DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English



(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Legea 121/2014 privind eficienta energetica. Lege nr. 121/2014



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.


Capitolul I - Dispozitii generale


Domeniu de reglementare si obiective Art. 1

(1) Scopul prezentei legi il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale in domeniul eficientei energetice in vederea atingerii obiectivului national de cresterea a eficientei energetice.
(2) Masurile de politica in domeniul eficientei energetice se aplica pe intreg lantul: resurse primare, producere, distributie, furnizare, transport si consum final.
(3) Pana in anul 2020 se stabileste o tinta nationala indicativa de reducere a consumului de energie cu 19%.

Politica de eficienta energetica Art. 2

(1) Imbunatatirea eficientei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice nationale, datorita contributiei majore pe care o are la realizarea sigurantei alimentarii cu energie, dezvoltarii durabile si competitivitatii, la economisirea resurselor energetice primare si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

(2) Politica nationala de eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice a statului si urmareste:
a) eliminarea barierelor in calea promovarii eficientei energetice;
b) promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a instrumentelor financiare pentru economia de energie;
c) educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiilor aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, producatorii, furnizorii, distribuitorii de energie si organismele publice in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de eficienta energetica;
e) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul utilizarii eficiente a energiei.
(3) Politica nationala de eficienta energetica defineste obiectivele privind imbunatatirea eficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, masurile de imbunatatire a eficientei energetice aferente, in toate sectoarele economiei nationale cu referiri speciale privind:
a) introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica ridicata, a sistemelor moderne de masura si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continua a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;
b) promovarea utilizarii la consumatorii finali a echipamentelor si aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum si a surselor regenerabile de energie;
c) reducerea impactului asupra mediului al activitatilor industriale si de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie;
d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;
e) acordarea de stimulente financiare si fiscale, in conditiile legii;
f) dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.


Atributii si raspunderi Art. 3

(1) In vederea aplicarii prevederilor prezentei legi, se infiinteaza in cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, denumita in continuare ANRE, prin ordin al presedintelui ANRE, Departamentul pentru Eficienta Energetica.
(2) Organizarea si functionarea Departamentului pentru Eficienta Energetica se aproba prin ordin al presedintelui ANRE, avandu-se in vedere urmatoarele atributii si responsabilitati principale:
a) elaborarea propunerilor de politici si legislatie secundara in domeniul eficientei energetice;
b) monitorizarea stadiului implementarii Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice si a programelor aferente de imbunatatire a eficientei energetice la nivel national, precum si a economiilor de energie rezultate in urma prestarii de servicii energetice si a altor masuri de imbunatatire a eficientei energetice;
c) asigurarea supravegherii pietei de echipamente si aparate pentru care exista reglementari specifice privind eficienta energetica si proiectarea ecologica;
d) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale in vederea promovarii utilizarii eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
e) transmiterea catre Guvern, in vederea informarii Comisiei Europene, pana la data de 30 aprilie a fiecarui an, incepand cu 2015, a unui raport privind progresul inregistrat in indeplinirea obiectivelor nationale de eficienta energetica, intocmit in conformitate cu anexa 11, partea 1;
f) elaborarea de norme si reglementari tehnice in scopul cresterii eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
g) autorizarea auditorilor energetici din industrie si atestarea managerilor energetici;
h) punerea la dispozitia publicului si actualizarea periodica a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificati si/sau certificati si a calificarilor si/sau a certificarilor acestora;
i) participarea la evaluarea tehnica, avizarea si monitorizarea proiectelor de investitii in domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;
j) elaborarea sintezei stadiului implementarii programelor de eficienta energetica de catre operatorii economici;
k) cooperarea cu institutiile abilitate la realizarea unor evaluari pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia raportului cerere-oferta de energie si a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel national;
l) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie la consumatori, prin actiuni complementare activitatii de reglementare;
m) elaborarea, inclusiv prin cofinantarea de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea programelor nationale de eficienta energetica si participarea la proiecte declarate eligibile, in cadrul programelor de eficienta energetica si energii regenerabile, initiate de organisme internationale;
n) participarea la fundamentarea tintelor indicative de economisire a energiei si a masurilor de realizare a acestora;
o) monitorizarea acordurilor voluntare initiate de autoritatile competente;
p) sprijinirea, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, a autoritatilor administratiilor publice centrale pentru respectarea obligatiei de a achizitiona doar produse, servicii si cladiri cu performante inalte de eficienta energetica, in masura in care aceasta corespunde cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta;
q) sprijinirea autoritatilor competente la elaborarea programelor de imbunatatire a eficientei energetice, programe finantate din bugetele acestor autoritati.
(3) Prin ordin al presedintelui ANRE, conducerea si coordonarea Departamentului pentru Eficienta Energetica sunt asigurate de catre un vicepresedinte al ANRE.
(4) In exercitarea atributiilor sale, conducatorul Departamentului pentru Eficienta Energetica emite decizii si instructiuni, in conditiile legii.
(5) Atributiile, sarcinile si responsabilitatile individuale ale personalului din cadrul Departamentului pentru Eficienta Energetica se stabilesc prin fisa postului, intocmita conform legii.
(6) Statul de functii, structura posturilor pe directii generale, directii, servicii si compartimente, precum si incadrarea personalului se aproba prin ordin al presedintelui ANRE, la propunerea conducatorului Departamentului pentru Eficienta

Energetica. Intelesul unor termeni si expresii Art. 4

In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
1. actiune individuala - actiune care duce la imbunatatiri verificabile si masurabile sau care pot fi estimate ale eficientei energetice si care este efectuata ca rezultat al unei masuri de politica;
2. administratia publica centrala - departament administrativ de specialitate a carui competenta acopera intregul teritoriu; in conformitate cu art. 116 din Constitutia Romaniei, republicata, cuprinde: ministere, alte organe de specialitate organizate in subordinea Guvernului ori a ministerelor si autoritati administrative autonome;
3. agregator - furnizor de servicii care insumeaza pe termen scurt curbe de sarcina ale unor consumatori in vederea participarii acestora la pietele centralizate de energie electrica;
4. audit energetic - procedura sistematica al carei scop este obtinerea unor date/informatii corespunzatoare despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri sau al unui grup de cladiri, al unei operatiuni sau instalatii industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea si cuantificarea oportunitatilor rentabile de economisire a energiei si raportarea rezultatelor;
5. auditor energetic - persoana fizica sau juridica atestata/autorizata in conditiile legii care are dreptul sa realizeze audit energetic la consumatori; auditorii energetici persoane fizice isi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate sau angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare;
6. autoritate competenta - autoritate cu atributii in domeniu conform legislatiei in vigoare;
7. autoritate publica de punere in aplicare - organism de drept public, responsabil cu realizarea sau monitorizarea impozitarii/taxarii energiei sau a carbonului, a sistemelor si instrumentelor financiare, a stimulentelor fiscale, a standardelor si normelor, a schemelor de etichetare energetica, a formarii si educatiei in acest scop;
8. client final/consumator - persoana fizica sau juridica care utilizeaza energie pentru propriul consum final;
9. cogenerare de inalta eficienta - cogenerarea care indeplineste criteriile stabilite prin hotarare a Guvernului;
10. consum de energie primara - consumul intern brut, cu exceptia utilizarilor neenergetice;
11. consum final de energie - toata energia furnizata industriei, transporturilor, gospodariilor, sectoarelor prestatoare de servicii si agriculturii, exclusiv energia destinata sectorului de producere a energiei electrice si termice si acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalatiile si echipamentele aferente sectorului energetic;
12. contract de performanta energetica - acord contractual intre beneficiarul si furnizorul unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, verificata si monitorizata pe toata perioada contractului, prin care cheltuileile cu investitiile referitoare la masura respectiva sunt platite proportional cu un nivel al imbunatatirii eficientei energetice convenit prin contract sau cu alte criterii convenite privind performanta energetica, cum ar fi economiile financiare;
13. distribuitor de energie – persoana fizica sau juridica, inclusiv un operator de distributie, responsabila de transportul energiei, in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali sau la statiile de distributie care vand energie consumatorilor finali in conditii de eficienta;
14. energie – toate formele de produse energetice, combustibili, energie termica, energie din surse regenerabile, energie electrica sau orice alta forma de energie, astfel cum sunt definite in art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile in domeniul energiei;
15. eficienta energetica – raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constand in servicii, bunuri sau energia rezultata sau energia rezultata si valoarea energiei utilizate in acest scop;
16. economie de energie – cantitatea de energie economisita determinata prin masurarea si/sau estimarea consumului inainte si dupa punerea in aplicare a oricarui tip de masuri, inclusiv a unei masuri de imbunatatire a eficientei energetice, asigurand in acelasi timp normalizarea conditiilor externe care afecteaza consumul de energie;
17. furnizor de energie – persoana fizica si/sau juridica ce desfasoara activitatea de furnizare de energie;
18. furnizor de servicii energetice – persoana fizica sau juridica care furnizeaza servicii energetice sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in instalatia sau la sediul consumatorului final;
19. instrumente financiare pentru economii de energie – orice instrument financiar, precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeasi natura care sunt disponibile pe piata, de catre institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi, partial sau integral, costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
20. imbunatatire a eficientei energetice – cresterea eficientei energetice ca rezultat al schimbarilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;
21. incalzire si racire eficienta – optiune de incalzire si racire care, comparativ cu un scenariu de baza care reflecta situatia normala, reduce masurabil consumul de energie primara necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata, in cadrul unei limite de sistem relevante, intr-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, dupa cum a fost evaluat in analiza costuri-beneficii, tinand seama de energia necesara pentru extractie, conversie, transport si distributie;
22. incalzire si racire individuala eficienta – optiune privind furnizarea de incalzire si racire individuala care, comparativ cu termoficarea si racirea centralizata eficienta, reduce masurabil consumul de energie primara din surse neregenerabile necesar pentru a furniza o unitate de energie livrata in cadrul unei limite de sistem relevante sau necesita acelasi consum de energie primara din surse neregenerabile, dar la un cost inferior, tinand seama de energia necesara pentru extractie, conversie, transport si distributie;
23. intreprinderi mici si mijlocii, denumite in continuare IMM-uri - intreprinderi in sensul celor definite in titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microintreprinderilor si a intreprinderilor mici si mijlocii; categoria microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii este formata din intreprinderi care au sub 250 de angajati si a caror cifra de afaceri anuala nu depaseste 50 milioane EUR si/sau al caror bilant anual nu depaseste 43 milioane EUR;
24. manager energetic - persoana fizica sau juridica prestatoare de servicii energetice atestata in conditiile legii, al carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
25. masura de politica - instrument de reglementare, financiar, fiscal, voluntar sau de furnizare a informatiilor pentru a crea un cadru favorabil, o cerinta sau un stimulent pentru ca actorii de pe piata sa furnizeze si sa achizitioneze servicii energetice si sa intreprinda alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice;
26. operator de distributie - orice persoana fizica sau juridica ce detine, sub orice titlu, o retea de distributie si care raspunde de exploatarea, de intretinerea si, daca este necesar, de dezvoltarea retelei de distributie intr-o anumita zona si, dupa caz, a interconexiunilor acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a retelei de a satisface un nivel rezonabil al cererii de distributie de energie in conditii de eficienta;
27. operator de transport si de sistem - orice persoana juridica ce realizeaza activitatea de transport si care raspunde de operarea, asigurarea intretinerii si, daca este necesar, de dezvoltarea retelei de transport intr-o anumita zona si, acolo unde este aplicabila, interconectarea acesteia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a retelei de transport de a acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei;
28. organism public – autoritate contractanta astfel cum este definita in Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii;
29. parte mandatata – entitate juridica careia i-au fost delegate competente de catre administratia publica sau de un alt organism public pentru a dezvolta, gestiona sau exploata un sistem de finantare in numele administratiei publice sau al altui organism public;
30. parte obligata – distribuitor de energie sau furnizor de energie pentru care sunt obligatorii schemele nationale de obligatii in ceea ce priveste eficienta energetica;
31. parte participanta – intreprindere sau organism public care s-a angajat sa atinga anumite obiective in cadrul unui acord voluntar sau caruia i se aplica un instrument national de politica de reglementare;
32. raport al suprafetelor – raportul dintre suprafata totala a cladirilor si suprafata terenului intr-un anumit teritoriu;
33. reabilitare substantiala – reabilitarea ale carei costuri depasesc 50 % din costurile de investitii pentru o noua unitate comparabila;
34. renovare complexa – lucrari efectuate la anvelopa cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri depasesc 50% din valoarea de impozitare/inventar a cladirii, dupa caz, exclusiv valoarea terenului pe care este situata cladirea;
35. serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obtinut prin utilizarea eficienta a energiei cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din punct de vedere energetic care poate include activitatile de exploatare, intretinere si control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza contractuala si care, in conditii normale, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice si/sau a economiilor de energie primara verificabila si care poate fi masurata sau estimata;
36. sistem eficient de termoficare centralizat si de racire - sistem de termoficare sau racire care utilizeaza cel putin: 50% energie din surse regenerabile, 50% caldura reziduala, 75% energie termica produsa in cogenerare sau 50% dintr-o combinatie de tipul celor sus-mentionate;
37. sistem de management al energiei - un set de elemente interconectate sau care interactioneaza intre ele apartinand unui plan care stabileste obiectivul de eficienta energetica si strategia de atingere a acestui obiectiv;
38. sistem de contorizare inteligenta - sistem electronic care poate masura consumul de energie oferind mai multe informatii decat un contor traditional si care poate transmite si primi date utilizand o anumita forma de comunicatii electronice;
39. societate de servicii energetice de tip ESCO – persoana juridica sau fizica autorizata care presteaza servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul instalatiei sau incintei consumatorului si care, ca urmare a prestarii acestor servicii si/sau masuri, accepta un grad de risc financiar; plata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea eficientei energetice si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite de parti;
40. standard european - standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnica sau de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii si pus la dispozitia publicului;
41. standard international - standard adoptat de Organizatia Internationala de Standardizare si pus la dispozitia publicului;
42. suprafata utila totala - suprafata utila a unei cladiri sau a unei parti de cladire unde se utilizeaza energie pentru a regla climatul interior prin: incalzire/racire, ventilare/climatizare, preparare apa calda menajera, iluminare, dupa caz;
43. unitate de cogenerare – grup de producere care poate functiona in regim de cogenerare;
44. unitate de cogenerare de mica putere - unitate de cogenerare cu capacitate instalata mai mica de 1 MWe ;
45. unitate de microcogenerare - unitate de cogenerare cu o capacitate electrica instalata mai mica de 50 kWe.


Capitolul II - Consumul energetic eficient in cladiri Renovarea cladirilor


Art. 5

(1) Pentru mobilizarea investitiilor in renovarea cladirilor rezidentiale si comerciale, atat publice cat si private, existente la nivel national, se elaboreaza o strategie pe termen lung, denumita in continuare strategie. Strategia vizeaza, in principal, cresterea performantei energetice a cladirilor si cuprinde:
a) prezentarea de ansamblu a fondului imobiliar existent la nivel national, bazata, dupa caz, pe esantioane statistice;
b) identificarea solutiilor de renovare eficiente din punct de vedere al costurilor si relevante pentru tipul de cladiri si zona climatica;
c) politici si masuri eficiente din punct de vedere al costurilor pentru stimularea renovarii complexe a cladirilor, inclusiv a renovarilor complexe efectuate in etape;
d) o perspectiva previzionala, in vederea orientarii deciziilor de investitii ale diferitelor persoane, ale operatorilor economici din constructii si ale institutiilor financiare;
e) o estimare bazata pe date concrete a economiilor de energie preconizate si a altor beneficii.
(2) O prima versiune a strategiei se publica pe pagina de internet a autoritatii competente, este actualizata ulterior o data la 3 ani si este transmisa Comisiei Europene ca parte a planurilor nationale de actiune in domeniul eficientei energetice.
(3) Strategia prevazuta la alin. (1) se elaboreaza de autoritatea competenta pe baza datelor si informatiilor cuprinse, dupa caz, in studii, cercetari, documentari, proiecte, etc., elaborate de institutii de invatamant superior, institute de cercetare, asociatii profesionale si/sau organizatii independente non-profit cu atributii/activitati relevante in domeniul eficientei energetice/performantei energetice a cladirilor. In acest scop, se pot contracta, in conditiile legii, studii, cercetari, documentari, finantate din alocatii de la bugetul de stat, in limita fondurilor aprobate anual cu aceasta destinatie in bugetele autoritatilor publice competente si/sau din alte surse legal constituite.

Rolul cladirilor apartinand organismelor publice Art. 6

(1) In limita bugetelor anuale, 3% din suprafata totala a cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior, detinute si ocupate de administratia publica centrala se renoveaza anual pentru a indeplini cel putin cerintele minime de performanta energetica prevazute in cap. IV – Cerintele de performanta energetica a cladirilor – din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata.
(2) Procentul prevazut la alin. (1) se calculeaza la suprafata totala a cladirilor cu suprafete utile totale de peste 500 mp detinute si ocupate de administratia publica centrala, care, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, nu indeplinesc cerintele minime de performanta energetica stabilite in temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetica a cladirilor. Dupa 9 iulie 2015, pragul de 500 mp suprafata utila totala a cladirii este redus la 250 mp.
(3) In cazul in care autoritatea competenta extinde obligatiile prevazute la alin. (1) si la structuri ale administratiei publice locale, procentul de 3% se calculeaza la suprafata totala a cladirilor cu o suprafata utila totala de peste 500 mp si, incepand cu 9 iulie 2015, de peste 250 mp, detinute si ocupate de administratia publica centrala si de aceste structuri ale administratiei publice locale, care, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, nu indeplinesc cerintele minime de performanta energetica stabilite in temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE.
(4) In situatia in care, in aplicarea prevederilor alin. (1), se opteaza pentru masuri de renovare complexa a cladirilor detinute si ocupate de administratia publica centrala, se ia in considerare renovarea cladirii in ansamblu, inclusiv anvelopa, sistemele tehnice, functionarea si intretinerea acestora.
(5) Constituie prioritati in aplicarea masurilor de eficienta energetica, cladirile administratiei publice centrale cu performanta energetica scazuta determinata prin certificarea energetica a acestora, in masura in care este posibil din punct de vedere tehnic si eficient din punct de vedere al costurilor.
(6) Cerintele prevazute la alin. (1) nu se aplica pentru urmatoarele categorii de cladiri:
a) cladiri protejate oficial ca facand parte dintr-un sit protejat sau datorita valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, in masura in care respectarea anumitor cerinte minime de performanta energetica ar modifica in mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;
b) cladiri detinute de fortele armate sau de administratia centrala si care servesc unor obiective de aparare nationala, cu exceptia spatiilor de locuit individuale sau a cladirilor de birouri ale fortelor armate si ale altor categorii de personal angajat de autoritatile de aparare nationala;
c) cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios.
(7) In cazul in care se renoveaza mai mult de 3% din suprafata totala a cladirilor administratiei publice centrale intr-un anumit an, excedentul se poate contabiliza in cadrul ratei de renovare anuala a oricaruia dintre cei 3 ani anteriori sau urmatori.
(8) In cadrul ratei anuale de renovare a cladirilor administratiei publice centrale se pot include cladirile noi ocupate si detinute de aceasta care inlocuiesc cladiri specifice demolate ale administratiei publice centrale in oricare din cei 2 ani precedenti, precum si cladiri vandute, demolate sau instrainate, sub orice forma si necuprinse in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, in oricare din cei 2 ani precedenti ca urmare a utilizarii mai intensive a altor cladiri.
(9) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), toate departamentele administrative ale administratiei publice centrale identifica din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cladirile incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior, care, la 31 decembrie 2013 au suprafete utile totale de peste 500 mp si, pana la 9 iulie 2015, de peste 250 mp, intocmesc inventarul acestora, il actualizeaza anual, raspunzand pentru completitudinea, realitatea si exactitatea datelor, si, cu exceptiile prevazute la alin. (6), il pun la dispozitia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet. Inventarul cuprinde urmatoarele informatii:
a) suprafata totala, in mp;
b) datele energetice relevante.
(10) Autoritatea competenta centralizeaza datele si informatiile din inventarele realizate si puse la dispozitie de departamentele administrative ale administratiei publice centrale si publica pe pagina proprie de internet centralizatorul inventarului cladirilor incalzite si/sau racite pentru asigurarea climatului interior, detinute si ocupate de acestea care respecta prevederile alin. (9).
(11) Pentru o abordare alternativa la masurile prevazute la alin. (1)-(9) si fara a aduce atingere art. 7 din Directiva 2010/31/UE, se pot adopta masuri eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovari aprofundate si masuri care vizeaza schimbari in comportamentul ocupantilor, pentru a obtine, pana in 2020, o cantitate de economii de energie in cladirile eligibile detinute si ocupate de administratia publica centrala cel putin echivalenta cu cea prevazuta la alin. (1), raportata in fiecare an.
(12) In sensul abordarii alternative, economiile de energie care ar putea fi realizate prin aplicarea prevederilor alin. (1)-(8), se estimeaza prin utilizarea unor valori standard adecvate pentru consumul de energie al tipurilor cladirilor de referinta ale administratiei publice centrale, inainte si dupa renovare si in conformitate cu estimarile suprafetei totale a cladirilor inventariate. Categoriile de cladiri de referinta ale administratiei publice centrale sunt reprezentative pentru fondul imobiliar al acesteia.
(13) Anual, pana la 31 decembrie, autoritatea competenta identifica masurile alternative ce urmeaza a fi adoptate conform prevederilor alin. (11), precum si modul in care se realizeaza o imbunatatire echivalenta a performantei energetice a cladirilor detinute si ocupate de administratia publica centrala si se notifica Comisiei Europene.
(14) Organismele publice, inclusiv cele organizate la nivel regional si local, precum si organismele care se ocupa de locuintele sociale reglementate de dreptul public, sunt incurajate, potrivit competentelor si structurilor administrative ale acestora:
a) sa adopte un plan de eficienta energetica, de sine statator sau ca parte a unui plan general privind clima sau mediul, care sa contina obiective si actiuni specifice privind economia de energie si eficienta energetica, in vederea respectarii rolului de exemplu al cladirilor administratiei publice centrale prevazut la alin. (1), (9) si (11);
b) sa puna in aplicare un sistem de gestionare a energiei, inclusiv audituri energetice, ca parte din punerea in aplicare a planului prevazut la lit. a);
c) sa utilizeze, dupa caz, societati de servicii energetice si contracte de performanta energetica pentru a finanta renovarile si a implementa planurile de mentinere sau de imbunatatire a eficientei energetice pe termen lung.
(15) In vederea realizarii unui consum energetic eficient in cladiri, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in calitatea acestuia de autoritate competenta in domeniul constructiilor, efectueaza analize si elaboreaza strategii, promoveaza politici publice si legislatie specifica, initiaza si monitorizeaza programe privind cresterea eficientei energetice in cladiri.
(16) Pentru realizarea actiunilor prevazute la alin. (15):
a) Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice colaboreaza cu Departamentul pentru Eficienta Energetica, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Departamentul pentru Energie, universitati tehnice si arhitectura si institute de cercetare si de proiectare, in vederea furnizarii de catre acestea a datelor si informatiilor pe care le detin in domeniul eficientei energetice;
b) autoritatile administratiei publice implementeaza programe anuale de crestere a eficientei energetice in cladiri.
(17) In vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si alin. (16) lit. b), finantarea activitatilor/lucrarilor se asigura de la bugetul de stat prin bugetele autoritatilor administratiei publice, in conditiile legii si/sau din fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, in conformitate cu regulamentele si procedurile de accesare a acestor fonduri si in conditiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementarii programelor operationale.


Capitolul III - Achizitii publice


Achizitii efectuate de organismele publice Art. 7

(1) Administratiile publice centrale achizitioneaza doar produse, servicii, lucrari sau cladiri cu performante inalte de eficienta energetica, in masura in care aceasta achizitie corespunde cerintelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta, astfel cum este prevazut in anexa nr. 1.
(2) Obligatia prevazuta la alin. (1) se aplica contractelor de achizitii de produse, servicii, lucrari sau cladiri de catre administratiile publice centrale.
(3) Obligatia mentionata la alin. (1) se aplica in cazul contractelor fortelor armate numai in masura in care aplicarea sa nu genereaza un conflict cu natura si obiectivul principal ale activitatilor fortelor armate.
(4) Obligatia prevazuta la alin. (1) nu se aplica contractelor de furnizare a echipamentului militar definite in Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE.
(5) Prin exceptie de la aplicarea prevederilor alin. (1) si (2), atunci cand un organism public achizitioneaza un pachet de produse reglementat in ansamblu de un act delegat adoptat in temeiul Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare si informatii standard despre produs, a consumului de energie si de alte resurse al produselor cu impact energetic, acesta poate solicita ca eficienta energetica totala sa aiba prioritate asupra eficientei energetice a produselor individuale din pachetul respectiv prin achizitionarea pachetului de produse care respecta criteriul apartenentei la cea mai inalta clasa de eficienta energetica.


Capitolul IV - Programe de masuri


Masuri de politica energetica Art. 8

(1) In vederea realizarii de economii de energie in randul consumatorilor, in perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020 se adopta masuri de politica de eficienta energetica care au ca obiectiv obtinerea unor economii, in fiecare an, de 1,5% din volumul vanzarilor anuale de energie catre consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioara datei de 1 ianuarie 2013.
(2) Vanzarile de energie, ca volum, utilizate in transport, pot fi excluse partial sau integral din calculul prevazut la alin. (1).
(3) Masurile de politica energetica se refera, in principal, la:
a) realizare de audituri energetice independente;
b) formare de auditori energetici;
c) formare si educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
d) standarde si norme care urmaresc imbunatatirea eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a cladirilor si a vehiculelor;
e) sisteme de etichetare energetica;
f) reglementari sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
g) sustinerea dezvoltarii societatilor de servicii energetice de tip ESCO;
h) constituirea unui fond specializat pentru investitii in eficienta energetica;
i) sisteme si instrumente de finantare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic si care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potentiale de finantare includ masurile de eficienta energetica in cladiri publice, comerciale si rezidentiale, cum ar fi: cogenerarea de inalta eficienta pentru procese de incalzire si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a cladirilor pentru eficienta energetica, sisteme informatice de auditare energetica, precum si dezvoltarea de competente in domeniul eficientei energetice.
(4) Masurile prevazute la alin. (3) se implementeaza prin programe nationale de eficienta energetica si trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
a) economiile de energie sunt determinate intr-un mod transparent;
b) economiile de energie se exprima in functie de consumul de energie primara, conform anexei nr. 2.
(5) Cantitatea de economii de energie necesara sau care urmeaza a fi obtinuta prin masura de politica energetica este exprimata in consum de energie primara sau finala, utilizand factorii de conversie prevazuti in anexa nr. 2 iar economiile de energie sunt calculate utilizand metodele si principiile cuprinse in anexa nr. 3.
(6) Sub rezerva limitarii reducerii economiilor de energie prevazute la alin. (1) la maximum 25%, tintele economiilor de energie rezultate in urma aplicarii masurilor de politica energetica, ca suma a planului national de eficienta energetica, sunt:
a) 1% in 2014 si 2015;
b) 1,25% in 2016 si 2017;
c) 1,5% in 2018, 2019 si 2020; avand ca baza de referinta consumul mediu anual de energie primara in cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013.
(7) La efectuarea calculului economiilor prevazute la alin. (6) se are in vedere:
a) excluderea din calcul a unei parti sau a intregii cantitati de energie vanduta si utilizata in activitatile industriale enumerate in anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului;
b) scaderea economiilor de energie realizate in sectoarele producerii, transportului si distributiei de energie, incluzand infrastructura de termoficare centralizata si racire eficienta, ca urmare a punerii in aplicare a cerintelor prevazute la art. 14 si 15;
c) scaderea economiilor de energie rezultate din actiunile noi individuale puse in aplicare dupa 31 decembrie 2008, care continua sa aiba impact in 2020 si care pot fi masurate si verificate.
(8) Departamentul pentru Eficienta Energetica monitorizeaza realizarea economiilor de energie si intocmeste un raport anual pentru anul anterior pana la 30 aprilie, pe baza rapoartelor primite de la institutiile implicate in implementarea prezentei legi pana la 30 martie. Raportul este publicat anual pe site-ul Departamentului pentru Eficienta Energetica.
(9) Fondul prevazut la alin. (3) lit. h) este accesibil furnizorilor de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenti, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie, societatile de vanzare cu amanuntul a energiei si instalatorii, precum si consumatorilor finali. Acest fond nu este in concurenta cu masurile de imbunatatire a eficientei energetice finantate in conditii comerciale.
(10) Modul de organizare si functionare a fondului prevazut la alin. (3) lit. h) se stabileste, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului.

Obligatiile operatorilor economici Art. 9

(1) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:
a) sa efectueze o data la 4 ani un audit energetic pe intregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;
c) sa numeasca un manager energetic, atestat de Departamentul pentru Eficienta Energetica, conform legislatiei in vigoare sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata de Departamentul pentru Eficienta Energetica care are statut de persoana fizica autorizata, sau o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in conditiile legii.
(2) In cazul operatorilor economici care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).
(3) Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (1) lit. (b):
a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficienta Energetica;
b) se transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.
(4) Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an completeaza si transmit la Departamentul pentru Eficienta Energetica, pana la 30 aprilie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de energie si chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie.
(5) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu exceptia IMM-urilor, sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 4 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata in conditiile legii si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.
(6) Operatorii economici prevazuti la alin. (5) completeaza si transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica, pana la 30 aprilie a fiecarui an, declaratia de consum total anual de energie.
(7) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), (2) si (5) care nu au realizat audituri energetice pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt obligati sa le realizeze pana la 5 decembrie 2015.
(8) In vederea asigurarii calitatii auditurilor energetice, pentru orice client final, Departamentul pentru Eficienta Energetica emite criteriile minime pentru auditurile energetice in baza cerintelor prevazute in anexa nr. 4, precum si un regulament privind atestarea managerilor si autorizarea auditorilor energetici, cu exceptia auditorilor energetici pentru cladiri.
(9) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism, dezvolta programe pentru a incuraja IMM-urile sa se supuna auditurilor energetice, precum si pentru punerea ulterioara in aplicare a recomandarilor acestor audituri.
(10) Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism poate sa instituie scheme de sprijin pentru IMM-uri, inclusiv in cazul in care au incheiat acorduri voluntare, pentru a acoperi costurile unui audit energetic si ale punerii in aplicare a recomandarilor rentabile formulate in urma auditurilor energetice, in cazul in care masurile propuse sunt puse in aplicare, cu respectarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat.
(11) Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol si care pun in aplicare un sistem de management al energiei sau al mediului, certificat de catre un organism independent in conformitate cu standardele europene sau internationale relevante, sunt exceptati de la elaborarea unui audit energetic odata la 4 ani.
(12) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 5.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani.
(13) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia:
a) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani;
b) sa numeasca un manager energetic, atestat conform legislatiei in vigoare sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica atestata in conditiile legii sau cu o persoana juridica prestatoare de servicii energetice agreata in conditiile legii.
(14) Programele de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (12) si alin. (13) lit. a) se elaboreaza in conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficienta Energetica si se transmit Departamentului pentru Eficienta Energetica pana la 30 septembrie a anului in care au fost elaborate.


Capitolul V - Contorizare, facturare, costuri de acces


Contorizarea Art. 10

(1) In masura in care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si proportional in raport cu economiile de energie potentiale, consumatorii finali de energie electrica, gaze naturale, incalzire centralizata, racire centralizata si apa calda menajera sunt dotati cu contoare individuale la preturi competitive, care reflecta exact consumul real de energie al consumatorilor finali si care furnizeaza informatii despre timpul efectiv de utilizare.
(2) Astfel de contoare individuale la preturi competitive se pun totdeauna la dispozitie in cazul in care:
a) se inlocuieste un contor existent, cu exceptia situatiei in care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil in raport cu economiile potentiale estimate pe termen lung;
b) se face o noua conexiune intr-o cladire noua sau atunci cand o cladire este supusa unor renovari majore, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 372/2005, republicata.
(3) In masura in care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar si proportional in raport cu economiile de energie potentiale se implementeaza sisteme de contorizare inteligenta si se monteaza contoare inteligente de gaze naturale si/sau de energie electrica, in conformitate cu Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care:
a) sistemele de contorizare inteligenta furnizeaza consumatorilor finali informatii privind perioada de utilizare reala iar obiectivele privind eficienta energetica si beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate in considerare pe deplin in momentul stabilirii functionalitatilor minime ale contoarelor si a obligatiilor impuse participantilor la piata;
b) sistemele de contorizare inteligenta asigura securitatea contoarelor inteligente si comunicarea datelor, precum si dreptul la viata privata al consumatorilor finali, in conformitate cu legislatia privind protectia datelor si a vietii private;
c) la cererea consumatorului final, sistemele de contorizare inteligenta pot masura energia electrica exportata catre retea de la sediul consumatorului final; d) la cererea consumatorilor finali, datele inregistrate de
contoare privind productia sau consumul de energie electrica al acestora sunt puse la dispozitia lor sau a unei parti terte care actioneaza in numele consumatorilor finali, intr-un format usor de inteles pe care il pot utiliza pentru a compara diferite oferte in conditii identice;
e) operatorii de distributie au obligatia de informare si asistenta corespunzatoare a consumatorilor la momentul instalarii acestora, in special cu privire la intregul potential al contoarelor inteligente in ceea ce priveste gestionarea contorizarii si monitorizarea consumului de energie.
(4) In cazul in care incalzirea/racirea sau apa calda pentru o cladire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizata cu energie termica, este obligatorie montarea contoarelor de energie termica in punctele de delimitare/separare a instalatiilor din punctul de vedere al proprietatii sau al dreptului de administrare.
(5) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizata cu energie termica, este obligatorie montarea contoarelor pana la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru incalzire/racire si apa calda la nivelul fiecarui apartament sau spatiu cu alta destinatie. In cazul in care utilizarea de contoare individuale nu este fezabila din punct de vedere tehnic sau nu este eficienta din punct de vedere al costurilor, este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de incalzire din fiecare unitate imobiliara in parte.
(6) In imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat sau dotate cu o sursa proprie locala de producere a energiei termice la nivel de scara/bloc, repartizarea consumului de energie termica pentru incalzire/racire si/sau apa calda, se face in baza normelor tehnice elaborate de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice. Normele includ modalitati de repartizare a consumului de energie termica aferent:
a) apei calde de consum;
b) incalzirii spatiilor comune;
c) incalzirii apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie din condominiu.

Informatii privind facturarea Art. 11

(1) In masura in care este posibil din punct de vedere tehnic si justificat din punct de vedere economic, atat in ceea ce priveste facturarea consumului de energie electrica, cat si facturarea serviciului de distributie/transport prestat, chiar si in cazul in care clientul final nu dispune de contoare inteligente, datele privind facturarea energiei electrice sunt exacte si au la baza consumul real, in conformitate cu anexa nr. 5, pct. 1.1. In acest scop:
a) intervalul de citire a contoarelor in vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali nu poate depasi 6 luni;
b) intervalul de emitere a facturilor este de regula lunar sau convenit prin contract, dar fara a putea depasi 3 luni.
(2) In cazul in care, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizeaza la intervale mai mari decat intervalul de facturare, cantitatea de energie electrica facturata intre citiri se determina pe baza indexului transmis de catre clientul final furnizorului prin autocitire, cu periodicitatea prevazuta in contract. Daca clientul final nu transmite indexul in termenul convenit, cantitatea de energie electrica facturata se stabileste pe baza unui consum estimat de energie electrica, de preferinta stabilit de comun acord intre furnizor si clientul final.
(3) Clientilor finali care dispun de contoare inteligente, care permit stocarea si furnizarea de informatii exacte privind datele de consum real utilizate la facturare, li se asigura posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor prin accesarea cu usurinta a urmatoarelor tipuri de informatii suplimentare privind consumurile anterioare de energie electrica:
a) date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel putin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursa de la inceputul contractului de furnizare/transport/distributie sau de la data montarii contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai mici de 3 ani; si
b) date detaliate in functie de perioada de utilizare pentru fiecare zi, saptamana, luna si an. Aceste date se pun la dispozitia consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfetei destinate contoarelor, pentru perioada de cel putin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursa de la inceputul contractului de furnizare sau de la data montarii contoarelor inteligente, daca acestea din urma sunt mai mici de 24 de luni.
(4) Indiferent daca au sau nu instalate contoare inteligente, clientilor finali li se asigura:
a) informatii privind continutul facturilor de energie electrica, la solicitarea acestora;
b) informatii privind consumurile de energie electrica realizate anterior care sa fie puse la dispozitia unui furnizor de servicii energetice desemnat de catre clientul final, in masura in care aceste informatii sunt disponibile, pe baza si in acord cu solicitarea scrisa primita de la consumatorul final.
(5) Indiferent daca au fost instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de energie au obligatia:
a) in baza acordului scris al clientului final, sa puna la dispozitia unui furnizor de servicii energetice desemnat de catre clientul final, informatii privind consumurile anterioare facturate, in masura in care aceste informatii sunt disponibile;
b) sa puna la dispozitia clientului final mai multe optiuni privind modul de transmitere a facturilor si a informatiilor privind facturarea, printre care si transmiterea pe cale electronica; de asemenea, la cererea clientilor finali, acestora li se asigura o explicatie clara si usor de inteles a modului de stabilire a sumelor de plata cuprinse in factura, in special in cazul in care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului; in factura emisa clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodica contor, autocitire sau estimare consum;
c) sa puna la dispozitie datele privind consumul de energie electrica si preturile aferente perioadei de consum la care se refera datele incluse in facturi, in conformitate cu anexa nr. 5;
d) sa puna la dispozitie, cel putin o data pe an, intr-o factura sau intr-o anexa a acesteia a urmatoarelor date:
(i) comparatii intre consumul actual de energie al consumatorului final si consumul din anul anterior, preferabil sub forma grafica;
(ii) datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor institutii cu atributii in domeniul energiei, de unde consumatorii pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective privind echipamentele energetice;
(iii) adresa de site in care se gasesc, intr-o forma clara si usor de inteles, consumurile de energie electrica ale clientilor finali etalon, pe categorii de consum, in cazul in care astfel de site-uri exista.
e) sa nu perceapa plati suplimentare pentru informatiile solicitate de clientii finali legate de facturile de energie;
f) sa transmita, la cererea clientilor finali, informatiile privind costul actual si cel estimat al energiei electrice, in timp util si intr-un format usor de inteles, care sa le permita acestora sa compare diferite oferte pentru conditii identice/similare.

Costurile de acces la informatiile privind contorizarea si facturarea Art. 12

(1) Clientii finali primesc in mod gratuit toate facturile si toate informatiile privind facturarea consumului de energie, precum si datele privind propriul consum.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), repartizarea costurilor in vederea stabilirii obligatiilor de plata ce revin clientilor finali pentru consumul individual de energie pentru incalzire si racire se face de catre administratorii imobilelor de tip condominiu fara a genera profit. In cazul in care aceste servicii sunt atribuite unei terte persoane, precum un prestator de servicii sau furnizorul de energie termica, costurile aferente citirii, exploatarii si repartizarii consumurilor sunt suportate de catre clientii finali.

Programul de informare si de constientizare a clientilor finali Art. 13

(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica coordoneaza elaborarea programelor de informare si de motivare a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, pentru a utiliza eficient energia.
(2) Programele prevazute la alin. (1) cuprind, in principal, urmatoarele masuri:
a) o serie de instrumente si politici de promovare a schimbarii comportamentale, care pot include:
(i) stimulente financiare;
(ii) acces la finantare, imprumuturi nerambursabile sau subventii;
(iii) furnizarea de informatii;
(iv) proiecte exemplare;
(v) activitati la locul de munca;
b) cai si mijloace de implicare a consumatorilor si a organizatiilor de consumatori in timpul posibilei instalari a contoarelor inteligente prin comunicarea urmatoarelor elemente:
(i) schimbarile eficiente din punct de vedere energetic si usor de realizat cu privire la utilizarea energiei;
(ii) informatii cu privire la masurile de eficienta energetica.


Capitolul VI - Eficienta in alimentare cu energie


Promovarea eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire Art. 14

(1) Pana la 31 decembrie 2015, autoritatea administratiei publice centrale, pe baza evaluarilor intocmite la nivel local de autoritatile administratiei publice locale, intocmeste si transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzatoare a potentialului de punere in aplicare a cogenerarii de inalta eficienta si a termoficarii si racirii centralizate eficiente pe intreg teritoriul national, care sa contina informatiile prevazute in anexa nr. 6.
(2) Autoritatile administratiei publice locale si centrale adopta politici care promoveaza, la nivel local si regional, dezvoltarea si utilizarea integrata a sistemelor eficiente de incalzire si racire, in special a celor care folosesc cogenerarea de inalta eficienta, atat pentru procese de incalzire, cat si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali, avand in vedere potentialul de dezvoltare al unor piete locale si regionale ale energiei termice.
(3) Pentru realizarea evaluarii prevazute la alin. (1), autoritatile administratiei publice locale efectueaza, sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale, o analiza costuri-beneficii la nivelul intregului teritoriu national, pe baza conditiilor climatice, a fezabilitatii economice si a nivelului de dotare tehnica, in conformitate cu anexa nr. 7. Analiza costuri-beneficii trebuie sa faciliteze identificarea solutiilor cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor si al resurselor, in vederea satisfacerii cerintelor de incalzire si racire si poate face parte dintr-o evaluare de mediu, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare.
(4) In cazul in care evaluarea prevazuta la alin. (1) si analiza prevazuta la alin. (3) identifica un potential pentru aplicarea cogenerarii de inalta eficienta atat pentru procese de incalzire, cat si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali, ale carui beneficii depasesc costurile, autoritatile competente iau masurile adecvate in vederea dezvoltarii unei infrastructuri de termoficare si racire centralizata eficienta si/sau in vederea favorizarii dezvoltarii cogenerarii de inalta eficienta pentru procese de incalzire si pentru procese de racire pentru utilizatorii finali si surse regenerabile de energie, in conformitate cu alin. (1), (6) si (10).
(5) In cazul in care evaluarea prevazuta la alin. (1) si analiza prevazuta la alin. (3) nu identifica un potential ale carui beneficii sa depaseasca costurile, inclusiv costurile administrative de realizare a analizei costuri-beneficii mentionate la alin. (6), se scutesc instalatiile de la aplicarea cerintelor prevazute la alin. (6).
(6) Operatorii economici realizeaza o analiza costuri-beneficii in conformitate cu anexa nr. 7 partea a 2-a atunci cand:
a) se planifica o noua instalatie termoelectrica cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluarii costurilor si beneficiilor legate de exploatarea instalatiei ca instalatie de cogenerare de inalta eficienta;
b) se reabiliteaza substantial o instalatie termoelectrica existenta cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt, in vederea evaluarii costurilor si beneficiilor conversiei acesteia intr-o instalatie de cogenerare de inalta eficienta;
c) se planifica sau se reabiliteaza substantial o instalatie industriala cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt care produce caldura reziduala la un nivel de temperatura utila, in vederea evaluarii costului si beneficiilor de utilizare a caldurii reziduale pentru a acoperi o cerere justificata din punct de vedere economic, inclusiv prin cogenerare, si de conectare a respectivei instalatii la o retea de termoficare si racire centralizata;
d) se planifica fie o noua retea de termoficare si racire centralizata, fie o noua instalatie de producere a energiei cu o putere termica totala mai mare de 20 MWt in cadrul unei retele existente de termoficare sau racire centralizata, fie reabilitarea substantiala a unei astfel de instalatii existente, in vederea evaluarii costurilor si beneficiilor utilizarii caldurii reziduale din instalatiile industriale din apropiere.
(7) Montarea echipamentelor de captare a dioxidului de carbon produs de o instalatie de ardere in vederea stocarii sale geologice, astfel cum este prevazut in Directiva 2009/31/CE, nu este considerata reabilitare in sensul alin. (6) lit. (b)-(d).
(8) Autoritatile competente pot solicita efectuarea analizei costuri-beneficii mentionate la alin. (6) lit. (c) si (d) in colaborare cu societatile responsabile de operarea retelelor de termoficare si racire centralizata.
(9) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul:
a) centralelor nucleare;
b) instalatiilor care trebuie amplasate in apropierea unui sit de stocare geologica autorizat in temeiul Directivei 2009/31/CE.
(10) ANRE adopta criterii de autorizare, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, sau criterii echivalente pentru acordarea autorizatiei, dupa 31 decembrie 2015, pentru:
a) a lua in considerare rezultatele evaluarii cuprinzatoare prevazute la alin. (1);
b) a asigura indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (6), (7) si (9);
c) a lua in considerare rezultatele analizei costuri-beneficii prevazute la alin. (6).
(11) Pot fi scutite anumite instalatii individuale, pe baza criteriilor prevazute la alin. (10), de la aplicarea cerintei de implementare a optiunilor ale caror beneficii depasesc costurile, daca exista motive imperative juridice, de proprietate sau financiare pentru acest lucru. In aceste situatii, se inainteaza Comisiei Europene o notificare motivata a deciziei sale, in termen de 3 luni de la data luarii respectivei decizii.

Producerea, transportul si distributia energiei Art. 15

(1) ANRE elaboreaza reglementari prin care operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale sunt obligati sa puna la dispozitia utilizatorilor de retea servicii de sistem, pe masura dezvoltarii retelelor inteligente, care sa le permita acestora cresterea eficientei energetice, in functie de costurile si beneficiile acestora.
(2) Serviciile de sistem prevazute la alin. (1) sunt furnizate de operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale astfel incat sa nu aiba un impact negativ asupra sigurantei sistemului.
(3) Reglementarile privind retelele electrice de transport si distributie a energiei electrice, precum si metodologiile de stabilire a tarifelor de retea aprobate de ANRE indeplinesc criteriile din anexa nr. 8, luandu-se in considerare orientarile si codurile de retea elaborate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 iulie 2009 privind conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrica si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003.
(4) Operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale transmit la ANRE, pana la 30 iunie 2015:
a) un raport de evaluare a potentialului de crestere a eficientei energetice a retelelor de energie electrica si gaze naturale, in ceea ce priveste transportul, distributia, gestiunea sarcinii si interoperabilitatea, precum si racordarea capacitatilor de producere, inclusiv a microgeneratoarelor;
b) un program de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice a retelelor, pe o perioada de cel putin 5 ani, corelat cu programele de investitii anuale, care sa fie eficiente din punct de vedere al costurilor, precum si calendarul de implementare a acestora.
(5) ANRE poate stabili sisteme si structuri tarifare cu scop social pentru transportul si distributia energiei electrice si a gazelor naturale furnizate in retea, astfel incat orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport si distributie sa fie minime si proportionale in raport cu obiectivul social.
(6) ANRE analizeaza metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si distributie si, daca este cazul, ia masuri de eliminare a acelor prevederi stimulative care ar putea impiedica imbunatatirea eficientei globale, inclusiv a eficientei energetice la nivelul producerii, transportului, distributiei si furnizarii de energie electrica si gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea impiedica participarea clientilor finali, direct sau prin agregatori, la piata de echilibrare sau la piata serviciilor de sistem.
(7) ANRE include in metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si distributie reguli prin care operatorii de transport si de sistem si operatorii de distributie de energie electrica si gaze naturale sunt stimulati sa imbunatateasca eficienta energetica a retelelor, atat din punct de vedere al planificarii dezvoltarii acestora, cat si ca operare si ca tarifele permit furnizorilor de energie electrica si gaze naturale sa imbunatateasca participarea clientilor finali la eficienta sistemului, inclusiv prin raspunsul la cerere, conform Legii nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Fara a aduce atingere art. 16 alin. (2) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, de modificare si ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE si 2003/30/CE si tinand seama de art. 15 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice si de abrogare a Directivei 2003/54/CE si de necesitatea de a asigura continuitatea furnizarii de energie termica, operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie, atunci cand asigura dispecerizarea producatorilor de energie electrica din reteaua proprie, au urmatoarele obligatii, sub rezerva cerintelor stabilite de ANRE referitoare la mentinerea fiabilitatii si sigurantei retelei:
a) garanteaza transportul si distributia energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta;
b) asigura acces prioritar sau garantat energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta, conform reglementarilor in vigoare;
c) dispecerizeaza cu prioritate energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta, in conditii de siguranta in functionare a sistemului electroenergetic national.
(9) ANRE aproba prin ordin reguli privind stabilirea ordinii de merit a producatorilor de energie electrica care beneficiaza de acces prioritar. La acordarea accesului prioritar pentru energia electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta sau la dispecerizarea acesteia, ANRE poate stabili ierarhii intre diferitele tehnologii de producere a energiei electrice din surse regnerabile si cogenerare de inalta eficienta, precum si intre producatorii care utilizeaza aceeasi tehnologie din aceste surse, fara a fi impiedicat accesul prioritar al energiei produse din diferite surse regenerabile.
(10) Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie respecta cerintele prevazute in anexa nr. 9.
(11) Producatorii care detin unitati de cogenerare de inalta eficienta de mica putere sau unitati de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la reteaua de energie electrica.
(12) Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie sunt obligati sa elaboreze si sa aplice proceduri simplificate in conformitate cu reglementarile ANRE de tip „instaleaza si informeaza” prin care sa faciliteze racordarea la retea de unitati de microcogenerare, conform legislatiei in vigoare.
(13) In cazul in care este fezabil din punct de vedere tehnic si economic pentru unitatile de cogenerare de inalta eficienta si sub rezerva asigurarii fiabilitatii si sigurantei retelei, ANRE stabileste reguli care sa permita producatorilor de energie electrica in cogenerare de inalta eficienta sa ofere servicii de echilibrare si alte servicii operationale operatorului de transport si de sistem si operatorilor de distributie. Operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie achizitioneaza aceste servicii in regim concurential, transparent, nediscriminatoriu si usor de verificat.
(14) Lucrarile de racordare la retea a unitatilor de producere in cogenerare de inalta eficienta se realizeaza de executanti selectati de detinatorii acestora, conform legislatiei in vigoare.
(15) ANRE aproba reguli de participare a clientilor finali la piata angro si cu amanuntul de energie electrica, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrica.
(16) ANRE stabileste, in reglementarile tehnice si comerciale, reguli prin care operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie achizitioneaza in mod nediscriminatoriu servicii de sistem si servicii de echilibrare de la clientii finali, inclusiv prin agregatorii energetici, in functie de capacitatea tehnica a clientilor respectivi, cu mentinerea sigurantei in functionare a retelelor electrice.
(17) Pentru a promova participarea clientilor finali la pietele de servicii de sistem, operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie au obligatia de a stabili modalitatile tehnice privind participarea acestora la respectivele piete, pe baza capacitatilor de raspuns la cerere, pe care le supun avizarii ANRE. La elaborarea regulilor tehnice mentionate, operatorul de transport si de sistem si operatorii de distributie colaboreaza cu clientii finali si cu agregatorii energetici.


Capitolul VII - Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare si certificare


Informare si formare profesionala Art. 16

(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica monitorizeaza modul in care informatiile privind mecanismele de eficienta energetica, financiare si juridice sunt transparente si diseminate pe scara larga si in mod activ tuturor actorilor relevanti de pe piata, cum ar fi consumatorii, constructorii, arhitectii, inginerii, auditorii de mediu si instalatorii de elemente de constructie.
(2) Departamentul pentru Eficienta Energetica si autoritatile publice centrale asigura informarea institutiilor financiar-bancare pentru stimularea finantarii programelor de eficienta energetica.
(3) Operatorii pietei furnizeaza informatii adecvate, specifice si de consiliere privind eficienta energetica consumatorilor finali.
(4) Autoritatile competente, cu participarea partilor interesate, inclusiv a autoritatilor locale si regionale, promoveaza initiative de informare, de sensibilizare si de formare adecvate pentru a informa cetatenii cu privire la avantajele si la aspectele practice ale adoptarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.


Capitolul VIII - Servicii energetice


Servicii energetice Art. 17

(1) Departamentul pentru Eficienta Energetica promoveaza dezvoltarea pietei serviciilor energetice si reglementeaza accesul la aceasta, in special pentru IMM-uri, prin:
a) diseminarea de informatii clare si usor accesibile privind:
(i) contractele disponibile de servicii energetice si clauzele care trebuie incluse in aceste contracte pentru a se garanta economiile de energie si drepturile consumatorilor finali;
(ii) instrumentele financiare, stimulentele, granturile, facilitarea imprumuturilor de la institutiile financiar-bancare, dupa caz, menite sa sustina proiectele de eficienta energetica si activitatea societatilor de servicii energetice de tip ESCO;
b) incurajarea utilizarii sistemului de etichetare de calitate, inclusiv de catre asociatii profesionale;
c) punerea la dispozitia publicului prin publicarea pe pagina proprie de internet si actualizarea permanenta a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificati si/sau certificati, si a calificarilor si/sau a certificarilor acestora, sau utilizarea unei interfete cu ajutorul careia furnizorii de servicii energetice sa poata furniza informatii;
d) sprijinirea sectorului public in ceea ce priveste solicitarea de oferte de servicii energetice in special pentru renovarea substantiala a cladirilor, prin furnizarea de informatii privind cele mai bune practici pentru contractele de performanta energetica, inclusiv, daca este disponibila, o analiza costuri-beneficii care utilizeaza o abordare pe baza ciclului de viata;
e) realizarea analizei calitative impreuna cu autoritatile competente privind evolutiile actuale si viitoare ale pietei serviciilor energetice, care este inclusa in cadrul planului national de actiune pentru eficienta energetica.
(2) Departamentul pentru Eficienta Energetica si autoritatile competente sprijina functionarea adecvata a pietei de servicii energetice, dupa caz, prin:
a) identificarea si publicarea punctului/punctelor de contact de unde consumatorii finali pot obtine informatiile mentionate la alin. (1);
b) eliminarea barierelor de reglementare, precum si a celor de alta natura care impiedica incheierea de contracte de performanta energetica si adoptarea altor modele de servicii de eficienta energetica in vederea identificarii si/sau a punerii in aplicare a masurilor destinate economisirii de energie;
c) tratarea cu eficienta a reclamatiilor si solutionarea extrajudiciara a litigiilor care decurg dintr-un contract de servicii energetic prin apelarea serviciilor unui mediator, in conditiile Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) acordarea posibilitatii ca intermediarii independenti de pe piata sa joace un rol in stimularea dezvoltarii pietei in materie de cerere si oferta.
(3) Este interzisa orice activitate a distribuitorilor si furnizorilor de energie care ar putea impiedica cererea si furnizarea de servicii energetice sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice sau care ar putea impiedica dezvoltarea pietelor pentru astfel de servicii sau masuri, inclusiv blocarea pietelor pentru concurenti sau abuzul de pozitie dominanta.


Capitolul IX - Sanctiuni




Sanctiuni Art. 18

(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a);
b) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b);
c) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c);
d) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (4);
e) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (6);
f) nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 9 alin. (7).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza, dupa cum urmeaza:
a) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a), cu amenda de la 10.000 lei la 200.000 lei, calculata proportional cu marimea consumului, astfel :
P = 0,9 x C + 10.000 lei, unde:
P = valoarea penalitatii in lei,
C = consumul anual de combustibil in tone echivalent petrol/an;
b) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. b), cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;
c) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. c), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;
d) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. d), cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei;
e) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. e), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;
f) contraventiile prevazute la alin. (1) lit. f), cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei;
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul imputernicit din cadrul ANRE.
(4) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.


Capitolul X - Dispozitii finale


Art. 19
(1) Planul National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice se actualizeaza in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi si la fiecare 3 ani, fiind aprobat prin hotarare a Guvernului.
(2) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Departamentul pentru Energie si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pot emite instructiuni, pentru domeniile specifice, care se aproba prin ordine ale ministrilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Prevederile prezentei legi se completeaza cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, si ale Hotararii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerarii bazate pe cererea de energie termica utila.
(4) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi, ANRE dispune masurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 3.
(5) In primul Plan National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, se notifica Comisiei Europene evaluarea masurilor luate sau care se vor lua, daca este cazul, pentru eliminarea barierelor de reglementare sau de alta natura aparute in calea eficientei energetice. Masurile de eliminare pot include: furnizarea de stimulente, abrogarea sau modificarea dispozitiilor juridice sau de reglementare, simplificarea procedurilor administrative, asigurarea educarii si/sau formarii profesionale sau asistenta tehnica in materie de eficienta energetica.

Art. 20

(1) Anexele nr. 1 - 11 fac parte integranta din prezenta lege.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificarile ulterioare.


****



Prezenta lege transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienta energetica, de modificare a Directivelor 2009/125/CE si 2010/30/UE si de abrogare a Directivelor 2004/8/CE si 2006/32/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.


Anexa nr. 1 - Cerintele de eficienta energetica pentru achizitionarea de produse, servicii si cladiri de catre administratia centrala
In masura in care acest lucru respecta raportul costuri-eficacitate, fezabilitatea economica, o mai mare durabilitate, adecvarea tehnica, precum si concurenta suficienta, administratiile central care achizitioneaza produse, servicii sau cladiri:
a) in cazul in care un produs este reglementat de un act delegat adoptat in temeiul Directivei 2010/30/UE sau de o directiva corespunzatoare de punere in aplicare a Comisiei Europene, achizitioneaza numai produsele care respecta criteriul de apartenenta la cea mai inalta clasa de eficienta energetica posibila din perspectiva necesitatii de a asigura o concurenta suficienta;
b) in cazul in care un produs nereglementat in conformitate cu lit. a) este reglementat de o masura de punere in aplicare in temeiul Directivei 2009/125/CE adoptate dupa intrarea in vigoare a Directivei 2012/27/CE, achizitioneaza numai produse care respecta valorile de referinta privind eficienta energetica specificate in respectiva masura de punere in aplicare;
c) achizitioneaza numai produsele reprezentand echipamente de birou reglementate de Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind incheierea Acordului intre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou care respecta cerintele privind eficienta energetica si care sa fie la fel de stricte precum cele enumerate in anexa C la acordul atasat la decizia in cauza;
d) achizitioneaza numai pneurile care indeplinesc criteriul de apartenenta la clasa cea mai ridicata de eficienta a consumului de combustibil, in conformitate cu definitia din Regulamentul (CE) nr.1222/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor in ceea ce priveste eficienta consumului de combustibil si alti parametrii esentiali. Aceasta cerinta nu impiedica organismele publice sa achizitioneze pneuri cu cea mai ridicata clasa de aderenta sau clasa de zgomot exterior de rulare justificata prin motive de siguranta si de sanatate publica;
e) solicita in cadrul licitatiilor pentru contracte de servicii ca furnizorii de servicii sa utilizeze, in cadrul furnizarii serviciilor in cauza, doar produse care indeplinesc cerintele mentionate la lit. a)-d) in momentul furnizarii serviciilor respective. Aceasta cerinta se aplica doar produselor noi achizitionate de furnizorii de servicii partial sau integral in scopul furnizarii serviciului in cauza;
f) sa achizitioneze sau sa incheie noi acorduri de inchiriere doar a cladirilor care indeplinesc cel putin cerintele minime privind performanta energetica, mentionate la art. 6 alin. (1), cu exceptia cazului in care scopul achizitionarii este:
(i) renovarea aprofundata sau demolarea;
(ii) in cazul organismelor publice, sa revanda cladirea fara a o utiliza in scopurile proprii ale organismului public; sau
(iii) conservarea acesteia ca o cladire protejata oficial ca facand parte dintr-un complex desemnat ca atare sau datorita valorilor arhitecturale sau istorice. Gradul de respectare a acestor cerinte se verifica pe baza certificatelor de performanta energetica mentionate la art. 11 din Directiva 2010/31/UE.


Anexa nr. 2 - Continutul energetic al combustibililor selectati pentru utilizare finala


Tabel de conversie
Produs energetic kJ          kgep         kWh 
                 (PCI)       (PCI)        (PCI) 
1 kg cocs 28500 0,676 7,917
1 kg antracit 17200-30700 0,411-0,733 4,778-8,528
1 kg brichete lignit 20000 0,478 5,556
1 kg lignit superior 10500-21000 0,251-0,502 2,917-5,833
1 kg lignit 5600-10500 0,134-0,251 1,556-2,917
1 kg sisturi bituminoase 8000-9000 0,191-0,215 2,222-2,500
1 kg turba 7800-13800 0,186-0,330 2,167-3,833
1 kg brichete turba 16000-16800 0,382-0,401 4,444-4,667
1 kg titei greu 40000 0,955 11,111
1 kg pacura 42300 1,010 11,750
1 kg benzina 44000 1,051 12,222
1 kg parafina 40000 0,955 11,111
1 kg gaz petrolier 46000 1,099 12,778 
lichefiat 
1 kg gaz natural (1) 47200 1,126 13,10
1 kg gaz natural lichefiat 45190 1,079 12,553
1 kg lemn 
(umiditate25%) (2) 13800 0,330 3,833
1 kg pelete/brichete din  16800 0,401 4,667
lemn 
1 kg deseuri 7400-10700 0,177-0,256 2,056-2,972
1 MJ caldura derivata 1000 0,024 0,278
1 kWh energie electrica 3600 0,086 1(3)


Sursa: Eurostat
(1) 93% metan
(2) Se pot aplica alte valori in functie de tipul de lemn utilizat cel mai mult.
(3) Aplicabil in cazul in care economiile de energie sunt calculate ca energie primara prin intermediul unei abordari ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrica in kWh, se poate aplica un coeficient implicit de 2,5 sau se poate aplica un alt coeficient, cu conditia de a putea justifica valoarea acestuia.


Anexa nr. 3 - Metode si principii comune de calcul al impactului schemelor de obligatii in materie de eficienta energetica si al altor masuri de politica in temeiul art. 9 si art. 14


1. Metodele de calcul ale conomiilor de energie in sensul art. 9 si art. 14
Partile obligate, participante sau mandatate sau autoritatile publice de punere in aplicare pot utiliza una sau mai multe dintre urmatoarele metode de calcul ale economiilor de energie:
a) economii preconizate, prin referire la rezultatele imbunatatirilor energetice anterioare monitorizate independent in instalatii similare. Abordarea generic este denumita „ex ante”;
b) economii contorizate, in care economiile din instalarea masurii sau a pachetului de masuri sunt stabilite prin inregistrarea reducerii propriu-zise a energiei utilizate, tinand seama de factori precum aditionalitatea, ocuparea, nivelurile de productie si conditiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generica este denumita „ex post”;
c) economii de energie gradate, prin care sunt utilizate estimarile tehnice.
Aceasta abordare poate fi utilizata doar in cazul in care determinarea unor date strict masurate pentru o instalatie specifica este dificila sau mult prea costisitoare, de exemplu inlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominala in kWh diferita de cea pentru care au fost masurate informatii independente privind economiile de energie, sau in cazul in care acestea se desfasoara pe baza metodologiilor si standardelor de referinta stabilite la nivel national de experti calificati sau acreditati care sunt independenti fata de partile obligate, participante sau mandatate implicate;
d) economii de energie monitorizate, in care este stabilit raspunsul consumatorilor la recomandari, campanii de informare, etichetare sau sisteme de certificare sau contoare inteligente. Aceasta abordare poate fi utilizata doar pentru economiile de energie rezultate din schimbarile privind comportamentul consumatorilor. Aceasta nu poate fi utilizata pentru economii rezultate din introducerea unor masuri concrete.


2. In stabilirea economiilor de energie pentru o masura de eficienta energetica se aplica urmatoarele principii:
a) poate fi acordat credit doar pentru economiile care depasesc urmatoarele niveluri:
(i) standardele de performanta ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme si noile vehicule utilitare usoare in urma punerii in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanta privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordarii integrate a Comunitatii de a reduce emisiile de CO2 produse de vehiculele utilitare usoare si, respectiv, a Regulamentului (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanta pentru vehiculele utilitare usoare noi, ca parte a abordarii integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele usoare;
(ii) cerintele Uniunii privind eliminarea de pe piata a anumitor produse cu impact energetic in urma punerii in aplicare a masurilor de punere in aplicare in temeiul Directivei 2009/125/CE; si
b) pentru a tine seama de variatiile climatice dintre regiuni, se pot ajusta economiile la o valoare standard sau se stabilesc diferite economii de energie in functie de variatiile de temperatura dintre regiuni;
c) trebuie sa se poata demonstra ca activitatile partii obligate, participante sau mandatate sunt pertinente pentru realizarea economiilor de energie preconizate;
d) economiile de energie dintr-o actiune individuala pot fi revendicate doar de o parte;
e) calcularea economiilor de energie tine seama de durata de viata a economiilor.

Acest lucru poate fi obtinut prin calcularea economiilor pe care fiecare actiune individuala o va realiza intre data punerii sale in aplicare si 31 decembrie 2020.

Alternativ, se poate adopta o alta metoda decat cea preconizata pentru a obtine cel putin aceeasi cantitate totala de economii. Atunci cand se utilizeaza alte metode, trebuie ca valoarea totala a economiilor de energie calculate pe baza acestor alte metode sa nu depaseste valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calcul in momentul calcularii economiilor pe care fiecare actiune individuala le va realiza intre data punerii sale in aplicare si 31decembrie 2020. In primul plan national de actiune pentru eficienta energetica in conformitate cu anexa nr. 11, se descriu in detaliu care sunt celelalte metode pe care le-au folosit si ce dispozitii au fost aplicate pentru a asigura indeplinirea prezentei cerinte obligatorii de calculare; si
f) sunt permise actiunile partilor obligate, participante sau mandatate, fie individual, fie impreuna, care vizeaza o transformare de durata a produselor, echipamentelor sau a pietelor catre un nivel superior de eficienta energetica; si
g) in vederea promovarii adoptarii masurilor in materie de eficienta energetica, trebuie respectate standardele de calitate pentru produse, servicii si aplicarea masurilor.
In cazul in care nu exista astfel de standarde, autoritatile publice de punere in aplicare actioneaza impreuna cu partile obligate, participante sau mandatate pentru a le introduce.


3. In stabilirea economiilor de energie din masuri de politica, se aplica urmatoarele principii:
a) se acorda credit doar pentru economiile de energie din masuri de impozitare care depasesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor dupa cum prevede Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii sau Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata;
b) datele oficiale recente si reprezentative privind elasticitatea preturilor sunt utilizate pentru calcularea impactului; si
c) economiile de energie din instrumentele insotitoare de politica in materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata catre un fond, sunt contabilizate separat.


4. Notificarea metodologiei
Cu exceptia cazului impozitelor, notificarea include detalii privind:
a) partile obligate, participante sau mandatate sau autoritatile publice de punere in aplicare;
b) sectoarele-tinta;
c) nivelul obiectivului de economisire a energiei sau al economiilor preconizate a fi realizate in intreaga perioada si in perioadele intermediare;
d) durata perioadei de obligatie si a perioadelor intermediare;
e) categoriile de masuri eligibile;
f) metodologia de calcul, inclusiv modalitatile de stabilire a aditionalitatii si a pertinentei si metodologiile si standardele de referinta care sunt folosite pentru estimarile tehnice;
g) durata de viata a masurilor;
h) abordarea aleasa pentru abordarea variatiilor climatice;
i) standardele de calitate;
j) protocoalele de monitorizare si de verificare si modul in care este asigurata independenta acestora fata de partile obligate, participante sau mandatate;
k) protocoalele de audit; si
l) modul in care este luata in considerare necesitatea indeplinirii cerintei prevazute la art. 8 alin. (1)
In cazul impozitelor notificarea include detalii privind:
a) sectoarele-tinta si segmentul de contribuabili;
b) autoritatea publica de punere in aplicare;
c) economiile preconizate a fi realizate;
d) durata masurii de impozitare si perioadele intermediare; si
e) metodologia de calcul, inclusiv elasticitatea pretului utilizat.


Anexa nr. 4 - Criterii minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfasurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei


Auditurile energetice mentionate la art. 9 se bazeaza pe urmatoarele orientari:
a) se bazeaza pe date operationale actualizate, masurate si trasabile privind consumul de energie si (pentru energia electrica) profilurile de sarcina;
b) contin o revizuire detaliata a profilului de consum de energie al cladirilor sau grupurilor de cladiri, al operatiunilor sau instalatiilor industriale, inclusiv transporturile;
c) se bazeaza, ori de cate ori este posibil, pe analiza costurilor ciclului de viata (LCCA) si nu pe perioadele simple de rambursare (SPP) pentru a lua in considerare economiile pe termen lung, valorile reziduale ale investitiilor pe termen lung si ratele de actualizare;
d) sunt proportionale si suficient de reprezentative pentru a permite crearea unei imagini fiabile a performantei energetice globale si identificarea fiabila a celor mai semnificative oportunitati de imbunatatire.
Auditurile energetice permit calcule detaliate si validate pentru masurile propuse, astfel incat sa furnizeze informatii clare cu privire la economiile potentiale.
Datele utilizate in auditurile energetice sunt stocabile in scopul analizei istorice si al urmaririi performantei.


Anexa nr. 5 - Cerinte minime pentru facturare si informatiile privind facturarea pe baza consumului real


1. Cerinte minime pentru facturare


1.1. Facturarea pe baza consumului real
Pentru a permite consumatorilor finali sa-si regleze propriul consum de energie, facturarea ar trebui sa fie efectuata pe baza consumului real, cel putin o data pe an, iar informatiile privind facturarea ar trebui puse la dispozitie cel putin trimestrial, la cerere sau in cazul in care consumatorii au optat pentru factura electronica, sau de doua ori pe an in celelalte cazuri. Gazul folosit doar pentru gatit poate fi scutit de la aplicarea prezentei cerinte.

1.2. Informatii minime incluse in factura
Urmatoarele informatii, dupa caz, sunt puse la dispozitia consumatorilor finali, intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul facturilor, contractelor, tranzactiilor si chitantelor emise in statiile de distributie:
a) preturile reale actuale si consumul real de energie;
b) comparatii intre consumul actual de energie al consumatorului final si consumul corespunzator aceleiasi perioade a anului anterior, preferabil sub forma grafica;
c) informatii de contact pentru organizatiile consumatorilor finali, agentiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a eficientei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si specificatii tehnice obiective privind echipamentele energetice.
In plus, ori de cate ori este posibil si util, trebuie puse la dispozitia consumatorilor finali comparatii cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeasi categorie de consum, intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul sau semnalate in cadrul facturilor, contractelor, tranzactiilor si chitantelor emise in statiile de distributie.

1.3. Consiliere cu privire la eficienta energetica in cadrul facturilor si alte forme de retransmitere a informatiilor catre consumatorii finali
In momentul trimiterii contractelor si a modificarilor aduse acestora, precum si in facturile trimise consumatorilor sau prin intermediul site-urilor internet care se adreseaza consumatorilor individuali, distribuitorii de energie, operatorii de sisteme de distributie si furnizorii de energie informeaza clientii, intr-o maniera cat mai clara si usor de inteles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de consiliere a consumatorilor, agentiile energetice sau alte institutii similare, inclusiv adresele de internet ale acestora, unde consumatorii pot obtine consiliere cu privire la masurile disponibile in materie de eficienta energetica, profilurile de referinta privind consumul individual de energie si alte specificatii tehnice ale aparatelor energetice care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.


Anexa nr. 6 - Potentialul eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire


1. Evaluarea cuprinzatoare a potentialelor nationale de incalzire si racire mentionate la art. 14 alin. (1) include:
a) o descriere a cererii de incalzire si racire;
b) o prognoza privind modul in care aceasta cerere se va modifica in urmatorii 10 ani, luandu-se in considerare in special evolutia cererii de incalzire si racire a cladirilor si diferitele sectoare industriale;
c) o harta a teritoriului national, in care sunt identificate, protejand totodata informatiile comerciale sensibile:
(i) punctele cu cerere de incalzire si racire, inclusiv:
- municipalitatile si conurbatiile cu un raport al suprafetelor de cel putin 0,3; si
- zonele industriale cu un consum anual total pentru incalzire si racire de peste 20 GWh;
(ii) infrastructura existenta si planificata de termoficare si racire centralizata;
(iii) punctele potentiale cu surse de incalzire si racire, inclusiv:
- instalatiile de producere a energiei electrice cu o productie energetica anuala totala de peste 20 GWh;
- instalatiile de incinerare a deseurilor; si
- instalatiile de cogenerare existente si planificate, care utilizeaza tehnologiile de cogenerare prevazute in hotarare a Guvernului si instalatiile de termoficare;
d) identificarea cererii de incalzire si racire care poate fi satisfacuta prin cogenerare de inalta eficienta, inclusiv prin microcogenerare rezidentiala, si prin intermediul retelei de termoficare si racire centralizata;
e) identificarea potentialului de cogenerare suplimentara de inalta eficienta, inclusiv in urma reabilitarii instalatiilor industriale si de producere existente si a construirii de noi astfel de instalatii sau a altor facilitati care produc caldura reziduala;
f) identificarea potentialului de eficienta energetica al infrastructurii de termoficare si racire centralizata;
g) strategii, politici si masuri care ar putea sa fie adoptate pana in 2020 si 2030 cu scopul de a se realiza potentialul mentionat la lit. (e) si de a se indeplini cererea de la lit. (d), inclusiv, dupa caz, propuneri pentru:
(i) cresterea ponderii cogenerarii in ceea ce priveste sistemele de incalzire si racire si productia de energie electrica;
(ii) dezvoltarea infrastructurii de termoficare si racire centralizata eficienta pentru a se permite dezvoltarea cogenerarii de inalta eficienta si utilizarea serviciilor de incalzire si racire rezultate din caldura reziduala si sursele regenerabile de energie;
(iii) incurajarea noilor instalatii termoelectrice si a instalatiilor industriale care produc caldura reziduala sa fie amplasate in situri unde se recupereaza cantitatea maxima de caldura reziduala disponibila pentru a se indeplini cererea existenta sau preconizata de incalzire si racire;
(iv) incurajarea noilor zone rezidentiale sau a noilor instalatii industriale care consuma caldura in cadrul proceselor de productie sa fie amplasate acolo unde este disponibila caldura reziduala, astfel cum prevede evaluarea cuprinzatoare, sa poata contribui la realizarea cererii de incalzire si racire. Aceasta ar putea include propuneri care sprijina concentrarea unui numar de instalatii individuale in acelasi amplasament in vederea asigurarii unei corespondente optime intre cererea si oferta de servicii de incalzire si racire;
(v) incurajarea instalatiilor termoelectrice, instalatiilor industriale care produc caldura reziduala, instalatiilor de incinerare a deseurilor si a altor instalatii de transformare a deseurilor in energie sa fie conectate la reteaua locala de termoficare sau racire centralizata;
(vi) incurajarea zonelor rezidentiale si instalatiilor industriale care consuma caldura in procesele de productie sa fie conectate la reteaua locala de termoficare sau racire centralizata;
h) ponderea cogenerarii de inalta eficienta si a potentialului stabilit, precum si a progresului inregistrat in temeiul Directivei 2004/8/CE;
i) o estimare a energiei primare care urmeaza sa fie economisita;
j) o estimare a masurilor de sustinere publica pentru serviciile de incalzire si racire, daca acestea exista, cu mentionarea bugetului anual si identificarea potentialului element de sprijin. Aceasta nu aduce atingere unei notificari separate a sistemelor de sprijin public pentru evaluarea ajutoarelor de stat.

2. In mod corespunzator, evaluarea cuprinzatoare poate fi alcatuita dintr-un ansamblu de planuri si strategii regionale sau locale.


Anexa nr. 7 - Analiza costuri - beneficii


Partea 1 - Principiile generale ale analizei costuri-beneficii

Obiectivul pregatirii analizelor costuri-beneficii – in raport cu masurile de promovare a eficientei energetice in ceea ce priveste serviciile de incalzire si racire prevazute la art. 14 alin. (3) – este de a oferi un temei decizional pentru prioritizarea calificata a resurselor limitate la nivelul societatii.
Analiza costuri-beneficii poate acoperi o evaluare a unui proiect sau evaluarea unui grup de proiecte pentru o evaluare locala, regionala sau nationala mai larga in scopul stabilirii optiunii de incalzire sau racire celei mai eficiente din punct de vedere al costurilor si benefice pentru o zona geografica data, in scopul planificarii energiei termice.
Analizele costuri-beneficii in temeiul art. 14 alin. (3) includ o analiza economica acoperind factori socioeconomici si de mediu.
Analizele costuri-beneficii includ urmatoarele etape si considerente:
a) Instituirea unei limite de sistem si a unei limite geografice
Sfera analizelor costuri-beneficii respective determina sistemul energetic relevant. Limita geografica acopera o zona geografica corespunzatoare bine definita, de exemplu, o regiune data sau o zona metropolitana, pentru a evita selectarea unor solutii care sa nu fie optime, pe baza examinarii fiecarui proiect in parte.
b) Abordarea integrata pentru optiunile de cerere si oferta
Analiza costuri-beneficii tine seama de toate resursele de aprovizionare relevante din sistem si de limita geografica, folosind datele disponibile, inclusiv caldura reziduala din producerea energiei electrice si instalatii industriale si energia din surse regenerabile, si de caracteristicile si tendintele cererii de incalzire si racire.
c) Constituirea unui scenariu de referinta
Scopul scenariului de referinta este de a servi drept punct de referinta fata de care sunt evaluate scenariile alternative.
d) Identificarea scenariilor alternative
Toate alternativele relevante pentru scenariul de referinta sunt luate in considerare. Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare, de reglementare nationala sau din cauza constrangerilor de timp pot fi excluse intr-o etapa timpurie a analizei costuri-beneficii in cazul in care acest lucru se justifica pe baza unor considerente documentate cu grija, explicit si temeinic.
Numai optiunile de cogenerare de inalta eficienta, de termoficare si racire centralizata eficienta sau de furnizare de incalzire si de racire individuala eficienta ar trebui luate in considerare in analiza costuri-beneficii ca scenarii alternative fata de scenariul de referinta.
e) Metoda de calcul al surplusului de costuri-beneficii
(i) Costurile si beneficiile totale pe termen lung ale optiunilor privind furnizarea de incalzire sau racire sunt evaluate si comparate.
(ii) Criteriul de evaluare este criteriul valorii nete actualizate (VNA).
(iii) Orizontul de timp este ales in asa fel incat sa fie incluse toate costurile si beneficiile relevante ale scenariilor. De exemplu, un orizont de timp adecvat ar putea fi de 25 de ani pentru o centrala electrica pe baza de gaz, de 30 de ani pentru un sistem de termoficare sau de 20 de ani pentru echipamentele de incalzire de tipul cazanelor.
f) Calculul si prognoza preturilor si alte ipoteze pentru analiza economica
(i) Se formuleaza ipoteze, in scopul analizelor costuri-beneficii, cu privire la preturile factorilor majori de intrare si de iesire si rata de actualizare.
(ii) Rata de actualizare utilizata in analiza economica pentru calculul valorii nete actualizate se alege in conformitate cu orientarile europene sau nationale (1).
(iii) Se folosesc prognozele nationale, europene sau internationale pentru evolutia preturilor la energie daca acestea corespund contextului national si/sau regional/local propriu.
(iv) Preturile utilizate in analiza economica reflecta costurile si beneficiile socio-economice reale si ar trebui sa includa costurile externe, cum ar fi efectele de mediu si cele asupra sanatatii, in masura posibilului, de exemplu atunci cand exista un pret de piata sau cand este deja inclus in reglementarile europene sau nationale.
g) Analiza economica: inventarul efectelor
Analizele economice iau in considerare toate efectele economice relevante.
In scenariile analizate, se pot evalua si lua in considerare, in procesul decizional, economiile de energie si de costuri generate de flexibilitatea sporita a furnizarii energiei si de o functionare mai aproape de optim a retelelor electrice, inclusiv costurile evitate si economiile evitate prin reducerea investitiei in infrastructura. Costurile si beneficiile luate in considerare includ cel putin urmatoarele:
(i) Beneficiile
- Valoarea productiei livrate consumatorului (energie termica si electrica)
- Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu si de sanatate, in masura posibilului
(ii) Costuri
- Costurile de capital ale centralelor si echipamentelor
- Costurile de capital ale retelelor asociate de energie
- Costurile de operare variabile si fixe
- Costurile de energie
- Costurile de mediu si de sanatate, in masura posibilului
h) Analiza sensibilitatii
(1) Rata nationala de actualizare aleasa in scopul analizei economice ar trebui sa tina seama de datele furnizate de Banca Centrala Europeana.

Analiza sensibilitatii este inclusa pentru a evalua costurile si beneficiile unui proiect sau grup de proiecte pe baza unor preturi diferite la energie, rate de actualizare si a altor factori variabili cu impact semnificativ asupra rezultatului calculelor.

Autoritatile publice locale, sub coordonarea administratiei publice centrale, trebuie sa realizeze analiza economica si financiara. Acestea furnizeaza metodologiile detaliate si ipotezele in conformitate cu prezenta anexa si stabilesc si fac publice procedurile pentru analiza economica.


Partea 2 - Principii in sensul art. 14 alin. (6) si (10)
Analizele costuri-beneficii ofera informatii in scopul realizarii masurilor mentionate la art.14 alin. (6) si (10):
In cazul in care se planifica o instalatie care produce exclusiv energie electrica sau o instalatie fara recuperator de caldura, se realizeaza o comparatie intre instalatiile planificate sau reabilitarea planificata si o instalatie echivalenta care produce aceeasi cantitate de energie electrica sau de caldura de proces, dar care recupereaza caldura reziduala si care furnizeaza caldura prin cogenerare de inalta eficienta si/sau retele de termoficare si racire centralizata.
In cadrul unei limite geografice date, evaluarea ia in considerare instalatia planificata, precum si eventualele puncte cu cerere de energie termica existente sau potentiale corespunzatoare care ar putea fi alimentate prin aceasta, tinand seama de posibilitatile rationale (de exemplu fezabilitatea tehnica si distanta).
Limita de sistem se stabileste astfel incat sa includa instalatia planificata si sarcinile termice, cum ar fi cladirea/cladirile si procesul industrial. In cadrul acestei limite de sistem, costul total de furnizare a caldurii si energiei se determina pentru ambele cazuri si apoi se compara.
Sarcinile termice includ sarcinile termice existente, precum o instalatie industriala sau un sistem de termoficare si, de asemenea, in zonele urbane, sarcina termica si costurile care ar exista daca unui grup de cladiri sau unei parti a unui oras i s-ar furniza si/sau ar fi conectata la o noua retea de termoficare.
Analiza costuri-beneficii se bazeaza pe o descriere a instalatiei planificate si a instalatiei/instalatiilor de comparatie, cu referire la capacitatea electrica si termica, dupa caz, tipul de combustibil, utilizarea planificata si numarul de ore de operare anuale planificate, amplasarea si cererea de energie electrica si termica.
In scopul comparatiei, sunt luate in considerare cererea de energie termica si tipurile de incalzire si racire utilizate de punctele cu cerere de energie termica din vecinatate. Comparatia acopera costurile aferente infrastructurii pentru instalatia planificata si pentru cea cu care se face comparatia.
Analizele costuri-beneficii in scopul art. 14 alin. (6) includ o analiza economica, care vizeaza o analiza financiara, care reflecta tranzactiile reale de fluxuri de lichiditati din investitia in instalatii individuale si din functionarea acestora.
Proiectele cu rezultate pozitive in ceea ce priveste costurile si beneficiile sunt acelea in care suma beneficiilor actualizate in cadrul analizei economice si financiare depaseste suma costurilor actualizate (surplus costuri-beneficii).
Se stabilesc principii directoare privind metodologia, ipotezele si orizontul de timp pentru analiza economica.
Pot fi solicitate intreprinderilor responsabile de functionarea instalatiilor de producere a energiei electrice si termice, intreprinderilor industriale, operatorilor retelelor de termoficare si racire centralizata sau altor parti influentate de limita de sistem definita si de limita geografica, sa contribuie cu date pentru utilizarea in evaluarea costurilor si beneficiilor unei instalatii individuale.


Anexa nr. 8 - Criterii de eficienta energetica pentru reglementarea retelelor energetice si pentru tarifele de retea electrica


1. Tarifele de retea trebuie sa reflecte costurile economiilor de costuri in retele rezultate in urma masurilor de gestionare a cererii si a raspunsului la cerere, precum si a producerii distribuite, inclusiv economiile rezultate in urma scaderii preturilor de livrare sau a investitiilor in retea si a unei exploatari mai eficiente a retelei.

2. Reglementarile privind retelele si tarifele nu impiedica operatorii de retea sau furnizorii de energie sa puna la dispozitie servicii de sistem pentru masurile de gestionare a raspunsului la cerere, gestionarea cererii si producerea distribuita privind pietele organizate de energie electrica, in special:
a) trecerea sarcinii din perioadele de varf in cele mai putin aglomerate de catre consumatorii finali, luandu-se in considerare disponibilitatea energiei din surse regenerabile de energie, energia din cogenerare si producerea distribuita;
b) economiile de energie din raspunsul la cerere al consumatorilor distribuiti de catre agregatorii energetici;
c) reducerea cererii din masurile de eficienta energetica adoptate de catre furnizorii de servicii energetice, inclusiv companiile de furnizare a serviciilor energetice;
d) conectarea si repartizarea surselor de producere la tensiuni mai scazute;
e) conectarea surselor de producere dintr-o locatie mai apropiata la consum; si
f) stocarea energiei.
In sensul prezentei dispozitii, termenul „piete organizate de energie electrica” include pietele nereglementate si schimburile de energie electrica pentru comercializarea energiei, capacitatii, compensatiilor si serviciilor de sprijin in toate intervalele de timp, inclusiv pietele la termen, pietele pentru ziua urmatoare si pietele din aceeasi zi.

3. Tarifele de retea sau de vanzare cu amanuntul pot sustine preturi dinamice pentru masurile de gestionare a raspunsului la cerere adoptate de catre consumatorii finali, precum:
a) tarifele corespunzatoare duratei de utilizare;
b) preturile din momentele esentiale;
c) preturile in timp real; si
d) reducerile de pret pentru perioadele de varf.


Anexa nr. 9 - Cerinte de eficienta energetica pentru operatorii sistemelor de transport si operatorii sistemelor de distributie


Operatorii sistemelor de transport si operatorii sistemelor de distributie trebuie:
a) sa stabileasca si sa faca publice normele standard referitoare la suportarea si partajarea costurilor adaptarilor tehnice, cum ar fi conectarile la retea si consolidarile retelei, exploatarea mai eficienta a retelei si normele privind punerea in aplicare nediscriminatorie a codurilor de retea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producatori de energie rezultata din cogenerarea de inalta eficienta in cadrul retelei interconectate;
b) sa puna la dispozitia noilor producatori de energie electrica rezultata din cogenerarea de inalta eficienta care doresc sa se conecteze la sistem informatiile cuprinzatoare si necesare solicitate de catre acestia, inclusiv:
(i) o estimare cuprinzatoare si detaliata a costurilor asociate cu conectarea;
(ii) un calendar rezonabil si precis pentru primirea si prelucrarea cererii in ceea ce priveste conectarea la retea;
(iii) un calendar indicativ rezonabil pentru orice propunere de conectare la retea. Procesul global pentru conectarea la retea nu ar trebui sa dureze mai mult de 24 de luni, tinand seama de ceea ce este realizabil in mod rezonabil si nediscriminatoriu;
c) sa furnizeze proceduri standard si simplificate in ceea ce priveste conectarea producatorilor distribuiti de energie electrica produsa prin cogenerare de inalta eficienta cu scopul de a facilita conectarea acestora la retea.

Normele standard prevazute la lit. a) se bazeaza pe criterii obiective, transparente si nediscriminatorii, tinandu-se in special seama de costurile si beneficiile asociate cu conectarea producatorilor respectivi la retea. Aceste norme pot prevedea diferite tipuri de conectare la retea.


Anexa nr. 10 - Lista minima de elemente care trebuie incluse in contractele sau in caietele de sarcini asociate privind performanta energetica incheiate cu sectorul public


- Lista clara si transparenta a masurilor privind eficienta energetica care urmeaza sa fie puse in aplicare sau a rezultatelor in materie de eficienta care urmeaza sa fie obtinute.
- Economiile garantate care urmeaza sa fie realizate prin punerea in aplicare a masurilor contractului.
- Durata si etapele de referinta ale contractului, termenii si perioada de preaviz.
- Lista clara si transparenta a obligatiilor fiecarei parti contractante.
- Data (datele) de referinta care stabileste (stabilesc) economiile realizate.
- Lista clara si transparenta a etapelor care urmeaza sa fie efectuate pentru a se pune in aplicare masura sau pachetul de masuri si, acolo unde este relevant, costurile asociate.
- Obligatia de indeplinire in totalitate a masurilor prevazute in contract si de documentare a tuturor schimbarilor efectuate pe parcursul proiectului.
- Reglementarile care specifica includerea cerintelor echivalente in orice subcontractare catre terte parti.
- Afisarea clara si transparenta a implicatiilor financiare ale proiectului si distribuirea contributiei fiecarei parti la economiile monetare realizate (si anume, remunerarea furnizorilor de servicii).
- Dispozitii clare si transparente privind masurarea si verificarea economiilor garantate obtinute, verificarile si garantiile privind calitatea.
- Dispozitii care clarifica procedura de abordare a conditiilor de modificare a cadrului care afecteaza continutul si rezultatele contractului (si anume, modificarea preturilor la energie, intensitatea utilizarii unei instalatii).
- Informatii detaliate privind obligatiile fiecarei parti contractante si despre sanctiunile in caz de incalcare.


Anexa nr. 11 - Cadrul general pentru raportare


Partea 1 - Cadrul general pentru rapoartele anuale

Rapoartele anuale constituie baza pentru monitorizarea progresului spre

obiectivele nationale pentru anul 2020 si includ urmatoarele informatii minime:
a) o estimare a urmatorilor indicatori pentru anul care precede ultimul an incheiat (anul (1)X – 2):
----------
(1)X = anul curent.

(i) consumul de energie primara;
(ii) consumul energetic final total;
(iii) consumul energetic final in sectorul
- industriei;
- transporturilor (impartite intre transportul de persoane si de marfuri, daca sunt disponibile)
- gospodariilor;
- serviciilor;
(iv) valoarea adaugata bruta in sectorul
- industriei;
- serviciilor;
(v) venitul total disponibil al gospodariilor;
(vi) produsul intern brut (PIB);
(vii) producerea energiei electrice pe baza producerii de energie termica;
(viii) producerea energiei electrice pe baza producerii combinate de energie electrica si energie termica;
(ix) producerea caldurii pe baza producerii de energie termica;
(x) producerea caldurii pe baza centralelor de producere combinata a energiei electrice si a energiei termice, inclusiv caldura reziduala industriala;
(xi) consumul de combustibil pentru producerea energiei termice;
(xii) calatori-kilometri (pkm), daca este disponibila;
(xiii) tone-kilometri (tkm), daca este disponibila;
(xiv) transport-kilometri combinat (pkm + tkm), in cazul in care (x) si (xi) nu sunt disponibile;
(xv) populatie.
In sectoarele in care consumul energetic ramane stabil sau indica o anumita crestere, se analizeaza cauzele si se ataseaza evaluarea la estimari.
Cel de al doilea raport si urmatoarele includ si punctele b)-e):
b) actualizari ale principalelor masuri legislative si fara caracter legislativ puse in aplicare in anul precedent care contribuie la indeplinirea obiectivelor nationale generale in materie de eficienta energetica pentru 2020;
c) suprafata totala a cladirilor cu o suprafata totala utila de peste 500 m2 si de la 9 iulie 2015 de peste 250 m2 detinute si ocupate de catre administratia centrala, care, la data de 1 ianuarie a anului in care trebuie prezentat raportul, nu au respectat cerintele privind performanta energetica mentionate la art. 6 alin. (3);
d) suprafata totala a cladirilor incalzite si/sau racite detinute si ocupate de administratia centrala a unui stat membru, care a fost renovata in anul anterior mentionat la art. 6 alin. (1), sau cantitatea de economii de energie in cladirile eligibile detinute si ocupate de catre administratia centrala, astfel cum este mentionat la art. 6 alin. (11);
e) economiile de energie obtinute prin intermediul schemelor nationale de obligatii in materie de eficienta energetica sau masurile alternative adoptate.
Primul raport trebuie sa includa, de asemenea, obiectivul national mentionat la art. 1 alin. (3).
In rapoartele anuale se pot include, de asemenea, obiective nationale suplimentare. Acestea pot viza in special indicatorii statistici enumerati la lit. a) din prezenta parte sau o combinatie a acestora, cum ar fi intensitatea energetica primara sau finala sau intensitatile energetice sectoriale.


Partea 2 - Cadrul general al planurilor nationale de actiune pentru eficienta energetica

Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa furnizeze un cadru pentru dezvoltarea strategiilor nationale de eficienta energetica.

Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica acopera masurile semnificative de imbunatatire a eficientei energetice si economiile de energie preconizate/inregistrate, inclusiv cele privind aprovizionarea, transportul si distributia de energie, precum si eficienta energetica la utilizatorii finali. Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica includ urmatoarele informatii minime:

1. Obiective si strategii
- Obiectivul indicativ national de eficienta energetica pentru 2020, solicitat in temeiul art. 1 alin. (3);
- Obiectivul indicativ national privind economiile de energie, prevazut la art. 4 alin. (1) din Directiva 2006/32/CE;
- Alte obiective existente in materie de eficienta energetica care vizeaza intreaga economie sau sectoare specifice;

2. Masuri si economii de energie
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica furnizeaza informatii referitoare la masurile adoptate sau care urmeaza sa fie adoptate in vederea punerii in aplicare a principalelor elemente ale prezentei legi si la economiile care au legatura cu acestea.
a) Economii de energie primara
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica enumera masurile si actiunile semnificative adoptate in vederea economisirii energiei primare in toate sectoarele economiei. Se furnizeaza estimarile privind masurile sau pachetele de masuri/actiuni privind economiile preconizate pentru 2020 si economiile realizate pana la momentul redactarii raportului.
Dupa caz, ar trebui furnizate informatii privind alte impacturi/beneficii ale masurilor (reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, imbunatatirea calitatii aerului, crearea de locuri de munca etc.) si bugetul pentru punerea in aplicare.
b) Economii de energie finala
Primul si cel de al doilea plan national de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa rezultatele referitoare la indeplinirea obiectivului privind economiile de energie finala prevazut la art. 4 alin. (1) si (2) din Directiva 2006/32/CE. In cazul in care nu este posibila calcularea/estimarea economiilor pentru fiecare masura in parte, trebuie precizata reducerea consumului de energie la nivel de sector pe baza (combinarii) masurilor.
De asemenea, primul si cel de-al doilea plan national de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa metodologia de masurare si/sau calcul necesara pentru calcularea economiilor de energie. Daca se aplica „metodologia recomandata (1)”, planul national de actiune pentru eficienta energetica ar trebui sa faca trimiteri la aceasta.

3. Informatii specifice referitoare la prezenta lege

3.1. Organisme publice (art. 6)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa lista organismelor publice care au elaborat un plan de eficienta energetica in conformitate cu art. 6 alin. (14).

3.2. Obligatii in materie de eficienta energetica (art. 8)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa coeficientii nationali selectati in conformitate cu anexa nr.2.
Primul plan national de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa o scurta descriere a schemei nationale sau masurile alternative adoptate.

3.3. Audituri energetice si sisteme de gestionare (art. 9)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica cuprind:
(1) Recomandari privind metodele de masurare si verificare din cadrul Directivei 2006/32/CE privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice.
a) numarul de audituri energetice desfasurate in perioada anterioara;
b) numarul de audituri energetice desfasurate in intreprinderile mari in perioada anterioara;
c) numarul de intreprinderi mari din teritoriul lor, cu indicarea numarului de intreprinderi pentru care se aplica art. 9.

3.4. Promovarea serviciilor eficiente de incalzire si racire (art. 14)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica includ o evaluare a progreselor inregistrate in ceea ce priveste punerea in aplicare a evaluarii cuprinzatoare prevazute la art. 14 alin. (1).

3.5. Transportul si distributia energiei (art. 15)
Primul plan national de actiune pentru eficienta energetica si rapoartele ulterioare care trebuie intocmite la fiecare 10 ani trebuie sa includa evaluarile facute, masurile si investitiile identificate pentru a utiliza potentialul de eficienta energetica al infrastructurii de gaze naturale si energie electrica mentionata la art. 15 alin. (4).

3.6. Ca parte a planurilor nationale de actiune pentru eficienta energetica, se raporteaza masurile intreprinse pentru a permite si dezvolta raspunsul la cerere, astfel cum figureaza la art. 15.

3.7. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare si certificare
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa informatii referitoare la sistemele de calificare, de acreditare si de certificare disponibile sau la sistemele echivalente de calificare pentru furnizorii de servicii energetice, auditurile energetice si masurile de imbunatatire a eficientei energetice.

3.8. Servicii energetice (art. 17)
Planurile nationale de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa un link catre site-ul internet unde poate fi accesata lista sau interfata furnizorilor de servicii energetice mentionate la art. 17 alin. (1) lit. (c).

3.9. Alte masuri de promovare a eficientei energetice (art. 19 alin. (5)
Primul plan national de actiune pentru eficienta energetica trebuie sa includa o lista a masurilor prevazute la art. 19 alin. ( 5)




Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Camera Deputatilor

Poate fi de interes si:
Legea 127/2014 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 si a Legii petrolului nr. 238/2004. Lege nr. 127/2014
OG 28/2014 privind unele masuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice si de echilibrare a Sistemului electroenergetic national, prin construirea si operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu putere in
OUG 89/2013 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind organizarea si desfasurarea procedurii de achizitie publica aplicabila in cazul lucrarilor de subtraversare a raului Prut din
OUG 63/2012 pentru modificarea si completarea OUG 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte. Ordonanta de urgenta 63/2012
HG 83/2012 privind adoptarea unor masuri de siguranta pe piata de energie electrica. Hotararea nr 83/2012
OUG 88/2011 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ordonanta de urgenta 88/2011
Legea 158/2011 pentru aprobarea OUG 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte. Lege nr. 158/2011
HG 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale privind conditiile si termenii referitori la durata, continutul si limitele de exercitare a drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor private afectate de capacitatile energetice, a convent
Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata 2010
Legea 139/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Lege nr. 139/2010
Lege 5/2010 pentru completarea art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte
Ordin nr. 1083/2009 pentru modificarea si completarea reglementarii tehnice Indrumator pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatiile aferente
Ordin nr. 1673/2009 privind modificarea si completarea Procedurii si conditiilor de inregistrare a operatorilor economici care comercializeaza in sistem angro sau en detail produsele energetice prevazute la art. 175 alin. (3) lit. a)—e) din Legea nr.
Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor
OUG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte. Ordonanta de urgenta nr. 18/2009
OG nr. 22/2008, ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie
Hotarare privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, 457/2003, republicata 2007
Norma metodologica privind performanta energetica a cladirilor, 2007
Curierul Fiscal, Nr. 11/2014
Editura C.H. Beck

Pret: 28.9 lei
24.57 lei
COMANDA ACUM

Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
157 useri online

Useri autentificati: