Legea 121/2014 privind eficienta energetica. Lege nr. 121/2014
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Capitolul I - Dispozitii generale
Domeniu de reglementare si obiective Art. 1
(1) Scopul prezentei legi il constituie crearea
cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale in
domeniul eficientei energetice in vederea atingerii obiectivului
national de cresterea a eficientei energetice.
(2) Masurile de politica in domeniul eficientei energetice
se aplica pe intreg lantul: resurse primare, producere, distributie,
furnizare, transport si consum final.
(3) Pana in anul 2020 se stabileste o tinta nationala
indicativa de reducere a consumului de energie cu 19%.
Politica de eficienta energetica Art. 2
(1) Imbunatatirea eficientei energetice este un
obiectiv strategic al politicii energetice nationale, datorita
contributiei majore pe care o are la realizarea sigurantei
alimentarii cu energie, dezvoltarii durabile si competitivitatii, la
economisirea resurselor energetice primare si la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de sera.
(2) Politica nationala de eficienta energetica este parte
integranta a politicii energetice a statului si urmareste:
a) eliminarea barierelor in calea promovarii eficientei
energetice;
b) promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a
instrumentelor financiare pentru economia de energie;
c) educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra
importantei si beneficiilor aplicarii masurilor de imbunatatire a
eficientei energetice;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, producatorii,
furnizorii, distribuitorii de energie si organismele publice in
vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de
eficienta energetica;
e) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in
domeniul utilizarii eficiente a energiei.
(3) Politica nationala de eficienta energetica defineste
obiectivele privind imbunatatirea eficientei energetice, tintele
indicative de economisire a energiei, masurile de imbunatatire a
eficientei energetice aferente, in toate sectoarele economiei
nationale cu referiri speciale privind:
a) introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica
ridicata, a sistemelor moderne de masura si control, precum si a
sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea,
evaluarea continua a eficientei energetice si previzionarea
consumurilor energetice;
b) promovarea utilizarii la consumatorii finali a
echipamentelor si aparaturii eficiente din punct de vedere
energetic, precum si a surselor regenerabile de energie;
c) reducerea impactului asupra mediului al activitatilor
industriale si de producere, transport, distributie si consum al
tuturor formelor de energie;
d) aplicarea principiilor moderne de management
energetic;
e) acordarea de stimulente financiare si fiscale, in
conditiile legii;
f) dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.
|
|
Atributii si raspunderi Art. 3
(1) In vederea aplicarii prevederilor prezentei legi,
se infiinteaza in cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in
Domeniul Energiei, denumita in continuare ANRE, prin ordin al
presedintelui ANRE, Departamentul pentru Eficienta Energetica.
(2) Organizarea si functionarea Departamentului pentru
Eficienta Energetica se aproba prin ordin al presedintelui ANRE,
avandu-se in vedere urmatoarele atributii si responsabilitati
principale:
a) elaborarea propunerilor de politici si legislatie
secundara in domeniul eficientei energetice;
b) monitorizarea stadiului implementarii Planului National
de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice si a programelor
aferente de imbunatatire a eficientei energetice la nivel national,
precum si a economiilor de energie rezultate in urma prestarii de
servicii energetice si a altor masuri de imbunatatire a eficientei
energetice;
c) asigurarea supravegherii pietei de echipamente si
aparate pentru care exista reglementari specifice privind eficienta
energetica si proiectarea ecologica;
d) cooperarea cu institutiile si organismele interne si
internationale in vederea promovarii utilizarii eficiente a energiei
si reducerii impactului negativ asupra mediului;
e) transmiterea catre Guvern, in vederea informarii
Comisiei Europene, pana la data de 30 aprilie a fiecarui an,
incepand cu 2015, a unui raport privind progresul inregistrat in
indeplinirea obiectivelor nationale de eficienta energetica,
intocmit in conformitate cu anexa 11, partea 1;
f) elaborarea de norme si reglementari tehnice in scopul
cresterii eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
g) autorizarea auditorilor energetici din industrie si
atestarea managerilor energetici;
h) punerea la dispozitia publicului si actualizarea periodica
a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt
calificati si/sau certificati si a calificarilor si/sau a certificarilor
acestora;
i) participarea la evaluarea tehnica, avizarea si
monitorizarea proiectelor de investitii in domeniul eficientei
energetice, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si
din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;
j) elaborarea sintezei stadiului implementarii programelor
de eficienta energetica de catre operatorii economici;
k) cooperarea cu institutiile abilitate la realizarea unor
evaluari pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia
raportului cerere-oferta de energie si a calculului indicatorilor de
eficienta energetica la nivel national;
l) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie la
consumatori, prin actiuni complementare activitatii de
reglementare;
m) elaborarea, inclusiv prin cofinantarea de la bugetul de
stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea
programelor nationale de eficienta energetica si participarea la
proiecte declarate eligibile, in cadrul programelor de eficienta
energetica si energii regenerabile, initiate de organisme
internationale;
n) participarea la fundamentarea tintelor indicative de
economisire a energiei si a masurilor de realizare a acestora;
o) monitorizarea acordurilor voluntare initiate de
autoritatile competente;
p) sprijinirea, in colaborare cu Autoritatea Nationala
pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, a
autoritatilor administratiilor publice centrale pentru respectarea
obligatiei de a achizitiona doar produse, servicii si cladiri cu
performante inalte de eficienta energetica, in masura in care
aceasta corespunde cerintelor de eficacitate a costurilor,
fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica,
precum si unui nivel suficient de concurenta;
q) sprijinirea autoritatilor competente la elaborarea
programelor de imbunatatire a eficientei energetice, programe
finantate din bugetele acestor autoritati.
(3) Prin ordin al presedintelui ANRE, conducerea si
coordonarea Departamentului pentru Eficienta Energetica sunt
asigurate de catre un vicepresedinte al ANRE.
(4) In exercitarea atributiilor sale, conducatorul
Departamentului pentru Eficienta Energetica emite decizii si
instructiuni, in conditiile legii.
(5) Atributiile, sarcinile si responsabilitatile individuale ale
personalului din cadrul Departamentului pentru Eficienta
Energetica se stabilesc prin fisa postului, intocmita conform
legii.
(6) Statul de functii, structura posturilor pe directii
generale, directii, servicii si compartimente, precum si incadrarea
personalului se aproba prin ordin al presedintelui ANRE, la
propunerea conducatorului Departamentului pentru Eficienta
Energetica. Intelesul unor termeni si expresii Art. 4
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de
mai jos au urmatorul inteles:
1. actiune individuala - actiune care duce la imbunatatiri
verificabile si masurabile sau care pot fi estimate ale eficientei
energetice si care este efectuata ca rezultat al unei masuri de
politica;
2. administratia publica centrala - departament
administrativ de specialitate a carui competenta acopera intregul
teritoriu; in conformitate cu art. 116 din Constitutia Romaniei,
republicata, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate
organizate in subordinea Guvernului ori a ministerelor si
autoritati administrative autonome;
3. agregator - furnizor de servicii care insumeaza pe
termen scurt curbe de sarcina ale unor consumatori in vederea
participarii acestora la pietele centralizate de energie electrica;
4. audit energetic - procedura sistematica al carei scop este
obtinerea unor date/informatii corespunzatoare despre profilul
consumului energetic existent al unei cladiri sau al unui grup de
cladiri, al unei operatiuni sau instalatii industriale sau comerciale
sau al unui serviciu privat sau public, identificarea si
cuantificarea oportunitatilor rentabile de economisire a energiei
si raportarea rezultatelor;
5. auditor energetic - persoana fizica sau juridica
atestata/autorizata in conditiile legii care are dreptul sa realizeze
audit energetic la consumatori; auditorii energetici persoane
fizice isi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate sau
angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare;
6. autoritate competenta - autoritate cu atributii in
domeniu conform legislatiei in vigoare;
7. autoritate publica de punere in aplicare - organism de
drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea
impozitarii/taxarii energiei sau a carbonului, a sistemelor si
instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor
si normelor, a schemelor de etichetare energetica, a formarii si
educatiei in acest scop;
8. client final/consumator - persoana fizica sau juridica
care utilizeaza energie pentru propriul consum final;
9. cogenerare de inalta eficienta - cogenerarea care
indeplineste criteriile stabilite prin hotarare a Guvernului;
10. consum de energie primara - consumul intern brut, cu
exceptia utilizarilor neenergetice;
11. consum final de energie - toata energia furnizata
industriei, transporturilor, gospodariilor, sectoarelor prestatoare
de servicii si agriculturii, exclusiv energia destinata sectorului de
producere a energiei electrice si termice si acoperirii
consumurilor proprii tehnologice din instalatiile si echipamentele
aferente sectorului energetic;
12. contract de performanta energetica - acord contractual
intre beneficiarul si furnizorul unei masuri de imbunatatire a
eficientei energetice, verificata si monitorizata pe toata perioada
contractului, prin care cheltuileile cu investitiile referitoare la
masura respectiva sunt platite proportional cu un nivel al
imbunatatirii eficientei energetice convenit prin contract sau cu
alte criterii convenite privind performanta energetica, cum ar fi
economiile financiare;
13. distribuitor de energie – persoana fizica sau juridica,
inclusiv un operator de distributie, responsabila de transportul
energiei, in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali sau la
statiile de distributie care vand energie consumatorilor finali in
conditii de eficienta;
14. energie – toate formele de produse energetice,
combustibili, energie termica, energie din surse regenerabile,
energie electrica sau orice alta forma de energie, astfel cum sunt
definite in art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al
Parlamentului European si al Consiliului din 22 octombrie 2008
privind statisticile in domeniul energiei;
15. eficienta energetica – raportul dintre valoarea
rezultatului performant obtinut, constand in servicii, bunuri sau
energia rezultata sau energia rezultata si valoarea energiei
utilizate in acest scop;
16. economie de energie – cantitatea de energie
economisita determinata prin masurarea si/sau estimarea
consumului inainte si dupa punerea in aplicare a oricarui tip de
masuri, inclusiv a unei masuri de imbunatatire a eficientei
energetice, asigurand in acelasi timp normalizarea conditiilor
externe care afecteaza consumul de energie;
17. furnizor de energie – persoana fizica si/sau juridica ce
desfasoara activitatea de furnizare de energie;
18. furnizor de servicii energetice – persoana fizica sau
juridica care furnizeaza servicii energetice sau alte masuri de
imbunatatire a eficientei energetice in instalatia sau la sediul
consumatorului final;
19. instrumente financiare pentru economii de energie –
orice instrument financiar, precum fonduri, subventii, reduceri de
taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de
performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de
energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeasi
natura care sunt disponibile pe piata, de catre institutiile publice
sau organismele private pentru a acoperi, partial sau integral,
costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
20. imbunatatire a eficientei energetice – cresterea
eficientei energetice ca rezultat al schimbarilor tehnologice,
comportamentale si/sau economice;
21. incalzire si racire eficienta – optiune de incalzire si
racire care, comparativ cu un scenariu de baza care reflecta
situatia normala, reduce masurabil consumul de energie primara
necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata, in cadrul
unei limite de sistem relevante, intr-un mod eficient din punct de
vedere al costurilor, dupa cum a fost evaluat in analiza
costuri-beneficii, tinand seama de energia necesara pentru
extractie, conversie, transport si distributie;
22. incalzire si racire individuala eficienta – optiune
privind furnizarea de incalzire si racire individuala care,
comparativ cu termoficarea si racirea centralizata eficienta,
reduce masurabil consumul de energie primara din surse
neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie
livrata in cadrul unei limite de sistem relevante sau necesita
acelasi consum de energie primara din surse neregenerabile, dar
la un cost inferior, tinand seama de energia necesara pentru
extractie, conversie, transport si distributie;
23. intreprinderi mici si mijlocii, denumite in continuare
IMM-uri - intreprinderi in sensul celor definite in titlul I din
anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003
privind definirea microintreprinderilor si a intreprinderilor mici
si mijlocii; categoria microintreprinderilor si intreprinderilor mici
si mijlocii este formata din intreprinderi care au sub 250 de
angajati si a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste
50 milioane EUR si/sau al caror bilant anual nu depaseste
43 milioane EUR;
24. manager energetic - persoana fizica sau juridica
prestatoare de servicii energetice atestata in conditiile legii, al
carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si
gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
25. masura de politica - instrument de reglementare,
financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informatiilor pentru
a crea un cadru favorabil, o cerinta sau un stimulent pentru ca
actorii de pe piata sa furnizeze si sa achizitioneze servicii
energetice si sa intreprinda alte masuri de imbunatatire a
eficientei energetice;
26. operator de distributie - orice persoana fizica sau
juridica ce detine, sub orice titlu, o retea de distributie si care
raspunde de exploatarea, de intretinerea si, daca este necesar, de
dezvoltarea retelei de distributie intr-o anumita zona si, dupa caz,
a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum si de
asigurarea capacitatii pe termen lung a retelei de a satisface un
nivel rezonabil al cererii de distributie de energie in conditii de
eficienta;
27. operator de transport si de sistem - orice persoana
juridica ce realizeaza activitatea de transport si care raspunde de
operarea, asigurarea intretinerii si, daca este necesar, de
dezvoltarea retelei de transport intr-o anumita zona si, acolo unde
este aplicabila, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum
si de asigurarea capacitatii pe termen lung a retelei de transport
de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei;
28. organism public – autoritate contractanta astfel cum
este definita in Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European
si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea
procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de
lucrari, de bunuri si de servicii;
29. parte mandatata – entitate juridica careia i-au fost
delegate competente de catre administratia publica sau de un alt
organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un
sistem de finantare in numele administratiei publice sau al altui
organism public;
30. parte obligata – distribuitor de energie sau furnizor de
energie pentru care sunt obligatorii schemele nationale de
obligatii in ceea ce priveste eficienta energetica;
31. parte participanta – intreprindere sau organism public
care s-a angajat sa atinga anumite obiective in cadrul unui acord
voluntar sau caruia i se aplica un instrument national de politica
de reglementare;
32. raport al suprafetelor – raportul dintre suprafata totala
a cladirilor si suprafata terenului intr-un anumit teritoriu;
33. reabilitare substantiala – reabilitarea ale carei costuri
depasesc 50 % din costurile de investitii pentru o noua unitate
comparabila;
34. renovare complexa – lucrari efectuate la anvelopa
cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri
depasesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a cladirii,
dupa caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situata
cladirea;
35. serviciu energetic – activitatea care conduce la un
beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obtinut prin utilizarea
eficienta a energiei cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din
punct de vedere energetic care poate include activitatile de
exploatare, intretinere si control necesare pentru prestarea
serviciului, care este furnizat pe baza contractuala si care, in
conditii normale, conduce la o imbunatatire a eficientei
energetice si/sau a economiilor de energie primara verificabila si
care poate fi masurata sau estimata;
36. sistem eficient de termoficare centralizat si de racire -
sistem de termoficare sau racire care utilizeaza cel putin: 50%
energie din surse regenerabile, 50% caldura reziduala, 75%
energie termica produsa in cogenerare sau 50% dintr-o
combinatie de tipul celor sus-mentionate;
37. sistem de management al energiei - un set de elemente
interconectate sau care interactioneaza intre ele apartinand unui
plan care stabileste obiectivul de eficienta energetica si strategia
de atingere a acestui obiectiv;
38. sistem de contorizare inteligenta - sistem electronic
care poate masura consumul de energie oferind mai multe
informatii decat un contor traditional si care poate transmite si
primi date utilizand o anumita forma de comunicatii electronice;
39. societate de servicii energetice de tip
ESCO – persoana juridica sau fizica autorizata care presteaza
servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatire a eficientei
energetice in cadrul instalatiei sau incintei consumatorului si
care, ca urmare a prestarii acestor servicii si/sau masuri, accepta
un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este
bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea eficientei energetice
si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite de parti;
40. standard european - standard adoptat de Comitetul
European de Standardizare, de Comitetul European de
Standardizare Electrotehnica sau de Institutul European de
Standardizare in Telecomunicatii si pus la dispozitia publicului;
41. standard international - standard adoptat de
Organizatia Internationala de Standardizare si pus la dispozitia
publicului;
42. suprafata utila totala - suprafata utila a unei cladiri sau
a unei parti de cladire unde se utilizeaza energie pentru a regla
climatul interior prin: incalzire/racire, ventilare/climatizare,
preparare apa calda menajera, iluminare, dupa caz;
43. unitate de cogenerare – grup de producere care poate
functiona in regim de cogenerare;
44. unitate de cogenerare de mica putere - unitate de
cogenerare cu capacitate instalata mai mica de 1 MWe ;
45. unitate de microcogenerare - unitate de cogenerare cu
o capacitate electrica instalata mai mica de 50 kWe.
Capitolul II - Consumul energetic eficient in cladiri Renovarea cladirilor
Art. 5
(1) Pentru mobilizarea investitiilor in renovarea
cladirilor rezidentiale si comerciale, atat publice cat si private,
existente la nivel national, se elaboreaza o strategie pe termen
lung, denumita in continuare strategie. Strategia vizeaza, in
principal, cresterea performantei energetice a cladirilor si
cuprinde:
a) prezentarea de ansamblu a fondului imobiliar existent la
nivel national, bazata, dupa caz, pe esantioane statistice;
b) identificarea solutiilor de renovare eficiente din punct
de vedere al costurilor si relevante pentru tipul de cladiri si zona
climatica;
c) politici si masuri eficiente din punct de vedere al
costurilor pentru stimularea renovarii complexe a cladirilor,
inclusiv a renovarilor complexe efectuate in etape;
d) o perspectiva previzionala, in vederea orientarii
deciziilor de investitii ale diferitelor persoane, ale operatorilor
economici din constructii si ale institutiilor financiare;
e) o estimare bazata pe date concrete a economiilor de
energie preconizate si a altor beneficii.
(2) O prima versiune a strategiei se publica pe pagina de
internet a autoritatii competente, este actualizata ulterior o data la
3 ani si este transmisa Comisiei Europene ca parte a planurilor
nationale de actiune in domeniul eficientei energetice.
(3) Strategia prevazuta la alin. (1) se elaboreaza de
autoritatea competenta pe baza datelor si informatiilor cuprinse,
dupa caz, in studii, cercetari, documentari, proiecte, etc.,
elaborate de institutii de invatamant superior, institute de
cercetare, asociatii profesionale si/sau organizatii independente
non-profit cu atributii/activitati relevante in domeniul eficientei
energetice/performantei energetice a cladirilor. In acest scop, se
pot contracta, in conditiile legii, studii, cercetari, documentari,
finantate din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor
aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele autoritatilor
publice competente si/sau din alte surse legal constituite.
Rolul cladirilor apartinand organismelor publice Art. 6
(1) In limita bugetelor anuale, 3% din suprafata
totala a cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea
climatului interior, detinute si ocupate de administratia publica
centrala se renoveaza anual pentru a indeplini cel putin cerintele
minime de performanta energetica prevazute in
cap. IV – Cerintele de performanta energetica a cladirilor – din
Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor,
republicata.
(2) Procentul prevazut la alin. (1) se calculeaza la
suprafata totala a cladirilor cu suprafete utile totale de peste
500 mp detinute si ocupate de administratia publica centrala,
care, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, nu indeplinesc cerintele
minime de performanta energetica stabilite in temeiul art. 4 din
Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului
din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor.
Dupa 9 iulie 2015, pragul de 500 mp suprafata utila totala a
cladirii este redus la 250 mp.
(3) In cazul in care autoritatea competenta extinde
obligatiile prevazute la alin. (1) si la structuri ale administratiei
publice locale, procentul de 3% se calculeaza la suprafata totala a
cladirilor cu o suprafata utila totala de peste 500 mp si, incepand
cu 9 iulie 2015, de peste 250 mp, detinute si ocupate de
administratia publica centrala si de aceste structuri ale
administratiei publice locale, care, la data de 1 ianuarie a fiecarui
an, nu indeplinesc cerintele minime de performanta energetica
stabilite in temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE.
(4) In situatia in care, in aplicarea prevederilor alin. (1), se
opteaza pentru masuri de renovare complexa a cladirilor detinute
si ocupate de administratia publica centrala, se ia in considerare
renovarea cladirii in ansamblu, inclusiv anvelopa, sistemele
tehnice, functionarea si intretinerea acestora.
(5) Constituie prioritati in aplicarea masurilor de eficienta
energetica, cladirile administratiei publice centrale cu
performanta energetica scazuta determinata prin certificarea
energetica a acestora, in masura in care este posibil din punct de
vedere tehnic si eficient din punct de vedere al costurilor.
(6) Cerintele prevazute la alin. (1) nu se aplica pentru
urmatoarele categorii de cladiri:
a) cladiri protejate oficial ca facand parte dintr-un sit
protejat sau datorita valorii lor arhitecturale sau istorice
deosebite, in masura in care respectarea anumitor cerinte minime
de performanta energetica ar modifica in mod inacceptabil
caracterul sau aspectul acestora;
b) cladiri detinute de fortele armate sau de administratia
centrala si care servesc unor obiective de aparare nationala, cu
exceptia spatiilor de locuit individuale sau a cladirilor de birouri
ale fortelor armate si ale altor categorii de personal angajat de
autoritatile de aparare nationala;
c) cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte
activitati cu caracter religios.
(7) In cazul in care se renoveaza mai mult de 3% din
suprafata totala a cladirilor administratiei publice centrale intr-un
anumit an, excedentul se poate contabiliza in cadrul ratei de
renovare anuala a oricaruia dintre cei 3 ani anteriori sau
urmatori.
(8) In cadrul ratei anuale de renovare a cladirilor
administratiei publice centrale se pot include cladirile noi
ocupate si detinute de aceasta care inlocuiesc cladiri specifice
demolate ale administratiei publice centrale in oricare din cei
2 ani precedenti, precum si cladiri vandute, demolate sau
instrainate, sub orice forma si necuprinse in inventarul centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului, in oricare din cei
2 ani precedenti ca urmare a utilizarii mai intensive a altor
cladiri.
(9) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), toate
departamentele administrative ale administratiei publice centrale
identifica din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, cladirile incalzite si/sau racite pentru
asigurarea climatului interior, care, la 31 decembrie 2013 au
suprafete utile totale de peste 500 mp si, pana la 9 iulie 2015, de
peste 250 mp, intocmesc inventarul acestora, il actualizeaza
anual, raspunzand pentru completitudinea, realitatea si
exactitatea datelor, si, cu exceptiile prevazute la alin. (6), il pun
la dispozitia publicului prin publicarea pe pagina proprie de
internet. Inventarul cuprinde urmatoarele informatii:
a) suprafata totala, in mp;
b) datele energetice relevante.
(10) Autoritatea competenta centralizeaza datele si
informatiile din inventarele realizate si puse la dispozitie de
departamentele administrative ale administratiei publice centrale
si publica pe pagina proprie de internet centralizatorul
inventarului cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea
climatului interior, detinute si ocupate de acestea care respecta
prevederile alin. (9).
(11) Pentru o abordare alternativa la masurile prevazute la
alin. (1)-(9) si fara a aduce atingere art. 7 din
Directiva 2010/31/UE, se pot adopta masuri eficiente din punct
de vedere al costurilor, inclusiv renovari aprofundate si masuri
care vizeaza schimbari in comportamentul ocupantilor, pentru a
obtine, pana in 2020, o cantitate de economii de energie in
cladirile eligibile detinute si ocupate de administratia publica
centrala cel putin echivalenta cu cea prevazuta la alin. (1),
raportata in fiecare an.
(12) In sensul abordarii alternative, economiile de energie
care ar putea fi realizate prin aplicarea prevederilor alin. (1)-(8),
se estimeaza prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru
consumul de energie al tipurilor cladirilor de referinta ale
administratiei publice centrale, inainte si dupa renovare si in
conformitate cu estimarile suprafetei totale a cladirilor
inventariate. Categoriile de cladiri de referinta ale administratiei
publice centrale sunt reprezentative pentru fondul imobiliar al
acesteia.
(13) Anual, pana la 31 decembrie, autoritatea competenta
identifica masurile alternative ce urmeaza a fi adoptate conform
prevederilor alin. (11), precum si modul in care se realizeaza o
imbunatatire echivalenta a performantei energetice a cladirilor
detinute si ocupate de administratia publica centrala si se notifica
Comisiei Europene.
(14) Organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel
regional si local, precum si organismele care se ocupa de
locuintele sociale reglementate de dreptul public, sunt incurajate,
potrivit competentelor si structurilor administrative ale acestora:
a) sa adopte un plan de eficienta energetica, de sine
statator sau ca parte a unui plan general privind clima sau
mediul, care sa contina obiective si actiuni specifice privind
economia de energie si eficienta energetica, in vederea
respectarii rolului de exemplu al cladirilor administratiei publice
centrale prevazut la alin. (1), (9) si (11);
b) sa puna in aplicare un sistem de gestionare a energiei,
inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea in aplicare a
planului prevazut la lit. a);
c) sa utilizeze, dupa caz, societati de servicii energetice si
contracte de performanta energetica pentru a finanta renovarile si
a implementa planurile de mentinere sau de imbunatatire a
eficientei energetice pe termen lung.
(15) In vederea realizarii unui consum energetic eficient in
cladiri, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei
Publice, in calitatea acestuia de autoritate competenta in
domeniul constructiilor, efectueaza analize si elaboreaza
strategii, promoveaza politici publice si legislatie specifica,
initiaza si monitorizeaza programe privind cresterea eficientei
energetice in cladiri.
(16) Pentru realizarea actiunilor prevazute la alin. (15):
a) Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei
Publice colaboreaza cu Departamentul pentru Eficienta
Energetica, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul
Energiei, Departamentul pentru Energie, universitati tehnice si
arhitectura si institute de cercetare si de proiectare, in vederea
furnizarii de catre acestea a datelor si informatiilor pe care le
detin in domeniul eficientei energetice;
b) autoritatile administratiei publice implementeaza
programe anuale de crestere a eficientei energetice in cladiri.
(17) In vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la
alin. (1) si alin. (16) lit. b), finantarea activitatilor/lucrarilor se
asigura de la bugetul de stat prin bugetele autoritatilor
administratiei publice, in conditiile legii si/sau din fondurile
structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, in conformitate
cu regulamentele si procedurile de accesare a acestor fonduri si
in conditiile stabilite prin documentele procedurale specifice
implementarii programelor operationale.
Capitolul III - Achizitii publice
Achizitii efectuate de organismele publice Art. 7
(1) Administratiile publice centrale achizitioneaza
doar produse, servicii, lucrari sau cladiri cu performante inalte de
eficienta energetica, in masura in care aceasta achizitie corespunde
cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica,
viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel
suficient de concurenta, astfel cum este prevazut in anexa nr. 1.
(2) Obligatia prevazuta la alin. (1) se aplica contractelor de
achizitii de produse, servicii, lucrari sau cladiri de catre
administratiile publice centrale.
(3) Obligatia mentionata la alin. (1) se aplica in cazul
contractelor fortelor armate numai in masura in care aplicarea sa
nu genereaza un conflict cu natura si obiectivul principal ale
activitatilor fortelor armate.
(4) Obligatia prevazuta la alin. (1) nu se aplica contractelor
de furnizare a echipamentului militar definite in
Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului
din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind
atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si
de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile
contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a
Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE.
(5) Prin exceptie de la aplicarea prevederilor alin. (1)
si (2), atunci cand un organism public achizitioneaza un pachet
de produse reglementat in ansamblu de un act delegat adoptat in
temeiul Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European si a
Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare si
informatii standard despre produs, a consumului de energie si de
alte resurse al produselor cu impact energetic, acesta poate solicita
ca eficienta energetica totala sa aiba prioritate asupra eficientei
energetice a produselor individuale din pachetul respectiv prin
achizitionarea pachetului de produse care respecta criteriul
apartenentei la cea mai inalta clasa de eficienta energetica.
Capitolul IV - Programe de masuri
Masuri de politica energetica Art. 8
(1) In vederea realizarii de economii de energie in
randul consumatorilor, in perioada 1 ianuarie 2014 -
31 decembrie 2020 se adopta masuri de politica de eficienta
energetica care au ca obiectiv obtinerea unor economii, in fiecare
an, de 1,5% din volumul vanzarilor anuale de energie catre
consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de
energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani
imediat anterioara datei de 1 ianuarie 2013.
(2) Vanzarile de energie, ca volum, utilizate in transport,
pot fi excluse partial sau integral din calculul prevazut la
alin. (1).
(3) Masurile de politica energetica se refera, in principal,
la:
a) realizare de audituri energetice independente;
b) formare de auditori energetici;
c) formare si educare, inclusiv programe de consiliere a
consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor
eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect
reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
d) standarde si norme care urmaresc imbunatatirea
eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a
cladirilor si a vehiculelor;
e) sisteme de etichetare energetica;
f) reglementari sau acorduri voluntare care conduc la
aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de
vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de
energie la utilizatorii finali;
g) sustinerea dezvoltarii societatilor de servicii energetice
de tip ESCO;
h) constituirea unui fond specializat pentru investitii in
eficienta energetica;
i) sisteme si instrumente de finantare sau stimulente fiscale
care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din
punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea
consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potentiale de
finantare includ masurile de eficienta energetica in cladiri
publice, comerciale si rezidentiale, cum ar fi: cogenerarea de
inalta eficienta pentru procese de incalzire si pentru procese de
racire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a
cladirilor pentru eficienta energetica, sisteme informatice de
auditare energetica, precum si dezvoltarea de competente in
domeniul eficientei energetice.
(4) Masurile prevazute la alin. (3) se implementeaza prin
programe nationale de eficienta energetica si trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
a) economiile de energie sunt determinate intr-un mod
transparent;
b) economiile de energie se exprima in functie de
consumul de energie primara, conform anexei nr. 2.
(5) Cantitatea de economii de energie necesara sau care
urmeaza a fi obtinuta prin masura de politica energetica este
exprimata in consum de energie primara sau finala, utilizand
factorii de conversie prevazuti in anexa nr. 2 iar economiile de
energie sunt calculate utilizand metodele si principiile cuprinse
in anexa nr. 3.
(6) Sub rezerva limitarii reducerii economiilor de energie
prevazute la alin. (1) la maximum 25%, tintele economiilor de
energie rezultate in urma aplicarii masurilor de politica
energetica, ca suma a planului national de eficienta energetica,
sunt:
a) 1% in 2014 si 2015;
b) 1,25% in 2016 si 2017;
c) 1,5% in 2018, 2019 si 2020;
avand ca baza de referinta consumul mediu anual de energie
primara in cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.
(7) La efectuarea calculului economiilor prevazute la
alin. (6) se are in vedere:
a) excluderea din calcul a unei parti sau a intregii cantitati
de energie vanduta si utilizata in activitatile industriale
enumerate in anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a
unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu
efect de sera in cadrul Comunitatii si de modificare a
Directivei 96/61/CE a Consiliului;
b) scaderea economiilor de energie realizate in sectoarele
producerii, transportului si distributiei de energie, incluzand
infrastructura de termoficare centralizata si racire eficienta, ca
urmare a punerii in aplicare a cerintelor prevazute la art. 14 si 15;
c) scaderea economiilor de energie rezultate din actiunile
noi individuale puse in aplicare dupa 31 decembrie 2008, care
continua sa aiba impact in 2020 si care pot fi masurate si
verificate.
(8) Departamentul pentru Eficienta Energetica
monitorizeaza realizarea economiilor de energie si intocmeste un
raport anual pentru anul anterior pana la 30 aprilie, pe baza
rapoartelor primite de la institutiile implicate in implementarea
prezentei legi pana la 30 martie. Raportul este publicat anual pe
site-ul Departamentului pentru Eficienta Energetica.
(9) Fondul prevazut la alin. (3) lit. h) este accesibil
furnizorilor de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice,
cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici
independenti, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de
distributie, societatile de vanzare cu amanuntul a energiei si
instalatorii, precum si consumatorilor finali. Acest fond nu este
in concurenta cu masurile de imbunatatire a eficientei energetice
finantate in conditii comerciale.
(10) Modul de organizare si functionare a fondului
prevazut la alin. (3) lit. h) se stabileste, in termen de 90 de zile de
la intrarea in vigoare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului.
Obligatiile operatorilor economici Art. 9
(1) Operatorii economici care consuma anual o
cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au
obligatia:
a) sa efectueze o data la 4 ani un audit energetic pe intregul
contur de consum energetic; auditul este elaborat de o persoana
fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si sta la baza
stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei
energetice;
b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei
energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;
c) sa numeasca un manager energetic, atestat de
Departamentul pentru Eficienta Energetica, conform legislatiei in
vigoare sau sa incheie un contract de management energetic cu o
persoana fizica atestata de Departamentul pentru Eficienta
Energetica care are statut de persoana fizica autorizata, sau o
persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in
conditiile legii.
(2) In cazul operatorilor economici care detin subunitati
consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol
(sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare)
amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate
direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate
situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati
este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin
ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt
aplicabile prevederile alin. (1).
(3) Programele de imbunatatire a eficientei energetice
prevazute la alin. (1) lit. (b):
a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de
Departamentul pentru Eficienta Energetica;
b) se transmit Departamentului pentru Eficienta
Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost
elaborate.
(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de
energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an
completeaza si transmit la Departamentul pentru Eficienta
Energetica, pana la 30 aprilie a fiecarui an, declaratia de consum
total anual de energie si chestionarul de analiza energetica a
consumatorului de energie.
(5) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de
energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu exceptia
IMM-urilor, sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 4 ani un audit
energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata in
conditiile legii si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor
de imbunatatire a eficientei energetice.
(6) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) completeaza
si transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica, pana la
30 aprilie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de
energie.
(7) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), (2) si (5)
care nu au realizat audituri energetice pana la data intrarii in
vigoare a prezentei legi sunt obligati sa le realizeze pana la
5 decembrie 2015.
(8) In vederea asigurarii calitatii auditurilor energetice,
pentru orice client final, Departamentul pentru Eficienta
Energetica emite criteriile minime pentru auditurile energetice in
baza cerintelor prevazute in anexa nr. 4, precum si un
regulament privind atestarea managerilor si autorizarea
auditorilor energetici, cu exceptia auditorilor energetici pentru
cladiri.
(9) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism,
dezvolta programe pentru a incuraja IMM-urile sa se supuna
auditurilor energetice, precum si pentru punerea ulterioara in
aplicare a recomandarilor acestor audituri.
(10) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru
Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism poate
sa instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv in cazul
in care au incheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile
unui audit energetic si ale punerii in aplicare a recomandarilor
rentabile formulate in urma auditurilor energetice, in cazul in
care masurile propuse sunt puse in aplicare, cu respectarea
legislatiei in domeniul ajutorului de stat.
(11) Operatorii economici care consuma anual o cantitate
de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol si care pun in
aplicare un sistem de management al energiei sau al mediului,
certificat de catre un organism independent in conformitate cu
standardele europene sau internationale relevante, sunt exceptati
de la elaborarea unui audit energetic odata la 4 ani.
(12) Autoritatile administratiei publice locale din
localitatile cu o populatie mai mare de 5.000 de locuitori au
obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei
energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe
termen de 3-6 ani.
(13) Autoritatile administratiei publice locale din
localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au
obligatia:
a) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei
energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe
termen de 3-6 ani;
b) sa numeasca un manager energetic, atestat conform
legislatiei in vigoare sau sa incheie un contract de management
energetic cu o persoana fizica atestata in conditiile legii sau cu o
persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in
conditiile legii.
(14) Programele de imbunatatire a eficientei energetice
prevazute la alin. (12) si alin. (13) lit. a) se elaboreaza in
conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru
Eficienta Energetica si se transmit Departamentului pentru
Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au
fost elaborate.
Capitolul V - Contorizare, facturare, costuri de acces
Contorizarea Art. 10
(1) In masura in care este posibil din punct de
vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si
proportional in raport cu economiile de energie potentiale,
consumatorii finali de energie electrica, gaze naturale, incalzire
centralizata, racire centralizata si apa calda menajera sunt dotati
cu contoare individuale la preturi competitive, care reflecta exact
consumul real de energie al consumatorilor finali si care
furnizeaza informatii despre timpul efectiv de utilizare.
(2) Astfel de contoare individuale la preturi competitive se
pun totdeauna la dispozitie in cazul in care:
a) se inlocuieste un contor existent, cu exceptia situatiei in
care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu
este rentabil in raport cu economiile potentiale estimate pe
termen lung;
b) se face o noua conexiune intr-o cladire noua sau atunci
cand o cladire este supusa unor renovari majore, in conformitate
cu dispozitiile Legii nr. 372/2005, republicata.
(3) In masura in care este posibil din punct de vedere
tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si proportional in
raport cu economiile de energie potentiale se implementeaza
sisteme de contorizare inteligenta si se monteaza contoare
inteligente de gaze naturale si/sau de energie electrica, in
conformitate cu Legea energiei electrice si a gazelor naturale
nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul
in care:
a) sistemele de contorizare inteligenta furnizeaza
consumatorilor finali informatii privind perioada de utilizare
reala iar obiectivele privind eficienta energetica si beneficiile
pentru consumatorii finali sunt luate in considerare pe deplin in
momentul stabilirii functionalitatilor minime ale contoarelor si a
obligatiilor impuse participantilor la piata;
b) sistemele de contorizare inteligenta asigura securitatea
contoarelor inteligente si comunicarea datelor, precum si dreptul
la viata privata al consumatorilor finali, in conformitate cu
legislatia privind protectia datelor si a vietii private;
c) la cererea consumatorului final, sistemele de contorizare
inteligenta pot masura energia electrica exportata catre retea de
la sediul consumatorului final;
d) la cererea consumatorilor finali, datele inregistrate de
contoare privind productia sau consumul de energie electrica al
acestora sunt puse la dispozitia lor sau a unei parti terte care
actioneaza in numele consumatorilor finali, intr-un format usor
de inteles pe care il pot utiliza pentru a compara diferite oferte in
conditii identice;
e) operatorii de distributie au obligatia de informare si
asistenta corespunzatoare a consumatorilor la momentul instalarii
acestora, in special cu privire la intregul potential al contoarelor
inteligente in ceea ce priveste gestionarea contorizarii si
monitorizarea consumului de energie.
(4) In cazul in care incalzirea/racirea sau apa calda pentru
o cladire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizata cu
energie termica, este obligatorie montarea contoarelor de energie
termica in punctele de delimitare/separare a instalatiilor din
punctul de vedere al proprietatii sau al dreptului de administrare.
(5) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de
alimentare centralizata cu energie termica, este obligatorie
montarea contoarelor pana la 31 decembrie 2016 pentru
individualizarea consumurilor de energie pentru incalzire/racire
si apa calda la nivelul fiecarui apartament sau spatiu cu alta
destinatie. In cazul in care utilizarea de contoare individuale nu
este fezabila din punct de vedere tehnic sau nu este eficienta din
punct de vedere al costurilor, este obligatorie montarea
repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de
incalzire din fiecare unitate imobiliara in parte.
(6) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul
centralizat sau dotate cu o sursa proprie locala de producere a
energiei termice la nivel de scara/bloc, repartizarea consumului
de energie termica pentru incalzire/racire si/sau apa calda, se face
in baza normelor tehnice elaborate de Autoritatea Nationala de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice.
Normele includ modalitati de repartizare a consumului de
energie termica aferent:
a) apei calde de consum;
b) incalzirii spatiilor comune;
c) incalzirii apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie din
condominiu.
Informatii privind facturarea Art. 11
(1) In masura in care este posibil din punct de
vedere tehnic si justificat din punct de vedere economic, atat in
ceea ce priveste facturarea consumului de energie electrica, cat si
facturarea serviciului de distributie/transport prestat, chiar si in
cazul in care clientul final nu dispune de contoare inteligente,
datele privind facturarea energiei electrice sunt exacte si au la
baza consumul real, in conformitate cu anexa nr. 5, pct. 1.1. In
acest scop:
a) intervalul de citire a contoarelor in vederea emiterii
facturii pentru consumatorii finali nu poate depasi 6 luni;
b) intervalul de emitere a facturilor este de regula lunar
sau convenit prin contract, dar fara a putea depasi 3 luni.
(2) In cazul in care, conform prevederilor contractuale,
citirea contoarelor se realizeaza la intervale mai mari decat
intervalul de facturare, cantitatea de energie electrica facturata
intre citiri se determina pe baza indexului transmis de catre
clientul final furnizorului prin autocitire, cu periodicitatea
prevazuta in contract. Daca clientul final nu transmite indexul in
termenul convenit, cantitatea de energie electrica facturata se
stabileste pe baza unui consum estimat de energie electrica, de
preferinta stabilit de comun acord intre furnizor si clientul final.
(3) Clientilor finali care dispun de contoare inteligente,
care permit stocarea si furnizarea de informatii exacte privind
datele de consum real utilizate la facturare, li se asigura
posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor prin accesarea
cu usurinta a urmatoarelor tipuri de informatii suplimentare
privind consumurile anterioare de energie electrica:
a) date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel
putin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursa de la inceputul
contractului de furnizare/transport/distributie sau de la data
montarii contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai
mici de 3 ani; si
b) date detaliate in functie de perioada de utilizare pentru
fiecare zi, saptamana, luna si an. Aceste date se pun la dispozitia
consumatorului final conform prevederilor contractuale prin
intermediul internetului sau al interfetei destinate contoarelor,
pentru perioada de cel putin 24 de luni anterioare sau pentru
perioada scursa de la inceputul contractului de furnizare sau de la
data montarii contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt
mai mici de 24 de luni.
(4) Indiferent daca au sau nu instalate contoare inteligente,
clientilor finali li se asigura:
a) informatii privind continutul facturilor de energie
electrica, la solicitarea acestora;
b) informatii privind consumurile de energie electrica
realizate anterior care sa fie puse la dispozitia unui furnizor de
servicii energetice desemnat de catre clientul final, in masura in
care aceste informatii sunt disponibile, pe baza si in acord cu
solicitarea scrisa primita de la consumatorul final.
(5) Indiferent daca au fost instalate sau nu contoare
inteligente, furnizorii de energie au obligatia:
a) in baza acordului scris al clientului final, sa puna la
dispozitia unui furnizor de servicii energetice desemnat de catre
clientul final, informatii privind consumurile anterioare facturate,
in masura in care aceste informatii sunt disponibile;
b) sa puna la dispozitia clientului final mai multe optiuni
privind modul de transmitere a facturilor si a informatiilor
privind facturarea, printre care si transmiterea pe cale
electronica; de asemenea, la cererea clientilor finali, acestora li
se asigura o explicatie clara si usor de inteles a modului de
stabilire a sumelor de plata cuprinse in factura, in special in cazul
in care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin
citirea contorului; in factura emisa clientului final se va specifica
modul de determinare a consumului facturat prin citire periodica
contor, autocitire sau estimare consum;
c) sa puna la dispozitie datele privind consumul de energie
electrica si preturile aferente perioadei de consum la care se
refera datele incluse in facturi, in conformitate cu anexa nr. 5;
d) sa puna la dispozitie, cel putin o data pe an, intr-o
factura sau intr-o anexa a acesteia a urmatoarelor date:
(i) comparatii intre consumul actual de energie al
consumatorului final si consumul din anul anterior, preferabil
sub forma grafica;
(ii) datele de contact (adresele de site-uri de internet)
ale unor institutii cu atributii in domeniul energiei, de unde
consumatorii pot obtine informatii privind masurile disponibile
de imbunatatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale
utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective privind
echipamentele energetice;
(iii) adresa de site in care se gasesc, intr-o forma clara
si usor de inteles, consumurile de energie electrica ale clientilor
finali etalon, pe categorii de consum, in cazul in care astfel de
site-uri exista.
e) sa nu perceapa plati suplimentare pentru informatiile
solicitate de clientii finali legate de facturile de energie;
f) sa transmita, la cererea clientilor finali, informatiile
privind costul actual si cel estimat al energiei electrice, in timp
util si intr-un format usor de inteles, care sa le permita acestora
sa compare diferite oferte pentru conditii identice/similare.
Costurile de acces la informatiile privind contorizarea si facturarea Art. 12
(1) Clientii finali primesc in mod gratuit toate
facturile si toate informatiile privind facturarea consumului de
energie, precum si datele privind propriul consum.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), repartizarea costurilor in
vederea stabilirii obligatiilor de plata ce revin clientilor finali
pentru consumul individual de energie pentru incalzire si racire
se face de catre administratorii imobilelor de tip condominiu fara
a genera profit. In cazul in care aceste servicii sunt atribuite unei
terte persoane, precum un prestator de servicii sau furnizorul de
energie termica, costurile aferente citirii, exploatarii si
repartizarii consumurilor sunt suportate de catre clientii finali.
Programul de informare si de constientizare a clientilor finali Art. 13
(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica
coordoneaza elaborarea programelor de informare si de motivare
a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a
utiliza eficient energia.
(2) Programele prevazute la alin. (1) cuprind, in principal,
urmatoarele masuri:
a) o serie de instrumente si politici de promovare a
schimbarii comportamentale, care pot include:
(i) stimulente financiare;
(ii) acces la finantare, imprumuturi nerambursabile sau
subventii;
(iii) furnizarea de informatii;
(iv) proiecte exemplare;
(v) activitati la locul de munca;
b) cai si mijloace de implicare a consumatorilor si a
organizatiilor de consumatori in timpul posibilei instalari a
contoarelor inteligente prin comunicarea urmatoarelor elemente:
(i) schimbarile eficiente din punct de vedere energetic
si usor de realizat cu privire la utilizarea energiei;
(ii) informatii cu privire la masurile de eficienta
energetica.
Capitolul VI - Eficienta in alimentare cu energie
Promovarea eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire Art. 14
(1) Pana la 31 decembrie 2015, autoritatea
administratiei publice centrale, pe baza evaluarilor intocmite la
nivel local de autoritatile administratiei publice locale,
intocmeste si transmite Comisiei Europene o evaluare
cuprinzatoare a potentialului de punere in aplicare a cogenerarii
de inalta eficienta si a termoficarii si racirii centralizate eficiente
pe intreg teritoriul national, care sa contina informatiile
prevazute in anexa nr. 6.
(2) Autoritatile administratiei publice locale si centrale
adopta politici care promoveaza, la nivel local si regional,
dezvoltarea si utilizarea integrata a sistemelor eficiente de
incalzire si racire, in special a celor care folosesc cogenerarea de
inalta eficienta, atat pentru procese de incalzire, cat si pentru
procese de racire pentru utilizatorii finali, avand in vedere
potentialul de dezvoltare al unor piete locale si regionale ale
energiei termice.
(3) Pentru realizarea evaluarii prevazute la alin. (1),
autoritatile administratiei publice locale efectueaza, sub
coordonarea autoritatii administratiei publice centrale, o analiza
costuri-beneficii la nivelul intregului teritoriu national, pe baza
conditiilor climatice, a fezabilitatii economice si a nivelului de
dotare tehnica, in conformitate cu anexa nr. 7. Analiza
costuri-beneficii trebuie sa faciliteze identificarea solutiilor cele
mai eficiente din punct de vedere al costurilor si al resurselor, in
vederea satisfacerii cerintelor de incalzire si racire si poate face
parte dintr-o evaluare de mediu, in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu
modificarile ulterioare.
(4) In cazul in care evaluarea prevazuta la alin. (1) si
analiza prevazuta la alin. (3) identifica un potential pentru
aplicarea cogenerarii de inalta eficienta atat pentru procese de
incalzire, cat si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali,
ale carui beneficii depasesc costurile, autoritatile competente iau
masurile adecvate in vederea dezvoltarii unei infrastructuri de
termoficare si racire centralizata eficienta si/sau in vederea
favorizarii dezvoltarii cogenerarii de inalta eficienta pentru
procese de incalzire si pentru procese de racire pentru utilizatorii
finali si surse regenerabile de energie, in conformitate cu
alin. (1), (6) si (10).
(5) In cazul in care evaluarea prevazuta la alin. (1) si
analiza prevazuta la alin. (3) nu identifica un potential ale carui
beneficii sa depaseasca costurile, inclusiv costurile
administrative de realizare a analizei costuri-beneficii mentionate
la alin. (6), se scutesc instalatiile de la aplicarea cerintelor
prevazute la alin. (6).
(6) Operatorii economici realizeaza o analiza
costuri-beneficii in conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a
atunci cand:
a) se planifica o noua instalatie termoelectrica cu o putere
termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluarii
costurilor si beneficiilor legate de exploatarea instalatiei ca
instalatie de cogenerare de inalta eficienta;
b) se reabiliteaza substantial o instalatie termoelectrica
existenta cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in
vederea evaluarii costurilor si beneficiilor conversiei acesteia
intr-o instalatie de cogenerare de inalta eficienta;
c) se planifica sau se reabiliteaza substantial o instalatie
industriala cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt care
produce caldura reziduala la un nivel de temperatura utila, in
vederea evaluarii costului si beneficiilor de utilizare a caldurii
reziduale pentru a acoperi o cerere justificata din punct de vedere
economic, inclusiv prin cogenerare, si de conectare a respectivei
instalatii la o retea de termoficare si racire centralizata;
d) se planifica fie o noua retea de termoficare si racire
centralizata, fie o noua instalatie de producere a energiei cu o
putere termica totala mai mare de 20 MWt in cadrul unei retele
existente de termoficare sau racire centralizata, fie reabilitarea
substantiala a unei astfel de instalatii existente, in vederea
evaluarii costurilor si beneficiilor utilizarii caldurii reziduale din
instalatiile industriale din apropiere.
(7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de
carbon produs de o instalatie de ardere in vederea stocarii sale
geologice, astfel cum este prevazut in Directiva 2009/31/CE, nu
este considerata reabilitare in sensul alin. (6) lit. (b)-(d).
(8) Autoritatile competente pot solicita efectuarea analizei
costuri-beneficii mentionate la alin. (6) lit. (c) si (d) in colaborare
cu societatile responsabile de operarea retelelor de termoficare si
racire centralizata.
(9) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul:
a) centralelor nucleare;
b) instalatiilor care trebuie amplasate in apropierea unui sit
de stocare geologica autorizat in temeiul
Directivei 2009/31/CE.
(10) ANRE adopta criterii de autorizare, conform
prevederilor art. 8 din Legea nr. 123/2012, cu modificarile si
completarile ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea
autorizatiei, dupa 31 decembrie 2015, pentru:
a) a lua in considerare rezultatele evaluarii cuprinzatoare
prevazute la alin. (1);
b) a asigura indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (6),
(7) si (9);
c) a lua in considerare rezultatele analizei costuri-beneficii
prevazute la alin. (6).
(11) Pot fi scutite anumite instalatii individuale, pe baza
criteriilor prevazute la alin. (10), de la aplicarea cerintei de
implementare a optiunilor ale caror beneficii depasesc costurile,
daca exista motive imperative juridice, de proprietate sau
financiare pentru acest lucru. In aceste situatii, se inainteaza
Comisiei Europene o notificare motivata a deciziei sale, in
termen de 3 luni de la data luarii respectivei decizii.
Producerea, transportul si distributia energiei Art. 15
(1) ANRE elaboreaza reglementari prin care
operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de
energie electrica si gaze naturale sunt obligati sa puna la
dispozitia utilizatorilor de retea servicii de sistem, pe masura
dezvoltarii retelelor inteligente, care sa le permita acestora
cresterea eficientei energetice, in functie de costurile si
beneficiile acestora.
(2) Serviciile de sistem prevazute la alin. (1) sunt furnizate
de operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie
de energie electrica si gaze naturale astfel incat sa nu aiba un
impact negativ asupra sigurantei sistemului.
(3) Reglementarile privind retelele electrice de transport si
distributie a energiei electrice, precum si metodologiile de
stabilire a tarifelor de retea aprobate de ANRE indeplinesc
criteriile din anexa nr. 8, luandu-se in considerare orientarile si
codurile de retea elaborate in conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 714/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din
13 iulie 2009 privind conditiile de acces la retea pentru
schimburile transfrontaliere de energie electrica si de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1228/2003.
(4) Operatorii de transport si de sistem si operatorii de
distributie de energie electrica si gaze naturale transmit la
ANRE, pana la 30 iunie 2015:
a) un raport de evaluare a potentialului de crestere a
eficientei energetice a retelelor de energie electrica si gaze
naturale, in ceea ce priveste transportul, distributia, gestiunea
sarcinii si interoperabilitatea, precum si racordarea capacitatilor
de producere, inclusiv a microgeneratoarelor;
b) un program de masuri pentru imbunatatirea eficientei
energetice a retelelor, pe o perioada de cel putin 5 ani, corelat cu
programele de investitii anuale, care sa fie eficiente din punct de
vedere al costurilor, precum si calendarul de implementare a
acestora.
(5) ANRE poate stabili sisteme si structuri tarifare cu scop
social pentru transportul si distributia energiei electrice si a
gazelor naturale furnizate in retea, astfel incat orice efecte
perturbatoare pentru sistemul de transport si distributie sa fie
minime si proportionale in raport cu obiectivul social.
(6) ANRE analizeaza metodologiile de stabilire a tarifelor
de transport si distributie si, daca este cazul, ia masuri de
eliminare a acelor prevederi stimulative care ar putea impiedica
imbunatatirea eficientei globale, inclusiv a eficientei energetice
la nivelul producerii, transportului, distributiei si furnizarii de
energie electrica si gaze naturale sau a acelor stimulente care ar
putea impiedica participarea clientilor finali, direct sau prin
agregatori, la piata de echilibrare sau la piata serviciilor de
sistem.
(7) ANRE include in metodologiile de stabilire a tarifelor
de transport si distributie reguli prin care operatorii de transport
si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze
naturale sunt stimulati sa imbunatateasca eficienta energetica a
retelelor, atat din punct de vedere al planificarii dezvoltarii
acestora, cat si ca operare si ca tarifele permit furnizorilor de
energie electrica si gaze naturale sa imbunatateasca participarea
clientilor finali la eficienta sistemului, inclusiv prin raspunsul la
cerere, conform Legii nr. 123/2012, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(8) Fara a aduce atingere art. 16 alin. (2) din Directiva
2009/28/CE a Parlamentului European si a Consiliului din
23 aprilie 2009 privind promovarea utilizarii energiei din surse
regenerabile, de modificare si ulterior de abrogare a
Directivelor 2001/77/CE si 2003/30/CE si tinand seama de
art. 15 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European si a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru
piata interna a energiei electrice si de abrogare a Directivei
2003/54/CE si de necesitatea de a asigura continuitatea furnizarii
de energie termica, operatorul de transport si de sistem si
operatorii de distributie, atunci cand asigura dispecerizarea
producatorilor de energie electrica din reteaua proprie, au
urmatoarele obligatii, sub rezerva cerintelor stabilite de ANRE
referitoare la mentinerea fiabilitatii si sigurantei retelei:
a) garanteaza transportul si distributia energiei electrice
produse in cogenerare de inalta eficienta;
b) asigura acces prioritar sau garantat energiei electrice
produse in cogenerare de inalta eficienta, conform
reglementarilor in vigoare;
c) dispecerizeaza cu prioritate energia electrica produsa in
cogenerare de inalta eficienta, in conditii de siguranta in
functionare a sistemului electroenergetic national.
(9) ANRE aproba prin ordin reguli privind stabilirea
ordinii de merit a producatorilor de energie electrica care
beneficiaza de acces prioritar. La acordarea accesului prioritar
pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta
sau la dispecerizarea acesteia, ANRE poate stabili ierarhii intre
diferitele tehnologii de producere a energiei electrice din surse
regnerabile si cogenerare de inalta eficienta, precum si intre
producatorii care utilizeaza aceeasi tehnologie din aceste surse,
fara a fi impiedicat accesul prioritar al energiei produse din
diferite surse regenerabile.
(10) Operatorul de transport si de sistem si operatorii de
distributie respecta cerintele prevazute in anexa nr. 9.
(11) Producatorii care detin unitati de cogenerare de inalta
eficienta de mica putere sau unitati de microcogenerare au
dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la
reteaua de energie electrica.
(12) Operatorul de transport si de sistem si operatorii de
distributie sunt obligati sa elaboreze si sa aplice proceduri
simplificate in conformitate cu reglementarile ANRE de tip
„instaleaza si informeaza” prin care sa faciliteze racordarea la retea
de unitati de microcogenerare, conform legislatiei in vigoare.
(13) In cazul in care este fezabil din punct de vedere tehnic
si economic pentru unitatile de cogenerare de inalta eficienta si
sub rezerva asigurarii fiabilitatii si sigurantei retelei, ANRE
stabileste reguli care sa permita producatorilor de energie
electrica in cogenerare de inalta eficienta sa ofere servicii de
echilibrare si alte servicii operationale operatorului de transport
si de sistem si operatorilor de distributie. Operatorul de transport
si de sistem si operatorii de distributie achizitioneaza aceste
servicii in regim concurential, transparent, nediscriminatoriu si
usor de verificat.
(14) Lucrarile de racordare la retea a unitatilor de producere
in cogenerare de inalta eficienta se realizeaza de executanti selectati
de detinatorii acestora, conform legislatiei in vigoare.
(15) ANRE aproba reguli de participare a clientilor finali
la piata angro si cu amanuntul de energie electrica, similare cu
cele aferente furnizorilor de energie electrica.
(16) ANRE stabileste, in reglementarile tehnice si
comerciale, reguli prin care operatorul de transport si de sistem si
operatorii de distributie achizitioneaza in mod nediscriminatoriu
servicii de sistem si servicii de echilibrare de la clientii finali,
inclusiv prin agregatorii energetici, in functie de capacitatea
tehnica a clientilor respectivi, cu mentinerea sigurantei in
functionare a retelelor electrice.
(17) Pentru a promova participarea clientilor finali la
pietele de servicii de sistem, operatorul de transport si de sistem
si operatorii de distributie au obligatia de a stabili modalitatile
tehnice privind participarea acestora la respectivele piete, pe baza
capacitatilor de raspuns la cerere, pe care le supun avizarii
ANRE. La elaborarea regulilor tehnice mentionate, operatorul de
transport si de sistem si operatorii de distributie colaboreaza cu
clientii finali si cu agregatorii energetici.
Capitolul VII - Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare si certificare
Informare si formare profesionala Art. 16
(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica
monitorizeaza modul in care informatiile privind mecanismele de
eficienta energetica, financiare si juridice sunt transparente si
diseminate pe scara larga si in mod activ tuturor actorilor
relevanti de pe piata, cum ar fi consumatorii, constructorii,
arhitectii, inginerii, auditorii de mediu si instalatorii de elemente
de constructie.
(2) Departamentul pentru Eficienta Energetica si
autoritatile publice centrale asigura informarea institutiilor
financiar-bancare pentru stimularea finantarii programelor de
eficienta energetica.
(3) Operatorii pietei furnizeaza informatii adecvate,
specifice si de consiliere privind eficienta energetica
consumatorilor finali.
(4) Autoritatile competente, cu participarea partilor
interesate, inclusiv a autoritatilor locale si regionale, promoveaza
initiative de informare, de sensibilizare si de formare adecvate
pentru a informa cetatenii cu privire la avantajele si la aspectele
practice ale adoptarii masurilor de imbunatatire a eficientei
energetice.
Capitolul VIII - Servicii energetice
Servicii energetice Art. 17
(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica
promoveaza dezvoltarea pietei serviciilor energetice si
reglementeaza accesul la aceasta, in special pentru IMM-uri,
prin:
a) diseminarea de informatii clare si usor accesibile privind:
(i) contractele disponibile de servicii energetice si
clauzele care trebuie incluse in aceste contracte pentru a se
garanta economiile de energie si drepturile consumatorilor finali;
(ii) instrumentele financiare, stimulentele, granturile,
facilitarea imprumuturilor de la institutiile financiar-bancare,
dupa caz, menite sa sustina proiectele de eficienta energetica si
activitatea societatilor de servicii energetice de tip ESCO;
b) incurajarea utilizarii sistemului de etichetare de calitate,
inclusiv de catre asociatii profesionale;
c) punerea la dispozitia publicului prin publicarea pe
pagina proprie de internet si actualizarea permanenta a listei cu
furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificati
si/sau certificati, si a calificarilor si/sau a certificarilor acestora,
sau utilizarea unei interfete cu ajutorul careia furnizorii de
servicii energetice sa poata furniza informatii;
d) sprijinirea sectorului public in ceea ce priveste solicitarea
de oferte de servicii energetice in special pentru renovarea
substantiala a cladirilor, prin furnizarea de informatii privind cele
mai bune practici pentru contractele de performanta energetica,
inclusiv, daca este disponibila, o analiza costuri-beneficii care
utilizeaza o abordare pe baza ciclului de viata;
e) realizarea analizei calitative impreuna cu autoritatile
competente privind evolutiile actuale si viitoare ale pietei
serviciilor energetice, care este inclusa in cadrul planului national
de actiune pentru eficienta energetica.
(2) Departamentul pentru Eficienta Energetica si
autoritatile competente sprijina functionarea adecvata a pietei de
servicii energetice, dupa caz, prin:
a) identificarea si publicarea punctului/punctelor de contact de
unde consumatorii finali pot obtine informatiile mentionate la alin. (1);
b) eliminarea barierelor de reglementare, precum si a celor
de alta natura care impiedica incheierea de contracte de
performanta energetica si adoptarea altor modele de servicii de
eficienta energetica in vederea identificarii si/sau a punerii in
aplicare a masurilor destinate economisirii de energie;
c) tratarea cu eficienta a reclamatiilor si solutionarea
extrajudiciara a litigiilor care decurg dintr-un contract de servicii
energetic prin apelarea serviciilor unui mediator, in conditiile
Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de
mediator, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) acordarea posibilitatii ca intermediarii independenti de
pe piata sa joace un rol in stimularea dezvoltarii pietei in materie
de cerere si oferta.
(3) Este interzisa orice activitate a distribuitorilor si
furnizorilor de energie care ar putea impiedica cererea si
furnizarea de servicii energetice sau alte masuri de imbunatatire a
eficientei energetice sau care ar putea impiedica dezvoltarea
pietelor pentru astfel de servicii sau masuri, inclusiv blocarea
pietelor pentru concurenti sau abuzul de pozitie dominanta.
Capitolul IX - Sanctiuni
Sanctiuni Art. 18
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea de catre operatorii economici a
prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a);
b) nerespectarea de catre operatorii economici a
prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b);
c) nerespectarea de catre operatorii economici a
prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c);
d) nerespectarea de catre operatorii economici a
prevederilor art. 9 alin. (4);
e) nerespectarea de catre operatorii economici a
prevederilor art. 9 alin. (6);
f) nerespectarea de catre operatorii economici a
prevederilor art. 9 alin. (7).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza,
dupa cum urmeaza:
a) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a), cu amenda de
la 10.000 lei la 200.000 lei, calculata proportional cu marimea
consumului, astfel :
P = 0,9 x C + 10.000 lei, unde:
P = valoarea penalitatii in lei,
C = consumul anual de combustibil in tone echivalent petrol/an;
b) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b), cu amenda de
la 15.000 lei la 30.000 lei;
c) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. c), cu amenda de
la 10.000 lei la 20.000 lei;
d) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. d), cu amenda de
la 1.000 lei la 5.000 lei;
e) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. e), cu amenda de
la 2.000 lei la 5.000 lei;
f) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. f), cu amenda de
la 1.000 lei la 2.000 lei;
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se
fac de catre personalul imputernicit din cadrul ANRE.
(4) Prevederile prezentului articol se completeaza cu
dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Capitolul X - Dispozitii finale
Art. 19
(1) Planul National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice se
actualizeaza in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si la
fiecare 3 ani, fiind aprobat prin hotarare a Guvernului.
(2) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Departamentul pentru
Energie si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pot emite
instructiuni, pentru domeniile specifice, care se aproba prin ordine ale ministrilor si se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Prevederile prezentei legi se completeaza cu prevederile
Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, si ale
Hotararii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea
de energie termica utila.
(4) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi, ANRE
dispune masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 3.
(5) In primul Plan National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, se
notifica Comisiei Europene evaluarea masurilor luate sau care se vor lua, daca este
cazul, pentru eliminarea barierelor de reglementare sau de alta natura aparute in calea
eficientei energetice. Masurile de eliminare pot include: furnizarea de stimulente,
abrogarea sau modificarea dispozitiilor juridice sau de reglementare, simplificarea
procedurilor administrative, asigurarea educarii si/sau formarii profesionale sau
asistenta tehnica in materie de eficienta energetica.
Art. 20
(1) Anexele nr. 1 - 11 fac parte integranta din prezenta lege.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului
nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a
surselor regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 628 din 29 august 2008, cu modificarile ulterioare.
****
Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului
din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si
2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, publicata in Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.
Anexa nr. 1 - Cerintele de eficienta energetica pentru achizitionarea de produse, servicii si cladiri de catre administratia centrala
In masura in care acest lucru respecta raportul costuri-eficacitate, fezabilitatea
economica, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnica, precum si concurenta
suficienta, administratiile central care achizitioneaza produse, servicii sau cladiri:
a) in cazul in care un produs este reglementat de un act delegat adoptat in
temeiul Directivei 2010/30/UE sau de o directiva corespunzatoare de punere in
aplicare a Comisiei Europene, achizitioneaza numai produsele care respecta criteriul de
apartenenta la cea mai inalta clasa de eficienta energetica posibila din perspectiva
necesitatii de a asigura o concurenta suficienta;
b) in cazul in care un produs nereglementat in conformitate cu lit. a) este
reglementat de o masura de punere in aplicare in temeiul Directivei 2009/125/CE
adoptate dupa intrarea in vigoare a Directivei 2012/27/CE, achizitioneaza numai
produse care respecta valorile de referinta privind eficienta energetica specificate in
respectiva masura de punere in aplicare;
c) achizitioneaza numai produsele reprezentand echipamente de birou
reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind
incheierea Acordului intre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea
Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta
energetica a echipamentelor de birou care respecta cerintele privind eficienta
energetica si care sa fie la fel de stricte precum cele enumerate in anexa C la acordul
atasat la decizia in cauza;
d) achizitioneaza numai pneurile care indeplinesc criteriul de apartenenta la
clasa cea mai ridicata de eficienta a consumului de combustibil, in conformitate cu
definitia din Regulamentul (CE) nr.1222/2009 al Parlamentului European si al
Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor in ceea ce priveste
eficienta consumului de combustibil si alti parametrii esentiali. Aceasta cerinta nu
impiedica organismele publice sa achizitioneze pneuri cu cea mai ridicata clasa de
aderenta sau clasa de zgomot exterior de rulare justificata prin motive de siguranta si
de sanatate publica;
e) solicita in cadrul licitatiilor pentru contracte de servicii ca furnizorii de
servicii sa utilizeze, in cadrul furnizarii serviciilor in cauza, doar produse care
indeplinesc cerintele mentionate la lit. a)-d) in momentul furnizarii serviciilor
respective. Aceasta cerinta se aplica doar produselor noi achizitionate de furnizorii de
servicii partial sau integral in scopul furnizarii serviciului in cauza;
f) sa achizitioneze sau sa incheie noi acorduri de inchiriere doar a cladirilor care
indeplinesc cel putin cerintele minime privind performanta energetica, mentionate la
art. 6 alin. (1), cu exceptia cazului in care scopul achizitionarii este:
(i) renovarea aprofundata sau demolarea;
(ii) in cazul organismelor publice, sa revanda cladirea fara a o utiliza in
scopurile proprii ale organismului public; sau
(iii) conservarea acesteia ca o cladire protejata oficial ca facand parte
dintr-un complex desemnat ca atare sau datorita valorilor arhitecturale sau istorice.
Gradul de respectare a acestor cerinte se verifica pe baza certificatelor de
performanta energetica mentionate la art. 11 din Directiva 2010/31/UE.
Anexa nr. 2 - Continutul energetic al combustibililor selectati pentru utilizare finala
Tabel de conversie
Produs energetic kJ kgep kWh
(PCI) (PCI) (PCI)
1 kg cocs 28500 0,676 7,917
1 kg antracit 17200-30700 0,411-0,733 4,778-8,528
1 kg brichete lignit 20000 0,478 5,556
1 kg lignit superior 10500-21000 0,251-0,502 2,917-5,833
1 kg lignit 5600-10500 0,134-0,251 1,556-2,917
1 kg sisturi bituminoase 8000-9000 0,191-0,215 2,222-2,500
1 kg turba 7800-13800 0,186-0,330 2,167-3,833
1 kg brichete turba 16000-16800 0,382-0,401 4,444-4,667
1 kg titei greu 40000 0,955 11,111
1 kg pacura 42300 1,010 11,750
1 kg benzina 44000 1,051 12,222
1 kg parafina 40000 0,955 11,111
1 kg gaz petrolier 46000 1,099 12,778
lichefiat
1 kg gaz natural (1) 47200 1,126 13,10
1 kg gaz natural lichefiat 45190 1,079 12,553
1 kg lemn
(umiditate25%) (2) 13800 0,330 3,833
1 kg pelete/brichete din 16800 0,401 4,667
lemn
1 kg deseuri 7400-10700 0,177-0,256 2,056-2,972
1 MJ caldura derivata 1000 0,024 0,278
1 kWh energie electrica 3600 0,086 1(3)
Sursa: Eurostat
(1) 93% metan
(2) Se pot aplica alte valori in functie de tipul de lemn utilizat cel mai mult.
(3) Aplicabil in cazul in care economiile de energie sunt calculate ca energie primara prin intermediul unei
abordari ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrica in kWh, se poate aplica un
coeficient implicit de 2,5 sau se poate aplica un alt coeficient, cu conditia de a putea justifica valoarea acestuia.
Anexa nr. 3 - Metode si principii comune de calcul al impactului schemelor de obligatii in materie de eficienta energetica si al altor masuri de politica in temeiul art. 9 si art. 14
1. Metodele de calcul ale conomiilor de energie in sensul art. 9 si art. 14
Partile obligate, participante sau mandatate sau autoritatile publice de punere in
aplicare pot utiliza una sau mai multe dintre urmatoarele metode de calcul ale
economiilor de energie:
a) economii preconizate, prin referire la rezultatele imbunatatirilor energetice
anterioare monitorizate independent in instalatii similare. Abordarea generic este
denumita „ex ante”;
b) economii contorizate, in care economiile din instalarea masurii sau a
pachetului de masuri sunt stabilite prin inregistrarea reducerii propriu-zise a energiei
utilizate, tinand seama de factori precum aditionalitatea, ocuparea, nivelurile de
productie si conditiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generica este
denumita „ex post”;
c) economii de energie gradate, prin care sunt utilizate estimarile tehnice.
Aceasta abordare poate fi utilizata doar in cazul in care determinarea unor date strict
masurate pentru o instalatie specifica este dificila sau mult prea costisitoare, de
exemplu inlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominala in
kWh diferita de cea pentru care au fost masurate informatii independente privind
economiile de energie, sau in cazul in care acestea se desfasoara pe baza
metodologiilor si standardelor de referinta stabilite la nivel national de experti
calificati sau acreditati care sunt independenti fata de partile obligate, participante sau
mandatate implicate;
d) economii de energie monitorizate, in care este stabilit raspunsul
consumatorilor la recomandari, campanii de informare, etichetare sau sisteme de
certificare sau contoare inteligente. Aceasta abordare poate fi utilizata doar pentru
economiile de energie rezultate din schimbarile privind comportamentul
consumatorilor. Aceasta nu poate fi utilizata pentru economii rezultate din
introducerea unor masuri concrete.
2. In stabilirea economiilor de energie pentru o masura de eficienta energetica se
aplica urmatoarele principii:
a) poate fi acordat credit doar pentru economiile care depasesc urmatoarele
niveluri:
(i) standardele de performanta ale Uniunii privind emisiile pentru
noile autoturisme si noile vehicule utilitare usoare in urma punerii in aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din
23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanta privind emisiile pentru
autoturismele noi, ca parte a abordarii integrate a Comunitatii de a reduce emisiile de
CO2 produse de vehiculele utilitare usoare si, respectiv, a Regulamentului (UE)
nr. 510/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire
a unor standarde de performanta pentru vehiculele utilitare usoare noi, ca parte a
abordarii integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele
usoare;
(ii) cerintele Uniunii privind eliminarea de pe piata a anumitor
produse cu impact energetic in urma punerii in aplicare a masurilor de punere in
aplicare in temeiul Directivei 2009/125/CE; si
b) pentru a tine seama de variatiile climatice dintre regiuni, se pot ajusta
economiile la o valoare standard sau se stabilesc diferite economii de energie in functie
de variatiile de temperatura dintre regiuni;
c) trebuie sa se poata demonstra ca activitatile partii obligate, participante sau
mandatate sunt pertinente pentru realizarea economiilor de energie preconizate;
d) economiile de energie dintr-o actiune individuala pot fi revendicate doar de o
parte;
e) calcularea economiilor de energie tine seama de durata de viata a economiilor.
Acest lucru poate fi obtinut prin calcularea economiilor pe care fiecare actiune
individuala o va realiza intre data punerii sale in aplicare si 31 decembrie 2020.
Alternativ, se poate adopta o alta metoda decat cea preconizata pentru a obtine cel
putin aceeasi cantitate totala de economii. Atunci cand se utilizeaza alte metode,
trebuie ca valoarea totala a economiilor de energie calculate pe baza acestor alte
metode sa nu depaseste valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calcul in
momentul calcularii economiilor pe care fiecare actiune individuala le va realiza intre
data punerii sale in aplicare si 31decembrie 2020. In primul plan national de actiune
pentru eficienta energetica in conformitate cu anexa nr. 11, se descriu in detaliu care
sunt celelalte metode pe care le-au folosit si ce dispozitii au fost aplicate pentru a
asigura indeplinirea prezentei cerinte obligatorii de calculare; si
f) sunt permise actiunile partilor obligate, participante sau mandatate, fie
individual, fie impreuna, care vizeaza o transformare de durata a produselor,
echipamentelor sau a pietelor catre un nivel superior de eficienta energetica; si
g) in vederea promovarii adoptarii masurilor in materie de eficienta energetica,
trebuie respectate standardele de calitate pentru produse, servicii si aplicarea masurilor.
In cazul in care nu exista astfel de standarde, autoritatile publice de punere in aplicare
actioneaza impreuna cu partile obligate, participante sau mandatate pentru a le
introduce.
3. In stabilirea economiilor de energie din masuri de politica, se aplica
urmatoarele principii:
a) se acorda credit doar pentru economiile de energie din masuri de impozitare
care depasesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor dupa cum
prevede Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind
restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a
electricitatii sau Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind
sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata;
b) datele oficiale recente si reprezentative privind elasticitatea preturilor sunt
utilizate pentru calcularea impactului; si
c) economiile de energie din instrumentele insotitoare de politica in materie de
impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata catre un fond, sunt contabilizate
separat.
4. Notificarea metodologiei
Cu exceptia cazului impozitelor, notificarea include detalii privind:
a) partile obligate, participante sau mandatate sau autoritatile publice de punere
in aplicare;
b) sectoarele-tinta;
c) nivelul obiectivului de economisire a energiei sau al economiilor preconizate
a fi realizate in intreaga perioada si in perioadele intermediare;
d) durata perioadei de obligatie si a perioadelor intermediare;
e) categoriile de masuri eligibile;
f) metodologia de calcul, inclusiv modalitatile de stabilire a aditionalitatii si a
pertinentei si metodologiile si standardele de referinta care sunt folosite pentru
estimarile tehnice;
g) durata de viata a masurilor;
h) abordarea aleasa pentru abordarea variatiilor climatice;
i) standardele de calitate;
j) protocoalele de monitorizare si de verificare si modul in care este asigurata
independenta acestora fata de partile obligate, participante sau mandatate;
k) protocoalele de audit; si
l) modul in care este luata in considerare necesitatea indeplinirii cerintei
prevazute la art. 8 alin. (1)
In cazul impozitelor notificarea include detalii privind:
a) sectoarele-tinta si segmentul de contribuabili;
b) autoritatea publica de punere in aplicare;
c) economiile preconizate a fi realizate;
d) durata masurii de impozitare si perioadele intermediare; si
e) metodologia de calcul, inclusiv elasticitatea pretului utilizat.
Anexa nr. 4 - Criterii minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfasurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei
Auditurile energetice mentionate la art. 9 se bazeaza pe urmatoarele orientari:
a) se bazeaza pe date operationale actualizate, masurate si trasabile privind
consumul de energie si (pentru energia electrica) profilurile de sarcina;
b) contin o revizuire detaliata a profilului de consum de energie al cladirilor sau
grupurilor de cladiri, al operatiunilor sau instalatiilor industriale, inclusiv
transporturile;
c) se bazeaza, ori de cate ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viata
(LCCA) si nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua in considerare
economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investitiilor pe termen lung si ratele
de actualizare;
d) sunt proportionale si suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei
imagini fiabile a performantei energetice globale si identificarea fiabila a celor mai
semnificative oportunitati de imbunatatire.
Auditurile energetice permit calcule detaliate si validate pentru masurile
propuse, astfel incat sa furnizeze informatii clare cu privire la economiile potentiale.
Datele utilizate in auditurile energetice sunt stocabile in scopul analizei istorice
si al urmaririi performantei.
Anexa nr. 5 - Cerinte minime pentru facturare si informatiile privind facturarea pe baza consumului real
1. Cerinte minime pentru facturare
1.1. Facturarea pe baza consumului real
Pentru a permite consumatorilor finali sa-si regleze propriul consum de energie,
facturarea ar trebui sa fie efectuata pe baza consumului real, cel putin o data pe an, iar
informatiile privind facturarea ar trebui puse la dispozitie cel putin trimestrial, la cerere
sau in cazul in care consumatorii au optat pentru factura electronica, sau de doua ori pe
an in celelalte cazuri. Gazul folosit doar pentru gatit poate fi scutit de la aplicarea
prezentei cerinte.
1.2. Informatii minime incluse in factura
Urmatoarele informatii, dupa caz, sunt puse la dispozitia consumatorilor finali,
intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul facturilor, contractelor,
tranzactiilor si chitantelor emise in statiile de distributie:
a) preturile reale actuale si consumul real de energie;
b) comparatii intre consumul actual de energie al consumatorului final si
consumul corespunzator aceleiasi perioade a anului anterior, preferabil sub forma
grafica;
c) informatii de contact pentru organizatiile consumatorilor finali, agentiile
pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se
pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a eficientei
energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective
privind echipamentele energetice.
In plus, ori de cate ori este posibil si util, trebuie puse la dispozitia
consumatorilor finali comparatii cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau
etalonat, din aceeasi categorie de consum, intr-o forma clara si usor de inteles, prin
intermediul sau semnalate in cadrul facturilor, contractelor, tranzactiilor si chitantelor
emise in statiile de distributie.
1.3. Consiliere cu privire la eficienta energetica in cadrul facturilor si alte forme
de retransmitere a informatiilor catre consumatorii finali
In momentul trimiterii contractelor si a modificarilor aduse acestora, precum si
in facturile trimise consumatorilor sau prin intermediul site-urilor internet care se
adreseaza consumatorilor individuali, distribuitorii de energie, operatorii de sisteme
de distributie si furnizorii de energie informeaza clientii, intr-o maniera cat mai clara si
usor de inteles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de
consiliere a consumatorilor, agentiile energetice sau alte institutii similare, inclusiv
adresele de internet ale acestora, unde consumatorii pot obtine consiliere cu privire la
masurile disponibile in materie de eficienta energetica, profilurile de referinta privind
consumul individual de energie si alte specificatii tehnice ale aparatelor energetice
care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.
Anexa nr. 6 - Potentialul eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire
1. Evaluarea cuprinzatoare a potentialelor nationale de incalzire si racire
mentionate la art. 14 alin. (1) include:
a) o descriere a cererii de incalzire si racire;
b) o prognoza privind modul in care aceasta cerere se va modifica in urmatorii
10 ani, luandu-se in considerare in special evolutia cererii de incalzire si racire a
cladirilor si diferitele sectoare industriale;
c) o harta a teritoriului national, in care sunt identificate, protejand totodata
informatiile comerciale sensibile:
(i) punctele cu cerere de incalzire si racire, inclusiv:
- municipalitatile si conurbatiile cu un raport al suprafetelor de cel putin
0,3; si
- zonele industriale cu un consum anual total pentru incalzire si racire de
peste 20 GWh;
(ii) infrastructura existenta si planificata de termoficare si racire
centralizata;
(iii) punctele potentiale cu surse de incalzire si racire, inclusiv:
- instalatiile de producere a energiei electrice cu o productie energetica
anuala totala de peste 20 GWh;
- instalatiile de incinerare a deseurilor; si
- instalatiile de cogenerare existente si planificate, care utilizeaza
tehnologiile de cogenerare prevazute in hotarare a Guvernului si instalatiile de
termoficare;
d) identificarea cererii de incalzire si racire care poate fi satisfacuta prin
cogenerare de inalta eficienta, inclusiv prin microcogenerare rezidentiala, si prin
intermediul retelei de termoficare si racire centralizata;
e) identificarea potentialului de cogenerare suplimentara de inalta eficienta,
inclusiv in urma reabilitarii instalatiilor industriale si de producere existente si a
construirii de noi astfel de instalatii sau a altor facilitati care produc caldura reziduala;
f) identificarea potentialului de eficienta energetica al infrastructurii de
termoficare si racire centralizata;
g) strategii, politici si masuri care ar putea sa fie adoptate pana in 2020 si 2030 cu
scopul de a se realiza potentialul mentionat la lit. (e) si de a se indeplini cererea de la
lit. (d), inclusiv, dupa caz, propuneri pentru:
(i) cresterea ponderii cogenerarii in ceea ce priveste sistemele de incalzire si
racire si productia de energie electrica;
(ii) dezvoltarea infrastructurii de termoficare si racire centralizata eficienta
pentru a se permite dezvoltarea cogenerarii de inalta eficienta si utilizarea serviciilor de
incalzire si racire rezultate din caldura reziduala si sursele regenerabile de energie;
(iii) incurajarea noilor instalatii termoelectrice si a instalatiilor industriale
care produc caldura reziduala sa fie amplasate in situri unde se recupereaza cantitatea
maxima de caldura reziduala disponibila pentru a se indeplini cererea existenta sau
preconizata de incalzire si racire;
(iv) incurajarea noilor zone rezidentiale sau a noilor instalatii industriale
care consuma caldura in cadrul proceselor de productie sa fie amplasate acolo unde
este disponibila caldura reziduala, astfel cum prevede evaluarea cuprinzatoare, sa poata
contribui la realizarea cererii de incalzire si racire. Aceasta ar putea include propuneri
care sprijina concentrarea unui numar de instalatii individuale in acelasi amplasament
in vederea asigurarii unei corespondente optime intre cererea si oferta de servicii de
incalzire si racire;
(v) incurajarea instalatiilor termoelectrice, instalatiilor industriale care
produc caldura reziduala, instalatiilor de incinerare a deseurilor si a altor instalatii de
transformare a deseurilor in energie sa fie conectate la reteaua locala de termoficare
sau racire centralizata;
(vi) incurajarea zonelor rezidentiale si instalatiilor industriale care
consuma caldura in procesele de productie sa fie conectate la reteaua locala de
termoficare sau racire centralizata;
h) ponderea cogenerarii de inalta eficienta si a potentialului stabilit, precum si a
progresului inregistrat in temeiul Directivei 2004/8/CE;
i) o estimare a energiei primare care urmeaza sa fie economisita;
j) o estimare a masurilor de sustinere publica pentru serviciile de incalzire si
racire, daca acestea exista, cu mentionarea bugetului anual si identificarea
potentialului element de sprijin. Aceasta nu aduce atingere unei notificari separate a
sistemelor de sprijin public pentru evaluarea ajutoarelor de stat.
2. In mod corespunzator, evaluarea cuprinzatoare poate fi alcatuita dintr-un
ansamblu de planuri si strategii regionale sau locale.
Anexa nr. 7 - Analiza costuri - beneficii
Partea 1 - Principiile generale ale analizei costuri-beneficii
Obiectivul pregatirii analizelor costuri-beneficii – in raport cu masurile de
promovare a eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire
prevazute la art. 14 alin. (3) – este de a oferi un temei decizional pentru prioritizarea
calificata a resurselor limitate la nivelul societatii.
Analiza costuri-beneficii poate acoperi o evaluare a unui proiect sau evaluarea
unui grup de proiecte pentru o evaluare locala, regionala sau nationala mai larga in
scopul stabilirii optiunii de incalzire sau racire celei mai eficiente din punct de vedere
al costurilor si benefice pentru o zona geografica data, in scopul planificarii energiei
termice.
Analizele costuri-beneficii in temeiul art. 14 alin. (3) includ o analiza economica
acoperind factori socioeconomici si de mediu.
Analizele costuri-beneficii includ urmatoarele etape si considerente:
a) Instituirea unei limite de sistem si a unei limite geografice
Sfera analizelor costuri-beneficii respective determina sistemul energetic
relevant. Limita geografica acopera o zona geografica corespunzatoare bine definita,
de exemplu, o regiune data sau o zona metropolitana, pentru a evita selectarea unor
solutii care sa nu fie optime, pe baza examinarii fiecarui proiect in parte.
b) Abordarea integrata pentru optiunile de cerere si oferta
Analiza costuri-beneficii tine seama de toate resursele de aprovizionare
relevante din sistem si de limita geografica, folosind datele disponibile, inclusiv
caldura reziduala din producerea energiei electrice si instalatii industriale si energia din
surse regenerabile, si de caracteristicile si tendintele cererii de incalzire si racire.
c) Constituirea unui scenariu de referinta
Scopul scenariului de referinta este de a servi drept punct de referinta fata de
care sunt evaluate scenariile alternative.
d) Identificarea scenariilor alternative
Toate alternativele relevante pentru scenariul de referinta sunt luate in
considerare. Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare, de
reglementare nationala sau din cauza constrangerilor de timp pot fi excluse intr-o etapa
timpurie a analizei costuri-beneficii in cazul in care acest lucru se justifica pe baza
unor considerente documentate cu grija, explicit si temeinic.
Numai optiunile de cogenerare de inalta eficienta, de termoficare si racire
centralizata eficienta sau de furnizare de incalzire si de racire individuala eficienta ar
trebui luate in considerare in analiza costuri-beneficii ca scenarii alternative fata de
scenariul de referinta.
e) Metoda de calcul al surplusului de costuri-beneficii
(i) Costurile si beneficiile totale pe termen lung ale optiunilor privind
furnizarea de incalzire sau racire sunt evaluate si comparate.
(ii) Criteriul de evaluare este criteriul valorii nete actualizate (VNA).
(iii) Orizontul de timp este ales in asa fel incat sa fie incluse toate
costurile si beneficiile relevante ale scenariilor. De exemplu, un orizont de timp
adecvat ar putea fi de 25 de ani pentru o centrala electrica pe baza de gaz, de 30 de ani
pentru un sistem de termoficare sau de 20 de ani pentru echipamentele de incalzire de
tipul cazanelor.
f) Calculul si prognoza preturilor si alte ipoteze pentru analiza economica
(i) Se formuleaza ipoteze, in scopul analizelor costuri-beneficii, cu
privire la preturile factorilor majori de intrare si de iesire si rata de actualizare.
(ii) Rata de actualizare utilizata in analiza economica pentru calculul
valorii nete actualizate se alege in conformitate cu orientarile europene sau
nationale (1).
(iii) Se folosesc prognozele nationale, europene sau internationale
pentru evolutia preturilor la energie daca acestea corespund contextului national si/sau
regional/local propriu.
(iv) Preturile utilizate in analiza economica reflecta costurile si
beneficiile socio-economice reale si ar trebui sa includa costurile externe, cum ar fi
efectele de mediu si cele asupra sanatatii, in masura posibilului, de exemplu atunci
cand exista un pret de piata sau cand este deja inclus in reglementarile europene sau
nationale.
g) Analiza economica: inventarul efectelor
Analizele economice iau in considerare toate efectele economice relevante.
In scenariile analizate, se pot evalua si lua in considerare, in procesul decizional,
economiile de energie si de costuri generate de flexibilitatea sporita a furnizarii
energiei si de o functionare mai aproape de optim a retelelor electrice, inclusiv
costurile evitate si economiile evitate prin reducerea investitiei in infrastructura.
Costurile si beneficiile luate in considerare includ cel putin urmatoarele:
(i) Beneficiile
- Valoarea productiei livrate consumatorului (energie termica si
electrica)
- Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu si de sanatate, in
masura posibilului
(ii) Costuri
- Costurile de capital ale centralelor si echipamentelor
- Costurile de capital ale retelelor asociate de energie
- Costurile de operare variabile si fixe
- Costurile de energie
- Costurile de mediu si de sanatate, in masura posibilului
h) Analiza sensibilitatii
(1) Rata nationala de actualizare aleasa in scopul analizei economice ar trebui sa tina seama de
datele furnizate de Banca Centrala Europeana.
Analiza sensibilitatii este inclusa pentru a evalua costurile si beneficiile unui
proiect sau grup de proiecte pe baza unor preturi diferite la energie, rate de actualizare
si a altor factori variabili cu impact semnificativ asupra rezultatului calculelor.
Autoritatile publice locale, sub coordonarea administratiei publice centrale,
trebuie sa realizeze analiza economica si financiara. Acestea furnizeaza metodologiile
detaliate si ipotezele in conformitate cu prezenta anexa si stabilesc si fac publice
procedurile pentru analiza economica.
Partea 2 - Principii in sensul art. 14 alin. (6) si (10)
Analizele costuri-beneficii ofera informatii in scopul realizarii masurilor
mentionate la art.14 alin. (6) si (10):
In cazul in care se planifica o instalatie care produce exclusiv energie electrica
sau o instalatie fara recuperator de caldura, se realizeaza o comparatie intre instalatiile
planificate sau reabilitarea planificata si o instalatie echivalenta care produce aceeasi
cantitate de energie electrica sau de caldura de proces, dar care recupereaza caldura
reziduala si care furnizeaza caldura prin cogenerare de inalta eficienta si/sau retele de
termoficare si racire centralizata.
In cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia in considerare instalatia
planificata, precum si eventualele puncte cu cerere de energie termica existente sau
potentiale corespunzatoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, tinand seama de
posibilitatile rationale (de exemplu fezabilitatea tehnica si distanta).
Limita de sistem se stabileste astfel incat sa includa instalatia planificata si
sarcinile termice, cum ar fi cladirea/cladirile si procesul industrial. In cadrul acestei
limite de sistem, costul total de furnizare a caldurii si energiei se determina pentru
ambele cazuri si apoi se compara.
Sarcinile termice includ sarcinile termice existente, precum o instalatie
industriala sau un sistem de termoficare si, de asemenea, in zonele urbane, sarcina
termica si costurile care ar exista daca unui grup de cladiri sau unei parti a unui oras i
s-ar furniza si/sau ar fi conectata la o noua retea de termoficare.
Analiza costuri-beneficii se bazeaza pe o descriere a instalatiei planificate si a
instalatiei/instalatiilor de comparatie, cu referire la capacitatea electrica si termica,
dupa caz, tipul de combustibil, utilizarea planificata si numarul de ore de operare
anuale planificate, amplasarea si cererea de energie electrica si termica.
In scopul comparatiei, sunt luate in considerare cererea de energie termica si
tipurile de incalzire si racire utilizate de punctele cu cerere de energie termica din
vecinatate. Comparatia acopera costurile aferente infrastructurii pentru instalatia
planificata si pentru cea cu care se face comparatia.
Analizele costuri-beneficii in scopul art. 14 alin. (6) includ o analiza economica,
care vizeaza o analiza financiara, care reflecta tranzactiile reale de fluxuri de lichiditati
din investitia in instalatii individuale si din functionarea acestora.
Proiectele cu rezultate pozitive in ceea ce priveste costurile si beneficiile sunt
acelea in care suma beneficiilor actualizate in cadrul analizei economice si financiare
depaseste suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).
Se stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele si orizontul de
timp pentru analiza economica.
Pot fi solicitate intreprinderilor responsabile de functionarea instalatiilor de
producere a energiei electrice si termice, intreprinderilor industriale, operatorilor
retelelor de termoficare si racire centralizata sau altor parti influentate de limita de
sistem definita si de limita geografica, sa contribuie cu date pentru utilizarea in
evaluarea costurilor si beneficiilor unei instalatii individuale.
Anexa nr. 8 - Criterii de eficienta energetica pentru reglementarea retelelor energetice si pentru tarifele de retea electrica
1. Tarifele de retea trebuie sa reflecte costurile economiilor de costuri in
retele rezultate in urma masurilor de gestionare a cererii si a raspunsului la cerere,
precum si a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate in urma scaderii
preturilor de livrare sau a investitiilor in retea si a unei exploatari mai eficiente a
retelei.
2. Reglementarile privind retelele si tarifele nu impiedica operatorii de retea sau
furnizorii de energie sa puna la dispozitie servicii de sistem pentru masurile de
gestionare a raspunsului la cerere, gestionarea cererii si producerea distribuita privind
pietele organizate de energie electrica, in special:
a) trecerea sarcinii din perioadele de varf in cele mai putin aglomerate de catre
consumatorii finali, luandu-se in considerare disponibilitatea energiei din surse
regenerabile de energie, energia din cogenerare si producerea distribuita;
b) economiile de energie din raspunsul la cerere al consumatorilor distribuiti de
catre agregatorii energetici;
c) reducerea cererii din masurile de eficienta energetica adoptate de catre
furnizorii de servicii energetice, inclusiv companiile de furnizare a serviciilor
energetice;
d) conectarea si repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scazute;
e) conectarea surselor de producere dintr-o locatie mai apropiata la consum; si
f) stocarea energiei.
In sensul prezentei dispozitii, termenul „piete organizate de energie electrica”
include pietele nereglementate si schimburile de energie electrica pentru
comercializarea energiei, capacitatii, compensatiilor si serviciilor de sprijin in toate
intervalele de timp, inclusiv pietele la termen, pietele pentru ziua urmatoare si pietele
din aceeasi zi.
3. Tarifele de retea sau de vanzare cu amanuntul pot sustine preturi dinamice
pentru masurile de gestionare a raspunsului la cerere adoptate de catre consumatorii
finali, precum:
a) tarifele corespunzatoare duratei de utilizare;
b) preturile din momentele esentiale;
c) preturile in timp real; si
d) reducerile de pret pentru perioadele de varf.
Anexa nr. 9 - Cerinte de eficienta energetica pentru operatorii sistemelor de transport si operatorii sistemelor de distributie
Operatorii sistemelor de transport si operatorii sistemelor de distributie trebuie:
a) sa stabileasca si sa faca publice normele standard referitoare la suportarea si
partajarea costurilor adaptarilor tehnice, cum ar fi conectarile la retea si consolidarile
retelei, exploatarea mai eficienta a retelei si normele privind punerea in aplicare
nediscriminatorie a codurilor de retea, care sunt necesare pentru integrarea noilor
producatori de energie rezultata din cogenerarea de inalta eficienta in cadrul retelei
interconectate;
b) sa puna la dispozitia noilor producatori de energie electrica rezultata din
cogenerarea de inalta eficienta care doresc sa se conecteze la sistem informatiile
cuprinzatoare si necesare solicitate de catre acestia, inclusiv:
(i) o estimare cuprinzatoare si detaliata a costurilor asociate cu
conectarea;
(ii) un calendar rezonabil si precis pentru primirea si prelucrarea cererii in
ceea ce priveste conectarea la retea;
(iii) un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de conectare
la retea. Procesul global pentru conectarea la retea nu ar trebui sa dureze mai mult de
24 de luni, tinand seama de ceea ce este realizabil in mod rezonabil si
nediscriminatoriu;
c) sa furnizeze proceduri standard si simplificate in ceea ce priveste conectarea
producatorilor distribuiti de energie electrica produsa prin cogenerare de inalta
eficienta cu scopul de a facilita conectarea acestora la retea.
Normele standard prevazute la lit. a) se bazeaza pe criterii obiective,
transparente si nediscriminatorii, tinandu-se in special seama de costurile si beneficiile
asociate cu conectarea producatorilor respectivi la retea. Aceste norme pot prevedea
diferite tipuri de conectare la retea.
Anexa nr. 10 - Lista minima de elemente care trebuie incluse in contractele sau in caietele de sarcini asociate privind performanta energetica incheiate cu sectorul public
- Lista clara si transparenta a masurilor privind eficienta energetica care urmeaza
sa fie puse in aplicare sau a rezultatelor in materie de eficienta care urmeaza sa fie
obtinute.
- Economiile garantate care urmeaza sa fie realizate prin punerea in aplicare a
masurilor contractului.
- Durata si etapele de referinta ale contractului, termenii si perioada de preaviz.
- Lista clara si transparenta a obligatiilor fiecarei parti contractante.
- Data (datele) de referinta care stabileste (stabilesc) economiile realizate.
- Lista clara si transparenta a etapelor care urmeaza sa fie efectuate pentru a se
pune in aplicare masura sau pachetul de masuri si, acolo unde este relevant, costurile
asociate.
- Obligatia de indeplinire in totalitate a masurilor prevazute in contract si de
documentare a tuturor schimbarilor efectuate pe parcursul proiectului.
- Reglementarile care specifica includerea cerintelor echivalente in orice
subcontractare catre terte parti.
- Afisarea clara si transparenta a implicatiilor financiare ale proiectului si
distribuirea contributiei fiecarei parti la economiile monetare realizate (si anume,
remunerarea furnizorilor de servicii).
- Dispozitii clare si transparente privind masurarea si verificarea economiilor
garantate obtinute, verificarile si garantiile privind calitatea.
- Dispozitii care clarifica procedura de abordare a conditiilor de modificare a
cadrului care afecteaza continutul si rezultatele contractului (si anume, modificarea
preturilor la energie, intensitatea utilizarii unei instalatii).
- Informatii detaliate privind obligatiile fiecarei parti contractante si despre
sanctiunile in caz de incalcare.
Anexa nr. 11 - Cadrul general pentru raportare
Partea 1 - Cadrul general pentru rapoartele anuale
Rapoartele anuale constituie baza pentru monitorizarea progresului spre
obiectivele nationale pentru anul 2020 si includ urmatoarele informatii minime:
a) o estimare a urmatorilor indicatori pentru anul care precede ultimul an
incheiat (anul (1)X – 2):
----------
(1)X = anul curent.
(i) consumul de energie primara;
(ii) consumul energetic final total;
(iii) consumul energetic final in sectorul
- industriei;
- transporturilor (impartite intre transportul de persoane si de marfuri,
daca sunt disponibile)
- gospodariilor;
- serviciilor;
(iv) valoarea adaugata bruta in sectorul
- industriei;
- serviciilor;
(v) venitul total disponibil al gospodariilor;
(vi) produsul intern brut (PIB);
(vii) producerea energiei electrice pe baza producerii de energie termica;
(viii) producerea energiei electrice pe baza producerii combinate de
energie electrica si energie termica;
(ix) producerea caldurii pe baza producerii de energie termica;
(x) producerea caldurii pe baza centralelor de producere combinata a
energiei electrice si a energiei termice, inclusiv caldura reziduala industriala;
(xi) consumul de combustibil pentru producerea energiei termice;
(xii) calatori-kilometri (pkm), daca este disponibila;
(xiii) tone-kilometri (tkm), daca este disponibila;
(xiv) transport-kilometri combinat (pkm + tkm), in cazul in care (x) si (xi)
nu sunt disponibile;
(xv) populatie.
In sectoarele in care consumul energetic ramane stabil sau indica o anumita
crestere, se analizeaza cauzele si se ataseaza evaluarea la estimari.
Cel de al doilea raport si urmatoarele includ si punctele b)-e):
b) actualizari ale principalelor masuri legislative si fara caracter legislativ puse
in aplicare in anul precedent care contribuie la indeplinirea obiectivelor nationale generale in materie de eficienta energetica pentru 2020;
c) suprafata totala a cladirilor cu o suprafata totala utila de peste 500 m2 si de la
9 iulie 2015 de peste 250 m2
detinute si ocupate de catre administratia centrala, care, la
data de 1 ianuarie a anului in care trebuie prezentat raportul, nu au respectat cerintele
privind performanta energetica mentionate la art. 6 alin. (3);
d) suprafata totala a cladirilor incalzite si/sau racite detinute si ocupate de
administratia centrala a unui stat membru, care a fost renovata in anul anterior
mentionat la art. 6 alin. (1), sau cantitatea de economii de energie in cladirile eligibile
detinute si ocupate de catre administratia centrala, astfel cum este mentionat la art. 6
alin. (11);
e) economiile de energie obtinute prin intermediul schemelor nationale de
obligatii in materie de eficienta energetica sau masurile alternative adoptate.
Primul raport trebuie sa includa, de asemenea, obiectivul national mentionat la
art. 1 alin. (3).
In rapoartele anuale se pot include, de asemenea, obiective nationale
suplimentare. Acestea pot viza in special indicatorii statistici enumerati la lit. a) din
prezenta parte sau o combinatie a acestora, cum ar fi intensitatea energetica primara
sau finala sau intensitatile energetice sectoriale.
Partea 2 - Cadrul general al planurilor nationale de actiune pentru eficienta energetica
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa furnizeze un
cadru pentru dezvoltarea strategiilor nationale de eficienta energetica.
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica acopera masurile
semnificative de imbunatatire a eficientei energetice si economiile de energie
preconizate/inregistrate, inclusiv cele privind aprovizionarea, transportul si distributia
de energie, precum si eficienta energetica la utilizatorii finali. Planurile nationale de
actiune pentru eficienta energetica includ urmatoarele informatii minime:
1. Obiective si strategii
- Obiectivul indicativ national de eficienta energetica pentru 2020, solicitat in
temeiul art. 1 alin. (3);
- Obiectivul indicativ national privind economiile de energie, prevazut la art. 4
alin. (1) din Directiva 2006/32/CE;
- Alte obiective existente in materie de eficienta energetica care vizeaza intreaga
economie sau sectoare specifice;
2. Masuri si economii de energie
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica furnizeaza informatii
referitoare la masurile adoptate sau care urmeaza sa fie adoptate in vederea punerii in
aplicare a principalelor elemente ale prezentei legi si la economiile care au legatura cu
acestea.
a) Economii de energie primara
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica enumera masurile si
actiunile semnificative adoptate in vederea economisirii energiei primare in toate
sectoarele economiei. Se furnizeaza estimarile privind masurile sau pachetele de
masuri/actiuni privind economiile preconizate pentru 2020 si economiile realizate pana
la momentul redactarii raportului.
Dupa caz, ar trebui furnizate informatii privind alte impacturi/beneficii ale
masurilor (reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, imbunatatirea calitatii aerului,
crearea de locuri de munca etc.) si bugetul pentru punerea in aplicare.
b) Economii de energie finala
Primul si cel de al doilea plan national de actiune pentru eficienta energetica
trebuie sa includa rezultatele referitoare la indeplinirea obiectivului privind economiile
de energie finala prevazut la art. 4 alin. (1) si (2) din Directiva 2006/32/CE. In cazul in
care nu este posibila calcularea/estimarea economiilor pentru fiecare masura in parte,
trebuie precizata reducerea consumului de energie la nivel de sector pe baza
(combinarii) masurilor.
De asemenea, primul si cel de-al doilea plan national de actiune pentru eficienta
energetica trebuie sa includa metodologia de masurare si/sau calcul necesara pentru
calcularea economiilor de energie. Daca se aplica „metodologia recomandata (1)”,
planul national de actiune pentru eficienta energetica ar trebui sa faca trimiteri la
aceasta.
3. Informatii specifice referitoare la prezenta lege
3.1. Organisme publice (art. 6)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa lista
organismelor publice care au elaborat un plan de eficienta energetica in conformitate
cu art. 6 alin. (14).
3.2. Obligatii in materie de eficienta energetica (art. 8)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa
coeficientii nationali selectati in conformitate cu anexa nr.2.
Primul plan national de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa o
scurta descriere a schemei nationale sau masurile alternative adoptate.
3.3. Audituri energetice si sisteme de gestionare (art. 9)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica cuprind:
(1) Recomandari privind metodele de masurare si verificare din cadrul Directivei 2006/32/CE privind
eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice.
a) numarul de audituri energetice desfasurate in perioada anterioara;
b) numarul de audituri energetice desfasurate in intreprinderile mari in perioada
anterioara;
c) numarul de intreprinderi mari din teritoriul lor, cu indicarea numarului de
intreprinderi pentru care se aplica art. 9.
3.4. Promovarea serviciilor eficiente de incalzire si racire (art. 14)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica includ o evaluare a
progreselor inregistrate in ceea ce priveste punerea in aplicare a evaluarii cuprinzatoare
prevazute la art. 14 alin. (1).
3.5. Transportul si distributia energiei (art. 15)
Primul plan national de actiune pentru eficienta energetica si rapoartele
ulterioare care trebuie intocmite la fiecare 10 ani trebuie sa includa evaluarile facute,
masurile si investitiile identificate pentru a utiliza potentialul de eficienta energetica al
infrastructurii de gaze naturale si energie electrica mentionata la art. 15 alin. (4).
3.6. Ca parte a planurilor nationale de actiune pentru eficienta energetica, se
raporteaza masurile intreprinse pentru a permite si dezvolta raspunsul la cerere, astfel
cum figureaza la art. 15.
3.7. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare si certificare
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa
informatii referitoare la sistemele de calificare, de acreditare si de certificare
disponibile sau la sistemele echivalente de calificare pentru furnizorii de servicii
energetice, auditurile energetice si masurile de imbunatatire a eficientei energetice.
3.8. Servicii energetice (art. 17)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa un
link catre site-ul internet unde poate fi accesata lista sau interfata furnizorilor de
servicii energetice mentionate la art. 17 alin. (1) lit. (c).
3.9. Alte masuri de promovare a eficientei energetice (art. 19 alin. (5)
Primul plan national de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa o
lista a masurilor prevazute la art. 19 alin. ( 5)
|
