Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English




(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata 2013. Legea notarilor publici, legea nr. 36/1995

Legea notarilor publici


Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 4 februarie 2013

Important:Legea 54/2013


Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea.

Art. 2
Activitatea notariala se realizeaza de notarii publici prin acte notariale si consultatii juridice notariale, in conditiile prezentei legi.

Art. 3
(1) Notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome.
(2) Pe teritoriul Romaniei functia de notar public se organizeaza si se exercita numai in conditiile prezentei legi, in cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, denumita in continuare Uniunea, si al Camerelor Notarilor Publici, denumite in continuare Camere.
(3) Functia de notar public se exercita numai de catre notarii publici membri ai Uniunii, organizati in cadrul Camerelor.
(4) In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, notarul public este protejat de lege.
(5) Constituirea si functionarea de forme de organizare a profesiei de notar public, altele decat Uniunea si Camerele, sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare a oricaror altor forme de organizare sunt nule de drept.

Art. 4
(1) Notarul public isi exercita functia intr-un birou notarial. Formele de exercitare a functiei de notar public sunt:
a) birou individual;
b) societate profesionala.
(2) In cadrul biroului individual isi exercita functia un notar public, angajati cu studii superioare si personal auxiliar.
(3) Societatea profesionala se constituie din 2 sau mai multi notari publici asociati. In cadrul societatii profesionale, notarii publici asociati pot angaja personal cu studii superioare si personal auxiliar.
(4) Notarii publici asociati intr-o societate profesionala isi exercita personal functia si raspund individual pentru activitatea lor.
(5) Notarul public nu isi poate exercita functia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.

Art. 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:
a) in cazul biroului individual – numele notarului public titular, urmat de sintagma „birou individual notarial“ sau denumirea biroului;
b) in cazul societatii profesionale – numele notarilor publici asociati sau denumirea societatii profesionale, in ambele cazuri urmate de sintagma „societate profesionala notariala“.
(2) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe insemnele exterioare ale birourilor individuale sau ale societatilor profesionale, in conditiile stabilite de statutul profesiei.
(3) Prin contractul de asociere, notarii publici pot conveni ca denumirea societatii profesionale sa ramana nemodificata, in cazul decesului sau al iesirii din asociere a unuia dintre asociati.

Art. 6
(1) Notarul public este liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a functiei prevazute de lege.
(2) Cu respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei, o forma de exercitare a functiei de notar public se poate transforma in alta fara a intra in lichidare.

Art. 7
Actul indeplinit de notarul public, purtand sigiliul si semnatura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta si, dupa caz, forta executorie prevazute de lege.

Art. 8
Actele notariale pot fi efectuate si de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, precum si de alte institutii, in conditiile si limitele prevazute de lege.

Art. 9
(1) Notarii publici si institutiile prevazute la art. 8 care desfasoara activitate notariala au obligatia sa verifice, in scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele.
(2) In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul public va refuza intocmirea lui.

Art. 10
Activitatea notariala se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Art. 11
(1) Notarul public isi desfasoara activitatea la sediul biroului notarial in care functioneaza. Pentru indeplinirea obligatiilor profesionale, notarul public se poate deplasa si in afara sediului biroului notarial, in limitele circumscriptiei teritoriale a judecatoriei in care isi desfasoara activitatea.
(2) In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri de notari publici, competenta teritoriala a fiecarui notar public se intinde pe tot cuprinsul acelei circumscriptii. Competenta teritoriala a notarilor publici numiti in municipiul Bucuresti se intinde pe tot cuprinsul circumscriptiei Tribunalului Bucuresti.


Capitolul II - Competenta notarilor publici


Art. 12
Notarul public indeplineste urmatoarele acte si proceduri notariale:
a) redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor;
b) autentificarea inscrisurilor;
c) procedura succesorala notariala;
d) certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;
e) legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura, precum si a sigiliilor;
f) darea de data certa inscrisurilor;
g) primirea in depozit a bunurilor, a inscrisurilor si a documentelor prezentate de parti, precum si a sumelor de bani, a altor bunuri, inscrisuri sau documente gasite cu ocazia inventarului succesoral, in limita spatiului si utilitatilor de care dispune biroul notarial;
h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor;
i) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
j) efectuarea si legalizarea traducerilor;
k) eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a intocmit;
l) activitati fiduciare, in conditiile legii;
m) numirea, in cazurile prevazute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
n) inregistrarea si pastrarea, in conditiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
o) certificarea etapelor procedurale ale licitatiilor si/sau ale rezultatelor acestora;
p) procedura divortului, in conditiile legii;
q) lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor mostenitorilor;
r) orice alte operatiuni prevazute de lege.

Art. 13
Notarii publici pot da si alte consultatii juridice in materie notariala decat cele privind continutul actelor pe care le indeplinesc si pot participa, in calitate de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si intocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.

Art. 14
Notarul public poate desfasura, in conditiile legii, activitati de agent al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, precum si alte activitati decat cele prevazute de prezenta lege, date in competenta sa.

Art. 15
In indeplinirea atributiilor ce ii revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute in situatiile urmatoare:
a) procedura succesorala notariala este de competenta notarului public din biroul notarial situat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu;
b) in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre notarii publici care isi desfasoara activitatea intr-un birou individual sau intr-o societate profesionala din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma;
c) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor se fac de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care urmeaza a se face plata;
d) eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, indreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vadite se face de notarul public in a carui arhiva se afla originalul actelor notariale;
e) procedura divortului este de competenta notarului public cu sediul biroului in circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul incheierii casatoriei sau ultima locuinta comuna a sotilor;
f) procedura eliberarii incheierii cu privire la rezultatul verificarilor efectuate in Registrul de evidenta a procedurilor succesorale al Camerelor si in registrele nationale notariale ale Uniunii se indeplineste de notarul public competent, in conditiile legii, sa efectueze procedura succesorala;
g) orice alte situatii prevazute de lege.

Art. 16
(1) Conflictele de competenta intre notarii publici din circumscriptia aceleiasi curti de apel se solutioneaza de catre Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a partii interesate.
(2) Conflictele de competenta dintre notarii publici din circumscriptia unor curti de apel diferite se solutioneaza de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Decizia Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public cel din urma sesizat. Hotararea judecatoriei este definitiva.

Art. 17
Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici indeplinesc, la cererea partilor, legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura privata.

Art. 18
(1) Activitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei se desfasoara pe baza legii romane si a intelegerilor internationale la care Romania este parte, precum si potrivit uzantelor internationale.
(2) La cererea persoanelor fizice avand cetatenia romana, precum si a persoanelor juridice romane, misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei indeplinesc urmatoarele acte notariale:
a) redactarea de inscrisuri, la solicitarea partilor, in vederea indeplinirii uneia dintre procedurile notariale prevazute de lege in competenta misiunilor diplomatice si oficiilor consulare;
b) autentificarea inscrisurilor, cu exceptia actelor juridice intre vii cu efect constitutiv sau translativ de proprietate si a actelor privind alegerea, modificarea si lichidarea regimului matrimonial;
c) legalizarea sigiliilor si a semnaturilor;
d) darea de data certa inscrisurilor prezentate de parti;
e) certificarea unor fapte;
f) legalizarea de copii de pe inscrisuri;
g) efectuarea si legalizarea traducerilor;
h) primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti;
i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale intocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) Misiunile diplomatice si oficiile consulare nu pot indeplini procedura desfacerii casatoriei si procedura succesorala.
(4) Activitatile notariale prevazute la alin. (2), care produc efecte juridice in Romania, pot fi indeplinite de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei si la cererea persoanelor fizice sau juridice straine, in masura in care legile si reglementarile statului de resedinta sau acordurile bilaterale nu se opun.
(5) Actele notariale se indeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc care se afla stationate in raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetateanului roman ori in alt loc, daca acest lucru este prevazut in conventiile internationale la care Romania si statul de resedinta sunt parti sau legea locala nu se opune.


Capitolul III - Organizarea activitatii notarilor publici


Sectiunea 1 - Organizarea, functionarea si evidenta biroului individual notarial si a societatii profesionale notariale


Art. 19
(1) Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou notarial, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati in partida simpla sau comuna, dupa caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajati cu studii superioare si personal auxiliar.
(2) Prin asociere, notarul public nu isi pierde dreptul la birou notarial individual.
(3) Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei in a carei raza teritoriala se afla judecatoria in circumscriptia careia au sediul notarii publici. Asocierea si incetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii se dispun prin ordin al ministrului justitiei. Conditiile si procedura privind asocierea, respectiv incetarea asocierii notarilor publici se stabilesc prin regulamentul de punere in aplicare a prezentei legi.
(4) Asocierea, respectiv incetarea asocierii produce efecte de la data inregistrarii acesteia in Registrul national de evidenta a notarilor publici, denumit in continuare RNENP, tinut de Uniune. Certificatul de inregistrare se comunica, de indata, Ministerului Justitiei.

Art. 20
(1) Notarul public isi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate in alta localitate, prin concurs organizat de catre Institutul Notarial Roman, la nivel national, pe posturile destinate schimbarilor de sedii.
(2) Concursul de schimbari de sedii prevazut la alin. (1) consta intr-o proba practica scrisa. Nota minima de promovare este 8,00.
(3) Ocuparea posturilor de catre candidatii admisi se face potrivit optiunii exprimate in cererea de inscriere la concurs, in ordinea mediilor obtinute si in limita posturilor prevazute in ordinul de actualizare mentionat la art. 21 alin. (3) lit. d).
(4) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate in alta localitate se poate realiza prin incetarea calitatii notarului public titular si preluarea postului acestuia, la cerere, de catre notarul public asociat.
(5) In cazul in care in societatea profesionala functioneaza mai mult de 2 notari publici asociati, care nu sunt numiti in localitatea respectiva, locul vacantat in conditiile alin. (4) se ocupa de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de catre notarul public titular, dintre notarii asociati. In cazul in care nu este nominalizat unul dintre notarii asociati, locul vacantat se ocupa prin concurs organizat in conditiile prezentei legi.
(6) La stabilirea posturilor destinate schimbarilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor tine seama atat de criteriile prevazute la art. 21 alin. (4), cat si de locurile devenite vacante ca urmare a incetarii calitatii unor notari publici.
(7) Notarul public isi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate in alta localitate, cu respectarea dispozitiilor art. 19 alin. (1)–(3).
(8) Componenta comisiilor pentru organizarea si desfasurarea concursului de schimbare de sedii se stabileste potrivit regulamentului aprobat de catre Consiliul Uniunii.
(9) Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justitiei.
(10) Schimbarea temporara a sediului biroului notarial prevazuta la alin. (7) se dispune prin ordin al ministrului justitiei sau, dupa caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.
(11) Procedura privind organizarea si desfasurarea concursului de schimbare de sediu se stabileste prin regulament, aprobat de Consiliul Uniunii.

Sectiunea 2 - Actualizarea numarului de notari publici


Art. 21
(1) La actualizarea numarului de notari publici se va avea in vedere ca in circumscriptia unei judecatorii sa isi exercite functia cel putin 2 notari publici.
(2) Numarul posturilor de notar public se actualizeaza, de regula anual, de catre ministrul justitiei. Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.
(3) Ministrul justitiei va proceda, in primul trimestru al fiecarui an, pe baza propunerilor Consiliului Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, in mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care se actualizeaza, astfel:
a) posturile destinate judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c) posturi destinate persoanelor care au cel putin 6 ani vechime in functii de specialitate juridica si care vor promova concursul de dobandire a calitatii de notar public;
d) posturi destinate schimbarilor de sedii ale birourilor notariale.
(4) La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va tine seama de:
a) propunerile Camerelor;
b) numarul notarilor publici in functie;
c) numarul notarilor stagiari care urmeaza sa sustina examenul de definitivat;
d) cererile judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care urmeaza sa fie numiti notar public cu scutire de examen;
e) cerintele rezultate din intinderea teritoriului, numarul locuitorilor;
f) volumul si tipul procedurilor notariale solicitate de catre public;
g) media anuala a onorariilor incasate de birourile notariale, pe localitati.
(5) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea in vedere criteriile prevazute la alin. (4) lit. b)–g).

Sectiunea 3 - Dobandirea calitatii de notar public


Art. 22
Notar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatean roman, cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetatean al unui stat apartinand Spatiului Economic European sau cetatean al Confederatiei Elvetiene si are domiciliul sau resedinta in Romania;
b) are capacitate deplina de exercitiu;
c) este licentiat in drept;
d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a savarsirii unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul ori a savarsirii cu intentie a unei alte infractiuni;
e) se bucura de o buna reputatie, constatata in conditiile stabilite prin statut;
f) cunoaste limba romana;
g) este apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea functiei;
h) a detinut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Roman si a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel putin 6 ani o functie de specialitate juridica si a promovat concursul de admitere in functia de notar public.

Art. 23
(1) Pentru a deveni notar stagiar, o persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile prevazute la art. 22 lit. a)–g) si sa promoveze examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar, organizat de Colegiul director al Camerei in care s-a inscris pentru examen sau concurs.
(2) Colegiile directoare ale Camerelor organizeaza anual si simultan, intr-o zi lucratoare, la o data stabilita de presedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar.
(3) Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar consta intr-o proba scrisa, cu caracter teoretic, si o proba orala, din tematica aprobata de Consiliul Uniunii. Media minima de promovare este 8,00, dar nu mai putin de nota 7,00 la fiecare proba. Candidatii declarati admisi vor ocupa locurile in limita posturilor aprobate de Colegiul director al Camerei.

Art. 24
(1) Dupa promovarea examenului sau concursului prevazut la art. 23, notarul stagiar urmeaza timp de 2 ani cursurile de pregatire teoretica si practica organizate de Institutul Notarial Roman.
(2) Pe perioada desfasurarii stagiului, notarul stagiar suporta cheltuielile de pregatire stabilite de catre Institutul Notarial Roman. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregatire atrage incetarea calitatii de notar stagiar. Structura pregatirii si conditiile aplicarii sanctiunii prevazute in prezentul alineat, precum si procedura desfasurarii stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de catre Consiliul Uniunii.
(3) Pregatirea teoretica se desfasoara prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial Roman. Pregatirea practica se desfasoara in cadrul unui birou notarial, desemnat de catre Colegiul director al Camerei in care notarul stagiar a sustinut examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.
(4) Activitatea unui notar stagiar poate fi indrumata numai de notari publici cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o buna reputatie profesionala.
(5) Dupa finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie sa participe si sa promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Roman, denumit in continuare INR.
(6) Examenul de definitivat consta in doua probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic si una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minima de promovare este 8,00, dar nu mai putin de nota 7,00 la fiecare proba.
(7) Dupa finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult doua sesiuni ale examenului de definitivat.
(8) Respingerea sau, dupa caz, lipsa nejustificata a notarului stagiar la doua examene de definitivat consecutive atrage incetarea calitatii de notar stagiar.
(9) Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituita din urmatorii membri:
un membru al Consiliului Uniunii, care este si presedintele comisiei,
un reprezentant al Ministerului Justitiei,
un membru al corpului didactic din invatamantul superior de specialitate si
2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnati in conditiile regulamentului de organizare si desfasurare a concursului.
(10) In functie de numarul candidatilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotari suplimentarea numarului comisiilor de examinare cu componenta celei prevazute la alin. (9), cu exceptia presedintelui, care este unic.
(11) Dispozitiile alin. (9) si (10) se aplica in mod corespunzator si pentru constituirea comisiei de solutionare a contestatiilor.
(12) Rezultatele examenului de definitivat se valideaza de catre Consiliul Uniunii, la propunerea presedintelui comisiei de examinare.
(13) Examenul sau, dupa caz, concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar se sustine in limba romana si se organizeaza de catre Colegiile directoare ale Camerelor, conform conditiilor si procedurii prevazute prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.
(14) Examenul de definitivat si concursul de dobandire a calitatii de notar public se desfasoara la Bucuresti, iar examenul sau, dupa caz, concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar se desfasoara in localitatea in care isi are sediul principal fiecare Camera.
(15) Regulamentul pentru organizarea si desfasurarea examenului de definitivat si a concursului pentru dobandirea calitatii de notar public se aproba prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

Art. 25
In termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidatii care au promovat examenul de definitivat isi exprima optiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, in ordinea mediilor obtinute, pe locurile din cadrul Camerei in care au sustinut examenul sau concursul de dobandire a calitatii de notar stagiar si in limita locurilor cuprinse in ordinul de actualizare prevazut la art. 21 alin. (3) lit. b).

Art. 26
Dupa exprimarea optiunilor de ocupare a locurilor si comunicarea acestora Ministerului Justitiei de catre Consiliul Uniunii, candidatii declarati admisi sunt numiti notari publici prin ordin al ministrului justitiei, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 27
(1) Poate dobandi calitatea de notar public si persoana care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 22 lit. a)–g), are cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica si promoveaza concursul de admitere in functia de notar public organizat de INR.
(2) Persoanele care doresc sa dobandeasca calitatea de notar public, in conditiile alin. (1), trebuie sa se inscrie la Camera in circumscriptia careia doresc sa-si desfasoare activitatea, pentru ocuparea unui post propus de respectiva Camera si cuprins in ordinul de actualizare emis de ministrul justitiei.
(3) INR organizeaza concursul de admitere la nivel national pentru persoanele inscrise din toate Camerele, la o data unica stabilita de presedintele Uniunii, in conditiile stabilite de regulamentul de organizare si functionare a concursului.
(4) Comisia de examinare si comisia pentru solutionarea contestatiilor pentru concursul de admitere se constituie potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (9)–(11).
(5) Concursul de admitere consta in doua probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic si una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minima de promovare este 8,00, cu conditia ca la fiecare proba din concurs sa obtina cel putin nota 7,00.
(6) Presedintele concursului inainteaza, spre validare, Consiliului Uniunii, rezultatele concursului de admitere.

Art. 28
Concursul de admitere in functia de notar public pentru persoanele care au cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica se organizeaza de catre INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data la 2 ani.

Art. 29
In termen de 15 zile de la data validarii rezultatelor, candidatii care au promovat concursul de admitere isi exprima optiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, in ordinea mediilor obtinute pe locurile din cadrul Camerei in care s-au inscris la concurs si in limita locurilor cuprinse in ordinul de actualizare prevazut la art. 21 alin. (3) lit. c).

Art. 30
Dupa exprimarea optiunilor de ocupare a locurilor si comunicarea acestora Ministerului Justitiei de catre Consiliul Uniunii, candidatii declarati admisi sunt numiti notari publici prin ordin al ministrului justitiei, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 31
Dupa numirea prin ordin al ministrului justitiei, notarii publici care au obtinut aceasta calitate in conditiile art. 27 au obligatia de a urma cursuri privind pregatirea practica pentru desfasurarea profesiei de notar, precum si pentru organizarea activitatii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioada stabilita de catre Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.

Art. 32 Abrogat, in baza Legii 54/2013

Art. 33
(1) Pot dobandi, la cerere, fara examen, calitatea de notar public, si judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererea de numire se adreseaza ministrului justitiei, in termen de cel mult un an de la data expirarii mandatului sau eliberarii din functie, din motive neimputabile.
(2) Pentru a fi avute in vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun pana la data de 31 martie a fiecarui an, la Ministerul Justitiei. Solicitantul va preciza in cererea de numire Camera in a carei circumscriptie doreste sa isi exercite activitatea. Cererile depuse dupa aceasta data vor fi solutionate in anul urmator. Sub sanctiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odata cu cererea dovezile din care sa rezulte ca indeplineste conditiile art. 22 lit. a)–g), precum si o declaratie pe propria raspundere, incheiata in forma autentica, din care sa rezulte ca nu a revenit pe functia de magistrat detinuta anterior sau pe o alta functie de judecator ori procuror si nu a optat pentru intrarea in avocatura.
(3) Ministerul Justitiei va transmite Consiliului Uniunii, in 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), cererile judecatorilor care indeplinesc conditiile prevazute mai sus.

Art. 34
(1) In functie de cererile comunicate de Ministerul Justitiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru care judecatorii si-au exprimat optiunea sa propuna un numar de locuri corespunzator cu optiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea in vedere criteriile prevazute de prezenta lege pentru actualizarea numarului de posturi.
(2) Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formuleaza propunerile de posturi destinate a fi ocupate de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe care le supune aprobarii ministrului justitiei.
(3) Dupa emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ministrul justitiei va emite ordinele de numire in functia de notar public a solicitantilor care indeplinesc conditiile de mai sus.
(4) In cazul in care exista mai multi solicitanti pentru acelasi post, acestia vor fi departajati dupa criteriile stabilite in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 35
Dupa numirea prin ordin al ministrului justitiei, notarii publici care au obtinut aceasta calitate in conditiile art. 33 au obligatia de a urma cursuri de pregatire practica pentru desfasurarea profesiei de notar, precum si pentru organizarea activitatii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioada stabilita de catre Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.

Sectiunea 4 - Numirea in functia de notar public


Art. 36
(1) Notarul public este numit de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii, in baza cererii celui interesat si dupa ce face dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 22.
(2) In ordinul de numire in functie se mentioneaza circumscriptia judecatoriei si localitatea in care este numit notarul public.

Art. 37
Dupa implinirea varstei de 75 de ani, notarul public isi poate exercita functia numai daca prezinta anual un certificat medical privind indeplinirea conditiei prevazute la art. 22 lit. g).

Art. 38
Exercitarea fara drept a functiei de notar public constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.

Art. 39
(1) Dupa emiterea ordinului de numire in functie in conditiile art. 36, notarul public va depune juramantul.
(2) Juramantul va fi depus, intr-un cadru solemn, de catre notarul public in fata ministrului justitiei si a presedintelui Uniunii sau a reprezentantilor acestora.
(3) Juramantul are urmatorul continut: „Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa-mi indeplinesc cu onoare si credibilitate publica, cu constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin si sa pastrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!“
(4) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a notarului public.
(5) Notarul public fara confesiune va depune juramantul fara formula religioasa, pe constiinta si onoare.

Art. 40
(1) Notarul public care, dupa numire, isi va desfasura activitatea intr-un birou individual notarial este obligat, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire in functie, sa isi inregistreze sediul biroului individual in RNENP. Pentru inregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire in functie, ordinul de asociere sau, dupa caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul si specimenul de semnatura, dovada depunerii juramantului, precum si licenta de functionare.
(2) Notarul public care dupa numire isi va desfasura activitatea intr-o societate profesionala este obligat sa isi obtina licenta de functionare si sa isi inregistreze in RNENP atat ordinul de numire in functie, cat si ordinul de asociere sau, dupa caz, decizia Colegiului director al Camerei, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru inregistrarea sediului biroului notarial individual, notarul public va prezenta ordinul de numire in functie, sigiliul si specimenul de semnatura, dovada depunerii juramantului, precum si licenta de functionare.
(3) Licenta de functionare consta in atestarea indeplinirii formalitatilor pentru inceperea si desfasurarea activitatii, prevazute prin regulament.
(4) Certificatul de inregistrare in RNENP confera notarului public dreptul de a desfasura efectiv activitatea.
(5) Inregistrarea unei cereri de suspendare inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1) sau (2), urmata de emiterea ordinului ministrului justitiei de suspendare a calitatii de notar public, intrerupe curgerea termenului.
(6) Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele prevazute la alin. (1) si (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justitiei, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni.
(7) Neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) si (2) privind inregistrarea in RNENP atrage suspendarea de drept a calitatii de notar public, incepand cu data expirarii termenului de inregistrare.
(8) Notarul public care este inregistrat in RNENP, iar in modul sau de functionare si exercitare a activitatii a intervenit o modificare are obligatia ca, in termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justitiei de schimbare a sediului biroului in circumscriptia altei judecatorii, de incetare a suspendarii calitatii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justitiei ori, dupa caz, a deciziei Colegiului director al Camerei de asociere sau de incetare a asocierii, sa solicite inregistrarea in RNENP, in mod corespunzator, a modificarii intervenite in desfasurarea activitatii.
(9) Inregistrarea in RNENP a unei cereri de suspendare inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (1), urmata de emiterea ordinului ministrului justitiei de suspendare din functia de notar public, intrerupe termenul.
(10) Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevazut la alin. (8) poate fi prelungit, prin ordin al ministrului justitiei, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni.
(11) Neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (8) privind inregistrarea in RNENP atrage suspendarea de drept a notarului public din exercitiul functiei.
(12) Camera in a carei raza teritoriala se afla judecatoria in circumscriptia careia a fost numit si, dupa caz, Camera in care notarul public isi desfasura activitatea la data incetarii sau suspendarii calitatii au obligatia inregistrarii modificarii intervenite in desfasurarea activitatii notarului public in RNENP, in termen de doua luni de la emiterea ordinului ministrului justitiei de incetare sau de suspendare a calitatii de notar public.
(13) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), notarul public isi incepe activitatea numai dupa inregistrarea in RNENP. Retragerea licentei de functionare atrage suspendarea de drept a notarului public pana la acordarea unei noi licente de functionare.
(14) In situatiile prevazute la alin. (8), notarul public isi incepe activitatea numai dupa inregistrarea in RNENP. Retragerea licentei de functionare atrage suspendarea de drept a notarului public pana la acordarea unei noi licente de functionare.
(15) Procedura inregistrarii in RNENP, precum si procedura acordarii sau, dupa caz, retragerii licentei de functionare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Sectiunea 5 - Incetarea si suspendarea din functia de notar public


Art. 41
(1) Calitatea de notar public inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la calitatea de notar public;
b) in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii;
c) in caz de neexercitare a functiei, fara justificare, o perioada neintrerupta de cel putin 6 luni;
d) prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;
e) in cazul vaditei incapacitati profesionale, constatata in urma controlului exercitat in conditiile prezentei legi;
f) in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul ori pentru savarsirea cu intentie a unei alte infractiuni;
g) in cazul in care notarul public nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 22 lit. a)–g);
h) in cazul constatarii, in conditiile prevazute la art. 42 alin. (3), a unei boli psihice ireversibile;
i) prin deces.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. f), instanta de judecata comunica de indata compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei si Uniunii copia certificata a hotararii judecatoresti definitive de condamnare.
(3) Incetarea functiei de notar public se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(4) La incetarea calitatii de notar public, Camera are obligatia de a ridica de indata sigiliile, registrele si arhiva. Registrele si arhiva se vor prelua, in urmatoarea ordine, de catre:
a) notarul public asociat;
b) un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii sau, in lipsa, din circumscriptia aceleiasi Camere, in cazul in care notarul public a carui functie a incetat isi desfasura activitatea intr-un birou notarial individual;
c) Camera, in cazul in care arhiva nu poate fi preluata de un notar public.
(5) In cazul in care Camera este impiedicata sa isi exercite atributiile prevazute la alin. (1)–(4), aceasta poate solicita sprijinul organelor de ordine publica.

Art. 42
(1) Notarul public este suspendat din functie:
a) in caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdictiei de a-si exercita functia, dispusa in conditiile legii sau ca masura disciplinara;
c) in caz de nedepunere a situatiei statistice lunare la termenul stabilit prin hotararea Consiliului Uniunii, timp de doua luni consecutiv;
d) pentru neachitarea integrala, in termen de doua luni de la scadenta, a obligatiilor banesti profesionale, pana la depunerea situatiilor statistice si/sau achitarea debitului si a penalitatilor aferente acestuia;
e) in caz de incapacitate temporara de munca;
f) in cazul concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului, in conditiile legii;
g) in cazul arestarii preventive a notarului public, pana la incetarea masurii;
h) la cererea formulata in scris;
i) cand sufera de o boala psihica, ce il impiedica sa isi exercite functia in mod corespunzator, in conditiile stabilite de regulament;
j) in cazul prevazut la art. 40 alin. (7).
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. g), instanta de judecata comunica de indata compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei si Uniunii copia certificata a hotararii judecatoresti definitive prin care s-a dispus masura arestarii preventive a notarului public.
(3) Dupa expirarea perioadei prevazute la alin. (1) lit. i), Camera, pe baza unei noi expertize, poate hotari incetarea suspendarii si repunerea in functie a notarului, prelungirea acesteia sau, daca boala este ireversibila, propune incetarea din functie, potrivit legii.
(4) La suspendarea din exercitiul functiei, notarului public ii revine obligatia predarii de indata Camerei a sigiliilor, registrelor si, dupa caz, a arhivei, in vederea pastrarii pe perioada suspendarii.
(5) Suspendarea inceteaza daca au disparut imprejurarile care au determinat-o.
(6) In cazul suspendarii din functia de notar, termenul de suspendare incepe sa curga de la data incheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor si inchidere a registrelor.

Art. 43
Suspendarea si incetarea suspendarii se dispun prin ordin de ministrul justitiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.

Art. 44
Pentru motive justificate, Camera va desemna, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, un notar public pentru indeplinirea atributiilor notarului public absent sau, dupa caz, a notarului public aflat in situatiile prevazute la art. 89.

Art. 45
(1) Evidenta notarilor publici, lucrarile privind numirea in functie, modificarile intervenite in desfasurarea activitatii, incetarea calitatii de notar public, precum si cele privind organizarea si functionarea profesiei se realizeaza, in plan teritorial, de catre Camere, iar la nivel national, de catre Uniune si compartimentul de specialitate din Ministerul Justitiei.
(2) Uniunea are obligatia de a comunica, de indata, Ministerului Justitiei, certificatele de inregistrare a numirii in functia de notar public, precum si a sediului biroului notarial individual sau asociat, deciziile Colegiilor directoare ale Camerelor de asociere si incetare a asocierii notarilor publici care au sediul biroului in circumscriptia aceleiasi judecatorii, precum si, la cerere, orice alte acte privind organizarea si functionarea birourilor notarilor publici.
(3) Ordinele ministrului justitiei privind numirea in functia de notar public, modificarile intervenite in desfasurarea activitatii, precum si incetarea calitatii de notar public se comunica Uniunii, care are obligatia de a lua masurile necesare pentru a fi comunicate de indata Camerei, acesteia revenindu-i obligatia comunicarii, sub luare de dovada, notarului public.

Art. 46
Pana la data de 31 martie a fiecarui an, Consiliul Uniunii are obligatia sa intocmeasca tabloul anual al notarilor publici si sa il publice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Tabloul anual al notarilor publici se actualizeaza permanent, pe baza datelor furnizate de catre Camere, se comunica Ministerului Justitiei si se posteaza pe pagina de internet a Uniunii.

Sectiunea 6 - Camera Notarilor Publici


Art. 47
(1) In circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o Camera, cu personalitate juridica.
(2) Sediul fiecarei Camere este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege. La nivelul fiecarui judet din circumscriptia Camerei functioneaza cel putin un sediu secundar al acesteia. Camera are stampila proprie, care cuprinde cel putin denumirea Camerei si stema Romaniei, iar in cazul sediilor secundare se mentioneaza si denumirea judetului in care functioneaza sediul secundar.
(3) Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia acesteia.
(4) Organele de conducere ale Camerei sunt:
a) Adunarea generala a Camerei;
b) Colegiul director al Camerei;
c) presedintele Colegiului director al Camerei.
(5) Colegiul director este format dintr-un presedinte, care este si presedintele Camerei, un vicepresedinte, care este si vicepresedintele Camerei, si 3–7 membri. Colegiul director al Camerei este ales de Adunarea generala a Camerei, in conditiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani, dintre notarii publici care functioneaza in acea Camera.
(6) Alegerea in functiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, in conditiile prevazute de statut.
(7) Presedintele si membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizatie al carei cuantum este stabilit de Adunarea generala a Camerei.
(8) In perioada in care Uniunea este autorizata ca operator al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare, Camerele dobandesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garantii Reale Mobiliare. In vederea exercitarii acestei calitati, Camerele pot depune o cerere in acest sens la Ministerul Justitiei, pentru a obtine acordul de a opera in arhiva.

Art. 48
(1) Pe langa Camere se pot constitui si pot functiona curti de arbitraj.
(2) Curtea de arbitraj este o institutie permanenta de arbitraj, neguvernamentala, fara personalitate juridica, independenta in exercitarea atributiilor ce ii revin, care functioneaza pe langa Camera Notarilor Publici si care isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
(3) Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de arbitraj, precum si organele de conducere ale acesteia se aproba de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(4) Activitatea curtilor de arbitraj de pe langa Camere se desfasoara conform prevederilor Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, Regulamentului de organizare si functionare si Regulilor de procedura arbitrala stabilite de catre Camere in baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor si la taxele arbitrate se aproba de catre Colegiul director al Camerei.
(6) Taxele arbitrale vor fi folosite in scopul sustinerii cheltuielilor legate de solutionarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor si documentarea acestora, precum si orice cheltuiala necesara functionarii Curtii de arbitraj.
(7) Curtea de arbitraj poate solutiona numai litigii izvorate din actele si procedurile notariale.
(8) Dispozitiile alin. (1)–(7) se completeaza cu dispozitiile referitoare la arbitrajul institutionalizat din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 49
Presedintele Colegiului director al Camerei are urmatoarele atributii:
a) reprezinta Camera in raporturile cu tertii;
b) solutioneaza plangerile petentilor impotriva notarilor stagiari, luand masurile corespunzatoare;
c) desemneaza, la cerere sau din oficiu, in cazuri exceptionale, un notar public care sa asigure functionarea unui alt birou de notar public;
d) angajeaza personalul de specialitate si auxiliar, in numarul si in structura stabilite de Colegiul director al Camerei;
e) coordoneaza si conduce compartimentele prevazute in structura organizatorica a Camerei;
f) convoaca si conduce sedintele Colegiului director al Camerei si ale Adunarii generale a Camerei;
g) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Camerei;
h) aproba, la cererea partilor, transferul dosarului succesoral;
i) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si de actele normative cu caracter intern.

Art. 50
(1) Colegiul director al Camerei are urmatoarele atributii:
a) organizeaza examenul pentru dobandirea calitatii de notar stagiar;
b) stabileste birourile notariale in care se va efectua pregatirea practica a notarilor stagiari;
c) urmareste pregatirea teoretica si practica a notarilor stagiari;
d) inlocuieste, la cerere sau din oficiu, biroul notarial in care se efectueaza pregatirea practica;
e) propune Adunarii generale a Camerei actualizarea numarului de notari publici si a numarului de posturi destinate schimbarilor de sedii;
f) aproba numarul de posturi destinate dobandirii calitatii de notar stagiar;
g) intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curenta a notarilor publici;
h) tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei membrilor sai;
i) stabileste comisia de inventariere si lichidare a birourilor notariale, in caz de suspendare sau incetare;
j) poate acorda sprijin si ajutor material notarilor publici, in cazuri justificate;
k) desemneaza un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul Camerei ce urmeaza sa efectueze mentiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor notariale aflate in arhiva Camerei;
l) aproba, la propunerea presedintelui, organigrama si statul de functii ale personalului de specialitate si administrativ al Camerei;
m) organizeaza, la cererea notarului public, vanzarea la licitatie a bunurilor in vederea lichidarii de catre notar a pasivului succesoral, in conditiile stabilite prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii;
n) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si actele normative cu caracter intern.
(2) In indeplinirea atributiilor sale, Colegiul director al Camerei emite decizii executorii.

Art. 51
Adunarea generala a Camerei are urmatoarele atributii:
a) alege si revoca Colegiul director al Camerei si Comisia de cenzori, in conditiile stabilite prin statut;
b) alege si revoca reprezentantul sau reprezentantii Camerei, dupa caz, si supleantul acestora in Consiliul Uniunii, in conditiile stabilite prin statut, cu respectarea normei de reprezentare prevazute de prezenta lege;
c) alege si revoca reprezentantul Camerei in Consiliul de disciplina, in conditiile stabilite prin statut;
d) alege si propune membrul in Consiliul de administratie al Casei de Asigurari;
e) aproba anual raportul de activitate si descarcarea de gestiune ale presedintelui si Colegiului director al Camerei;
f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Camerei si executia bugetara;
g) aproba strategia de dezvoltare si politica de investitii a Camerei;
h) stabileste indemnizatiile membrilor organelor alese;
i) aproba regulamentele interne ale Camerei;
j) alege membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor si al Uniunii, in conditiile regulamentelor proprii;
k) alege reprezentantii Camerei conform normei de reprezentare la Congres;
l) acorda si retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei, titlul onorific de presedinte de onoare notarilor publici care au detinut calitatea de presedinte al Colegiului director al Camerei;
m) aproba actualizarea numarului de notari publici si a numarului de posturi destinate schimbarilor de sedii, pe care o inainteaza Consiliului Uniunii;
n) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si de actele normative cu caracter intern.

Art. 52
Mandatul organelor alese la nivelul Camerelor incepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator celui in care s-au organizat alegerile.

Sectiunea 7 - Uniunea Nationala a Notarilor Publici


Art. 53
(1) Notarii publici din Romania sunt constituiti la nivel national in Uniunea Nationala a Notarilor Publici, unica organizatie profesionala infiintata prin lege, cu personalitate juridica, de interes public, cu patrimoniu si buget propriu.
(2) Uniunea are sediul in municipiul Bucuresti si are stampila proprie, care cuprinde cel putin denumirea Uniunii si stema Romaniei.
(3) Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are urmatoarele functii:
a) de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de catre Ministerul Justitiei a strategiilor in domeniul notarial;
b) de reglementare a activitatii, prin reglementari tertiare specifice, prin care se asigura, in conformitate cu strategia adoptata, punerea in aplicare a legislatiei in domeniul notarial si realizarea cadrului juridic subsidiar specific;
c) de reprezentare pe plan intern si international a notarilor publici;
d) de indrumare, sprijin si control al notarilor publici, in aplicarea corecta a prevederilor legale in domeniul notarial;
e) de administrare a patrimoniului propriu.
(4) In exercitarea functiilor care ii revin, Uniunea poate colabora cu autoritatile si institutiile publice, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, romane ori straine, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzatoare domeniului sau de activitate.
(5) Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.
(6) Modificarea si completarea Statutului Uniunii intre congrese se fac de catre Consiliul Uniunii, dupa consultarea Adunarilor generale ale Camerelor.
(7) Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii;
c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d) presedintele Uniunii.
(8) In organele de conducere ale Uniunii pot fi alesi notarii publici in functie, cu o vechime efectiva in profesie de cel putin 8 ani la data alegerii.
(9) Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac exceptie presedintele Camerei, care, potrivit art. 56, face parte de drept din Consiliul Uniunii, si vicepresedintele Camerei sau un alt membru desemnat in acest sens, numai in situatia in care il reprezinta pe presedinte.
(10) Mandatul organelor alese ale Uniunii incepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator celui in care s-au organizat alegerile.

Art. 54
(1) Congresul este constituit din reprezentantii notarilor publici, alesi de Adunarea generala a fiecarei Camere, potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici in functie, la care se adauga membrii Consiliului Uniunii, precum si vicepresedintii colegiilor directoare ale Camerelor.
(2) In situatia in care nu sunt alesi ca reprezentanti ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de disciplina, ai Comisiei de cenzori si ai Consiliului de administratie al Casei de Asigurari participa fara drept de vot la lucrarile Congresului.
(3) Congresul se intruneste in sesiuni ordinare si extraordinare.
(4) Congresul se intruneste in sesiune ordinara, de regula, anual si in sesiune extraordinara, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, daca aceasta reprezinta cel putin o treime din numarul notarilor publici.
(5) Convocarea Congresului se face de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel putin 60 de zile inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a Camerelor si prin publicarea intr-un ziar central a datei, locului si ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate sa comunice data, locul de desfasurare a Congresului si ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici in functie din Camera.
(6) Camerele sunt obligate sa comunice Uniunii lista nominala cu delegatii la Congres, de regula, cu cel putin 15 zile inainte de Congres.
(7) Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul delegatilor sai si adopta hotarari cu majoritatea simpla a delegatilor prezenti.
(8) Delegatii la congres au libertatea sa isi exprime votul tinand cont de strategia si interesele profesiei.
(9) Congresul notarilor publici are, dupa caz, urmatoarele atributii:
a) adopta, prin hotarare, completarea sau modificarea Statutului Uniunii si a Statutului Casei de Asigurari a Notarilor Publici, cu exceptia modificarilor adoptate intre congrese de catre Consiliul Uniunii, in conditiile art. 53 alin. (6);
b) adopta Codul deontologic al notarilor publici, completarile si modificarile care i se aduc in conditiile stabilite prin statut;
c) valideaza, prin hotarare, alegerea reprezentantilor Camerelor si a supleantilor acestora in Consiliul Uniunii, in conditiile stabilite prin statut;
d) valideaza, prin hotarare, alegerea, dintre membrii Consiliului Uniunii, a presedintelui si vicepresedintilor, in conditiile stabilite prin statut;
e) valideaza, prin hotarare, alegerea membrilor Consiliului de disciplina, in conditiile stabilite prin statut;
f) dezbate probleme profesionale de interes general si adopta, cu majoritate simpla, rezolutii cu privire la problemele dezbatute;
g) aproba raportul Consiliului Uniunii si al Comisiei de cenzori, executia bugetara si descarcarea de gestiune;
h) indeplineste orice alte atributii date in competenta sa prin lege, regulament sau statut.
(10) Hotararile si rezolutiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric, sunt obligatorii pentru notarii publici.
(11) Congresul poate delega unele dintre atributiile sale Consiliului Uniunii, in conditiile stabilite prin statut.
(12) Procedura privind convocarea, organizarea si desfasurarea Congresului se stabileste prin statut.

Art. 55
(1) In cadrul Uniunii se constituie si functioneaza:
a) Institutul Notarial Roman;
b) Casa de Asigurari a Notarilor Publici;
c) Casa de Pensii a Notarilor Publici;
d) Centrul National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale;
e) Comisia de cenzori;
f) Consiliul de disciplina;
g) Corpul de control;
h) redactia Buletinului Notarilor Publici;
i) comisiile de specialitate ale Consiliului Uniunii;
j) aparatul de specialitate si administrativ;
k) Registrul national de evidenta a notarilor publici, in care se inregistreaza notarii publici si formele in care acestia isi exercita profesia.
(2) La nivelul Uniunii se pot infiinta si alte organisme, potrivit legii, statutului profesiei sau actelor normative cu caracter intern.

Art. 56
(1) Consiliul Uniunii este constituit din reprezentantii fiecarei Camere, alesi potrivit urmatoarei norme de reprezentare:
a) un reprezentant, pentru Camerele cu pana la 200 de notari publici in functie;
b) 2 reprezentanti, pentru Camerele care au intre 201 si 400 de notari publici in functie;
c) 3 reprezentanti, pentru Camerele care au peste 400 de notari publici in functie.
(2) Odata cu alegerea reprezentantilor, Camerele aleg si supleantii acestora. Supleantii inlocuiesc de drept reprezentantii Camerelor in Consiliul Uniunii, ori de cate ori acestia nu isi pot exercita mandatul.
(3) Procedura alegerii reprezentatilor si supleantilor Camerelor in Consiliul Uniunii, precum si numarul supleantilor se stabilesc prin statut.
(4) Presedintii Camerelor fac parte de drept din Consiliul Uniunii, cu drept de vot.
(5) Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg presedintele si 3 vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statut. Dupa alegerea presedintelui si a celor 3 vicepresedinti, supleantii acestora devin membri ai Consiliului Uniunii. Functiile de presedinte, de prim-vicepresedinte si de vicepresedinte sunt incompatibile cu functiile de presedinte al Camerei sau reprezentant in Consiliul Uniunii.
(6) Dintre cei 3 vicepresedinti, Consiliul Uniunii alege un prim-vicepresedinte, in conditiile stabilite prin statut.
(7) Durata mandatului membrilor Consiliului Uniunii, al presedintelui, prim-vicepresedintelui si al vicepresedintilor este de 4 ani.
(8) Reprezentantii Camerelor in Consiliul Uniunii, precum si presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii Consiliului beneficiaza de indemnizatie si de alte drepturi stabilite prin acte normative interne.
(9) Consiliul Uniunii se convoaca, de regula, trimestrial in sedinte ordinare sau ori de cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare, de catre presedinte. Consiliul Uniunii este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii simple a membrilor prezenti. In caz de egalitate de voturi, votul presedintelui este decisiv in adoptarea hotararii.

Art. 57
(1) Consiliul Uniunii are, in principal, urmatoarele atributii:
a) propune ministrului justitiei actualizarea numarului de posturi de notar public, notar stagiar si posturile destinate concursului de schimbari de sedii;
b) propune ministrului justitiei aprobarea regulamentului privind conditiile de desfasurare a examenelor de dobandire a calitatii de notar public;
c) propune ministrului justitiei onorariile minimale pentru actele si procedurile notariale indeplinite in exercitarea functiei de catre notarii publici, avand in vedere urmatoarele criterii:
1. timpul si volumul de munca solicitata pentru indeplinirea actului sau procedurii;
2. natura, noutatea si dificultatea actului sau procedurii;
3. obtinerea de date si informatii suplimentare sau conlucrarea cu experti ori cu alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea actului;
4. constrangerile de timp in care notarul este obligat de imprejurarile actului sau procedurii sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante;
5. termenele de arhivare a actelor si procedurilor notariale;
6. locul indeplinirii actului sau procedurii;
7. raspunderea notarului public, prin raportare si la valoarea actului sau procedurii;
d) stabileste cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniune, potrivit statutului acesteia;
e) reprezinta Uniunea, prin presedintele Consiliului Uniunii, in raporturile cu tertii, pe plan intern si international;
f) adopta modificarile sau completarile la Statutul Casei de Asigurari a Notarilor Publici si al Casei de Pensii a Notarilor Publici;
g) aproba modificarile si completarile Statutului Uniunii intre congrese, dupa consultarea adunarilor generale ale Camerelor;
h) solutioneaza contestatiile impotriva hotararilor Consiliului de disciplina;
i) adopta, modifica si completeaza Regulamentul Consiliului de disciplina;
j) adopta, modifica si completeaza Regulamentul de organizare si functionare al INR;
k) organizeaza, la nivel national, programe care vizeaza alinierea practicilor notariale la exigentele internationale;
l) adopta uzantele profesionale potrivit Codului civil, republicat, cu modificarile ulterioare;
m) aproba bugetul de venituri si cheltuieli, executia bugetara si descarcarea anuala de gestiune a presedintelui;
n) stabileste, prin hotarare, indemnizatiile reprezentantilor Camerelor in Consiliul Uniunii, a presedintelui, prim-vicepresedintelui si vicepresedintilor Consiliului Uniunii, precum si ale membrilor Comisiei de cenzori, Consiliului de disciplina, Consiliului de administratie al Casei de Asigurari a Notarilor Publici, organelor de conducere ale INR si indemnizatiile membrilor altor organisme constituite la nivelul Uniunii;
o) acorda ordine, medalii si titluri, in conditiile stabilite prin statut;
p) aproba sponsorizarile si mecenatele;
q) acorda ajutoare notarilor publici, in limita sumelor aprobate in acest scop prin bugetul de venituri si cheltuieli;
r) indeplineste alte atributii prevazute de legislatia in vigoare, statutul profesiei sau de actele normative cu caracter intern.
(2) Consiliul Uniunii poate sa delege Biroului executiv unele atributii ale sale, in conditiile prevazute de statut.

Art. 58
(1) Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanenta si de legatura cu Camerele, si se compune din 9 membri: presedintele, prim-vicepresedintele, vicepresedintii si 5 membri, alesi de Consiliul Uniunii dintre membrii sai.
(2) Presedintele Uniunii este si presedintele Consiliului Uniunii si al Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(3) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se intruneste lunar in sedinta ordinara si ori de cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare, la convocarea presedintelui.
(4) In indeplinirea atributiilor sale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite decizii executorii.
(5) Biroul executiv al Consiliului Uniunii functioneaza legal in prezenta majoritatii membrilor sai si adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor celor prezenti.
(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii are urmatoarele atributii principale:
a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii;
b) propune ministrului justitiei numirea in functie a notarului public, schimbarea sediului biroului notarial, asocierea si incetarea asocierii, suspendarea si incetarea suspendarii din functia de notar public, revocarea ori incetarea calitatii de notar public;
c) pregateste proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere si aprobare Consiliului Uniunii;
d) elaboreaza proiectul raportului anual al activitatii Uniunii;
e) elaboreaza proiectul de buget anual al Uniunii, asigura gestionarea curenta a patrimoniului, urmareste intocmirea bilantului financiar-contabil si executarea bugetului;
f) asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului Uniunii;
g) organizeaza serviciile proprii ale Uniunii si aproba organigrama si statul de functii ale personalului de specialitate si administrativ al Uniunii;
h) aproba organigrama, statul de functii si coordoneaza activitatea tuturor entitatilor infiintate in cadrul Uniunii;
i) aproba proiectul de buget anual, executia bugetara si descarcarea de gestiune a entitatilor infiintate in cadrul Uniunii;
j) acorda, suspenda si retrage birourilor notariale, la cerere sau din oficiu, licenta de functionare;
k) analizeaza raportul Consiliului de disciplina al Uniunii si propune masurile ce se impun;
l) analizeaza sinteza controlului profesional administrativ intocmita de corpul de control al Uniunii si propune masurile ce se impun;
m) rezolva conflictele de competenta dintre notarii publici din Camere diferite;
n) coordoneaza activitatea de creare si functionare a sistemului si retelelor de informatizare intre Uniune si Camere, precum si la nivelul birourilor notariale, potrivit programelor proprii si celor derulate in cooperare cu notariatele europene;
o) coordoneaza atat activitatea Centrului National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale, denumit in continuare CNARNN, cat si registrele nationale notariale privind evidenta actelor si procedurilor notariale si adopta actele normative necesare functionarii acestora;
p) solutioneaza, la solicitarea presedintelui Uniunii, sesizarile formulate impotriva notarilor publici sau impotriva Camerelor;
q) accepta donatiile si legatele facute Uniunii;
r) asigura ducerea la indeplinire a hotararilor Congresului si ale Consiliului Uniunii si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre Camere si notarii publici, adoptand decizii corespunzatoare;
s) indeplineste alte atributii prevazute de lege, regulament, statut si de actele normative cu caracter intern. ---------- * modificat prin Legea 54/2013

Art. 59
(1) Presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii Consiliului Uniunii sunt si presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintele Uniunii.
(2) Presedintele Uniunii este si presedintele Consiliului Uniunii si are urmatoarele atributii:
a) reprezinta Uniunea pe plan intern in raporturile cu autoritatile publice din Romania, cu organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, cu cele profesionale, iar in plan extern, cu organizatiile nationale si internationale ale notarilor publici si oriunde va fi invitat oficial in calitate de presedinte;
b) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Uniunii; presedintele poate delega aceasta atributie prim-vicepresedintelui;
c) convoaca si conduce sedintele Congresului, Consiliului Uniunii si ale Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
d) angajeaza personalul de specialitate si administrativ al Uniunii, cu respectarea organigramei si statului de functii, aprobate de catre Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
e) exercita, in conditiile legii, actiunea disciplinara impotriva notarilor publici;
f) indeplineste orice alte atribuitii prevazute de lege, regulament, statut si alte acte normative.
(3) In absenta, presedintele este inlocuit de prim-vicepresedinte, iar daca acesta din urma lipseste, de unul dintre vicepresedintii delegati in acest sens de presedinte.
(4) Prim-vicepresedintele si vicepresedintii reprezinta Uniunea, in limitele mandatului acordat de presedinte.

Art. 60
(1) In cadrul Uniunii functioneaza Casa de Asigurari a Notarilor Publici, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) Asigurarea de raspundere civila a notarilor publici este obligatorie si se realizeaza prin casa de asigurari constituita in acest scop.
(3) Notarii publici au obligatia sa incheie contractul de asigurare inainte de inceperea activitatii.
(4) Limita minima a valorii de asigurare si nivelul primei de asigurare se stabilesc anual de catre Consiliul Uniunii.

Art. 61
(1) In cadrul Uniunii se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza INR, entitate de interes public, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) INR asigura perfectionarea activitatii notariale, pregatirea profesionala initiala si, dupa caz, continua a notarilor publici si a notarilor stagiari, a altor specialisti, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor si al Uniunii, avand dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire recunoscute de institutiile publice si private abilitate.
(3) INR are sediul in municipiul Bucuresti, are stampila care cuprinde denumirea sa si stema Romaniei si sigla proprie. INR se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza in baza prezentei legi, fara indeplinirea altor formalitati.
(4) Statutul INR, Regulamentul de organizare si functionare a acestuia, precum si modalitatile de formare profesionala initiala sau, dupa caz, continua a notarilor publici si a notarilor stagiari, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor si al Uniunii se aproba prin hotarare a Consiliului Uniunii.
(5) INR organizeaza, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul de definitivat, concursul de admitere in functia de notar public pentru persoanele care au cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica, in conditiile legii si ale regulamentului de organizare si desfasurare a acestora, aprobat de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(6) INR organizeaza, la solicitarea Consiliului Uniunii, si concursul de schimbare de sediu, in conditiile legii si ale regulamentului de organizare si desfasurare a concursului, aprobat de catre Consiliul Uniunii.

Art. 62
(1) In vederea administrarii registrelor prevazute la art. 163, in cadrul si sub autoritatea Uniunii se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza CNARNN, ca entitate cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin regulamentul propriu, aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2) CNARNN asigura administrarea, organizarea si functionarea registrelor nationale notariale prevazute la art. 163, precum si a altor activitati stabilite prin regulamentul propriu.
(3) CNARNN are sediul in municipiul Bucuresti. CNARNN are sigiliu propriu, care cuprinde denumirea sa si stema Romaniei, si sigla proprie si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza, fara indeplinirea altor formalitati, in baza prevederilor prezentei legi.
(4) Costurile privind verificarile si inscrierile in registrele prevazute la art. 163 vor fi suportate de partile interesate, iar tarifele privind inscrierea si verificarea in registre se vor stabili de catre Biroul executiv al Consiliul Uniunii.
(5) In cazul in care inscrierile si verificarile in registrele prevazute la art. 163 se solicita de catre institutiile publice, acestea se vor efectua cu scutire de tarif.
(6) Tarifele pentru inscriere sau verificare in registre se vor putea incasa de catre notarii publici fie pe chitantiere puse la dispozitie de catre CNARNN, fie pe bonuri fiscale, prin intermediul caselor de marcat.
(7) Regulamentul de organizare si functionare a CNARNN, precum si orice alte masuri necesare organizarii si functionarii acestuia se aproba prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 63
(1) In scopul stabilirii si acordarii pensiilor private, altele decat cele din sistemul public de pensii, sau, dupa caz, a ajutoarelor financiare notarilor publici, urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie privata si altor persoane din sistemul notarial care adera la acest sistem de pensii, se infiinteaza, sub autoritatea Uniunii, Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumita in continuare Casa de pensii, institutie autonoma, de interes public, cu personalitate juridica, buget si organe de conducere proprii, in conditiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2) Sistemul de pensii prevazut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membrii ai Uniunii si complementar sistemului public de pensii la care notarii publici sunt obligati sa contribuie, in conditiile legii.
(3) Modul de organizare si functionare, precum si data de la care Casa de pensii isi incepe activitatea se stabilesc prin statut. Casa de pensii are sediul in municipiul Bucuresti, stampila si sigla proprii, care cuprind cel putin stema Romaniei si denumirea, si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza fara indeplinirea altor formalitati.


Capitolul IV - Drepturile si indatoririle notarilor publici


Sectiunea 1 - Drepturile notarilor publici


Art. 64
(1) Notarii publici isi exercita functia si se bucura de stabilitate in functie, neputand fi mutati in alta localitate fara acordul lor.
(2) Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra notarului public sau in biroul sau sunt inviolabile, acestea putand fi verificate sau ridicate numai in conditiile legii si in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala.
(3) Contactul profesional dintre notarul public si clientul sau nu poate fi interzis sau restrans.

Art. 65
(1) In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia de a lua, cu prioritate, toate masurile necesare pentru a permite contactul de indata al notarului public cu clientul si respectarea drepturilor prevazute de lege.
(2) In cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor numai in cazurile si conditiile prevazute expres de Codul de procedura penala.

Art. 66
(1) Notarul public are urmatoarele drepturi:
1. sa primeasca onorariu pentru fiecare act sau procedura notariala indeplinita, in conditiile legii;
2. sa aleaga si sa fie ales in organele de conducere ale Uniunii si ale Camerelor, in conditiile prevazute in statut;
3. sa se adreseze organelor Uniunii si ale Camerelor si sa primeasca informatiile solicitate in conditiile stabilite prin statut sau actele normative interne;
4. sa poarte insemnele Uniunii si ale Camerelor;
5. sa beneficieze de concediu de odihna, anual, in conditiile stabilite prin statut;
6. sa beneficieze de drepturile de asigurari sociale pe baza contributiei la sistemul asigurarilor sociale de stat si/sau la sistemul privat, in conditiile legii;
7. sa aiba acces la toate datele care privesc organizarea administrativa a activitatii notariale, atat la nivelul Camerelor, cat si al Uniunii;
8. sa adere individual la Uniunea Internationala a Notariatului;
9. sa participe, la cerere, la sedintele organelor Camerelor si ale Uniunii, atunci cand are un interes propriu, in vederea sustinerii acestuia;
10. sa beneficieze de sprijin financiar in caz de intrerupere a activitatii biroului din cauza incapacitatii temporare de munca;
11. sa beneficieze, la cerere, de asistenta juridica din partea Uniunii, prin personalul de specialitate, in cauzele care au legatura cu activitatea profesionala;
12. sa participe la manifestari profesionale organizate in tara si strainatate;
13. sa beneficieze de orice alte drepturi prevazute de lege si statut.
(2) Notarul public isi poate face cunoscute datele profesionale atat cu privire la persoana sa, cat si cu privire la locul unde isi exercita functia, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.

Art. 67
(1) Notarii publici au dreptul la onorariu pentru fiecare act sau procedura notariala indeplinita, in conformitate cu art. 57 alin. (1) lit. c).
(2) Prin exceptie de la dispozitiile art. 57 alin. (1) lit. c), la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul justitiei poate stabili acte si proceduri notariale pentru care onorariul se stabileste liber, intre notarul public si solicitant.

Art. 68
Notarul public are dreptul la concediu de odihna de 30 de zile lucratoare, in conditiile stabilite prin statut. Notarul public are obligatia de a instiinta Camera in circumscriptia careia isi desfasoara activitatea in legatura cu perioada in care va efectua concediul de odihna.

Art. 69
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:
a) desfasurarea unei activitati salarizate, cu exceptia:
1. activitatii si functiei didactice universitare/de invatamant superior si de cercetare stiintifica;
2. activitatii literar-artistice si publicistice;
3. activitatii de creatie tehnico-stiintifica;
4. calitatii de deputat sau senator ori de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;
5. calitatii de membru in organele de conducere sau in alte organisme ale Uniunii, ale Camerelor ori in alte organizatii interne si internationale la care Uniunea sau Camerele sunt afiliate ori cu care colaboreaza;
6. calitatii de membru intr-un consiliu de administratie;
7. calitatii de membru in cadrul unei asociatii sau fundatii;
b) exercitarea unei functii publice sau de demnitate publica, alta decat cea prevazuta la lit. a) pct. 4;
c) exercitarea unei functii de judecator, procuror, magistrat-asistent sau grefier;
d) exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecatoresc sau practician in insolventa;
e) desfasurarea directa de activitati de productie, comert sau alte activitati de prestari de servicii;
f) calitatea de administrator sau de presedinte al unui consiliu de administratie al unei societati comerciale.

Sectiunea 2 - Indatoririle si raspunderile notarilor publici


Art. 70
Notarul public si personalul biroului notarial au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, respectiv dupa incetarea raporturilor de munca, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie.

Art. 71
(1) Notarul public nu poate absenta de la birou mai mult de 5 zile lucratoare consecutive, fara a informa Camera din care face parte si fara a asigura functionarea arhivei biroului, in conditiile legii.
(2) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (1), Camera Notarilor Publici poate delega, dupa caz, un alt notar public pentru indeplinirea atributiilor notarului public absent, in conditiile prevazute de Statutul Uniunii.

Art. 72
(1) Notarul public are urmatoarele obligatii:
a) sa respecte dispozitiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului Casei de Asigurari a Notarilor Publici si ale Codului deontologic al notarilor publici;
b) sa respecte hotararile organelor alese ale Uniunii, ale Camerelor, precum si ale comisiilor de specialitate sau ale altor entitati create la nivelul Uniunii, sa indeplineasca sarcinile ce i-au fost incredintate si sa actioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
c) sa participe la sedintele organelor de conducere din care face parte;
d) sa participe la sedintele adunarilor generale ale Camerelor;
e) sa participe la manifestari profesionale organizate de Uniune, de Camere si de alte organizatii interne si internationale avand scopuri si principii similare;
f) sa pastreze fata de terti confidentialitatea dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate in cadrul organelor de conducere;
g) sa aiba un comportament demn in exercitarea functiei;
h) sa isi perfectioneze continuu pregatirea profesionala, participand la programe de pregatire profesionala organizate de INR, potrivit regulamentului de organizare si functionare aprobat de Consiliul Uniunii;
i) sa asigure pregatirea profesionala a notarilor stagiari repartizati de catre Colegiul director al Camerei, precum si a personalului angajat;
j) in termenele prevazute in statut sa achite contributiile profesionale, sa comunice Camerei din care face parte si Uniunii situatia statistica lunara prevazuta in statut;
k) sa isi declare domiciliul fiscal in Romania.
(2) Cheltuielile profesionale efectuate in conditiile alin. (1) sunt deductibile, in conditiile legii.
(3) Dispozitiile prevazute la alin. (1) lit. h) privind obligativitatea participarii la programe de pregatire profesionala organizate de INR se aplica si personalului de specialitate al birourilor notariale, in conditiile prevazute de regulament.

Art. 73
Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata in conditiile legii civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat cu vinovatie sub forma relei-credinte un prejudiciu, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva.

Art. 74
Raspunderea disciplinara a notarului public intervine pentru urmatoarele abateri:
a) incalcarea competentei generale, materiale si teritoriale stabilite prin lege;
b) nerespectarea dispozitiilor, deciziilor si hotararilor organelor de conducere ale Uniunii si ale Camerelor, emise in conditiile legii;
c) nerespectarea normelor si instructiunilor privind metodologia de lucru cu registrele nationale notariale administrate de CNARNN;
d) indeplinirea, in mod repetat, a actelor si procedurilor notariale, cu nerespectarea dispozitiilor legale prevazute pentru valabilitatea actului sau procedurii notariale in cauza, ori indeplinirea acestora cu incalcarea dispozitiilor art. 9;
e) intarzierea nejustificata sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;
f) lipsa nejustificata de la birou, in mod repetat;
g) comportament si atitudine necorespunzatoare in exercitarea activitatii profesionale;
h) orice manifestare de natura a aduce atingere prestigiului profesiei savarsita in exercitiul functiei ori in legatura cu aceasta sau in afara exercitiului functiei;
i) neachitarea integrala si la scadenta a contributiilor profesionale, precum si a primei de asigurare, conform contractului de asigurare;
j) sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
k) incalcarea obligatiilor legale cu privire la pastrarea secretului profesional;
l) folosirea ori acceptarea, in orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de atragere a clientelei, asa cum sunt definite in Codul deontologic al notarilor publici;
m) desfasurarea unor activitati incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;
n) refuzul nejustificat sau neglijenta in efectuarea si comunicarea operatiunilor prevazute de lege pentru functionarea sistemului informatizat al Camerei si al Uniunii;
o) nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la stabilirea, incasarea si, dupa caz, virarea impozitelor, tarifelor si onorariilor;
p) nedepunerea la termen a situatiei statistice si a altor date solicitate de Camera sau de Uniune;
q) refuzul nejustificat de a intocmi un act notarial in afara sediului biroului notarial, iar in cazuri temeinic justificate, si in afara programului normal de lucru;
r) neindeplinirea obligatiei de a participa la formele de pregatire profesionala continua organizate prin INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
s) neindeplinirea obligatiei de a participa la formele de pregatire profesionala, dispusa in conditiile art. 77 alin. (2);
s) nerespectarea dispozitiilor Codului deontologic al notarilor publici;
t) absente nejustificate de la adunarile generale ale Camerelor si de la actiunile organizate de Colegiul director al Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
t) nerespectarea dispozitiilor art. 42 alin. (3) si/sau continuarea activitatii dupa aplicarea sanctiunii suspendarii din exercitiul functiei;
u) refuzul nejustificat de a indeplini actele si procedurile repartizate de presedintele Camerei din care face parte.

Art. 75
(1) Actiunea disciplinara se exercita de ministrul justitiei, de presedintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei si se judeca de Consiliul de disciplina din cadrul Uniunii.
(2) Actiunea disciplinara se exercita numai dupa efectuarea cercetarii prealabile de catre inspectori din cadrul Ministerului Justitiei sau, dupa caz, din cadrul Uniunii ori de catre Colegiul director al Camerei.
(3) In cadrul cercetarii prealabile, citarea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului de cercetare disciplinara si sa isi formuleze apararea. Neprezentarea sau refuzul celui cercetat de a formula aparari nu impiedica finalizarea cercetarii.
(4) Consiliul de disciplina functioneaza ca organ de jurisdictie la nivel national, in baza regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii. Consiliul de disciplina este compus din cate un reprezentant al fiecarei Camere, ales de Adunarea generala a Camerei. Mandatul membrilor Consiliului de disciplina este de 4 ani si incepe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic urmator validarii acestora de catre Congres. Membrii Consiliului de disciplina pot fi numai notari publici cu o vechime de minimum 10 ani intr-o functie de specialitate juridica, dar nu mai putin de 5 ani in functia de notar public.
(5) Ministrul justitiei sau, dupa caz, presedintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe baza rezultatului cercetarii prealabile, formuleaza actiunea disciplinara pe care o inainteaza Consiliului de disciplina in termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetarii prealabile.
(6) Consiliul de disciplina citeaza partile si, in cazul in care constata ca sunt necesare verificari suplimentare, poate solicita ministrului justitiei sau, dupa caz, presedintelui Uniunii ori Colegiului director al Camerei completarea cercetarii disciplinare. Completarea cercetarii prealabile se face in termen de 60 de zile de la primirea solicitarii de completare.
(7) Actiunea disciplinara se solutioneaza printr-o hotarare motivata, care se comunica partilor si Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea cel cercetat, in termen de 10 zile de la pronuntare.
(8) Hotararea prin care se solutioneaza actiunea disciplinara cuprinde, in principal, urmatoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si incadrarea juridica a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicarii sanctiunii;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de notarul public;
d) sanctiunea aplicata si motivele care au stat la baza aplicarii acesteia;
e) calea de atac si termenul in care hotararea poate fi atacata;
f) instanta competenta sa judece calea de atac.
(9) Prevederile alin. (8) se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, privind cuprinsul hotararii.
(10) Impotriva hotararii, notarul public, respectiv titularii actiunii disciplinare prevazuti la alin. (1) pot face contestatie in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.
(11) Contestatia se solutioneaza de Consiliul Uniunii prin hotarare. In cazul in care actiunea disciplinara a fost exercitata de presedintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, presedintele Uniunii sau, dupa caz, reprezentantii Camerei respective in Consiliul Uniunii nu vor participa la solutionarea contestatiei. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii actiunii disciplinare prevazuti de lege, in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti este definitiva si irevocabila.
(12) Hotararea prin care notarul public a fost sanctionat disciplinar, ramasa definitiva, se comunica, de indata, de catre Uniune sau, dupa caz, de catre instanta de judecata compartimentului de specialitate din Ministerul Justitiei si Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public.
(13) Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de 6 luni de la data luarii la cunostinta a savarsirii abaterii, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarsirii acesteia.
(14) Curgerea termenului de prescriptie pentru promovarea actiunii disciplinare se suspenda daca impotriva notarului public s-a inregistrat o plangere penala avand ca obiect savarsirea aceleiasi fapte, pana la solutionarea procesului penal. Daca dupa introducerea actiunii disciplinare a fost inregistrata o plangere penala avand ca obiect savarsirea aceleiasi fapte, actiunea disciplinara se suspenda pana la solutionarea procesului penal.

Art. 76
(1) Verificarea sesizarilor referitoare la buna reputatie a notarilor publici in functie se face de catre inspectori din cadrul Ministerului Justitiei sau al Uniunii, din oficiu sau la solicitarea ministrului justitiei, respectiv a presedintelui Uniunii sau a Colegiului director al Camerei.
(2) Raportul de inspectie intocmit in urma verificarilor privind buna reputatie se comunica notarului public care face obiectul sesizarii, in termen de 15 de zile de la intocmire, in vederea formularii de obiectiuni.
(3) Raportul de inspectie prevazut la alin. (2) impreuna cu obiectiunile formulate se inainteaza Consiliului de disciplina din cadrul Uniunii. Pe baza raportului si a obiectiunilor formulate, Consiliul de disciplina adopta hotararea privind constatarea indeplinirii sau a neindeplinirii de catre notarul public a conditiei de buna reputatie ori, daca apreciaza ca obiectiunile sunt intemeiate, dispune, in scris si motivat, retrimiterea raportului in vederea completarii verificarilor, cu aratarea in mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotararea prin care se constata neindeplinirea conditiei de buna reputatie cuprinde si propunerea de incetare a calitatii, in temeiul art. 41 alin. (1) lit. g).
(4) Hotararea Consiliului de disciplina, insotita de actele care au stat la baza acesteia, se comunica de indata ministrului justitiei, presedintelui Consiliului Uniunii si notarului public.
(5) Hotararea Consiliului de disciplina poate fi atacata cu contestatie la Consiliul Uniunii in termen de 15 zile de la comunicare. Hotararea Consiliului Uniunii poate fi atacata cu recurs la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, in acelasi termen. Hotararea instantei este definitiva.
(6) Hotararea definitiva prin care se constata neindeplinirea conditiei de buna reputatie se comunica ministrului justitiei, in vederea emiterii ordinului de incetare a calitatii.

Art. 77
(1) Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite si sunt urmatoarele:
a) avertisment scris;
b) amenda de la 5.000 lei la 40.000 lei;
c) suspendarea notarului public din exercitiul functiei pe o durata de cel mult 6 luni;
d) excluderea notarului public din profesie.
(2) In cazul abaterilor prevazute la art. 74 lit. a), d), e), k), n), r) si s), Consiliul de disciplina poate dispune si obligarea notarului public sanctionat sa urmeze, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii prin care acesta a fost sanctionat, una dintre formele de pregatire profesionala in cadrul INR.
(3) Hotararea definitiva si irevocabila constituie titlu executoriu.
(4) Amenda prevazuta la alin. (1) lit. b) se face venit la bugetul Uniunii.


Capitolul V - Procedura actelor notariale


Sectiunea 1 - Dispozitii comune


Art. 78
(1) Toate actele notariale se indeplinesc la cerere.
(2) Inscrisurile redactate de parti, de reprezentantii lor legali sau conventionali ori, dupa caz, acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la indeplinirea conditiilor de fond si forma, notarul public putandu-le aduce modificarile si completarile corespunzatoare, cu acordul partilor.
(3) Pentru autentificarea unui acord de mediere, partile din acord se prezinta personal sau prin reprezentant legal ori prin reprezentant conventional in baza unei procuri autentice, in vederea semnarii in fata notarului public si indeplinirii tuturor conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.
(4) Inscrisurile referitoare la actele notariale se redacteaza potrivit vointei partilor si in conditiile prevazute de lege.
(5) In cadrul lucrarilor de indeplinire a actelor notariale, notarul public stabileste identitatea, domiciliul si capacitatea partilor, in afara cazurilor in care se solicita dare de data certa, intocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultatii juridice notariale.

Art. 79
(1) Actele juridice pentru care legea prevede forma autentica ad validitatem vor fi redactate numai de notarii publici.
(2) Consultatiile date de notarul public in domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale si se dau persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe baza de contract cu durata determinata.

Art. 80
(1) Notarul public are obligatia sa desluseasca raporturile juridice dintre parti cu privire la actul pe care vor sa-l incheie, sa verifice daca scopul pe care il urmaresc este in conformitate cu legea si sa le dea indrumarile necesare asupra efectelor lui juridice.
(2) De asemenea, el trebuie sa ceara partilor, ori de cate ori este cazul, documentele justificative si autorizatiile necesare pentru incheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obtine el insusi documentatia necesara, avand acces liber la orice registru public.
(3) Actele din care rezulta drepturi ce urmeaza a fi supuse publicitatii in cazurile si conditiile prevazute de lege se vor comunica, de indata, la locul unde se tine aceasta evidenta, de notarul public, care va face si demersurile necesare in numele titularilor pentru ducerea la indeplinire a tuturor lucrarilor de publicitate.
(4) In vederea indeplinirii obligatiilor ce-i revin potrivit dispozitiilor alin. (2) si (3), notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate imobiliara, precum si la alte institutii in vederea obtinerii actelor si informatiilor necesare indeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita si obtine de la organul fiscal competent al autoritatii administratiei publice locale certificatul fiscal emis pe suport hartie sau in format electronic.
(5) Notarul public are obligatia, in cazul persoanelor varstnice, sa le puna in vedere drepturile prevazute la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 81
(1) Organele de ordine publica vor acorda sprijin notarilor publici, in cazul in care acestia sunt impiedicati sa isi exercite atributiile. De asemenea, autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca in cadrul atributiilor lor sa acorde notarilor publici concursul solicitat pentru indeplinirea actelor notariale.
(2) Institutiile publice si private au obligatia sa furnizeze, in conditiile legii, informatiile pe care le solicita notarii publici in cadrul procedurilor succesorale notariale.
(3) In toate celelalte cazuri, institutiile prevazute la alin. (2) vor furniza informatii in baza protocoalelor incheiate cu Uniunea.

Art. 82
(1) Actele solicitate de parti si orice acte de procedura notariala se intocmesc in limba romana.
(2) Cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si persoanelor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana li se acorda posibilitatea de a lua cunostinta de cuprinsul actului printr-un traducator sau interpret. Functia de traducator sau interpret poate fi indeplinita de catre notarul public, daca limba straina este limba sa materna sau este autorizat ca interpret ori traducator, sau de catre o alta persoana autorizata ca interpret sau traducator, in conditiile legii, de catre Ministerul Justitiei. In toate situatiile in care actul se indeplineste prin interpret sau traducator autorizat, acesta va semna incheierea alaturi de notarul public.
(3) Actele redactate de parti si prezentate pentru efectuarea operatiunilor notariale vor fi in limba romana.
(4) La cererea justificata a partilor, notarul public poate indeplini acte in legatura cu inscrisurile intocmite de parti intr-o alta limba decat cea romana, numai daca notarul instrumentator cunoaste limba in care sunt intocmite actele sau dupa ce a luat cunostinta de cuprinsul acestora prin interpret, caz in care un exemplar tradus in limba romana si semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atasat la dosar.
(5) Inscrisurile destinate a fi traduse intr-o limba straina se vor redacta fie pe doua coloane, cuprinzand in prima coloana textul in limba romana, iar in cea de-a doua, textul in limba straina, fie in mod succesiv, mai intai textul in limba romana, continuandu-se cu textul in limba straina.

Art. 83
(1) Actele notariale se indeplinesc, de regula, in timpul programului de serviciu cu publicul, afisat in mod corespunzator.
(2) Un act notarial se poate indeplini si in afara sediului biroului notarului public, la cererea partii interesate, cu respectarea dispozitiilor legale privind competenta.
(3) In cazul in care intocmirea unui act notarial nu sufera amanare, din motive temeinic justificate acesta va putea fi indeplinit si in afara programului de lucru, la cererea partii interesate.

Art. 84
Indeplinirea actelor notariale, in afara de redactarea inscrisurilor si de consultatiile juridice notariale, se constata prin incheiere, care va cuprinde:
a) sediul biroului notarial;
b) denumirea incheierii si numarul acesteia;
c) data indeplinirii actului notarial;
d) numele si prenumele notarului public;
e) locul unde s-a indeplinit actul notarial, in cazul indeplinirii in afara sediului biroului notarial, precizandu-se imprejurarea care justifica intocmirea inscrisului in acel loc;
f) numele sau denumirea partilor, domiciliul sau sediul acestora si mentiunea faptului prezentarii lor in persoana, reprezentate ori asistate, precum si modul in care li s-a constatat identitatea, cu exceptia incheierilor prin care se da data certa inscrisurilor sau se legalizeaza copii de pe inscrisuri;
g) aratarea indeplinirii conditiilor de fond si de forma ale actului notarial intocmit in raport cu natura acelui act;
h) constatarea indeplinirii actului notarial si a citirii acestuia de catre parti;
i) mentiunea perceperii tarifelor, a impozitelor, a onorariului, precum si cuantumul acestora;
j) semnatura notarului public;
k) sigiliul biroului notarului public.

Art. 85
(1) Partile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin mentiunea in incheiere ca ele sunt cunoscute personal de acesta. In cazul in care notarul public nu cunoaste partile, este obligat sa procedeze la verificarea identitatii acestora, in vederea incheierii unui act sau indeplinirii unei proceduri notariale, dupa caz, prin:
a) acte de identitate prevazute de lege;
b) pasapoarte, in conditiile legii;
c) atestarea avocatului care asista partea, identificarea acestuia facandu-se in conditiile lit. a) sau b).
(2) In situatia in care notarul public are suspiciuni cu privire la identitatea partilor, iar actul de identitate este eliberat de autoritatile romane, va verifica actul de identitate prezentat. In vederea verificarii, notarul public are acces la Registrul National de Evidenta a Persoanelor.
(3) Elementele obligatorii de identificare a persoanelor sunt:
a) pentru persoana fizica romana sau rezidenta in Romania: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta obisnuita;
b) pentru straini persoane fizice, nerezidenti in Romania: numele, prenumele, cetatenia si resedinta obisnuita declarata, daca nu reiese din actul in baza caruia s-a stabilit identitatea;
c) pentru persoana juridica de nationalitate romana: denumirea, sediul social si codul unic de identificare sau numarul de inregistrare in registrele speciale pentru asociatii si fundatii, dupa caz;
d) pentru persoana juridica straina: denumirea, sediul social, nationalitatea si numarul de inregistrare emis de autoritatea competenta din tara de origine;
e) pentru persoana fizica autorizata: numele, prenumele, codul unic de inregistrare fiscala, domiciliul sau resedinta profesionala cu specificarea activitatii desfasurate.

Art. 86
(1) In situatia in care se refuza indeplinirea actului notarial, incheierea de respingere se va da numai daca partile staruie in cerere. Incheierea va cuprinde motivarea refuzului, calea de atac, instanta competenta si termenul de exercitare.
(2) Indeplinirea actului notarial poate fi respinsa si pentru urmatoarele motive: a) neprezentarea documentatiei necesare sau prezentarea incompleta a acesteia; b) neplata tarifelor, a impozitului si a onorariului stabilit;
c) imposibilitatea identificarii partii sau lipsa de discernamant a acesteia, daca aceasta stare rezulta din comportamentul partii.

Art. 87
(1) Incalcarea cerintelor prevazute la art. 84 se sanctioneaza cu anularea, daca nu pot fi indreptate si au produs partii o vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod decat prin desfiintarea actului.
(2) Indreptarea erorilor si completarea omisiunilor se fac in conditiile art. 88, numai daca acestea rezulta din lucrarile actului, precum si din registrele notariale sau din alte evidente ale biroului notarial.

Art. 88
Actele notariale care prezinta erori materiale sau omisiuni vadite pot fi indreptate sau completate prin incheiere de catre notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul partilor, daca lucrarile cuprind date care fac posibila indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Acordul partilor se prezuma daca, fiind legal citate, nu isi manifesta opunerea. Despre indreptarea sau completarea efectuata se face mentiune pe toate exemplarele actului.

Art. 89
Notarul public nu poate indeplini acte notariale, sub sanctiunea nulitatii, daca:
a) in cauza sunt parti sau interesati in orice calitate, el, sotul, ascendentii si descendentii lor;
b) este reprezentantul legal ori imputernicitul unei parti care participa la procedura notariala.

Sectiunea 2 - Autentificarea inscrisurilor


Art. 90
(1) Inscrisul autentic notarial este cel intocmit sau, dupa caz, primit si autentificat de catre notarul public ori de catre personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, in forma si in conditiile stabilite prin prezenta lege.
(2) Autentificarea inscrisului se face cu respectarea urmatoarei proceduri:
a) stabilirea identitatii partilor in conditiile art. 85;
b) exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continutul actului;
c) semnatura acestora si data inscrisului.

Art. 91
(1) Pentru autentificarea unui inscris, notarul public verifica si stabileste, in prealabil, identitatea partilor, in conditiile art. 85.
(2) Partile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura speciala autentica, cu exceptiile prevazute de lege. In aceasta situatie, notarul public este obligat sa verifice in Registrul national notarial de evidenta a procurilor si revocarilor acestora, iar in cazul constatarii revocarii acesteia va respinge cererea de autentificare.

Art. 92
(1) Pentru a lua consimtamantul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor. Exteriorizarea consimtamantului se materializeaza prin semnatura.
(2) Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar in aceeasi zi, consimtamantul partilor care figureaza in act. In acest caz, in incheierea de incuviintare a autentificarii se va mentiona ora si locul luarii consimtamantului fiecarei parti.

Art. 93
Autentificarea testamentului se face cu respectarea dispozitiilor art. 94.

Art. 94
(1) Testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului. Notarul public se ingrijeste de scrierea testamentului, pe care apoi il citeste testatorului sau, dupa caz, il da sa il citeasca, facand mentiune expresa despre indeplinirea acestor formalitati. Daca dispunatorul isi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul autentic ii va fi citit de catre notarul public.
(2) Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa, testamentul fiind apoi semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare, de catre notarul public.
(3) Testatorul stiutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisa, autentificarea testamentului. Cererea trebuie sa cuprinda, dupa caz:
a) faptul ca testamentul pe care il anexeaza la cerere a fost redactat de el insusi, situatie in care il va prezenta notarului public pentru tehnoredactare;
b) faptul ca testatorul nu are un testament deja scris si solicita sa dicteze continutul testamentului notarului public.
(4) In cerere testatorul va preciza ca i s-au pus in vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare, potrivit carora poate sa fie asistat in cadrul procedurii de catre unul sau 2 martori. De asemenea, va face si mentiunea potrivit careia continutul testamentului deja redactat sau ce va fi dictat notarului public, dupa caz, reprezinta ultima sa vointa.
(5) In cazul in care testatorul prezinta un testament deja redactat, notarul public va da indrumarile necesare privind legalitatea, eficacitatea si consecintele actului de ultima vointa, dupa care va proceda la tehnoredactarea testamentului.
(6) In cazul in care testatorul nu prezinta un testament redactat, acesta il va dicta notarului. Notarul public va tehnoredacta testamentul dupa dictarea testatorului.
(7) In cuprinsul testamentului se va face mentiune expresa ca actul reprezinta ultima vointa a testatorului si ca acesta a fost redactat cu respectarea conditiilor prevazute la art. 1.044 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare.
(8) Dupa tehnoredactarea testamentului, acesta va fi citit de catre notarul public si, la cererea testatorului, i se va da spre citire si acestuia.
(9) Dupa citire, testatorul va confirma ca testamentul reprezinta ultima sa vointa si il va semna.
(10) In cazul in care testatorul a fost asistat de catre unul sau 2 martori, acestia vor semna testamentul.
(11) Dupa semnarea testamentului, notarul public va semna incheierea de autentificare a acestuia.
(12) Cererea testatorului si testamentul prezentat de acesta, daca este cazul, se vor retine la dosarul autentificarii.

Art. 95
(1) In cazul in care testatorul, din cauza unei infirmitati, a bolii sau a altor cauze, nu poate semna actul, va dicta notarului public continutul testamentului, va preciza ca este actul sau de ultima vointa, notarul urmand sa redacteze si sa editeze testamentul. La indeplinirea acestei proceduri vor fi prezenti 2 martori.
(2) Daca testatorul declara ca nu stie sa semneze sau nu poate sa semneze, notarul public va face in incheierea de autentificare mentiunea expresa a declaratiei sale, precum si cauza care l-a impiedicat sa semneze. Mentiunea facuta de notar si citirea acesteia testatorului impreuna cu semnaturile martorilor suplinesc semnatura testatorului.
(3) Testamentul va fi semnat si de catre martori.
(4) Ori de cate ori testatorul nu va putea semna, la intocmirea si autentificarea testamentului vor fi prezenti 2 martori-asistenti, stiutori de carte. Martorii vor semna inscrisul alaturi de testator si vor fi identificati in incheierea de autentificare, cu mentiunea justificarii prezentei lor si a faptului ca sunt martori-asistenti.
(5) Martorii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si de prezenta lege.
(6) In situatiile speciale, cand notarul public ia declaratia de vointa surdului, mutului sau surdomutului in imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot in prezenta a 2 martori.
(7) In cazul persoanei nevazatoare, notarul public ii va citi actul inainte de a-i lua consimtamantul.
(8) Autentificarea testamentului in conditiile alin. (1) se face in mod obligatoriu in prezenta martorilor.
(9) Dupa dictare, notarul public se ingrijeste de redactarea testamentului utilizand terminologia juridica corespunzatoare.

Art. 96
(1) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a mentiunii „consimt la prezentul act, pe care l-am citit“.
(2) Daca surdul, mutul sau surdomutul se gasesc din orice motiv in imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret.
(3) Pentru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul public va intreba daca a auzit bine cand i s-a citit inscrisul si daca cele auzite reprezinta vointa sa, consemnand acestea in incheierea de autentificare.

Art. 97
(1) In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va lua consimtamantul numai in prezenta a 2 martori-asistenti, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii partii.
(2) Martorii-asistenti vor fi identificati si vor semna actul, iar in incheierea de autentificare se va face mentiunea ca acestia au fost prezenti la citirea actului de catre parti sau, dupa caz, de catre notarul public si la luarea consimtamantului.
(3) Nu poate fi martor-asistent persoana care:
a) nu a implinit 18 ani;
b) figureaza in act ca parte sau ca beneficiar;
c) din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu este apta;
d) este nestiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.

Art. 98
(1) Actele autentice notariale se intocmesc intr-un singur exemplar original, care se pastreaza in arhiva notarului public.
(2) Exemplarul original al inscrisului autentificat, impreuna cu anexele care fac parte integranta din acest inscris, se semneaza in fata notarului public de catre parti sau de catre reprezentantii lor si, dupa caz, de cei chemati a incuviinta actele pe care partile le intocmesc, de martorii-asistenti, atunci cand este ceruta prezenta lor, si, dupa caz, de cel care a redactat inscrisul, in conditiile prezentei legi.
(3) Prin anexa care face parte integranta din inscris se intelege orice inscris atasat inscrisului principal, care detaliaza sau completeaza continutul acestuia din urma si a fost declarat ca atare de catre parti, inscrisurile care constituie documentatia necesara autentificarii se retin la dosarul actului si nu se considera anexe.
(4) Partile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forta probanta prevazuta de lege ca si originalul actului.

Art. 99
Incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea anularii, pe langa datele prevazute la art. 84, si urmatoarele mentiuni:
a) constatarea ca s-a luat consimtamantul partilor;
b) constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de toti cei tinuti sa il semneze. Mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru aceasta;
c) dispozitia de investire cu forma autentica, care se exprima prin cuvintele: „Se declara autentic prezentul inscris.“

Art. 100
(1) Inscrisul autentic notarial face deplina dovada, fata de orice persoana, pana la declararea sa ca fals, cu privire la constatarile facute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, in conditiile legii.
(2) Reprezinta constatari personale ale notarului cele facute prin propriile simturi:
a) faptul prezentarii partilor si a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum si identificarea acestora;
b) locul si data incheierii actului;
c) exteriorizarea consimtamantului.
(3) Declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic notarial fac dovada, pana la proba contrara, atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane.

Art. 101
Inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa inscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizata de pe exemplarul din arhiva notarului public.

Sectiunea 3 - Procedura succesorala


Art. 102
(1) Procedura succesorala notariala se deschide la cererea oricarei persoane interesate, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii mostenirii.
(2) Notarul public sesizat are obligatia de a-si verifica in prealabil competenta teritoriala, iar in cazul in care constata ca succesiunea este de competenta altui notar public, se desesizeaza, fara a mai cita partile, informandu-l pe solicitant cu privire la notarul competent sa indeplineasca procedura succesorala.
(3) In cazul in care in circumscriptia unei judecatorii sunt mai multi notari publici, competenta de indeplinire a procedurii succesorale apartine primului notar public sesizat. Notarul public va verifica daca procedura succesorala nu s-a deschis la un alt notar public din circumscriptia aceleiasi judecatorii, cercetand in acest scop registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului.
(4) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, competenta apartine notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe cel putin un bun imobil.
(5) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri imobile pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia sa sa existe bunuri mobile.
(6) In cazul in care ultimul domiciliu al defunctului nu este in Romania, iar in patrimoniul succesoral nu se regasesc bunuri pe teritoriul Romaniei, competent este notarul public cel dintai sesizat. Regulile de mai sus se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor decedate al caror ultim domiciliu nu este cunoscut.
(7) De asemenea, in cazul in care in certificatul de deces se precizeaza doar statul pe al carui teritoriu defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplica in mod corespunzator prevederile de mai sus.

Art. 103
(1) In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi mentionate datele de stare civila ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul mostenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu mentionarea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral.
(2) Cererea va fi inscrisa in registrul succesoral al notarului public, dupa inregistrarea in evidentele succesorale tinute la nivelul Camerelor.
(3) Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi facuta de oricare dintre succesibili, de catre creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum si de orice alta persoana care justifica un interes legitim.

Art. 104
(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, in conditiile prevazute de lege. Daca nu exista cerere anterioara pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri.
(2) Inventarul poate fi facut si de catre o alta persoana desemnata de notarul public in baza unei imputerniciri date in acest sens.
(3) In situatia in care bunurile mostenirii se afla in circumscriptii judecatoresti diferite, notarul public sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.
(4) Cererea de inventariere poate fi facuta de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii defunctului sau ai mostenitorilor ori de alta persoana care justifica un interes.
(5) La intocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, dupa caz, executorul testamentar, creditorii si 2 martori. In cazul in care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuza sa semneze procesul-verbal, semnatura martorilor este suficienta pentru indeplinirea procedurii.
(6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunta succesibilii despre efectuarea inventarului.
(7) In cazul in care unul dintre succesibili sau alta persoana care are in posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va intocmi un proces-verbal in care va face mentiune despre opunere si va indica persoanelor care insista la inventariere sa solicite instantei competente sa dispuna efectuarea inventarului.
(8) In cazul in care instanta a dispus efectuarea inventarului, notarul il va efectua, fara sa mai tina seama de vreo opozitie, iar in procesul-verbal de inventariere va mentiona ca inventarierea se face in baza hotararii judecatoresti.

Art. 105
(1) Dupa ce constata ca este legal sesizat, notarul public inregistreaza cauza si dispune citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.
(2) Citatia trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii acesteia, pe langa elementele prevazute de Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si precizarea ca, daca succesibilul nu isi exercita dreptul de a accepta in termenul prevazut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare, va fi prezumat ca renunta la mostenire. In cazul in care, astfel cum rezulta din informatiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la citarea sa, in mod cumulativ, prin afisare la ultimul domiciliu al defunctului, afisare la ultimul domiciliu cunoscut al succesibilului, publicare intr-un ziar cu raspandire nationala.
(3) Daca printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citeaza, in lipsa de mostenitori rezervatari, numai legatarul; daca testamentul este olograf sau mistic, se citeaza si mostenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si executorul testamentar, daca a fost desemnat prin testament.
(4) In succesiunea ce urmeaza a fi declarata vacanta, notarul public citeaza autoritatea administratiei publice competenta a prelua bunurile.
(5) In cazul mostenitorului incapabil, se citeaza reprezentantul sau legal si autoritatea tutelara.

Art. 106
(1) In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale.
(2) In cazul existentei unui testament olograf, mistic sau privilegiat prezentat notarului public sau gasit la inventar, acesta procedeaza la deschiderea si vizarea lui spre neschimbare. La termenul fixat pentru dezbatere se constata starea lui materiala, intocmindu-se un proces-verbal, urmat de procedura validarii.
(3) Procesul-verbal de validare a testamentului se intocmeste de catre notarul public in prezenta succesibililor legali inlaturati prin testament sau ale caror drepturi sunt afectate prin acesta si care vor fi citati in acest scop.
(4) Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci cand:
a) succesibilii inlaturati de la mostenire, desi citati, nu se prezinta;
b) succesibilii declara ca nu cunosc scriitura defunctului;
c) succesibilii contesta scriitura defunctului, aducand probe in acest sens;
d) defunctul nu are mostenitori legali.
(5) In cazul in care in expertiza grafoscopica se constata ca scriitura nu apartine testatorului, notarul public va continua procedura succesorala.
(6) Pe baza de declaratie sau probe administrate in cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.
(7) Declaratiile de optiune succesorala se inscriu in registrul special (RNNEOS) prevazut la art. 163.
(8) Declaratia data peste termenul de optiune prin care un succesibil declara ca nu si-a insusit calitatea sau titlul de mostenitor in termenul prevazut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificarile ulterioare, si intelege sa renunte la succesiune se inscrie in RNNEOS.

Art. 107
(1) Calitatea de succesibil si/sau, dupa caz, titlul de legatar, precum si numarul acestora se stabilesc prin acte de stare civila, prin testament si cu martori. Bunurile ce compun masa succesorala se dovedesc prin inscrisuri sau prin orice alt mijloc de proba admis de lege.
(2) In succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale sotului supravietuitor, cotele de contributie ale acestora la dobandirea bunurilor si asumarea obligatiilor se stabilesc prin acordul mostenitorilor consemnat in incheierea finala sau, dupa caz, in actul de lichidare incheiat in forma autentica.

Art. 108
(1) Procedura succesorala se poate suspenda in urmatoarele cazuri:
a) a trecut un an de la deschiderea mostenirii si, desi au fost legal citati, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorala, fara a cere eliberarea certificatului de mostenitor si exista dovada ca cel putin unul dintre ei a acceptat mostenirea;
b) succesibilii isi contesta unii altora calitatea sau nu se inteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la intinderea drepturilor care li se cuvin;
c) mostenitorii sau alte persoane interesate prezinta dovada ca s-au adresat instantei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor;
d) in orice alte cazuri prevazute in Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In incheierea de suspendare se consemneaza elementele care au rezultat din dezbateri, pana la momentul suspendarii, cu privire la identitatea celor prezenti, optiunea succesorala a acestora si compunerea masei succesorale.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. b), notarul public stabileste prin incheiere masa succesorala, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contesta, intinderea drepturilor mostenitorilor si motivele neintelegerii, indrumand partile sa solutioneze neintelegerile dintre ele pe cale judecatoreasca.
(4) La cererea partilor, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricand, daca se constata incetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.

Art. 109
(1) Succesibilul sau alta persoana interesata poate sesiza direct instanta judecatoreasca in vederea dezbaterii unei succesiuni.
(2) Dispozitiile art. 193 alin. (3) din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile.

Art. 110
In cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public intocmeste o incheiere motivata, care va cuprinde mentiunile referitoare la indeplinirea procedurii, declaratiile partilor, prezenta martorilor si masurile dispuse in vederea solutionarii cauzei.

Art. 111
Daca notarul public constata ca in masa succesorala nu exista bunuri, dispune prin incheiere inchiderea procedurii succesorale si claseaza cauza ca fara obiect.

Art. 112
(1) In succesiunea in care exista bunuri, s-a realizat acordul intre mostenitori si s-au administrat probe indestulatoare, notarul public intocmeste incheierea finala a procedurii succesorale.
(2) Incheierea finala are forta probanta a inscrisului autentic si va cuprinde urmatoarele elemente:
a) antetul biroului notarial;
b) numarul dosarului succesoral sau al dosarelor care se dezbat impreuna;
c) numele si prenumele notarului instrumentator;
d) data incheierii;
e) datele de identificare ale defunctului: numele, prenumele, codul numeric personal, ultimul domiciliu, data decesului;
f) numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, calitatea celor prezenti fata de defunct si modalitatea de identificare a acestora;
g) mentionarea persoanelor lipsa;
h) mentiuni privind indeplinirea procedurii;
i) declaratia celor prezenti cu privire la numarul si calitatea mostenitorilor, coroborata cu depozitia martorilor;
j) mentiuni cu privire la existenta testamentului, forma acestuia si a modului in care s-a constatat valabilitatea acestuia;
k) mentiuni despre efectuarea inventarului;
l) mentiuni cu privire la regimul matrimonial al defunctului si modalitatea de lichidare a acestui regim;
m) masa succesorala declarata: bunuri mobile, bunuri imobile si pasivul succesiunii;
n) semnaturile mostenitorilor prin care atesta veridicitatea celor consemnate in incheiere, acceptarea mostenirii, solicitari privind raportarea donatiilor, reductiunea liberalitatilor excesive, acordul realizarii acestora, precum si eliberarea certificatului de mostenitor;
o) in baza declaratiilor mostenitorilor si a tuturor probelor administrate in cauza, notarul public va constata compunerea masei succesorale, valoarea activului sau, dupa caz, valoarea masei de calcul, valoarea pasivului si a activului net;
p) indicarea temeiul legal al devolutiunii succesorale legale si/sau, dupa caz, testamentare;
q) indicarea numelui, prenumelui, domiciliului si a codului numeric personal al fiecarui mostenitor;
r) calitatea sau titlul in baza caruia mostenesc;
s) intinderea drepturilor succesorale;
s) mentiuni privind modalitatea de stabilire a intinderii dreptului fiecarui mostenitor, dupa caz;
t) modul de calcul al taxelor succesorale;
t) taxele stabilite;
u) dispozitia cu privire la eliberarea certificatului, mentionand felul acestuia.
(3) Daca mostenitorii si-au impartit bunurile prin buna-invoiala, in incheiere se va arata modul de imparteala si bunurile succesorale atribuite fiecaruia. Actul de imparteala va putea fi cuprins in incheierea finala sau se va putea intocmi separat, in una dintre formele prescrise de lege.

Art. 113
Daca prin lege nu se prevede altfel, la cererea mostenitorilor legali sau testamentari, notarul public poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, instrainarea activului sau partajarea si atribuirea bunurilor, potrivit acordului mostenitorilor.

Art. 114
(1) Incheierea procedurii succesorale se poate face si inainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, daca este neindoielnic ca nu mai sunt si alte persoane indreptatite la succesiune.
(2) De asemenea, procedura succesorala se poate incheia de indata, in temeiul unui testament, daca acesta indeplineste conditiile legale de forma, nu contine dispozitii contrare legii si nu aduce atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari sau exista acordul acestora. In aceleasi conditii, notarul public va putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament.
(3) Notarul public, avand acordul tuturor mostenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalitatilor, pana la limitele prevazute de lege.

Art. 115
(1) Pe baza incheierii finale se redacteaza certificatul de mostenitor sau de legatar, care va avea aceeasi data cu incheierea finala si numar din registrul de termene succesorale si va cuprinde constatarile din incheiere referitoare la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
(2) Certificatul de mostenitor va putea cuprinde mentiuni cu privire la modalitatea prin care a fost stabilita intinderea drepturilor succesorilor, precum si orice mentiune care justifica eliberarea acestuia.
(3) Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.
(4) Cate un exemplar al certificatului de mostenitor se elibereaza fiecaruia dintre mostenitori sau legatari, dupa caz, dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariilor.
(5) In cazul in care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, in conditiile de mai sus, un certificat de executor testamentar.
(6) Dupa suspendarea procedurii succesorale in cazurile prevazute la art. 108 alin. (1) lit. b) si c), certificatul de mostenitor se elibereaza in baza hotararii judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.

Art. 116
(1) La cererea mostenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de mostenitor, care atesta numarul, calitatea si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor legali, cu respectarea procedurii prevazute pentru eliberarea certificatului de mostenitor, exceptand dispozitiile privind masa succesorala.
(2) Certificatul de calitate de mostenitor se elibereaza cu respectarea procedurii prevazute de prezenta lege pentru eliberarea certificatului de mostenitor, stabilindu-se si cotele succesorale.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) au aplicabilitate si in situatia in care s-a eliberat anterior certificat de mostenitor.

Art. 117
(1) In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, cand in masa succesorala exista bunuri, notarul public, sesizat in conditiile art. 102, constata ca succesiunea este vacanta si elibereaza certificat de vacanta succesorala, in conditiile legii.
(2) Daca masa succesorala este formata numai dintr-un drept de concesiune sau folosinta asupra unui loc de veci/inhumare, fara constructii funerare, notarul va constata prin incheiere stingerea acestuia, fara sa emita certificat de vacanta succesorala.
(3) Un exemplar al incheierii se va comunica concedentului.

Art. 118
(1) Dupa emiterea certificatului de mostenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai in situatiile prevazute de prezenta lege.
(2) Cu acordul tuturor mostenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorala, in vederea completarii incheierii finale cu bunurile omise din masa succesorala, eliberand un certificat de mostenitor suplimentar.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se prezuma acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de mostenitor al mostenitorului care, legal citat, nu-si manifesta opunerea.
(4) Citatia va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale si dreptul mostenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de mostenitor suplimentar.
(5) Opozitia va fi motivata si se va depune pana la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei.

Art. 119
(1) Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii. Pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) se pot adresa si notarului public in scopul incheierii unui act autentic care sa ateste solutionarea pe cale amiabila a diferendului. In aceasta situatie se elibereaza un nou certificat. Aceasta procedura nu se aplica cu privire la certificatul de vacanta succesorala.
(3) Pana la solutionarea diferendului pe cale amiabila prin incheierea actului notarial sau pana la anularea certificatului de mostenitor prin hotarare judecatoreasca, acesta face dovada calitatii de mostenitor, legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecaruia.
(4) In cazul anularii certificatului de mostenitor total sau partial, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotararii judecatoresti definitive. In acest scop, instantele judecatoresti au obligatia sa trimita la biroul notarului public competent in solutionarea cauzei o copie de pe hotararea ramasa definitiva si irevocabila, impreuna cu dosarul notarial, daca acesta a fost cerut in timpul judecatii.

Sectiunea 4 - Procedura lichidarii pasivului succesoral


Art. 120
In cadrul procedurii succesorale notariale, notarul public va putea proceda la lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor mostenitorilor.

Art. 121
Procedura de lichidare consta in:
a) recuperarea tuturor creantelor defunctului;
b) plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent daca acestea sunt datorii ale defunctului sau datorii generate pentru dezbaterea procedurii succesorale;
c) executarea legatelor particulare;
d) valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, in vederea acoperirii stingerii pasivului succesoral, in cazul in care in activul succesoral nu exista lichiditati care sa acopere pasivul succesiunii sau in cazul in care mostenitorii nu inteleg sa incheie cu creditorii succesiunii o conventie prin care sa se stabileasca modalitatea de stingere amiabila a pasivului.

Art. 122
(1) Lichidarea se face de catre notarul public investit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub supravegherea acestuia, ori de cate ori in masa succesorala este dovedit un pasiv exigibil.
(2) Pentru stabilirea pasivului, notarul public va intocmi inventarul si va solicita mostenitorilor declaratii autentice sau orice alte probe despre existenta pasivului si caracterul cert, lichid si exigibil al acestuia, va verifica Registrul national notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozitiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevazut la art. 163, si va primi cereri de la creditorii defunctului in vederea recuperarii creantelor acestora, intocmind tabloul creditorilor. Tabloul creditorilor se definitiveaza in 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale, prioritate avand creantele bugetare.

Art. 123
(1) Notarul public investit cu solutionarea cauzei succesorale va elibera in faza premergatoare obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe langa masa succesorala compusa din activ si pasiv, mostenitorii si cotele ce revin acestora si acordul lor cu privire la modul de lichidare a pasivului succesoral, numirea lichidatorului si termenul de finalizare a procedurii.
(2) Notarul public se va ingriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare in registrele publice.

Art. 124
(1) Lichidarea pasivului succesoral va fi facuta de catre unul sau mai multi lichidatori care vor actiona separat ori impreuna, dupa caz.
(2) In cazul decesului lichidatorului sau in cazul in care acesta nu mai doreste ori este impiedicat sa-si mai exercite functia, acesta va putea fi inlocuit, respectandu-se aceeasi procedura ca in cazul numirii acestuia.
(3) Pana la numirea noului lichidator, toate operatiunile demarate in cadrul procedurii de lichidare a patrimoniului succesoral de catre lichidatorul care nu-si mai poate indeplini atributiile vor fi suspendate.

Art. 125
Lichidatorul care isi indeplineste atributiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:
a) de catre defunct, prin testament sau prin inscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator;
b) de catre mostenitorii defunctului, fie dintre acestia, fie un tert;
c) de catre instanta de judecata, in cazul in care apar neintelegeri intre mostenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau in cazul imposibilitatii desemnarii ori inlocuirii lui de catre acestia.

Art. 126
Lichidatorul are dreptul la remuneratie stabilita de catre mostenitori la momentul desemnarii sale si la rambursarea cheltuielilor efectuate in cadrul procedurii de lichidare. In limita remuneratiei stabilite si a cheltuielilor efectuate, creanta lichidatorului este privilegiata fata de toate celelalte creante.

Art. 127
In exercitarea atributiilor sale, lichidatorul indeplineste urmatoarele proceduri:
a) realizeaza creantele succesiunii;
b) plateste datoriile succesiunii, utilizand in acest scop sumele existente in activul succesoral, precum si pe cele provenite din realizarea creantelor;
c) valorifica bunurile mobile/imobile ale defunctului. Valorificarea acestor bunuri va putea fi facuta fie prin vanzarea bunurilor la licitatie publica, fie prin incheierea unor acte de dare in plata cu creditorii succesiunii, in conditiile legii.

Art. 128
(1) Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusa de catre lichidator mostenitorilor defunctului, care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un inscris autentic.
(2) Inscrisul autentic prin care mostenitorii vor incuviinta modalitatea de valorificare a bunurilor defunctului propusa de catre lichidator are valoarea unui mandat special.
(3) In cazul in care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor mostenitorilor, iar mostenitorii sunt de acord cu vanzarea bunurilor prin licitatie publica, notarul public va proceda la valorificarea acestor bunuri.

Art. 129
Procedura de organizare a licitatiei publice in cadrul careia vor fi valorificate bunurile mobile si imobile ale defunctului va fi stabilita si detaliata in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 130
(1) Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depasi un an calendaristic; aceasta poate fi prelungita prin acordul tuturor mostenitorilor.
(2) Notarul public poate cere instantei de judecata inlocuirea lichidatorului care se afla in imposibilitate de a-si executa sarcina, o neglijeaza sau nu o respecta.

Art. 131
La finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public instrumentator o dare de seama in care se vor detalia toate operatiunile indeplinite in vederea recuperarii creantelor si modalitatea de stingere a pasivului succesoral. In cazul in care lichidatorul este chiar notarul public, darea de seama va fi cuprinsa in incheiere.

Art. 132
Dupa finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de mostenitor, in masa succesorala urmand a fi evidentiat produsul net al lichidarii.

Art. 133
Partajul succesoral intre mostenitori se poate face numai dupa emiterea certificatului de mostenitor eliberat dupa lichidare.

Sectiunea 5 - Procedura medierii si arbitrajului pentru solutionarea litigiilor interprofesionale


Art. 134
(1) Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relatiile profesionale, cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exercitiu a profesiei sunt supuse, anterior oricarei alte proceduri judiciare, medierii sau, dupa caz, arbitrajului efectuate de catre Colegiul director al Camerei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarii publici.
(2) Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici si Camere, cele dintre Camere, cele dintre Camere, notarii publici si Uniune, precum si cele dintre Camere si Uniune sunt supuse, anterior oricarei alte proceduri judiciare, medierii sau, dupa caz, arbitrajului efectuate de catre Consiliul Uniunii.
(3) Petentul va sesiza presedintele Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, presedintele Consiliului Uniunii printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului si procedura aleasa.
(4) Cererea va fi comunicata partii reclamate, care va fi invitata sa isi precizeze, in scris, punctul de vedere.
(5) Procedura de desfasurare a arbitrajului sau medierii se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Sectiunea 6 - Procedura organizarii licitatiilor si a certificarii rezultatului acestora


Art. 135
In vederea finalizarii procedurii lichidarii pasivului succesoral, Camerele organizeaza, la cererea notarului public instrumentator al dosarului succesoral, licitatii publice de bunuri mobile sau imobile.

Art. 136
Modalitatea de organizare si desfasurare a licitatiei se va stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sectiunea 7 - Procedura divortului pe cale notariala


Art. 137
(1) Procedura divortului prin acordul sotilor este de competenta notarului public, in conditiile legii.
(2) Inainte de verificarea competentei teritoriale, notarul public va verifica daca legea aplicabila divortului pentru casatoria solicitata a fi desfacuta prin cererea primita este legea romana.
(3) In cadrul procedurii notariale de divort, notarul public pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admiterea cererii de divort; in acest caz, notarul public emite incheierea de admitere a cererii de divort si elibereaza certificatul de divort;
b) respingerea cererii de divort; in acest caz, notarul public emite incheierea de respingere a cererii de divort.
(4) In certificatul de divort se vor consemna desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, in fata notarului public, numele de familie pe care fostii soti le vor purta dupa divort, precum si, dupa caz, mentiunile privind acordul parental referitor la minorii rezultati din casatorie.

Sectiunea 8 - Procedura apostilei si supralegalizarii actelor notariale


Art. 138
(1) In cazul in care, pentru valabilitatea in strainatate a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se indeplinesc de catre Camera, la sediul principal ori la sediile judetene ale acesteia, in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public care a instrumentat actul, in conditiile stabilite prin regulament. Pentru finalizarea procedurii de supralegalizare, actul notarial supralegalizat de catre Camera urmeaza sa fie supralegalizat de catre Ministerul Afacerilor Externe si misiunea diplomatica sau oficiul consular din Romania al statului in care actul urmeaza sa fie folosit. Notarul public va pune in vedere partii obligatia indeplinirii acestei cerinte.
(2) Birourile notariale nu pot lua in considerare actele care emana de la autoritatile altui stat decat daca semnaturile si sigiliile acelor autoritati sunt supralegalizate de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din acest stat ori de catre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei.
(3) In cazul in care prin conventii internationale la care Romania este parte se prevede altfel, se aplica acele conventii.

Sectiunea 9 - Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale


Art. 139
Incheierea de respingere reprezinta procedura prin care notarul public refuza motivat indeplinirea unui act notarial.

Art. 140
Se pot respinge atat cererea de indeplinire a unei proceduri, cat si actul solicitat de parte.

Art. 141
Cererea se inregistreaza in registrul general la data depunerii, iar incheierea de respingere va purta numarul cererii si data la care se emite.

Art. 142
Incheierea de respingere se redacteaza in cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii sau, dupa caz, de la data indeplinirii procedurii de citare si trebuie motivata in drept si in fapt, cu precizarea termenului in care poate fi atacata si a instantei competente.

Art. 143
(1) Impotriva incheierii de respingere partea nemultumita poate face plangere, in termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala isi desfasoara activitatea notarul public.
(2) Plangerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei.
(3) Judecarea plangerii se face cu citarea tuturor partilor interesate in cauza. In solutionarea plangerii notarul public nu are calitate procesuala.

Art. 144
Daca instanta admite plangerea, notarul public este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase irevocabila si va face mentiune despre aceasta la redactarea actului. Actul se va indeplini numai dupa plata onorariului si a celorlalte taxe si tarife.

Sectiunea 10 - Procedura citarii, comunicarii si notificarii in materie notariala


Art. 145
Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura in materie notariala se fac in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 146
Modelul citatiei si cel al notificarii se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Sectiunea 11 - Alte proceduri notariale


A Legalizarea semnaturilor si a sigiliilor

Art. 147
(1) Notarul public poate legaliza semnatura partilor numai pe inscrisurile pentru care legea nu cere forma autentica ca o conditie de valabilitate a actului, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.
(2) Pentru legalizarea semnaturii, partile vor prezenta exemplarele inscrisului nesemnate.
(3) Notarul public va identifica partile, se va convinge ca acestea cunosc continutul inscrisului, dupa care le va cere sa subscrie in fata sa toate exemplarele inscrisului.
(4) In incheiere se va arata ca s-au indeplinit conditiile esentiale ale legalizarii de semnatura, in sensul art. 84 lit. g), prin urmatoarele mentiuni:
a) data (anul, luna, ziua);
b) numele partii si faptul prezentarii ei in persoana;
c) constatarea subscrierii in fata notarului public a tuturor exemplarelor inscrisului.
(5) La cererea partii, notarul public poate legaliza specimenul de semnatura al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial si care va semna in fata notarului public.
(6) Pentru legalizarea sigiliului, partea il va prezenta notarului public care, dupa verificare, va intocmi incheierea de legalizare.

B Dare de data certa inscrisurilor

Art. 148
(1) Inscrisul caruia urmeaza sa i se dea data certa se intocmeste in numarul de exemplare cerut de parte.
(2) In incheiere se va arata ca s-au indeplinit conditiile esentiale pentru dare de data certa, in sensul art. 84 lit. g), prin urmatoarele mentiuni:
a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora;
b) starea in care se afla inscrisul si particularitatile acestuia;
c) denumirea inscrisului asa cum apare in acesta sau, in lipsa, o denumire corespunzatoare raportului juridic constatat de acel inscris.

C Certificarea unor fapte

Art. 149
(1) Notarul public poate certifica urmatoarele fapte pe care le constata personal:
a) faptul ca o persoana se afla in viata;
b) faptul ca o persoana se afla intr-un anumit loc;
c) faptul ca persoana din fotografie este aceeasi cu persoana care cere certificarea;
d) faptul ca o persoana, ca urmare a unei somatii sau notificari, s-a prezentat ori nu intr-o anumita zi si la o anumita ora intr-un anumit loc, precum si declaratia acesteia;
e) rezultatele tombolelor, tragerilor la sorti, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entitati autorizate in conformitate cu acte normative speciale, daca nu sunt date, prin lege, in competenta altor organe;
f) certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, daca nu sunt date, prin lege, in competenta altor organe;
g) certificarea altor fapte care nu sunt date in competenta exclusiva a altor organe.
(2) In incheiere se va mentiona si ora constatarii, precum si fapta care se certifica.

Art. 150
(1) Notarul public certifica, la cerere, procesele-verbale sau hotararile organelor colegiale ale oricaror forme asociative, printr-o incheiere in care se vor mentiona data si locul intrunirii, precum si faptul semnarii procesului-verbal sau a hotararii de catre unul ori mai multi dintre participanti.
(2) In vederea certificarii proceselor-verbale si hotararilor, notarul public stabileste calitatea si identitatea semnatarilor acestora.

D Legalizarea copiilor dupa inscrisuri

Art. 151
(1) Notarul public elibereaza copii legalizate numai de pe inscrisurile originale prezentate de parti, astfel cum au fost emise in starea lor initiala, dupa confruntarea copiei cu originalul.
(2) In cazul legalizarii copiei de pe acte de identitate sau titluri de calatorie, in incheierea de legalizare se va mentiona scopul in care urmeaza a fi folosita copia.
(3) Se pot legaliza copii atat de pe un inscris original in intregime, cat si de pe parti determinate ale acestuia, cu conditia sa nu se denatureze intelesul integral al inscrisului.
(4) Pe copie, inainte de a se reda continutul actului, se va mentiona „EXTRAS“, iar in incheierea de legalizare a acesteia se va face mentiunea corespunzatoare.
(5) In cererea pentru legalizarea copiei se va identifica inscrisul, precizandu-se numarul de exemplare cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va retine la dosar.
(6) Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.
(7) In incheiere se va arata ca s-au indeplinit conditiile esentiale ale legalizarii copiei, in sensul art. 84 lit. g), prin urmatoarele mentiuni:
a) atestarea conformitatii copiei cu inscrisul prezentat;
b) starea in care se afla inscrisul;
c) semnatura secretarului care a facut colationarea;
d) denumirea inscrisului asa cum apare in acesta sau, in lipsa, o denumire corespunzatoare raportului juridic constatat de acel inscris.
(8) Daca se legalizeaza un inscris sub semnatura privata sau din arhiva biroului notarial, in incheiere se va face mentiune expresa in acest sens.
(9) In cazul in care confruntarea copiei cu originalul inscrisului cere o pregatire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntarii efectuate de catre un expert desemnat de notar, potrivit legii. In acest caz, incheierea este semnata si de expert.
(10) Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se elibereaza numai partilor, succesorilor si reprezentantilor acestora, precum si celor care justifica un drept sau un interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhiva, cu toate mentiunile si modificarile aduse originalului pana la data eliberarii copiei legalizate.
(11) In vederea legalizarii copiei unui inscris original intocmit intr-o alta limba decat cea romana, acel inscris va fi tradus in limba romana de un traducator si interpret autorizat. Copia legalizata de pe inscrisul original, insotita de traducerea in limba romana, va fi eliberata partii in numarul de exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se pastreaza in arhiva notarului.

E Efectuarea si legalizarea traducerilor

Art. 152
(1) Pentru efectuarea traducerii, daca aceasta nu este facuta de notarul public autorizat in acest scop, traducatorul atestat potrivit legii, care a intocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnatura traducatorului. Legalizarea semnaturii traducatorului se poate face si dupa specimenul de semnatura depus la biroul notarului public.
(2) Daca inscrisul se traduce din limba romana intr-o limba straina sau dintr-o limba straina in alta limba straina, atat certificarea traducerii, cat si legalizarea semnaturii traducatorului de catre notarul public se vor face si in limba straina in care se face traducerea.

F Primirea in depozit de inscrisuri si documente

Art. 153
(1) La primirea in depozit a bunurilor, inscrisurilor si a documentelor prezentate de parti, precum si a sumelor de bani, a altor bunuri, inscrisuri sau documente gasite cu ocazia inventarului succesoral, notarul public va mentiona, in incheiere, ca s-au indeplinit conditiile esentiale ale primirii in depozit, in sensul art. 84 lit. g), prin urmatoarele mentiuni:
a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora;
b) identificarea inscrisurilor sau a bunurilor predate, aratandu-se toate datele necesare in acest scop;
c) numele deponentului si al persoanei careia trebuie sa i se elibereze inscrisurile sau bunurile;
d) termenul de pastrare.
(2) Notarul public poate apela la o societate specializata in scopul indeplinirii procedurii prevazute la alin. (1). Daca notarul public va considera ca nu poate asigura conditiile optime pentru indeplinirea respectivei proceduri, poate refuza indeplinirea acesteia.

G Acte de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin

Art. 154
Intocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin se face in conditiile stabilite prin legile speciale.

H Eliberarea de duplicate ale inscrisurilor notariale

Art. 155
(1) La cererea partii, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat in arhiva sa.
(2) In textul duplicatului se reproduc cuvant cu cuvant atat cuprinsul inscrisului, cat si cel al incheierii prin care s-a incuviintat intocmirea inscrisului original. In locul semnaturii originale se mentioneaza numele de familie si prenumele fiecarui semnatar.
(3) Duplicatul are aceeasi forta probanta ca si inscrisul original.
(4) Competenta eliberarii duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu activitate notariala apartine institutiei care a preluat arhiva acestora.

I Reconstituirea actelor originale

Art. 156
(1) Actele care au disparut fara a mai fi ramas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin incheiere, pe baza acordului partilor sau, dupa caz, a succesorilor acestora.
(2) Reconstituirea se face de catre notarul public la care s-a intocmit actul sau, daca acestuia i-a incetat calitatea, de catre notarul public care a preluat arhiva sau de catre cel desemnat in acest scop de catre presedintele Colegiului director al Camerei. Reconstituirea se face cu citarea tuturor partilor sau a succesorilor acestora.
(3) In lipsa acordului partilor, reconstituirea actelor disparute se va face de judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a intocmit actul, in conformitate cu dispozitiile din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul in care actul disparut a fost intocmit de alte organe cu activitate notariala, reconstituirea se face de judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul organul care a intocmit actul sau se afla domiciliul ori sediul uneia dintre parti, dupa caz.


Capitolul VI - Controlul activitatii notariale, arhiva si evidenta activitatii


Sectiunea 1 - Controlul activitatii notariale


Art. 157
(1) Actele notariale sunt supuse controlului judecatoresc, in conditiile art. 158.
(2) Activitatea notarilor publici este supusa controlului profesional administrativ, in conditiile prezentei legi.

Art. 158
(1) Actele notariale pot fi atacate de parti sau de orice persoana interesata prin actiune in anulare la instanta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Totodata, partea nemultumita poate introduce plangere impotriva incheierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act notarial, in termen de 10 zile de la data cand a luat cunostinta, la judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a refuzat indeplinirea actului.
(3) Plangerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei.
(4) Judecarea plangerii se face cu citarea tuturor partilor interesate in cauza. In cazul admiterii plangerii, instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul.
(5) Notarul public este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.

Art. 159
(1) Controlul profesional administrativ se exercita de catre Uniunea Nationala a Notarilor Publici prin consiliul sau de conducere si va avea in vedere:
a) organizarea Camerelor Notarilor Publici si a birourilor notarilor publici;
b) calitatea actelor si lucrarilor incheiate de notarii publici;
c) respectarea obligatiilor profesionale legale, statutare si deontologice.
(2) Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei exercitarea controlului prevazut la alin. (1) lit. b), in circumscriptia sa.
(3) Ministrul justitiei poate ordona controlul activitatii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate.

Sectiunea 2 - Arhiva si evidenta activitatii


Art. 160
(1) Arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii.
(2) In cazul in care Colegiul director al Camerei constata in urma verificarilor ca nu sunt indeplinite obligatiile prevazute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei pentru a fi pastrata si conservata in conditiile legii.

Art. 161
(1) Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprii.
(2) Secretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii notariale.
(3) Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila.

Art. 162
(1) Camera si sediile secundare ale acesteia vor avea arhiva proprie si vor putea detine si conserva inclusiv arhiva birourilor notariale, conform aprobarii Colegiului director al Camerei.
(2) Arhivele Camerelor constituite in conditiile alin. (1), arhivele birourilor notariale si ale registrelor nationale notariale sunt de utilitate publica.
(3) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din aceste arhive, pentru indreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vadite, precum si pentru reconstituirea actelor notariale, Colegiul director va desemna un notar public.
(4) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director va desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.
(5) Competenta eliberarii copiilor legalizate de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu activitate notariala apartine institutiei care a preluat arhiva acestora.

Art. 163
(1) La nivelul Uniunii functioneaza urmatoarele registre:
a) Registrul national notarial de evidenta a succesiunilor (RNNES), in care se inregistreaza cauzele succesorale privind cetatenii romani, straini sau apatrizi cu ultimul domiciliu in strainatate, de pe urma carora au ramas bunuri in Romania;
b) Registrul national notarial de evidenta a liberalitatilor (RNNEL), in care se inregistreaza toate actele de donatie, dispozitiile testamentare, revocarea lor, precum si retractarea revocarii acestora;
c) Registrul national notarial de evidenta a optiunilor succesorale (RNNEOS), in care se inregistreaza toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renuntarea la mostenire;
d) Registrul national notarial de evidenta a procurilor si revocarilor acestora (RNNEPR), in care se inregistreaza procurile/mandatele date in scopul incheierii de acte si indeplinirii de proceduri notariale, precum si actele de revocare a acestora;
e) Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), in care se inscrie, pentru opozabilitate fata de terti, regimul matrimonial ales de soti;
f) Registrul national notarial de evidenta a creditorilor persoanelor fizice si a opozitiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), in care se inscriu, pentru opozabilitate fata de terti, cererile creditorilor cu privire la creantele pe care le au fata de o persoana fizica.
(2) Uniunea poate infiinta si alte registre nationale notariale necesare desfasurarii activitatii notarilor publici si, respectiv, aplicarii dispozitiilor Codului civil, republicat, cu modificarile ulterioare.
(3) Registrele nationale notariale prevazute la alin. (1) se tin in format electronic si pe suport hartie de catre Uniune.
(4) Transferul informatiilor intre notarii publici si registrele nationale notariale tinute in format electronic se face numai pe suport electronic, in baza semnaturii electronice calificate a utilizatorului.
(5) Organizarea si functionarea registrelor prevazute la alin. (1) lit. a)–d) si f), precum si procedura de inscriere si consultare a acestora se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.


Capitolul VII - Dispozitii tranzitorii si finale


Art. 164
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului civil, republicat, cu modificarile ulterioare, si cu cele ale Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 165
Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici, hotararile cu caracter normativ adoptate de catre Congres si Consiliul Uniunii, Statutul Institutului Notarial Roman si Statutul Casei de Asigurari a Notarilor Publici se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 166
In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, notarii publici vor proceda la constituirea Camerelor Notarilor Publici si a Uniunii Nationale a Notarilor Publici.

Art. 167
Regulamentul de punere in aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justitiei, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia.

Art. 168
(1) La implinirea termenului prevazut la art. 166 de la intrarea in vigoare a legii, atributiile de publicitate mobiliara si imobiliara, toate lucrarile, evidentele, registrele de transcriptiuni- inscriptiuni, mapele de amanet, precum si cartile funciare vor trece in competenta judecatoriilor in circumscriptia carora se afla notariatele de stat.
(2) La aceeasi data, denumirile „notariat de stat“, „notar de stat“, „secretariat“ sau „secretar“, prevazute in reglementarile in vigoare privind atributiile de publicitate imobiliara si mobiliara introduse prin Decretul nr. 378/1960, se inlocuiesc cu denumirile „judecatorie“, „judecator“, „grefa“ sau „grefier“, dupa caz.
(3) Pentru indeplinirea atributiilor prevazute la alin. (1), judecatoriile vor prelua numarul necesar de notari de stat, precum si personalul cu astfel de atributii de publicitate, existent la notariatele de stat.

Art. 169
Notarii publici isi vor incepe activitatea dupa 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 170
Consiliile locale si judetene, prefectii, precum si Ministerul Justitiei au obligatia de a pune la dispozitia notarilor publici, la cererea acestora, spatiile necesare in vederea organizarii si functionarii corespunzatoare a serviciilor publice pe care le presteaza, prin inchiriere, fara licitatie.

Art. 171
(1) Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanti, personalul auxiliar administrativ si de serviciu de la notariatele de stat.
(2) Personalul ramas disponibil va fi incadrat prin redistribuire de catre Ministerul Justitiei, in sistemul sau, in conditiile legii.

Art. 172
(1) Lucrarile notariale in curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate pana la data preluarii activitatii de catre notarii publici, in conformitate cu procedura stabilita in prezenta lege.
(2) Arhiva notariatelor de stat care isi inceteaza activitatea se va preda judecatoriilor in a caror circumscriptie teritoriala se afla.
(3) Cauzele succesorale care au in continuare termene de dezbatere, dupa incetarea activitatii notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale caror birouri sunt situate in circumscriptia judecatoriei in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al Camerei.

Art. 173
(1) Birourile notariale constituite in conditiile prezentei legi isi pot organiza sedii secundare in localitatile din aceeasi circumscriptie teritoriala in care nu au luat fiinta birouri de notari publici.
(2) Daca, ulterior infiintarii unui sediu secundar, in acea localitate isi stabileste sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desfiinteaza.
(3) Inregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevazute la art. 40 alin. (1).

Art. 174
Ori de cate ori in alte acte normative se foloseste expresia „notariat de stat“ sau „notar de stat“ se va intelege „biroul notarului public“ si, dupa caz, „notar public“.

Art. 175
La expirarea termenului prevazut la art. 169, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmarirea unor datorii pe cale notariala, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat si Regulamentul privind aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat, aprobat prin H.C.M. nr. 1.518/1960, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.


ANEXA - Camerele notarilor publici, circumscriptiile teritoriale ale acestora si localitatile in care se afla sediile principale


Nr.  Denumirea Camerei  Judetele cuprinse in circumscriptia	  Localitatea in care se afla
crt. Notarilor Publici  teritoriala a Camerei Notarilor Publici   sediul principal

1       Alba Iulia	Alba                                      Municipiul Alba Iulia
                        Hunedoara
                        Sibiu	

2       Bacau	        Bacau                                     Municipiul Bacau
                        Neamt	

3       Brasov	        Brasov                                    Municipiul Brasov
                        Covasna

4       Bucuresti	Calarasi                                  Municipiul Bucuresti
                        Ialomita
                        Ilfov 
                        Giurgiu 
                        Teleorman
                        Municipiul Bucuresti

5       Cluj            Bistrita-Nasaud                           Municipiul Cluj-Napoca
                        Cluj 
                        Maramures 
                        Salaj	

6       Constanta       Constanta                                 Municipiul Constanta
                        Tulcea

7       Craiova	        Dolj                                      Municipiul Craiova
                        Gorj
                        Mehedinti
                        Olt

8       Galati	        Braila                                    Municipiul Galati
                        Galati
                        Vrancea

9       Iasi            Iasi                                      Municipiul Iasi
                        Vaslui	

10      Oradea          Bihor                                     Municipiul Oradea
                        Satu Mare	
 
11      Pitesti         Arges                                     Municipiul Pitesti
                        Valcea

12      Ploiesti        Buzau                                     Municipiul Ploiesti
                        Dambovita
                        Prahova	

13      Suceava         Botosani                                  Municipiul Suceava
                        Suceava	

14      Targu Mures     Harghita                                  Municipiul Targu Mures  
                        Mures	

15      Timisoara       Arad                                      Municipiul Timisoara
                        Caras-Severin
                        Timis




NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II–VII din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, care nu sunt incorporate in forma republicata a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 si care se aplica in continuare ca dispozitii proprii ale actului modificator:
"Art. II
Pentru judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie carora, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, le-a expirat mandatul sau care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, termenul de exercitare a optiunii prevazut la art. 1611 alin. (1) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, curge de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. III
(1) Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici ales anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se completeaza cu numarul necesar de membri, astfel incat sa se respecte structura prevazuta la art. 28 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege. Dupa completarea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, se va proceda la alegerea celui de-al treilea vicepresedinte, mentionat la art. 28 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, in conditiile prevazute de statut. Dupa alegerea celui de-al treilea vicepresedinte, Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici astfel constituit va proceda la alegerea prim-vicepresedintelui.
(2) Membrii Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici alesi in conditiile alin. (1) isi incep de indata mandatul, urmand a fi validati in primul Congres al notarilor publici.
(3) Colegiul director in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi se poate completa cu numarul necesar de membri, astfel incat sa se respecte structura prevazuta la art. 26 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.
(4) Mandatul Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici care va incepe la 1 ianuarie 2013 se prelungeste cu un an.

Art. IV
Pentru actele autentice notariale intocmite in mai multe exemplare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi eliberate, la cerere, duplicate de pe acestea in conditiile art. 64 din Legea nr. 36/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.

Art. V
(1) Arhivele notariale constituite din documente create incepand cu anul 1953, detinute in prezent de judecatorii sau de alte institutii, vor fi predate Camerelor Notarilor Publici din circumscriptia curtilor de apel unde se afla judecatoria sau institutia detinatoare.
(2) Camerele Notarilor Publici vor proceda la preluarea si prelucrarea acestor arhive in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, prin proces-verbal incheiat cu detinatorii actuali.
(3) Camerele Notarilor Publici vor conserva si vor administra arhivele astfel preluate, in conditiile legii, putand elibera copii certificate de pe documentele aflate in arhiva, in conditiile regulamentului aprobat de Colegiul director al Camerei.
(4) La solicitarea institutiilor statului, Camerele Notarilor Publici vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe documentele aflate in arhiva.
(5) Imobilele destinate serviciului de apostila si supralegalizare, precum si cele destinate depozitarii si administrarii arhivei sunt scutite de impozitele si taxele pe cladire si teren.
(6) Imobilele afectate functionarii Centrului National de Administrare a Registrelor Nationale Notariale sunt scutite de plata impozitelor si taxelor pe imobilele detinute.

Art. VI
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2013.
(2) Curtile de apel vor preda, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici registrele speciale de evidenta a notarilor publici si birourilor notariale.

Art. VII
(1) Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
(2) In termen de 120 de zile de la republicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii prevazute la alin. (1), Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Notarilor Publici vor elabora regulamentul de aplicare a acestei legi, care va fi aprobat prin ordin al ministrului justitiei.“

Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Camera Notarilor Publici

Poate fi de interes si:
Legea 22/2014 pentru modificarea si completarea OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Legea nr. 22/2014
Ordin nr. 1009/2013 pentru aprobarea Protocolului privind Metodologia de incasare si virare a tarifelor de publicitate imobiliara
Hotarare nr. 72/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de organizare si desfasurare a examenului sau concursului pentru dobandirea calitatii de notar stagiar
Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe. Lege nr. 2
Legea 54/2013 pentru aprobarea OUG 120/2011 privind prorogarea unor termene si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Lege nr. 54/2013
Ordinul 1026/2012 pentru aprobarea Actului aditional nr. 2 la Protocolul de colaborare nr. 429312/1040/2010 incheiat intre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania privind modul de e
Legea 77/2012 pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995. Lege nr. 77/2012
Legea 60/2012 privind aprobarea OUG 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Lege nr. 60/2012
Ordin nr. 46/2011 pentru aprobarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici
Ordin nr. 81/C/2011 privind completarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995
Ordin 2923/2010 privind modificarea si completarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
HG 1085/2010 pentru modificarea Regulamentului consular, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 760/1999. Hotararea nr. 1085/2010
Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Legea 202/2010, Mica reforma a Justitiei
Ordin 2911/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfasurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale
Ordin 2910/2009 modificarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995
Legea 298/2009 privind aprobarea OUG nr. 166/2008 pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995. Lege nr. 298/2009
Ordin nr. 1982/2009 pentru completarea Normelor cu privire la tarifele de onorarii ale notarilor publici, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 943/C/2005
Ordin nr. 962/2009 pentru modificarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiliei nr. 710/C/1995, si a Regulamentului de organizare si desfasurare a
OUG nr. 166/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 16 lit. a) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995
Lege privind utilizarea codificarii standardizate a setului de caractere in documentele in forma electronica, legea nr. 183/2006


Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica


Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
26 useri online

Useri autentificati: