penale aflate in cursul judecatii sau in caile
de atac, ordinare ori extraordinare, instantei ierarhic
superioare celei pe rolul careia se afla cauza.
(2) Cand procedura judiciara cu privire la care se
formuleaza contestatia se afla pe rolul Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, competenta de solutionare a contestatiei
apartine unui alt complet din cadrul aceleiasi sectii.
Continutul contestatiei Art. 488^3
Contestatia se formuleaza in scris si va
cuprinde:
a) numele, prenumele, domiciliul sau resedinta
persoanei fizice, respectiv denumirea si sediul persoanei
juridice, precum si calitatea in cauza a persoanei fizice sau
juridice care intocmeste cererea;
b) numele si calitatea celui care reprezinta partea in
proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele
acestuia si sediul profesional;
c) adresa de corespondenta;
d) denumirea parchetului sau a instantei si numarul
dosarului;
e) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza
contestatia;
f) data si semnatura.
Procedura de solutionare a contestatiei Art. 488^4
(1) Judecatorul de drepturi si libertati sau
instanta, in vederea solutionarii contestatiei, dispune
urmatoarele masuri:
a) informarea procurorului, respectiv instantei pe rolul
careia se afla cauza, cu privire la contestatia formulata, cu
mentiunea posibilitatii de a formula un punct de vedere cu
privire la aceasta;
b) transmiterea in cel mult 5 zile a dosarului sau a unei
copii certificate a dosarului cauzei de catre procuror,
respectiv instanta pe rolul careia se afla cauza;
c) informarea celorlalte parti din proces si dupa caz, a
celorlalte persoane prevazute la art. 488^2 cu privire la
contestatia formulata si la dreptul de a-si exprima punctul
de vedere in termenul acordat in acest scop de judecatorul
de drepturi si libertati sau de instanta.
(2) In cazul in care suspectul sau inculpatul este privat
de libertate, in cauza respectiva sau in alta cauza,
informarea prevazuta la alin. (1) lit. c) se va face atat catre
acesta, cat si catre avocatul, ales sau numit din oficiu, al
acestuia.
(3) Netransmiterea punctului de vedere prevazut la
alin. (1) lit. a) si c) in termenul stabilit de instanta nu
impiedica solutionarea contestatiei.
(4) Judecatorul de drepturi si libertati sau instanta
solutioneaza contestatia in cel mult 20 zile de la
inregistrarea acesteia.
(5) Contestatia se solutioneaza prin incheiere, in camera
de consiliu, fara participarea partilor si a procurorului.
Solutionarea contestatiei Art. 488^5
(1) Judecatorul de drepturi si libertati sau
instanta, solutionand contestatia, verifica durata
procedurilor pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul
cauzei si a punctelor de vedere prezentate si se pronunta
prin incheiere.
(2) Judecatorul de drepturi si libertati sau instanta, in
aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii
judiciare, va lua in considerare urmatoarele elemente:
a) natura si obiectul cauzei;
b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea in
considerare a numarului de participanti si a dificultatilor
de administrare a probelor;
c) elementele de extraneitate ale cauzei;
d) faza procesuala in care se afla cauza si durata fazelor
procesuale anterioare;
e) comportamentul contestatorului in procedura
judiciara analizata, inclusiv din perspectiva exercitarii
drepturilor sale procesuale si procedurale si din
perspectiva indeplinirii obligatiilor sale in cadrul
procesului;
f) comportamentul celorlalti participanti in cauza,
inclusiv al autoritatilor implicate;
g) interventia unor modificari legislative aplicabile
cauzei;
h) alte elemente de natura sa influenteze durata
procedurii.
Solutii Art. 488^6
(1) Cand apreciaza contestatia ca fiind
intemeiata judecatorul de drepturi si libertati sau instanta
admite contestatia si stabileste termenul in care procurorul
sa rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanta de
judecata sa solutioneze cauza, precum si termenul in care o
noua contestatie nu poate fi formulata.
(2) In toate cazurile, judecatorul de drepturi si libertati
sau instanta care solutioneaza contestatia nu va putea da
indrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra unor
probleme de fapt sau de drept care sa anticipeze modul de
solutionare a procesului ori care sa aduca atingere libertatii
judecatorului cauzei de a hotari, conform legii, cu privire
la solutia ce trebuie data procesului, ori, dupa caz,
libertatii procurorului de a pronunta solutia pe care o
considera legala si temeinica.
(3) Daca s-a constatat depasirea duratei rezonabile, o
noua contestatie in aceeasi cauza se va solutiona cu luarea
in considerare exclusiv a motivelor ivite ulterior
contestatiei anterioare.
(4) Abuzul de drept constand in formularea cu reacredinta
a contestatiei se sanctioneaza cu amenda
judiciara de la 1.000 lei la 7.000 lei si la plata cheltuielilor
judiciare ocazionate.
(5) Incheierea se motiveaza in termen de 5 zile de la
pronuntare. Dosarul se restituie in ziua motivarii.
(6) Hotararea se comunica contestatorului si se transmite
spre informare tuturor partilor sau persoanelor dintre cele
enumerate la art. 488^4 alin. (1) lit. c) din dosarul cauzei,
care sunt tinute sa respecte termenele cuprinse in aceasta.
(7) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si
libertati sau instanta solutioneaza contestatia nu este
supusa niciunei cai de atac.
(8) Contestatia formulata cu nerespectarea termenelor
prevazute de prezentul capitol se restituie administrativ.”
294. Articolul 491 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Reprezentarea persoanei juridice Art. 491
(1) Persoana juridica este reprezentata la
indeplinirea actelor procesuale si procedurale de
reprezentantul sau legal.
(2) Daca pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe
s-a pus in miscare actiunea penala si impotriva
reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta isi
numeste un mandatar pentru a o reprezenta.
(3) In cazul prevazut la alin. (2), daca persoana juridica
nu si-a numit un mandatar, acesta este desemnat, dupa caz,
de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza
urmarirea penala, de catre judecatorul de camera
preliminara sau de catre instanta, din randul practicienilor
in insolventa, autorizati potrivit legii. Practicienilor in
insolventa astfel desemnati li se aplica, in mod
corespunzator, dispozitiile art. 273 alin. (1), (2), (4) si (5).”
295. Articolul 492 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Locul de citare a persoanei juridice Art. 492
(1) Persoana juridica se citeaza la sediul
acesteia. Daca sediul este fictiv ori persoana juridica nu
mai functioneaza la sediul declarat, iar noul sediu nu este
cunoscut, la sediul organului judiciar se afiseaza o
instiintare, dispozitiile art. 259 alin. (5) aplicandu-se in
mod corespunzator.
(2) Daca persoana juridica este reprezentata prin
mandatar, numit in conditiile art. 491 alin. (2) si (3),
citarea se face la locuinta mandatarului ori la sediul
practicianului in insolventa desemnat in calitatea de
mandatar.”
296. Articolul 493 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Masurile preventive Art. 493
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, in
cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, sau,
dupa caz, judecatorul de camera preliminara ori instanta
poate dispune, daca exista motive temeinice care justifica
suspiciunea rezonabila ca persoana juridica a savarsit o
fapta prevazuta de legea penala si numai pentru a se
asigura buna desfasurare a procesului penal, una sau mai
multe dintre urmatoarele masuri:
a) interdictia initierii, ori, dupa caz, suspendarea
procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;
b) interdictia initierii, ori, dupa caz, suspendarea
fuziunii, a divizarii sau a reducerii capitalului social al
persoanei juridice, inceputa anterior sau in cursul urmaririi
penale;
c) interzicerea unor operatiuni patrimoniale, susceptibile
de a antrena diminuarea activului patrimonial sau
insolventa persoanei juridice;
d) interzicerea incheierii anumitor acte juridice, stabilite
de organul judiciar;
e) interzicerea desfasurarii activitatilor de natura celor
cu ocazia carora a fost comisa infractiunea.
(2) Pentru a asigura respectarea masurilor prevazute la
alin. (1), persoana juridica poate fi obligata la depunerea
unei cautiuni constand intr-o suma de bani care nu poate fi
mai mica de 10.000 lei. Cautiunea se restituie la data
ramanerii definitive a hotararii de condamnare, de amanare
a aplicarii pedepsei, de renuntare la aplicarea pedepsei sau
de incetare a procesului penal, pronuntate in cauza, daca
persoana juridica a respectat masura sau masurile
preventive, precum si in cazul in care, prin hotarare
definitiva, s-a dispus achitarea persoanei juridice.
(3) Cautiunea nu se restituie in cazul nerespectarii de
catre persoana juridica a masurii sau a masurilor
preventive luate, facandu-se venit la bugetul de stat la data
ramanerii definitive a hotararii pronuntate in cauza,
precum si daca s-a dispus plata din cautiune, in ordinea
urmatoare, a despagubirilor banesti acordate pentru
repararea pagubelor cauzate de infractiune, a cheltuielilor
judiciare sau a amenzii.
(4) Masurile preventive prevazute la alin. (1) pot fi
dispuse pe o perioada de cel mult 60 de zile, cu
posibilitatea prelungirii in cursul urmaririi penale si a
mentinerii in cursul procedurii de camera preliminara si al
judecatii, daca se mentin temeiurile care au determinat
luarea acestora, fiecare prelungire neputand depasi 60 de
zile.
(5) In cursul urmaririi penale, masurile preventive se
dispun de judecatorul de drepturi si libertati prin incheiere
motivata data in camera de consiliu, cu citarea persoanei
juridice.
(6) Participarea procurorului este obligatorie.
(7) Impotriva incheierii se poate face contestatie la
judecatorul de drepturi si libertati sau, dupa caz, la
judecatorul de camera preliminara ori instanta ierarhic
superioara, de catre persoana juridica si procuror, in
termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti,
si de la comunicare, pentru persoana juridica lipsa.
(8) Masurile preventive se revoca de catre judecatorul
de drepturi si libertati la cererea procurorului sau a
persoanei juridice, iar de catre judecatorul de camera
preliminara si de catre instanta si din oficiu, numai cand se
constata ca nu mai exista temeiurile care au justificat
luarea sau mentinerea acestora. Dispozitiile alin. (5)-(7) se
aplica in mod corespunzator.
(9) Impotriva reprezentantului persoanei juridice sau a
mandatarului acesteia pot fi luate masurile prevazute la
art. 265 si art. 283 alin. (2), iar fata de practicianul in
insolventa, masura prevazuta la art. 283 alin. (2).
(10) Luarea masurilor preventive nu impiedica luarea
masurilor asiguratorii conform art. 249-256.”
297. Articolul 494 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Masurile asiguratorii Art. 494
Fata de persoana juridica se pot lua masuri
asiguratorii, dispozitiile art. 249-256 si ale art. 549^1
aplicandu-se in mod corespunzator.”
298. Articolul 496 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Efectele fuziunii, absorbtiei, divizarii, reducerii capitalului social, ale dizolvarii sau lichidarii persoanei juridice condamnate Art. 496
(1) Daca, dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare a persoanei juridice si pana la
executarea pedepselor aplicate, intervine un caz de
fuziune, absorbtie, divizare, dizolvare, lichidare sau
reducere a capitalului social al acesteia, autoritatea ori
institutia careia ii revine competenta de a autoriza sau
inregistra aceasta operatiune este obligata sa sesizeze
instanta de executare cu privire la acesta si sa informeze cu
privire la persoana juridica creata prin fuziune, absorbtie
sau care a dobandit fractiuni din patrimoniul persoanei
divizate.
(2) Persoana juridica rezultata prin fuziune, absorbtie
sau care a dobandit fractiuni din patrimoniul persoanei
divizate preia obligatiile si interdictiile persoanei juridice
condamnate, dispozitiile art. 151 din Codul penal
aplicandu-se in mod corespunzator.”
299. La articolul 497, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 497
(1) Persoana juridica condamnata la pedeapsa amenzii este
obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la judecatorul delegat cu
executarea, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare.
(2) Cand persoana juridica condamnata se gaseste in imposibilitatea de a
achita integral amenda in termenul prevazut la alin. (1), judecatorul delegat cu
executarea, la cererea persoanei juridice, poate dispune esalonarea platii amenzii
pe cel mult 2 ani, in rate lunare.”
300. Articolul 498 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Punerea in executare a pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice Art. 498
(1) Copia dispozitivului hotararii de
condamnare se comunica, la data ramanerii definitive, de
catre judecatorul delegat cu executarea, persoanei juridice
respective, precum si organului care a autorizat infiintarea
persoanei juridice, respectiv organului care a inregistrat
persoana juridica, solicitandu-se totodata informarea cu
privire la modul de aducere la indeplinire a masurii.
(2) La data ramanerii definitive a hotararii de
condamnare la pedeapsa complementara a dizolvarii,
persoana juridica intra in lichidare.”
301. La articolul 501 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua
litera, litera d), cu urmatorul cuprins:
„d) administratorului sistemului electronic de achizitii publice.”
302. Dupa articolul 501, se introduce un nou articol, articolul 501^1, cu
urmatorul cuprins:
„Punerea in executare a pedepsei complementare a plasarii sub supraveghere judiciara Art. 501^1
(1) Atributiile mandatarului judiciar privind
supravegherea activitatii persoanei juridice sunt cuprinse
in dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a
aplicat pedeapsa plasarii sub supraveghere judiciara.
(2) Mandatarul judiciar nu se poate substitui organelor
statutare in gestionarea activitatilor persoanei juridice.”
303. La articolul 502, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 502
(1) Un extras al hotararii de condamnare care priveste
aplicarea pedepsei complementare a afisarii hotararii de condamnare se comunica,
la data ramanerii definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a-l afisa in
forma, locul si pentru perioada stabilite de instanta de judecata.
(2) Un extras al hotararii de condamnare care priveste aplicarea pedepsei
complementare a publicarii hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii
definitive, persoanei juridice condamnate, pentru a publica hotararea in forma
stabilita de instanta, pe cheltuiala proprie, prin intermediul presei scrise sau
audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuale, desemnate de
instanta.”
304. La articolul 503, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Sesizarea instantei se face din oficiu de catre judecatorul delegat al
instantei de executare, potrivit art. 499-502.”
305. La articolul 506, alineatul (3) se abroga.
306. La articolul 506, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) Prin referatul de evaluare, serviciul de probatiune solicitat poate face
propuneri motivate cu privire la masurile educative ce pot fi luate fata de minor.”
307. La articolul 506, alineatul (5) se abroga.
308. La articolul 509, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Cand inculpatul este minor cu varsta mai mica de 16 ani, instanta,
daca apreciaza ca administrarea anumitor probe poate avea o influenta negativa
asupra sa, poate dispune indepartarea lui din sedinta. In aceleasi conditii pot fi
indepartati temporar din sala de judecata si parintii ori tutorele, curatorul ori
persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla temporar minorul.”
309. Articolul 511 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Punerea in executare a masurilor educative neprivative de libertate Art. 511
In cazul in care s-a luat fata de minor vreuna
dintre masurile educative neprivative de libertate, dupa
ramanerea definitiva a hotararii se fixeaza un termen
pentru cand se dispune aducerea minorului, chemarea
reprezentantului legal al acestuia, a reprezentantului
serviciului de probatiune pentru punerea in executare a
masurii luate si a persoanelor desemnate cu supravegherea
acesteia.”
310. Articolul 512 se abroga.
311. La articolul 516, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Inlocuirea internarii minorului cu masura educativa a asistarii zilnice
si liberarea din centrul educativ la implinirea varstei de 18 ani se dispun, potrivit
dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, de catre instanta in a carei
circumscriptie teritoriala se afla centrul educativ, corespunzatoare in grad instantei
de executare. Revenirea asupra inlocuirii sau liberarii, in cazul in care acesta nu
respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii educative ori obligatiile
impuse, se dispun, din oficiu sau la sesizarea serviciului de probatiune, de instanta
care a judecat cauza in prima instanta.”
312. La articolul 523 alineatul (1), litera e) se abroga.
313. La articolul 523, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Activitatile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) pot fi efectuate numai in
baza mandatului emis de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta
competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta de executare ori de
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta potrivit legii speciale
in cazul prevazut la art. 521 alin. (2) lit. c).”
314. Articolul 524 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Supravegherea tehnica, retinerea, predarea si perchezitionarea corespondentei si a obiectelor si perchezitia in procedura darii in urmarire Art. 524
(1) Supravegherea tehnica, retinerea,
predarea si perchezitionarea corespondentei si a obiectelor
si perchezitia pot fi dispuse, la cererea procurorului care
supravegheaza activitatea organelor de politie care
efectueaza urmarirea persoanei date in urmarire, de
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta
competenta, daca acesta apreciaza ca identificarea,
cautarea, localizarea si prinderea persoanelor date in
urmarire nu pot fi facute prin alte mijloace ori ar fi mult
intarziate.
(2) Dispozitiile art. 138-144, respectiv art. 147 si
art. 157-160 se aplica in mod corespunzator.”
315. Articolul 525 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Ridicarea de obiecte sau inscrisuri in procedura darii in urmarire Art. 525
(1) Ridicarea de obiecte sau inscrisuri, in
vederea identificarii, cautarii, localizarii si prinderii
persoanelor date in urmarire poate fi dispusa de procurorul
care supravegheaza activitatea organelor de politie care
efectueaza urmarirea persoanei date in urmarire.
(2) Dispozitiile art. 169 si 171 se aplica in mod
corespunzator.”
316. La articolul 526, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Procurorul care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei
date in urmarire dispune de indata incetarea activitatilor de supraveghere luate
conform art. 524, informand despre aceasta judecatorul de drepturi si libertati.”
317. La articolul 528, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) La implinirea termenului de 3 ani prevazut la art. 150 din Codul
penal, daca persoana condamnata nu a mai savarsit o alta infractiune, organul care
a autorizat infiintarea persoanei juridice si organul care a inregistrat persoana
juridica vor sterge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplicata persoanei
juridice.”
318. La articolul 548, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 548
(1) Cooperarea judiciara internationala va fi solicitata sau
acordata in conformitate cu dispozitiile actelor juridice ale Uniunii Europene,
tratatelor internationale din domeniul cooperarii judiciare internationale in materie
penala la care Romania este parte, precum si cu dispozitiile cuprinse in legea
speciala si in prezentul capitol, daca in tratatele internationale nu se prevede
altfel.”
319. Dupa articolul 549 se introduce un nou capitol, Capitolul IX,
cuprinzand articolul 549^1, cu urmatorul cuprins:
„Capitolul IX - Procedura de confiscare sau desfiintare a unui inscris in cazul clasarii Procedura de confiscare sau desfiintare a unui inscris in cazul clasarii
Art. 549^1
(1) In cazul in care procurorul a dispus
clasarea sau renuntarea la urmarirea penala si sesizarea
judecatorului de camera preliminara in vederea luarii
masurii de siguranta a confiscarii speciale sau a desfiintarii
unui inscris, ordonanta de clasare, insotita de dosarul
cauzei, se inainteaza instantei careia i-ar reveni, potrivit
legii, competenta sa judece cauza in prima instanta dupa
expirarea termenului prevazut la art. 339 alin. (4) ori, dupa
caz, la art. 340 sau dupa pronuntarea hotararii prin care
plangerea fost respinsa.
(2) Judecatorul de camera preliminara comunica
persoanelor ale caror drepturi sau interese legitime pot fi
afectate o copie a ordonantei, punandu-le in vedere ca in
termen de 10 zile de la primirea comunicarii pot depune
note scrise.
(3) Dupa expirarea termenului prevazut de alin. (2),
judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra
cererii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara
participarea procurorului ori a persoanelor prevazute la
alin. (2), putand dispune una dintre urmatoarele solutii:
a) respinge propunerea si dispune, dupa caz, restituirea
bunului ori ridicarea masurii asiguratorii luate in vederea
confiscarii;
b) admite propunerea si dispune confiscarea bunurilor
ori, dupa caz, desfiintarea inscrisului.
(4) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii,
procurorul si persoanele prevazute la alin. (2) pot face,
motivat, contestatie. Contestatia nemotivata este
inadmisibila.
(5) Contestatia se solutioneaza de catre instanta ierarhic
superioara celei sesizate ori, cand instanta sesizata este
Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre completul
competent potrivit legii, care se pronunta prin incheiere
motivata, fara participarea procurorului si a persoanelor
prevazute la alin. (2), putand dispune una dintre
urmatoarele solutii:
a) respinge contestatia ca tardiva, inadmisibila sau
nefondata;
b) admite contestatia, desfiinteaza incheierea si rejudeca
propunerea potrivit alin. (3).”
320. La articolul 553, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat,
alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
„(6) In cazul pedepselor si masurilor neprivative de libertate, judecatorul
delegat cu executarea din cadrul instantei de executare poate delega unele atributii
judecatorului delegat cu executarea de la instanta corespunzatoare in grad instantei
de executare in circumscriptia careia locuieste persoana aflata in executare.”
321. La articolul 554, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii se
iveste vreo nelamurire sau impiedicare la executare, judecatorul delegat cu
executarea poate sesiza instanta de executare, care va proceda potrivit dispozitiilor
art. 597 si 598.”
322. La articolul 555, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 555
(1) Pedeapsa inchisorii si pedeapsa detentiunii pe viata se
pun in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se
emite de judecatorul delegat cu executarea in ziua ramanerii definitive a hotararii
la instanta de fond sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului prevazut la art. 553
alin. (3), se intocmeste in 3 exemplare si cuprinde: denumirea instantei de
executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si
data hotararii care se executa si denumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa
pronuntata si textul de lege aplicat, pedeapsa accesorie aplicata, timpul retinerii si
arestarii preventive ori al arestului la domiciliu, care s-a dedus din durata pedepsei,
mentiunea daca cel condamnat este recidivist, precum si, dupa caz, mentiunea
prevazuta la art. 404 alin. (6), ordinul de arestare si de detinere, semnatura
judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.”
323. La articolul 556, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 556
(1) Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare
se trimit doua exemplare organului de politie de la domiciliul sau resedinta
condamnatului, iar in cazul in care acesta nu are domiciliul sau resedinta in
Romania, organului de politie in raza teritoriala a caruia se afla instanta de
executare, cand condamnatul este liber, sau, dupa caz, cand condamnatul este
arestat, comandantului la locul de detinere.”
324. La articolul 556, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
„(1^1) In situatia in care mandatul de executare contine erori materiale,
insa permite identificarea persoanei in vederea punerii in executare, in raport de
datele de identificare ale persoanei existente in evidentele organelor de politie si
hotararea instantei de judecata, organul de politie executa hotararea, solicitand, in
acelasi timp instantei de judecata indreptarea erorilor materiale sesizate.”
325. La articolul 556, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
„(2^1) Mandatul de executare sau ordinul de interzicere a parasirii tarii
poate fi transmis organelor competente si prin fax, posta electronica sau prin orice
mijloc in masura sa produca un document scris in conditii care sa permita
autoritatilor destinatare sa le stabileasca autenticitatea.”
326. La articolul 557, denumirea marginala se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„Executarea mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de
interzicere a parasirii tarii. Acordul instantei de parasire a tarii”
327. La articolul 557, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat,
alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
„(10) Pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheata
poate solicita motivat instantei de executare sa incuviinteze parasirea teritoriului
Romaniei potrivit art. 85 alin. (2) lit. i) sau art. 93 alin. (2) lit. d) din Codul penal.
Instanta de executare solutioneaza cererea in camera de consiliu, dupa ascultarea
persoanei supravegheate si a consilierului de probatiune, prin incheiere definitiva.
In cazul in care admite cererea, instanta stabileste perioada pentru care persoana
supravegheata poate parasi teritoriul Romaniei.”
328. Articolul 559 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Punerea in executare a amenzii penale Art. 559
(1) Persoana condamnata la pedeapsa
amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala
a amenzii la judecatorul delegat cu executarea, in termen
de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii.
(2) Cand cel condamnat se afla in imposibilitate de a
achita integral amenda in termenul prevazut la alin. (1),
judecatorul delegat cu executarea, la cererea
condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii pe
o perioada de cel mult 2 ani, in rate lunare.”
329. La articolul 560, alineatul (2) se modifica va avea urmatorul
cuprins:
„(2) Sesizarea instantei se face din oficiu sau de catre organul care,
potrivit legii, executa amenda ori de catre persoana condamnata. Cand dispune
inlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate in folosul
comunitatii, instanta va mentiona in dispozitiv doua entitati din comunitate unde
urmeaza a se executa munca neremunerata in folosul comunitatii. Consilierul de
probatiune, pe baza evaluarii initiale, va decide in care din cele doua institutii din
comunitate mentionate in hotararea judecatoreasca urmeaza a se executa obligatia
si tipul de activitate.”
330. Articolul 562 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Interzicerea exercitarii unor drepturi Art. 562
Pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi
se pune in executare prin trimiterea de catre judecatorul
delegat al instantei de executare a unei copii de pe
dispozitivul hotararii, in functie de drepturile a caror
exercitare a fost interzisa, persoanei juridice de drept
public sau de drept privat autorizata sa supravegheze
exercitarea dreptului respectiv.”
331. Articolul 564 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Degradarea militara Art. 564
Pedeapsa degradarii militare se pune in
executare prin trimiterea de catre judecatorul delegat cu
executarea a unei copii de pe dispozitivul hotararii
comandantului unitatii militare in a carei evidenta este
luata persoana condamnata, respectiv Centrului Militar
Judetean sau Zonal de la domiciliul condamnatului.”
332. Articolul 574 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Executarea confiscarii speciale si a confiscarii extinse Art. 574
Masura de siguranta a confiscarii speciale
sau a confiscarii extinse luata prin hotararea instantei de
judecata se executa dupa cum urmeaza:
a) lucrurile confiscate se predau organelor in drept a le
prelua sau valorifica potrivit legii;
b) daca lucrurile confiscate se afla in pastrarea organelor
de politie sau a altor institutii, judecatorul delegat cu
executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotararii
organului la care se afla. Dupa primirea copiei de pe
dispozitiv, lucrurile confiscate se predau organelor in drept
a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legii;
c) atunci cand confiscarea priveste sume de bani ce nu
au fost consemnate la unitati bancare, judecatorul delegat
cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotararii
organelor fiscale, in vederea executarii confiscarii potrivit
dispozitiilor privind creantele bugetare;
d) cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate,
aceasta se face in prezenta judecatorului delegat cu
executarea, intocmindu-se proces-verbal care se depune la
dosarul cauzei.”
333. La articolul 576, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(2) In cazul obligatiilor prevazute la art. 85 alin. (2) lit. e)-j), la art. 93
alin. (2) lit. d) si la art. 101 alin. (2) lit. c)-g) din Codul penal, un extras de pe
dispozitivul hotararii se trimite organului sau autoritatii competente sa verifice
respectarea acestora.”
334. La Capitolul III al Titlului V al Partii speciale, titlul Sectiunii 1
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„SECTIUNEA 1 - Condamnarea in cazul anularii sau revocarii renuntarii la amanarea pedepsei sau a amanarii aplicarii pedepsei”
335. Dupa titlul Sectiunii 1 a Capitolului III se introduce un nou
articol, articolul 581^1, cu urmatorul cuprins:
„Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei Art. 581^1
(1) Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei
se dispune, din oficiu sau la sesizarea procurorului, de
instanta care judeca ori a judecat in prima instanta
infractiunea ce atrage anularea.
(2) Daca constata ca sunt indeplinite conditiile art. 83
alin. (3) din Codul penal, instanta, anuland renuntarea la
aplicarea pedepsei, dispune condamnarea inculpatului
pentru infractiunea cu privire la care se renuntase la
aplicarea pedepsei, stabileste pedeapsa pentru aceasta,
aplicand, apoi, dupa caz, dispozitiile cu privire la
concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate
intermediara.
(3) La stabilirea pedepsei pentru infractiunea cu privire
la care se anuleaza renuntarea la aplicarea pedepsei,
instanta va avea in vedere exclusiv criteriile de
individualizare si circumstantele din cauza in care s-a
pronuntat initial solutia de renuntare la aplicarea pedepsei.
Dispozitiile art. 396 alin. (10) se aplica in mod
corespunzator.”
336. Articolul 582 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Revocarea sau anularea amanarii aplicarii pedepsei Art. 582
(1) Asupra revocarii sau anularii amanarii
aplicarii pedepsei se pronunta, din oficiu sau la sesizarea
procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta
care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce
ar putea atrage revocarea sau anularea.
(2) Daca pana la expirarea termenului prevazut la art. 86
alin. (4) lit. c) din Codul penal persoana cu privire la care
s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu a respectat
obligatiile civile stabilite prin hotararea prin care s-a
dispus amanarea, serviciul de probatiune competent
sesizeaza instanta care a pronuntat in prima instanta
amanarea, in vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi
facuta si de procuror sau de partea interesata, pana la
expirarea termenului de supraveghere.
(3) Daca constata ca sunt indeplinite conditiile
art. 88 sau 89 din Codul penal, instanta, anuland sau, dupa
caz, revocand amanarea aplicarii pedepsei, dispune
condamnarea inculpatului si executarea pedepsei stabilite
prin hotararea de amanare, aplicand, apoi, dupa caz,
dispozitiile cu privire la concursul de infractiuni, recidiva
sau pluralitate intermediara.”
337. Dupa articolul 582 se introduce o noua sectiune, Sectiunea 1^1, cu
urmatoarea denumire:
„SECTIUNEA 1^1 Schimbari in executarea unor hotarari”
338. Articolul 583 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere Art. 583
(1) Asupra revocarii sau anularii suspendarii
executarii pedepsei sub supraveghere prevazute la art. 96
sau 97 din Codul penal se pronunta, din oficiu, la sesizarea
procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta
care judeca ori a judecat in prima instanta infractiunea ce
ar putea atrage revocarea sau anularea.
(2) Daca, pana la expirarea termenului prevazut la
art. 93 alin. (5) din Codul penal, condamnatul nu a
respectat obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare, serviciul de probatiune competent sesizeaza
instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in
vederea revocarii acesteia. Sesizarea poate fi facuta si de
procuror, de consilierul de probatiune sau de partea
interesata, pana la expirarea termenului de supraveghere.”
339. La articolul 585, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 585
(1) Pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea
in executare a hotararii sau in cursul executarii pedepsei se constata, pe baza unei
alte hotarari definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii:
a) concursul de infractiuni;
b) recidiva;
c) pluralitatea intermediara;
d) acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni.”
340. La articolul 587, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(4) O copie de pe hotararea ramasa definitiva se comunica serviciului de
probatiune competent, precum si unitatii de politie in a carei circumscriptie
locuieste cel eliberat.”
341. La articolul 588, alineatele (1), (3) si (4) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
„Art. 588
(1) Asupra anularii liberarii conditionate prevazute la
art. 105 alin. (1) din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea
procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta care judeca ori a judecat in
prima instanta infractiunea care atrage anularea.
……………………………………………………………………………………….
(3) Instanta prevazuta la art. 587 alin. (1) se pronunta si asupra
revocarii liberarii conditionate, in situatia prevazuta la art. 104 alin. (1) din Codul
penal, la sesizarea serviciului de probatiune, precum si in cazul cand instanta care
l-a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta
privinta.
(4) Instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa
comunice locului de detinere si serviciului de probatiune, atunci cand este cazul, o
copie de pe dispozitivul prin care s-a dispus revocarea liberarii conditionate.”
342. La articolul 589 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
„a) cand se constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca persoana
condamnata sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a
Administratiei Nationale a Penitenciarelor si care face imposibila executarea
imediata a pedepsei, daca specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea
pazei permanente in reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii si daca instanta
apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol
pentru ordinea publica. In aceasta situatie, executarea pedepsei se amana pentru o
durata determinata;”
343. La articolul 590, alineatul (3) se abroga.
344. La articolul 591, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„(3) Instanta de executare comunica hotararea prin care s-a dispus
amanarea executarii pedepsei, in ziua pronuntarii, organului de politie desemnat in
cuprinsul hotararii de amanare a executarii pedepsei inchisorii pentru a lua in
evidenta persoana, jandarmeriei, unitatii de politie in a carei circumscriptie
locuieste condamnatul, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de
frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor
impuse. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica
provizoriu pasaportul pe durata amanarii.”
345. La articolul 592, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
„Art. 592
(1) Executarea pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata
poate fi intrerupta in cazurile si in conditiile prevazute la art. 589, la cererea
persoanelor aratate la alin. (3) al aceluiasi articol, iar in cazul prevazut la art. 589
alin. (1) lit. a), si la cererea administratiei penitenciarului.”
346. La articolul 599, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca
exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari.”
Titlul IV - DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE
Art. 103
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010,
intra in vigoare la data de 1 februarie 2014.
Art. 104
Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 februarie 2014.
Art. 105
Dispozitiile art. 488^1-488^6 din Legea nr. 135/2010, cu
modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, referitoare la contestatia
privind durata rezonabila a procesului penal, se aplica numai proceselor penale
incepute dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 135/2010.
Art. 106
Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii
si Ministerului Apararii Nationale prevazut la art. 32 alin. (2) din Legea
nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu
cele aduse prin prezenta lege, va fi adoptat in termen de 30 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi.
Art. 107
(1) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu
modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, cel mai tarziu la data de 15 ianuarie 2014, dandu-se
textelor o noua numerotare.
(2) In completarea prevederilor legale privind republicarea, Legea
nr. 135/2010, republicata, va contine in titlu distinct un tabel de corespondenta
intre vechea numerotare cuprinsa in Legea nr. 135/2010 privind Codul de
procedura penala, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, si noua
numerotare cuprinsa in Legea nr. 135/2010, republicata.
(3) Actele normative prevazute in Titlul II – „Dispozitii privind
modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual
penale, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege” vor fi republicate
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa intrarea in vigoare a prezentei
legi, dandu-se textelor o noua numerotare.
Art. 108
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea
nr. 29/1968 privind Codul de procedura penala, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile
ulterioare, si art. III din Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea
Codului de procedura penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003.
Art. 109
Articolul 115 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in
aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, se abroga.
Prezenta lege transpune dispozitii cuprinse in directive ale Uniunii
Europene, dupa cum urmeaza:
1. art. 1, art. 2 alin. (1)-(5), art. 3 alin. (1), (2), (5), (7) si (9) si art. 4 din
Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 octombrie
2010 privind dreptul la interpretare si traducere in cadrul procedurilor penale,
publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 280 din
26 octombrie 2010;
2. art. 3, art. 4, art. 6, art. 7 si art. 8 alin. (2) din Directiva 2012/13/UE a
Parlamentului European si a Consiliului privind dreptul la informare in cadrul
procedurilor penale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE)
nr. L 142 din 1 iunie 2012.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
.gif)
|
|
|
|
|
