Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Legea 202/2010
Mica reforma a Justitiei
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26 octombrie 2010
Legea micii reforme in Justitie
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege
Art. I. — Codul de procedura civila, republicat in Monitorul
Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 1, dupa punctul 1 se introduce un nou
punct, punctul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"1^1. in prima si ultima instanta, procesele si cererile privind
creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la
2.000 lei inclusiv;".
2. La articolul 20, punctul 2 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"2. cand doua sau mai multe instante s-au declarat
necompetente de a judeca aceeasi pricina."
3. Dupa articolul 40^1 se introduce un nou articol,
articolul 40^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 40^2
Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou,
pentru acelasi motiv, in afara de cazul in care noua cerere se
intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii
cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.
Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea
prevederilor alin. 1 este inadmisibila."
4. La articolul 82, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 82
Orice cerere adresata instantelor judecatoresti
trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei,
numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa
caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau
resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul cererii
si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este
cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare
utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax,
adresa de posta electronica sau altele asemenea."
5. Dupa articolul 86 se introduc doua noi articole,
articolele 86^1 si 86^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 86^1
Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat
sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot
comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste
actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe insusi
exemplarul care se va depune la instanta, de indata, sub
sanctiunea neluarii in seama. Dovada comunicarii actelor poate
fi facuta si prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care
se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura
care a fost comunicat.
Art. 86^2
In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare
realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de
procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii
de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele
electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de
autoritati si institutii publice.
Autoritatile si institutiile prevazute la alin. 1 au obligatia de a
lua masurile necesare in vederea asigurarii accesului direct al
instantelor la bazele electronice de date si sistemele de
informare prevazute la acelasi alineat."
6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 5^1 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
"5^1. mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de
primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional,
pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are in
cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru
care citatia i-a fost inmanata;".
7. La articolul 88 alineatul 1, dupa punctul 5^1 se
introduce un nou punct, punctul 5^2, cu urmatorul cuprins:
"5^2. alte mentiuni prevazute de lege;".
8. La articolul 105, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
Art. 105
Actele de procedura indeplinite de un judecator
cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau
privata vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege."
9. La articolul 108^1 alineatul 1 punctul 1, dupa litera e) se
introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
"f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu
privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat,
potrivit legii."
10. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 109
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte
persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea
unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres
aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa
la cererea de chemare in judecata.
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata
decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale,
reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu
privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul
civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile
poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta,
din oficiu."
11. La articolul 112, punctele 1, 2 si ultima teza a
punctului 5 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori,
pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si,
dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau
de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul
bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Daca
reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales
in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces,
iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul
profesional. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile
in mod corespunzator;
...................................................
Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele si
locuinta martorilor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind
aplicabile in mod corespunzator;".
12. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 115
Intampinarea va cuprinde:
1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului
ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum
si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului
sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si
contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile
in mod corespunzator;
2. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea
reclamantului;
3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
4. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de
cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele
si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile
in mod corespunzator;
5. semnatura."
13. La articolul 129, alineatul 5 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele
legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului
in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a
legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Daca
probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in
intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa
completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu,
sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe,
pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc."
14. La articolul 129, dupa alineatul 5 se introduce un nou
alineat, alineatul 5^1, cu urmatorul cuprins:
"Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac
omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu
le-au propus si administrat in conditiile legii."
15. Articolul 131 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 131
In tot cursul procesului, judecatorul va incerca
impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii.
In acest scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar
daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt
aplicabile.
In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de
mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta
de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.
Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele
cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere,
in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a
judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.
Daca, in conditiile alin. 1 sau 2, partile se impaca, judecatorul
va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii pe care o va da.
Dispozitiile art. 271—273 sunt aplicabile."
16. Dupa articolul 132 se introduce un nou articol,
articolul 132^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 132^1
Pentru judecarea procesului, instanta, tinand
seama de imprejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la
alta. Cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene
mai indelungate. Dispozitiile art. 153 sunt aplicabile.
Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de
citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Cand este
cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor
proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune
ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin
fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce
asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus
comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen,
precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii,
daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest
scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va
intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare
si obiectul acesteia.
Judecatorii pot stabili pentru parti sau pentru reprezentantii
acestora, precum si pentru alti participanti in proces indatoriri in
ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii
scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit
art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a
expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii
cauzei. Dispozitiile alin. 2 se aplica in mod corespunzator."
17. Articolul 136 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 136
Exceptiile de procedura care nu au fost propuse
in conditiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate in
cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care pot fi
invocate in cursul procesului, in cazurile si conditiile legii."
18. La articolul 153, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 153
Partea care a depus cererea personal sau prin
reprezentant legal sau conventional si a luat termenul in
cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen
de judecata, ea insasi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi
citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca
ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii
ii sunt aplicabile si partii careia, personal sau prin reprezentant
legal sau conventional, i s-a inmanat, sub semnatura de primire,
citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in
acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare
aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata."
19. La articolul 153, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru
motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti.
Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in
camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de
indata pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt
aplicabile."
20. La articolul 158, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este
supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata
instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate
jurisdictionala competent."
21. La articolul 158, alineatul 4 se abroga.
22. Articolul 159 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 159
Necompetenta este de ordine publica sau
privata. Necompetenta este de ordine publica:
1. in cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu
este de competenta instantelor judecatoresti;
2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul
este de competenta unei instante de alt grad;
3. in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand
procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad
si partile nu o pot inlatura.
In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine
privata."
23. Dupa articolul 159 se introduce un nou articol,
articolul 159^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 159^1
Necompetenta generala a instantelor
judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in
orice stare a pricinii.
Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate
fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare
in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea
dezbaterilor asupra fondului.
Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de
catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este
obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
La prima zi de infatisare, judecatorul este obligat, din oficiu,
sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este
competenta general, material si teritorial sa judece pricina,
consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de
drept pentru care constata competenta instantei sesizate.
Verificarea competentei conform alin. 4 nu impiedica
formularea exceptiilor de necompetenta in cazurile si conditiile
prevazute la alin. 1—3, asupra carora judecatorul se va
pronunta in conditiile legii".
24. La articolul 201, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 201
Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt
instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor
specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei
experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei
urmeaza sa se pronunte, dupa care va putea convoca o audiere
in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa
se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza
a fi efectuata, cat si cu privire la durata de timp necesara
efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a
solicitat proba va fi consemnata in incheiere. In functie de pozitia
expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba,
instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza
si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei.
Dispozitiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile."
25. Dupa articolul 281^2 se introduce un nou articol,
articolul 281^2a, cu urmatorul cuprins:
"Art. 281^2a
Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor
potrivnice sau completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea
apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 281—281^2."
26. La articolul 282^1, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 282^1
Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti
date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala
privind pensii de intretinere, in litigiile al caror obiect are o
valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, atat in materie civila, cat
si in materie comerciala, asupra actiunilor posesorii, actiunilor in
evacuare in materie comerciala, a celor referitoare la
inregistrarile in registrele de stare civila si luarea masurilor
asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si in
alte cazuri prevazute de lege."
27. La articolul 297, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 297
In cazul in care se constata ca, in mod gresit,
prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata
fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal
citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca
procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, in cazul in care
prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata
fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite
cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei
instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie,
daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin
cererea de apel ori prin intampinare. De asemenea, instanta de
apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre
rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante
egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in
care judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care nu a
fost legal citata, iar partea a solicitat in mod expres luarea
acestei masuri prin cererea de apel. Dezlegarea data
problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea
administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii
fondului."
28. La articolul 299, dupa alineatul 1 se introduce un nou
alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"Nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile
prevazute la art. 1 pct. 1^1."
29. La articolul 304, punctul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei de
ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;".
30. La articolul 312, dupa alineatul 6 se introduce un nou
alineat, alineatul 6^1, cu urmatorul cuprins:
"Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in
cursul procesului pentru cazul in care instanta a carei hotarare
este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea
fondului, pentru cazul in care judecata s-a facut in lipsa partii
care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si
la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru
lipsa de competenta. In cazul in care, dupa casarea cu trimitere
potrivit alin. 5 sau 6, intervine o noua casare in aceeasi cauza,
tribunalele si curtile de apel vor rejudeca in fond cauza,
dispozitiile alin. 4 fiind aplicabile."
31. La articolul 315, dupa alineatul 3 se introduce un nou
alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"In cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere,
sunt admisibile orice probe prevazute de lege."
32. Articolul 329 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 329
Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de
conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de
conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au
indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se
pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate
diferit de instantele judecatoresti."
33. Dupa articolul 330^4 se introduc trei noi articole,
articolele 330^5 — 330^7, cu urmatorul cuprins:
"Art. 330^5. — Recursul in interesul legii este admisibil numai
daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza
obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari
judecatoresti irevocabile, care se anexeaza cererii.
Art. 330^6
Recursul in interesul legii se judeca de un
complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, din
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii
de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de
judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei
competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit
de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele,
respectiv vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru
doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz,
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili
numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra in
compunerea completului prevazut la alin. 1, celelalte sectii
urmand a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.
Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele acesteia va lua
masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor
din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept
care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum
si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea
completului prevazut la alin. 1.
La primirea cererii, presedintele completului va desemna un
judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema
de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti,
pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In
cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua
sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cate
un judecator din cadrul acestor sectii pentru intocmirea
raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
In vederea intocmirii raportului, presedintele completului
poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra
problemelor de drept solutionate diferit.
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept
si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta
relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor
Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia
specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in
materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii
raportori vor intocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data
recursului in interesul legii.
Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia,
cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata
cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si
a solutiei propuse.
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista
motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor
prevazute la alin. 3.
Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa
caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de
acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori
de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia.
Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la
data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua
treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri
de la vot.
Art. 330^7
Asupra cererii, completul se pronunta prin
decizie.
Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte
asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la
situatia partilor din acele procese.
Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la
pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este
obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
34. La articolul 373, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 373
Daca prin lege nu se dispune altfel, hotararile
judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care
urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi
bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia
curtii de apel in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile,
mobile sau imobile, se afla in circumscriptiile mai multor curti de
apel, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care
functioneaza pe langa una dintre acestea."
35. La articolul 373, dupa alineatul 2 se introduce un nou
alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare
a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si
orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia
celor date de lege in competenta altor instante sau organe."
36. Articolul 373^1 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 373^1
Cererea de executare silita, insotita de titlul
executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea
nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la
inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare
incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de
executare si titlul respectiv.
Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a
obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere
data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel
mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii
silite.
In temeiul incheierii prin care se admite cererea de
incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate
proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul
executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege,
dispozitiile art. 371^1alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator.
Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru
titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc
in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii
silite numai daca:
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ
de executare decat cel sesizat;
2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit
legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii
silite;
3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire
prin executare silita;
5. exista alte impedimente prevazute de lege.
Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare
a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea
prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite
poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de
5 zile de la comunicare.
In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat
sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege,
pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute
in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor
partilor si ale altor persoane interesate.
Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul
judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris,
in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale,
inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in
devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l
determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i
consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii
silite. In toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la
cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da
lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete
ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile
cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 108^2 alin. 2, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei
fapte prevazute de legea penala.
In situatia prevazuta la art. 371^7 alin. 1, executorul
judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi
indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de
executare."
37. La articolul 402, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 402
Instanta sesizata va solicita de indata organului
de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de
executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele
dosarului de executare in cauza, dispozitiile art. 139 fiind
aplicabile in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen
scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu
precadere. Procedura prevazuta pentru judecata in prima
instanta se aplica in mod corespunzator."
38. Dupa articolul 578 se introduce un nou articol,
articolul 578^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 578^1
Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de
locuinta nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pana la
data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face
dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia
sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul
si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar
putea muta de indata.
Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul evacuarii persoanelor
care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si
nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile
de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica."
39. Articolul 613^1 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 613^1
In cazul in care cererea de divort se intemeiaza
pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand
este cazul, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa
fie solutionate cererile accesorii divortului.
Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1,
instanta va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care
va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu.
La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie
in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ,
va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire
la motivele de divort.
La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarare cu privire
la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotarare, instanta se va
pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care il va purta
fiecare sot dupa desfacerea casatoriei si, cand este cazul, cu
privire la incredintarea copiilor minori si contributia parintilor la
cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire
profesionala a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de
invoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, in conditiile legii.
In cazul in care sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii,
instanta va continua judecata administrand probele prevazute
de lege pentru solutionarea acestor cereri."
40. Dupa articolul 614 se introduce un nou articol,
articolul 614^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 614^1
In fata instantei de fond, aceasta va starui
pentru solutionarea divortului prin intelegerea partilor.
In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile
o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea
informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu
poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa
informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea
divortului prin mediere.
Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt
de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator
cu privire la rezultatul sedintei de informare.
Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile in cazul in care
partile au incercat solutionarea divortului prin mediere anterior
introducerii actiunii."
41. La articolul 617, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"In cazurile prevazute de art. 38 alin. 1 din Codul familiei,
instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta
divortul din vina unuia sau a ambilor soti."
42. La articolul 720^1, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 720^1
In procesele si cererile in materie comerciala
evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare
in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin
mediere, fie prin conciliere directa."
43. La articolul 720^1, dupa alineatul 1 se introduce un
nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul
litigios supus medierii se suspenda pe durata acestei proceduri,
dar nu mai mult de 3 luni de la inceperea ei."
44. La articolul 720^1, alineatul 2 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"In scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa,
reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris
pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele
doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face
prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin
telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce
asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.
Convocarea se poate face prin inmanarea inscrisurilor sub
semnatura de primire."
45. La articolul 720^4, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile."
46. La articolul 720^6, alineatul 2 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata,
chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in
camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte,
succesive, date in cunostinta partilor. Dispozitiile art. 132 alin. 3
sunt aplicabile."
47. Articolul 720^7 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 720^7
In cursul judecatii asupra fondului procesului,
instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin
intelegerea partilor.
In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile
o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea
informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu
poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa
informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea
litigiului prin mediere.
Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt
de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator
cu privire la rezultatul sedintei de informare.
Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile in cazul in care
partile au incercat solutionarea litigiului prin mediere anterior
introducerii actiunii.
Intelegerea partilor se constata prin hotarare irevocabila si
executorie."
Art. II. — Legea nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata in
Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum
urmeaza:
1. La articolul 37, alineatul 2 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Casatoria se poate desface prin divort. Divortul poate avea
loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile
dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai
este posibila;
c) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face
imposibila continuarea casatoriei."
2. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38
Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de
catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si
indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre
soti este pus sub interdictie.
Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului
liber si neviciat al fiecarui sot.
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la
incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea
locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor."
3. Dupa articolul 38 se introduc patru noi articole,
articolele 38^1—38^4, cu urmatorul cuprins:
"Art. 38^1
Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii
minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila
ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte
comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin
acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.
Dispozitiile art. 38 alin. 2 raman aplicabile.
Art. 38^2
Cererea de divort se depune de soti impreuna.
Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea
si le acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere
a cererii de divort.
La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa
caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca,
in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa
caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca
vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
Dispozitiile art. 40 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.
Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il
poarte dupa divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul
public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si
indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit
prevederilor art. 38.
Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra
carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei
judecatoresti.
Art. 38^3
Cand cererea de divort este depusa la primaria
unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa
emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune in actul
de casatorie.
In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala
sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite
certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata
de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre
a se face mentiune in actul de casatorie.
In cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta
emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie
certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat
casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
Art. 38^4
Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 38^1,
ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public respinge
cererea de divort.
Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului
public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea
de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea
casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut
de lege.
Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului
de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea
casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort,
oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei
competente."
4. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 39
Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea
prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.
In cazul prevazut la art. 38^1, casatoria este desfacuta pe
data eliberarii certificatului de divort.
Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei
inceteaza de la data cand s-a facut mentiune despre hotararea
de divort sau, dupa caz, despre certificatul de divort pe marginea
actului de casatorie ori de la data cand ei au cunoscut divortul
pe alta cale."
Art. III. — Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din
13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare,
se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 19, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in
4 sectii — Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia
penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si
fiscal, 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu
competenta proprie."
2. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 24
Completele de 5 judecatori solutioneaza
recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de
Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judeca si
alte cauze date in competenta lor prin lege, precum si ca
instanta disciplinara."
3. Dupa articolul 24 se introduce un nou articol,
articolul 24^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 24^1
Completul de 5 judecatori examineaza
admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea
partilor. In cazul in care constata ca cererea de recurs este
formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei
cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu
fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in
anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca
inadmisibila."
4. La articolul 25, litera a) se abroga.
5. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 32
(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se
stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din
judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si
Justitie.
(2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul
fiecarui an doua complete de 5 judecatori.
(3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de
regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei.
(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori.
Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati
de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei
Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor
se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite
de Regulamentul privind organizarea si functionarea
administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele
sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa
acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie
desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia,
de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(6) Cauzele care intra in competenta completelor prevazute
la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat."
6. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 33
(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
sau, in lipsa acestuia, vicepresedintele prezideaza Sectiile
Unite, Completul de 5 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice
complet, cand participa la judecata."
7. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.
8. La articolul 55, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 55
(1) Completul pentru solutionarea in prima
instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari
sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari."
9. La articolul 55, alineatul (3) se abroga.
Art. IV. — Legea nr. 188/2000 privind executorii
judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8
Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile
in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza, daca
prin lege nu se dispune altfel."
2. La articolul 9, alineatele (1)—(4) se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"Art. 9
(1) In cazul prevazut la art. 7 lit. a) este competent
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a
carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea.
(2) In cazul urmaririi silite a bunurilor este competent
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a
carei raza teritoriala sunt situate sau se afla acestea. Daca
bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor curti de
apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii
judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea.
(3) In cazul prevazut la art. 7 lit. e) este competent executorul
judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate
sau se afla bunurile in privinta carora s-a dispus aplicarea
acestei masuri.
(4) In cazul prevazut la art. 7 lit. f) este competent executorul
judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza
teritoriala se va face constatarea."
3. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14
In circumscriptia unei curti de apel functioneaza
executorii judecatoresti, constituiti in birouri individuale sau in
asociere, numiti in functie si inregistrati, potrivit dispozitiilor
art. 16 si art. 17 alin. (1)."
4. La articolul 17, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 17
(1) In termen de 90 de zile de la numirea in
functie, fiecare executor judecatoresc este obligat sa isi
inregistreze numirea la curtea de apel in a carei circumscriptie
isi are biroul individual sau constituit in asociere. Pentru aceasta
inregistrare, executorul judecatoresc va prezenta stampila si
specimenul de semnatura personale."
5. La articolul 27, litera b) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"b) deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada
determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru
a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc,
cu incunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor
Judecatoresti si a presedintelui curtii de apel in a carei
circumscriptie urmeaza sa isi exercite atributiile; delegarea nu
poate fi repetata decat dupa un an, in afara cazului in care
executorul judecatoresc delegat isi da acordul;".
Art. V
Articolul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999
pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea
cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga
la 5 octombrie 1961, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobata prin Legea
nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 2
Autoritatile romane competente sa aplice apostila
prevazuta la art. 3 alin. (1) din Conventie sunt: tribunalele pentru
actele oficiale prevazute la art. 1 lit. a) si d), camerele notarilor
publici pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. c) si
prefecturile pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. b)."
Art. VI
Alineatul 1 al articolului 57 din Legea notarilor
publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu
modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 57
In cazul in care, pentru valabilitatea in strainatate
a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si
a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale,
aceste proceduri se indeplinesc de catre Camera Notarilor
Publici, la sediul principal sau la sediile judetene ale acesteia, in
a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public
care a instrumentat actul, in conditiile stabilite prin regulament.
Notarul public va pune in vedere partii obligatia indeplinirii
acestei cerinte."
Art. VII
Alineatul (1) al articolului 4 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004,
cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum
urmeaza:
"Art. 4
(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu
caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi
cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din
oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta,
constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea
litigiului pe fond, sesizeaza, prin incheiere motivata, instanta de
contencios administrativ competenta si suspenda cauza;
incheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ
nu este supusa niciunei cai de atac, iar incheierea prin care se
respinge cererea de sesizare poate fi atacata odata cu fondul.
Suspendarea cauzei nu se dispune in ipoteza in care instanta in
fata careia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de
contencios administrativ competenta sa o solutioneze si nici
atunci cand exceptia de nelegalitate a fost invocata in cauze
penale."
Art. VIII
Dupa alineatul 1 al articolului 157 din Legea
nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
international privat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se introduce un nou
alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins:
"Necompetenta internationala a instantei romane poate fi
invocata in tot cursul procesului."
Art. IX
Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din
25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, hotararea
judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi
atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la
sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea
recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute
si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii."
Art. X. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 118, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a
sanctiunilor contraventionale complementare de la data
inregistrarii acesteia pana la data pronuntarii hotararii
judecatoresti."
2. La articolul 118, dupa alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
"(3^1) Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria
solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila."
3. La articolul 118, alineatul (4) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"(4) In termen de 15 zile de la data pronuntarii hotararii
judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva
procesului-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul
este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere care il are
in evidenta pentru a preda permisul de conducere."
4. La articolul 120, alineatul (1) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 120
(1) Procesul-verbal neatacat in termen de
15 zile de la data comunicarii acestuia, precum si, dupa caz,
hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea
constituie titluri executorii, fara vreo alta formalitate."
Art. XI
La articolul 9 din Legea nr. 61/1991 pentru
sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire
sociala, a ordinii si linistii publice, republicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, cu modificarile
si completarile ulterioare, se introduce un nou alineat,
alineatul 2, cu urmatorul cuprins:
"Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza
plangerea este definitiva si irevocabila."
Art. XII
Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie
2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
"(3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere
a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata
de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a
tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii
detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea
notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararea
tribunalului este supusa recursului, care este de competenta
curtii de apel."
Art. XIII. — Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu
caracter politic si masurile administrative asimilate acestora,
pronuntate in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din
11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 4, dupa alineatul (5) se introduce un nou
alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
"(6) Hotararea pronuntata potrivit alin. (4) este supusa
recursului, care este de competenta curtii de apel."
2. La articolul 5, partea introductiva a alineatului (1) se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5
(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu
caracter politic in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989
sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter
politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau
descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita
instantei prevazute la art. 4 alin. (4), in termen de 3 ani de la
data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:".
3. La articolul 5, alineatul (2) se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"(2) Hotararile judecatoresti pronuntate in temeiul
prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt supuse recursului, care este
de competenta curtii de apel, si sunt puse in executare de
Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale
finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti."
Art. XIV
Alineatul (9) al articolului 132 din Legea
nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din
17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se
modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(9) Cererea se va judeca in camera de consiliu. Hotararea
judecatoreasca pronuntata este supusa numai recursului, in
termen de 15 zile de la comunicare."
Art. XV
La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind
medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006,
cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
"(3) Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu
privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita
potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere,
mediatorul nu poate pretinde onorariu."
Art. XVI
Alineatul (2^1) al articolului 23 din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997,
cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Art. XVII
Articolul III din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie
2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 276/2009, se abroga.
Art. XVIII. — Codul de procedura penala, republicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997,
cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
"h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat
ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, in cazul
infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea
partilor inlatura raspunderea penala."
2. Dupa articolul 16 se introduce un nou articol,
articolul 16^1, cu urmatorul cuprins:
"Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile - Art. 16^1
In cursul procesului penal,
cu privire la pretentiile civile, inculpatul,
partea civila si partea responsabila
civilmente pot incheia o tranzactie sau un
acord de mediere, potrivit legii.
Inculpatul, cu acordul partii
responsabile civilmente, poate recunoaste,
in tot sau in parte, pretentiile partii civile.
In cazul recunoasterii pretentiilor
civile, instanta obliga la despagubiri in
masura recunoasterii. Cu privire la
pretentiile civile nerecunoscute, pot fi
administrate probe."
3. La articolul 27 punctul 1, literele d) si e^1) se modifica
si vor avea urmatorul cuprins:
"d) infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;
...................................................
e^1) infractiunile de spalare a banilor si infractiunile de
evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu
modificarile ulterioare."
4. La articolul 27, punctul 2 se abroga.
5. La articolul 27, punctul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva
sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru
care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile impotriva
hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia masurilor
preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a
hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia executarii
hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri
anume prevazute de lege;".
6. La articolul 28, punctul 2 se abroga.
7. La articolul 28, punctul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva
sentintelor pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile
pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la
plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si
recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul
militar in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau
a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de
tribunalul militar in materia executarii hotararilor penale sau a
reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".
8. La articolul 28^1 punctul 1, dupa litera b) se introduc
trei noi litere, literele b^1)—b^3), cu urmatorul cuprins:
"b^1) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase
organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai inaltului cler,
care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
b^2) infractiunile savarsite de magistratii asistenti de la Inalta
Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel
si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la
parchetele de pe langa aceste instante;
b^3) infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi, de
presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului."
9. La articolul 28^1, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva
hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta,
cu exceptia celor date in competenta tribunalului, precum si in
alte cazuri anume prevazute de lege;".
10. La articolul 28^2, punctul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva
hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in prima
instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului militar
teritorial, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".
11. La articolul 29, punctul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile savarsite de senatori, deputati si
europarlamentari;
b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;
c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale;
d) infractiunile savarsite de membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
e) infractiunile savarsite de judecatorii Inaltei Curti de Casatie
si Justitie, precum si de procurorii de la Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie;
f) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si
chestori;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa;".
12. La articolul 45, dupa alineatul 4 se introduce un nou
alineat, alineatul 4^1, cu urmatorul cuprins:
"In caz de indivizibilitate sau conexitate intre infractiuni pentru
care competenta apartine Directiei Nationale Anticoruptie si
Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate
Organizata si Terorism, competenta de a efectua urmarirea
penala in cauza reunita apartine organului de urmarire penala
specializat mai intai sesizat. Dispozitia nu este aplicabila in
situatia in care s-a dispus disjungerea cu privire la infractiunea
care atrage competenta celeilalte structuri."
13. Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Solutionarea cererii - Art. 60
Inalta Curte de Casatie si
Justitie solutioneaza cererea de
stramutare prin sentinta motivata.
In cazul in care gaseste cererea
intemeiata, Inalta Curte de Casatie si
Justitie dispune stramutarea judecarii
cauzei la una dintre instantele din
circumscriptia aceleiasi curti de apel sau
din circumscriptia unei curti de apel
invecinate acesteia. Stramutarea
judecarii cauzei de la o curte de apel se
face la una dintre curtile de apel dintr-o
circumscriptie invecinata.
Inalta Curte de Casatie si Justitie
hotaraste in ce masura se mentin actele
indeplinite in fata instantei de la care s-a
stramutat cauza.
Instanta de la care a fost stramutata
cauza, precum si instanta la care s-a
stramutat cauza vor fi instiintate, de
indata, despre admiterea cererii de
stramutare.
Daca instanta de la care a fost
stramutata cauza a procedat intre timp la
judecarea cauzei, hotararea pronuntata
este desfiintata prin efectul admiterii
cererii de stramutare.
Sentinta prin care Inalta Curte de
Casatie si Justitie dispune asupra
stramutarii nu este supusa niciunei cai de
atac."
14. La articolul 91^6, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 91^6
Mijloacele de proba prevazute in prezenta
sectiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a
partilor sau din oficiu."
15. Dupa articolul 127 se introduce un nou articol,
articolul 127^1, cu urmatorul cuprins:
"Ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului - Art. 127^1
In vederea intocmirii
expertizei psihiatrice a minorului,
autoritatea tutelara in a carei raza
teritoriala domiciliaza minorul are
obligatia sa efectueze ancheta sociala la
cererea unitatii sanitare de specialitate
care efectueaza expertiza."
16. La articolul 140, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"In cazurile prevazute la alin. 1 si 2, instanta de judecata, din
oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau
in urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia,
potrivit competentelor prevazute de lege, sa constate incetarea
de drept a masurii preventive trimitand, in vederea punerii de
indata in libertate a celui retinut sau arestat, administratiei
locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un
extras cuprinzand urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru
identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de
arestare, numarul si data ordonantei, ale incheierii sau hotararii
prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al
liberarii."
17. La articolul 160^6, dupa alineatul 4 se introduce un
nou alineat, alineatul 4^1, cu urmatorul cuprins:
"In cursul urmaririi penale, cererea de liberare provizorie se
solutioneaza de un singur judecator, indiferent de natura
cauzei."
18. La articolul 174, dupa alineatul 2 se introduc patru
noi alineate, alineatele 3—6, cu urmatorul cuprins:
"In cazul in care un numar mare de persoane care nu au
interese contrarii s-au constituit parte civila, acestea pot
desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul
procesului penal. In cazul in care partile civile nu si-au desemnat
un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului
penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin
rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu
pentru a le reprezenta interesele. Incheierea sau rezolutia va fi
comunicata partilor civile, care trebuie sa incunostinteze
procurorul sau instanta de refuzul lor de a fi reprezentati prin
avocatul desemnat din oficiu.
In cazul in care prin fapta penala s-au adus vatamari unui
numar mare de parti vatamate, constituite sau nu parti civile,
care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana
care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In
cazul in care partile vatamate nu si-au desemnat un
reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului
penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin
rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu
pentru a le reprezenta interesele.
vDovada mandatului se va face in conditiile legii.
In cazurile prevazute la alin. 3 si 4, toate actele de procedura
comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat
cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele
reprezentate."
19. La articolul 184, alineatul 3^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Daca invinuitul, inculpatul sau martorul refuza sa se supuna
mandatului de aducere sau incearca sa fuga, va fi adus prin
constrangere in fata organelor de urmarire penala sau a
instantei de judecata."
20. Dupa articolul 184 se introduce un nou articol,
articolul 184^1, cu urmatorul cuprins:
"Accesul la bazele electronice de date - Art. 184^1
In vederea realizarii
procedurii de citare, a comunicarii actelor
de procedura sau a aducerii cu mandat la
desfasurarea procedurilor, procurorul sau
instanta are drept de acces direct la
bazele electronice de date detinute de
organele administratiei de stat.
Organele administratiei publice care
detin baze electronice de date sunt
obligate sa colaboreze cu procurorul sau
cu instanta de judecata, in vederea
asigurarii accesului direct al acestora la
informatiile existente in bazele
electronice de date."
21. La articolul 192, dupa alineatul 1 se introduce un nou
alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"In cazul in care s-a dispus neinceperea urmaririi penale,
cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a facut
sesizarea, in masura in care se retine exercitarea abuziva a
acestui drept."
22. La articolul 198 alineatul 1, dupa litera b) se introduce
o noua litera, litera b^1), cu urmatorul cuprins:
"b^1) lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din
oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea
sau refuzul acestuia de a asigura apararea;".
23. La articolul 198, alineatele 2 si 3 se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"Lipsa nejustificata a martorului, a partii vatamate sau a partii
responsabile civilmente se sanctioneaza cu amenda de la
250 lei la 3.000 lei.
Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din
oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea
sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu
amenda judiciara de la 250 lei la 3.000 lei."
24. La articolul 198 alineatul 4, dupa litera j) se introduce
o noua litera, litera k), cu urmatorul cuprins:
"k) abuzul de drept constand in exercitarea cu rea-credinta a
drepturilor procesuale si procedurale de catre parti,
reprezentantii legali ai acestora ori consilierii juridici."
25. La articolul 205, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"In cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei
este solicitat in acelasi timp de instante diferite, procurorul
inainteaza copii numerotate si certificate de grefa parchetului de
pe toate actele dosarului. Organul de urmarire penala pastreaza
originalul actelor dosarului, in vederea continuarii urmaririi
penale."
26. La articolul 209, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de
catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute la art. 155—173,
art. 174—177, art. 179, art. 189 alin. 3—6, art. 190, art. 191,
art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 239^1, art. 250,
art. 252, art. 253^1—255, art. 257, art. 265—268, art. 273—276, art. 279^1, art. 280, art. 280^1, art. 302^2, art. 317, art. 323 si art. 356—361 din Codul penal, in cazurile prevazute in art. 27 pct. 1 lit. b)—e), art. 28^1 pct. 1 lit. b), b^1)—b^3) si pct. 5, art. 28^2pct. 1 lit. b) si art. 29 pct. 1, precum si in cazul altor infractiuni date prin lege in competenta sa."
27. Dupa articolul 217 se introduce un nou articol,
articolul 217^1, cu urmatorul cuprins:
"Trimiterea cauzei la un alt parchet - Art. 217^1
Cand exista o suspiciune
rezonabila ca activitatea de urmarire
penala este afectata din cauza
imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor
ori exista pericolul de tulburare a ordinii
publice, procurorul general de la
Parchetul de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, la cererea partilor sau
din oficiu, poate trimite cauza la un
parchet egal in grad."
28. La articolul 222, alineatele 2 si 7 se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul
numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea
faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului,
daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.
..................................................
Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala
sau la instanta de judecata se trimite pe cale administrativa
organului competent."
29. La articolul 222, dupa alineatul 7 se introduc doua
noi alineate, alineatele 8 si 9, cu urmatorul cuprins:
"Plangerea indreptata la organul de urmarire penala, care nu
cuprinde elementele prevazute la alin. 2, se restituie
petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor
care lipsesc.
In cazul in care plangerea este intocmita de catre o persoana
care locuieste pe teritoriul Romaniei, cetatean roman, strain sau
persoana fara cetatenie, prin care se sesizeaza savarsirea unei
infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene,
organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o
transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost
comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in
materie penala se aplica in mod corespunzator."
30. La articolul 223, dupa alineatul 3 se introduce un nou
alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 222 alin. 9 se aplica in mod corespunzator."
31. La articolul 228, alineatele 1, 2, 4 si 6 se modifica si
vor avea urmatorul cuprins:
"Organul de urmarire penala sesizat in vreunul dintre
modurile prevazute la art. 221 dispune prin rezolutie inceperea
urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al
actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul dintre
cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale
prevazute la art. 10.
In cazul prevazut la art. 10 lit. b^1), organul de urmarire penala
inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune,
dupa caz, neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub
urmarire penala.
....................................................
Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor
premergatoare efectuate dupa primirea plangerii ori denuntului
rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in
miscare a actiunii penale prevazute la art. 10, organul de
urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu
propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.
..................................................
In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea,
dispune prin rezolutie neinceperea urmaririi penale. In situatia in
care procurorul isi insuseste argumentele cuprinse in
propunerea organului de cercetare penala, motivarea rezolutiei
este facultativa sau poate cuprinde doar argumente
suplimentare. Copie de pe rezolutie si de pe propunerea
organului de cercetare penala se comunica persoanei care a
facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care
s-au efectuat acte premergatoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1
lit. c^1) se aplica in mod corespunzator."
32. Articolul 230 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire cand fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni - Art. 230
Procurorul, sesizat potrivit
art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta,
dupa caz, neinceperea urmaririi penale
sau scoaterea de sub urmarire penala.
Copia ordonantei si, dupa caz, a
propunerii organului de cercetare penala
se comunica persoanei care a facut
sesizarea, precum si persoanei fata de
care s-a dispus solutia de neurmarire sau
de netrimitere in judecata."
33. Articolul 231 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale - Art. 231
Daca procurorul, sesizat
potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2,
constata ca nu este cazul sa dispuna
neinceperea urmaririi penale sau
scoaterea de sub urmarire penala,
restituie dosarul organului de cercetare
penala pentru completarea actelor
premergatoare sau inceperea urmaririi
penale, respectiv pentru continuarea
cercetarii penale."
34. La articolul 243, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Atunci cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un
invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte
asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit
propunerea de incetare de la organul de cercetare penala. Daca
procurorul a dispus incetarea urmaririi penale, masura arestarii
preventive inceteaza de drept, invinuitul sau inculpatul fiind pus
de indata in libertate."
35. La articolul 245, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un
invinuit sau inculpat arestat, in ordonanta se va face mentiune
si cu privire la constatarea incetarii de drept a masurii arestarii
preventive."
36. Articolul 251 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Procesul-verbal de prezentare a materialului - Art. 251
Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute la
art. 250 organul de urmarire penala
intocmeste proces-verbal, in care
consemneaza si declaratiile, cererile si
raspunsurile inculpatului."
37. La articolul 254, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 254. — Cand prezentarea materialului nu a fost posibila
din cauza ca inculpatul sau aparatorul sau a lipsit in mod
nejustificat la chemarea organului de urmarire penala ori refuza
in mod nejustificat sa ia cunostinta de materialul de urmarire
penala ori este disparut, in referatul care se intocmeste potrivit
art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza
impiedicarii."
38. La articolul 278, dupa alineatul 2 se introduce un nou
alineat, alineatul 2^1, cu urmatorul cuprins:
"Plangerea formulata impotriva solutiei de respingere
dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibila."
39. La articolul 278^1, alineatele 10 si 13 se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"Hotararea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 este
definitiva.
.......................................................
Plangerea gresit indreptata se trimite, pe cale administrativa,
organului judiciar competent."
40. Articolul 285 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Plangerea gresit indreptata Art. 285
Plangerea prealabila
gresit indreptata la organul de urmarire
penala sau la instanta de judecata se
trimite organului competent, pe cale
administrativa. In aceste cazuri,
plangerea se considera valabila, daca a
fost introdusa in termen la organul
necompetent."
41. La articolul 291, alineatele 1 si 3 se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"Art. 291. — Judecata poate avea loc numai daca partile sunt
legal citate si procedura este indeplinita. Infatisarea partii in
instanta, in persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau
avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea
reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in procedura
de citare.
................................................................
Partea prezenta personal la un termen, prin reprezentant,
prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, daca acesta din urma
a luat legatura cu partea reprezentata, la un termen, precum si
partea careia, personal, prin reprezentant sau aparator ales sau
prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea
corespondentei, i s-a inmanat in mod legal citatia pentru un
termen de judecata nu mai sunt citate pentru termenele
ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene
cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie
potrivit legii."
42. La articolul 291, dupa alineatul 3 se introduce un nou
alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate,
din oficiu sau la cererea partilor, sa preschimbe primul termen
sau termenul luat in cunostinta cu respectarea principiului
continuitatii completului in situatia in care din motive obiective
instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata la
termenul fixat ori in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei.
Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia
judecatorului, in camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile
vor fi citate de indata pentru noul termen fixat."
43. Dupa articolul 320 se introduce un nou articol,
art. 320^1, cu urmatorul cuprins:
"Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei - Art. 320^1
Pana la inceperea
cercetarii judecatoresti, inculpatul poate
declara personal sau prin inscris autentic
ca recunoaste savarsirea faptelor retinute
in actul de sesizare a instantei si solicita
ca judecata sa se faca in baza probelor
administrate in faza de urmarire penala.
Judecata poate avea loc numai in baza
probelor administrate in faza de urmarire
penala, doar atunci cand inculpatul
declara ca recunoaste in totalitate faptele
retinute in actul de sesizare a instantei si
nu solicita administrarea de probe, cu
exceptia inscrisurilor in circumstantiere
pe care le poate administra la acest
termen de judecata.
La termenul de judecata, instanta
intreaba pe inculpat daca solicita ca
judecata sa aiba loc in baza probelor
administrate in faza de urmarire penala,
pe care le cunoaste si le insuseste,
procedeaza la audierea acestuia si apoi
acorda cuvantul procurorului si celorlalte
parti.
Instanta de judecata solutioneaza
latura penala atunci cand, din probele
administrate, rezulta ca faptele
inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente
date cu privire la persoana sa pentru a
permite stabilirea unei pedepse.
Daca pentru solutionarea actiunii
civile se impune administrarea de probe
in fata instantei, se va dispune
disjungerea acesteia.
In caz de solutionare a cauzei prin
aplicarea alin. 1, dispozitiile art. 334 si
340—344 se aplica in mod corespunzator.
Instanta va pronunta condamnarea
inculpatului, care beneficiaza de
reducerea cu o treime a limitelor de
pedeapsa prevazute de lege, in cazul
pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o
patrime a limitelor de pedeapsa
prevazute de lege, in cazul pedepsei
amenzii. Dispozitiile alin. 1—6 nu se
aplica in cazul in care actiunea penala
vizeaza o infractiune care se pedepseste
cu detentiune pe viata.
In caz de respingere a cererii, instanta
continua judecarea cauzei potrivit
procedurii de drept comun."
44. La articolul 361 alineatul 1, literele a) si b) se modifica
si vor avea urmatorul cuprins:
"a) sentintele pronuntate de judecatorii;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;".
45. La articolul 366, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 366
Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea
trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric
personal, calitatea si domiciliul, resedinta sau locuinta
declarantului, sa indice hotararea apelata si numarul dosarului
in care a fost pronuntata si sa fie semnata de persoana care
face apel."
46. La articolul 385^1 alineatul 1, literele a), b) si e) se
modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) sentintele pronuntate de judecatorii;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;
..........................................................
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de curti de apel
si Curtea Militara de Apel;".
47. La articolul 385^6 , alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii,
nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare
prevazute la art. 385^9, iar instanta este obligata ca, in afara
temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa
examineze intreaga cauza sub toate aspectele. In aceste cauze,
instanta de recurs poate administra probe noi sau readministra
probele in situatia in care considera necesar pentru asigurarea
dreptului partilor la un proces echitabil."
48. La articolul 385^9 alineatul 1, punctul 12 se modifica si
va avea urmatorul cuprins:
"12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei
infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de
condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care
condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor
prevazute in art. 334—337;".
49. La articolul 385^9alineatul 1, dupa punctul 17^1 se introduce un nou punct, punctul 17^2, cu urmatorul cuprins:
"17^2. cand hotararea este contrara legii sau cand prin
hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii;".
50. La articolul 385^9, alineatul 3 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Cazurile prevazute in alin. 1 pct. 1—7, 10, 13, 14, 19 si 20
se iau in considerare intotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11,
12, 15, 17, 17^2 si 18 se iau in considerare din oficiu numai cand
au influentat asupra hotararii in defavoarea inculpatului."
51. La articolul 397, dupa alineatul 3 se introduce un nou
alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Cererea de revizuire adresata direct instantei se trimite pe
cale administrativa procurorului competent."
52. Articolul 402 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Masuri premergatoare - Art. 402
La primirea lucrarilor
trimise de procuror, presedintele instantei
fixeaza termen pentru examinarea
admisibilitatii in principiu a cererii de
revizuire, dispunand atasarea dosarului
cauzei."
53. La articolul 403, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 403
Admisibilitatea in principiu se examineaza de
catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara
participarea procurorului. Instanta examineaza daca cererea de
revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din
probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta
date suficiente pentru admiterea in principiu."
54. La articolul 403, alineatul 2 se abroga.
55. La articolul 403, dupa alineatul 3 se introduce un nou
alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile daca exista
identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari."
56. La articolul 404, alineatul 1 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Art. 404. — Odata cu admiterea in principiu a cererii de
revizuire instanta stabileste termen pentru rejudecarea cauzei,
putand suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea
hotararii supuse revizuirii."
57. Articolul 414^2se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Calitate procesuala - Art. 414^2
Pentru a se asigura
interpretarea si aplicarea unitara a legii
de catre toate instantele judecatoresti,
procurorul general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,
din oficiu sau la cererea ministrului
justitiei, colegiul de conducere al Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, colegiile de
conducere ale curtilor de apel si Avocatul
Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei
Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte
asupra problemelor de drept care au fost
solutionate diferit de instantele
judecatoresti."
58. Dupa articolul 414^2 se introduc trei noi articole, articolele 414^3—414^5, cu urmatorul cuprins:
"Conditii de admisibilitate - Art. 414^3
Recursul in interesul legii
este admisibil numai daca se face
dovada ca problemele de drept care
formeaza obiectul judecatii au fost
solutionate in mod diferit prin hotarari
judecatoresti definitive, care se anexeaza
la cerere.
Judecarea recursului in interesul legii - Art. 414^4
Recursul in interesul legii
se judeca de un complet format din
presedintele Inaltei Curti de Casatie si
Justitie sau, in lipsa acestuia, din
vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie
si Justitie, presedintii de sectii din cadrul
acesteia, un numar de 14 judecatori din
sectia in a carei competenta intra
problema de drept care a fost solutionata
diferit de instantele judecatoresti si cate
2 judecatori din cadrul celorlalte sectii.
Presedintele completului este
presedintele sau vicepresedintele Inaltei
Curti de Casatie si Justitie.
In cazul in care problema de drept
prezinta interes pentru doua sau mai
multe sectii, presedintele sau, in lipsa
acestuia, vicepresedintele Inaltei Curti de
Casatie si Justitie stabileste sectiile din
care provin cei 20 de judecatori.
Dupa sesizarea Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, presedintele acesteia
sau, dupa caz, vicepresedintele va lua
masurile necesare pentru desemnarea
aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei
in a carei competenta intra problema de
drept care a fost solutionata diferit de
instantele judecatoresti, precum si a
judecatorilor din celelalte sectii ce intra in
alcatuirea completului prevazut la alin. 1.
La primirea cererii, presedintele
completului va desemna un judecator din
cadrul sectiei in a carei competenta intra
problema de drept care a fost solutionata
diferit de instantele judecatoresti, pentru
a intocmi un raport asupra recursului in
interesul legii. In cazul in care problema
de drept prezinta interes pentru doua sau
mai multe sectii, presedintele completului
va desemna cate un judecator din cadrul
acestor sectii pentru intocmirea
raportului. Raportorii nu sunt
incompatibili.
In vederea intocmirii raportului,
presedintele completului poate solicita
unor specialisti recunoscuti opinia scrisa
asupra problemelor de drept solutionate
diferit.
Raportul va cuprinde solutiile diferite
date problemei de drept si argumentele
pe care se fundamenteaza, jurisprudenta
relevanta a Curtii Constitutionale, a Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, a Curtii
Europene a Drepturilor Omului, a Curtii
de Justitie a Uniunii Europene si opinia
specialistilor consultati, daca este cazul,
precum si doctrina in materie. Totodata,
judecatorul sau, dupa caz, judecatorii
raportori va/vor intocmi proiectul solutiei
ce se propune a fi data recursului in
interesul legii.
Sedinta completului se convoaca de
presedintele acestuia cu cel putin 20 de
zile inainte de desfasurarea acesteia.
Odata cu convocarea, fiecare judecator
va primi o copie a raportului si a solutiei
propuse.
La sedinta participa toti judecatorii
completului. Daca exista motive
obiective, acestia vor fi inlocuiti cu
respectarea regulilor prevazute la alin. 3.
Recursul in interesul legii se sustine
in fata completului, dupa caz, de
procurorul general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
sau de procurorul desemnat de acesta,
de judecatorul desemnat de colegiul de
conducere al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie, respectiv al curtii de apel.
Recursul in interesul legii se judeca in
cel mult 3 luni de la data sesizarii
instantei, iar solutia se adopta cu cel putin
doua treimi din numarul judecatorilor
completului. Nu se admit abtineri de la
vot.
Continutul hotararii si efectele ei - Art. 414^5
Asupra cererii, completul
se pronunta prin decizie.
Decizia se pronunta numai in interesul
legii si nu are efecte asupra hotararilor
judecatoresti examinate si nici cu privire
la situatia partilor din acele procese.
Decizia se motiveaza in termen de cel
mult 30 de zile de la pronuntare si se
publica in cel mult 15 zile de la motivare
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept
judecate este obligatorie pentru instante
de la data publicarii deciziei in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I."
59. Articolul 456 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Instanta competenta - Art. 456
Instanta competenta sa
dispuna asupra intreruperii executarii
pedepsei este instanta in a carei raza
teritoriala se afla locul de detinere sau
dupa caz, unitatea unde se executa
pedeapsa la locul de munca,
corespunzatoare in grad instantei de
executare.
In cazul in care persoana condamnata
se afla in stare de libertate in urma unei
intreruperi anterioare a executarii
pedepsei, instanta competenta sa
dispuna asupra intreruperii executarii
pedepsei este instanta de executare.
Cererea de intrerupere a executarii
pedepsei adresata altei instante se trimite
pe cale administrativa instantei
competente, potrivit alin. 1 si 2."
60. La articolul 462, dupa alineatul 2 se introduce un nou
alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt
inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal,
de motive si de aparari."
61. La articolul 484, alineatul 1 se abroga.
62. Articolul 501 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Recursul Art. 501
Hotararea prin care
instanta rezolva cererea de reabilitare
este supusa recursului."
63. La articolul 506, dupa alineatul 4 se introduce un nou
alineat, alineatul 5, cu urmatorul cuprins:
"Hotararea este supusa numai recursului."
64. La titlul IV capitolul VI al partii speciale, denumirea
sectiunii IV se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"SECTIUNEA IV - Rejudecarea in caz de extradare sau predare in baza unui mandat european de arestare"
65. Articolul 522^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare - Art. 522^1
In cazul in care se cere
extradarea sau predarea in baza unui
mandat european de arestare a unei
persoane judecate si condamnate in lipsa,
cauza va putea fi rejudecata de catre
instanta care a judecat in prima instanta,
la cererea condamnatului.
Dispozitiile art. 404—408 se aplica in
mod corespunzator."
Art. XIX
La articolul 12 alineatul (1) din Legea
nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in
cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.089 din
23 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) infractiunile prevazute la art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003
privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, cu
modificarile ulterioare, cu exceptia cazurilor in care infractiunea
grava este una dintre cele definite la art. 2 lit. b) pct. 15 si 20 din
Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare. Dispozitiile art. 9 si
10 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare, se aplica in
mod corespunzator;".
Art. XX. — Codul penal al Romaniei, republicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 18^1, alineatele 2 si 3 se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine
seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul
urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea
produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana
si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau
instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter
administrativ prevazute la art. 91."
2. Dupa articolul 74 se introduce un nou articol,
articolul 74^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 74^1
In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune
frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra
intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor
publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in
serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni
economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o
paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la
solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul
acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute
de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este
de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se
poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si
recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in
echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune
administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.
Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca
faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta
de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei,
pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2."
3. La articolul 184, dupa alineatul 5 se introduce un nou
alineat, alineatul 6, cu urmatorul cuprins:
"Pentru faptele prevazute la alin. 2 si 4, impacarea partilor
inlatura raspunderea penala."
Art. XXI
Prevederile art. 145 alin. (3) din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996,
cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Art. XXII
(1) Procesele in materie civila in curs de
judecata la data schimbarii, potrivit prevederilor prezentei legi, a
competentei instantelor legal investite vor continua sa fie
judecate de acele instante. In caz de desfiintare, anulare sau
casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi
privitoare la competenta sunt aplicabile.
(2) Dispozitiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 si 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 3^1, precum
si ale art. 329—330^7 din Codul de procedura civila, republicat,
cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele
aduse prin prezenta lege, se aplica numai proceselor, cererilor
si sesizarilor privind recursul in interesul legii, incepute,
respectiv formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) Dispozitiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedura civila,
republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu
cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai executarilor silite
incepute dupa intrarea in vigoare a acesteia.
(4) In cazul litigiilor in materie comerciala, aflate in procedura
concilierii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, partile pot
conveni fie sa continue aceasta procedura, fie sa recurga la
procedura medierii.
Art. XXIII
(1) In cazul cererilor de divort formulate anterior
intrarii in vigoare a prezentei legi, instanta poate sa dispuna
divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute de dispozitiile art. 37 alin. 2 lit. a) si ale
art. 38 alin. 1—3 din Legea nr. 4/1953 — Codul familiei,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
cu cele aduse prin prezenta lege.
(2) Dispozitiile privind divortul prin acordul sotilor pe cale
administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
cu cele aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile si casatoriilor
in fiinta la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi,
Ministerul Justitiei, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din
Romania si Ministerul Administratiei si Internelor vor propune
masurile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor
privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau
prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse
prin prezenta lege.
Art. XXIV
(1) Hotararile pronuntate in cauzele penale
inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse
cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub
care a inceput procesul.
(2) Procesele in curs de judecata la data schimbarii
competentei instantelor legal investite vor continua sa fie
judecate de acele instante, dispozitiile referitoare la competenta
instantelor din Codul de procedura penala, republicat, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse
prin prezenta lege, aplicandu-se numai cauzelor cu care
instantele au fost sesizate dupa intrarea in vigoare a prezentei
legi.
(3) In caz de desfiintare sau casare cu trimitere spre
rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta
sunt aplicabile.
(4) Dispozitiile privitoare la recursul in interesul legii din
Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta
lege, se aplica numai sesizarilor privind recursul in interesul legii
formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(5) Cauzele aflate in cursul urmaririi penale raman in
competenta organelor de urmarire penala care erau legal
sesizate la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi.
Sesizarea instantei in aceste cauze se va face potrivit normelor
de competenta in vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.
Art. XXV
(1) In termen de 15 zile de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi se va modifica in mod corespunzator
Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa
a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat.
(2) Referirile la completul de 9 judecatori cuprinse in actele
normative in vigoare se considera a fi facute la completele de
5 judecatori.
(3) Procesele in curs de judecata la completul de 9 judecatori
la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa fie
judecate de acest complet.
(4) Dispozitiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica
si proceselor in curs de judecata la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
Art. XXVI
Dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea
nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
cu cele aduse prin prezenta lege, ale art. 132 alin. (9) din Legea
nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele prin
prezenta lege, precum si ale art. 4 alin. (6) si art. 5 alin. (1) si (2)
din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic
si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in
perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta
lege, se aplica si proceselor aflate in curs de solutionare in
prima instanta daca nu s-a pronuntat o hotarare in cauza pana
la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. XXVII
In termen de 30 de zile de la publicarea
prezentei legi, Ministerul Justitiei si Ministerul Public vor incheia
protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice care
detin baze electronice de date, in vederea asigurarii aplicarii
prevederilor art. 86^2 din Codul de procedura civila, republicat,
cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele
aduse prin prezenta lege, si ale art. 184^1 din Codul de procedura
penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare,
precum si cu cele aduse prin prezenta lege.
Art. XXVIII
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu
exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativa si pe
cale notariala, care intra in vigoare in termen de 60 de zile de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, republicata.
|
