DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotarare 4CN/2013 pentru aprobarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si a Codului de procedura disciplinara



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 715 din 20 noiembrie 2013

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

In temeiul dispozitiilor art. 27 lit. a) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania,
Conventia nationala a Colegiului Psihologilor din Romania hotaraste:

Art. 1
(1) Se aproba Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, potrivit anexei nr. 1, si Codul de procedura disciplinara, potrivit anexei nr. 2, denumite in continuare coduri.
(2) De la data intrarii in vigoare a codurilor, acestea reprezinta normele deontologice si procedurile de aplicare ale raspunderii disciplinare a psihologilor cu drept de libera practica inscrisi in Colegiului Psihologilor din Romania.

Art. 2
Prezenta hotarare intra in vigoare de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 3
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.


ANEXA Nr. 1 - CODUL DEONTOLOGIC al profesiei de psiholog cu drept de libera practica


Preambul

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este elaborat in acord cu dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, care a fost adoptata la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217 A in cadrul celei de a III-a sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite si cu prevederile Constitutiei Romaniei, republicata. Orice prevedere a acestuia se interpreteaza in spiritul si litera celor doua acte fundamentale.

Profesia de psiholog cu drept de libera practica este o profesie libera si independenta, a carui statut in Romania este reglementat prin Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania.

Psihologii sunt singurii furnizori de servicii psihologice in conditiile stabilite prin lege de catre Parlamentul Romaniei. Serviciile psihologice sunt parte integranta a serviciilor de sanatate, iar accesul cetatenilor la acestea este garantat prinConstitutia Romaniei, republicata, si conventiile internationale in care Romania este parte semnatara. Evaluarea psihologica este benefica oamenilor, pentru asigurarea sanatatii umane, fiind necesara si utila in cunoasterea, aprecierea si asigurarea sanatatii omului, pentru stabilirea limitelor si conditiilor interventiei psihologice.

Prezentul cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica reprezinta actul administrativ cu caracter normativ, unic si general, care reglementeaza normele generale de deontologie si de disciplina, aplicabile in exercitarea profesiei de psiholog. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica se interpreteaza numai in corelatie cu celelalte prevederi din actele cu caracter normativ adoptate de catre forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania.


Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica a fost elaborat cu respectarea prevederilor din documentul "Valorile comune profesiilor liberale in Uniunea Europeana", aprobat de catre Consiliul European al Profesiilor Liberale - CEPLIS. De asemenea, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este in acord cu principiile etice minime elaborate de catre EFPA - Federatia Europeana a Asociatiilor Psihologilor, cu privire la respectul pentru drepturile si demnitatea persoanei, competenta, responsabilitatea si integritatea profesinala.

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este in acord cu prevederile Directivei2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale, precum si cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietei interne.

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica cuprinde valorile si standardele profesionale raportate la exigentele morale ale profesiei de psiholog - principii deontologice, exprimate prin reguli de conduita profesionala cu caracter obligatoriu sau cu valoare de recomandare. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica cuprinde, de asemenea, reglementarea principalelor abateri disciplinare in profesia de psiholog.

Imposibilitatea de a demonstra culpa profesionala a psihologului atrage inadmisibilitatea sanctionarii disciplinare a acestuia.


Capitolul I - Explicatia unor termeni


Art. 1
In intelesul prezentului act, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) lege - Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania;
b) norme - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 788/2005, cu completarile ulterioare;
c) psiholog - psiholog cu drept de libera practica, atestat in conditiile legii;
d) confraternitate - ansamblul relatiilor stabilite intre membrii Colegiului Psihologilor din Romania, precum si intre acestia si psihologii recunoscuti din statele membre ale Uniunii Europene, termen consacrat in legislatia specifica din statele membre ale Uniunii Europene;
e) Colegiul - organizatia profesionala "Colegiul Psihologilor din Romania", avand calitatea de autoritate romana competenta pentru profesia de psiholog;
f) codul deontologic - Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica;
g) metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica - instrumente profesionale specifice psihologului, utilizate pentru desfasurarea activitatilor psihologice prevazute la art. 5 din lege;
h) abatere disciplinara - fapta, in legatura cu activitatea profesionala, constand intr-o actiune sau o inactiune, savarsita cu intentie de catre psiholog, prin care acesta a incalcat normele deontologice si de disciplina, ca diferenta intre valoarea-limita admisa si comportamentul profesional constatat, individualizata potrivit dispozitiilor cap. VII din prezentul cod deontologic;
i) beneficiar - persoana evaluata psihologic, beneficiar direct;
j) beneficiar contractual - persoana fizica sau juridica ce contracteaza serviciile psihologice;
k) secretul profesional - atitudine profesionala obligatorie a psihologului care consta in nedivulgarea datelor si informatiilor referitoare la modul de gestionare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica utilizate intr-un caz concret, precum si la modalitatea profesionala de obtinere a concluziilor psihologice;
l) confidentialitatea - atitudine profesionala obligatorie a psihologului care consta in nedivulgarea datelor si informatiilor despre care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor profesionale, in conditiile legii. Psihologul nu poate depune marturie cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a entitatii fata de care este obligat sa pastreze confidentialitatea, in conditiile legii;
m) exceptii privind secretul profesional si confidentialitatea-transmiterea catre terti a informatiilor care nu contin niciun nume concret, niciun detaliu, ci permit doar o descriere in termeni generali a unui act profesional nu face parte din secretul profesional sau din confidentialitatea actului profesional. Fac exceptie de la obligatia pastrarii secretului profesional sau a confidentialitatii cazurile in care dezvaluirea datelor si informatiilor este solicitata de catre instanta de judecata, de o comisie parlamentara de ancheta sau de catre Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului; in cazul informarii reprezentantilor legali sau a autoritatii tutelare pentru copiii minori, in interesul superior al acestora, sau cand, prin lege, se prevede in mod expres obligatia profesionistului de a dezvalui secretul profesional sau datele si informatiile confidentiale;
n) situatie de urgena - orice situatie care in raport cu conditiile psihologice prezente necesita o rezolvare imediata, care nu admite amanare si necesita o interventie specializata grabnica.


Capitolul II - Misiunea psihologului. Scopul si rolul profesiei de psiholog


Art. 2
(1) Psihologul studiaza comportamentul uman, procesele mentale si investighaza probleme psihologice din domeniul sanatatii, educatiei, justitiei, organizatiilor, muncii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si din celelalte domenii de activitate, stabilind un psihodiagnostic si/sau recomandand cai psihologice de solutionare a problemelor diagnosticate.
(2) Psihologul concepe si efectueaza experimente si observatii pentru a analiza caracteristicile psihologice ale oamenilor si animalelor si pentru a implementa strategii de interventie.
(3) Psihologul analizeaza influentele ereditatii, mediului, educatiei sau a altor factori, asupra psihicului indivizilor.
(4) Psihologul desfasoara activitati de psihodiagnostic, consiliere psihologica, psihoterapie si activitati de dezvoltare personala pentru prevenirea tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional, in vederea optimizarii existentei umane.
(5) Psihologul elaboreaza si aplica metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici psihoumane, interpreteaza datele obtinute, stabileste psihodiagnosticul, prognoza si inainteaza recomandarile pe care le considera necesare, dupa caz.
(6) Psihologul realizeaza evaluari si interventii specifice si in domeniile: psihodiagnoza si tratamentul bolilor/deficientelor mentale, selectia, consilierea si orientarea ocupationala si profesionala, educatia si formarea profesionala continua a adultilor, educatia, consilierea scolara si dezvoltarea sociala a copiilor si adolescentilor, psihopedagogia speciala, psihologia organizatiilor militare, delincventa juvenila, evaluarea psihologica judiciara si/sau expertiza psihologica.

Art. 3
Interventiile psihologice de consiliere si psihoterapie au caracterul unor obligatii de mijloace, iar nu de rezultat, psihologii fiind obligati sa intreprinda toate demersurile in vederea solutionarii problemelor psihologice constatate, raportate la timpul alocat sedintelor psihologice, insa nu pot si nu trebuie sa garanteze solutionarea acestora.


Capitolul III - Natura si obiectivele codului deontologic


Art. 4
(1) Codul deontologic este menit sa garanteze, prin acceptarea liber-consimtita, buna indeplinire de catre psiholog a misiunii sale, recunoscuta ca fiind indispensabila pentru buna functionare a relatiilor profesionale dintre psihologi si beneficiarii serviciilor psihologice, dar si a altor relatii sociale.
(2) Nerespectarea prevederilor obligatorii de catre psihologi atrage raspunderea disciplinara a acestora si, in ultima instanta, aplicarea unei sanctiuni disciplinare, dupa caz.
(3) Prezentul cod deontologic nu poate constitui cadru normativ pentru tragerea la raspundere penala, civila sau administrativa a psihologilor, insa reprezinta singurul act cu caracter normativ pe baza caruia poate fi apreciata raspunderea disciplinara a psihologului.
(4) Prezentul cod deontologic poate fi utilizat atat de catre psihologi, cat si de catre beneficiarii serviciilor psihologice, in vederea apararii drepturilor si intereselor acestora.
(5) Psihologii au dreptul ca in cadrul formelor lor de asociere sa adopte si alte coduri deontologice specifice, cu caracter intern in cadrul asociatiilor, prin care insa nu se poate deroaga de la prevederile prezentului act, acestea neputand fi utilizate in apararea drepturilor si intereselor lor, in procedura raspunderii disciplinare.


Capitolul IV - Aplicarea codului deontologic


Art. 5
(1) Prezentul cod deontologic se aplica pe teritoriul Romaniei pentru toate serviciile psihologice furnizate, indiferent de cetatenia psihologului.
(2) Prezentul cod deontologic este aplicabil inclusiv pe navele si aeronavele sub pavilion romanesc, precum si psihologilor romani care activeaza in misiunile diplomatice, comerciale si militare ale Romaniei din afara teritoriului national, dupa caz.
(3) Prezentul cod deontologic se aplica atat in domeniul public, cat si in domeniul privat, avand prioritate in aprecierea raspunderii disciplinare a psihologilor.
(4) Stabilirea raspunderii administrative a psihologului salariat/numit in functie este precedata intotdeauna de stabilirea raspunderii disciplinare, realizate pe baza codului deontologic de catre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor aplicative, precum si de catre celelalte foruri de conducere ale Colegiului, dupa caz.


Capitolul V - Principiile fundamentale in exercitarea profesiei de psiholog


Art. 6
(1) Principiile fundamentale in exercitarea profesiei de psiholog, denumite si principii deontologice, au caracter etic profesional, acestea reprezentand prevederi obligatorii sau recomandari pentru comportamentul si atitudinea psihologilor in exercitarea actului profesinal.
(2) Aprecierea in contextul activitatii profesionale si sociale publice a faptelor psihologilor se realizeaza potrivit dispozitiilor prezentului cod deontologic, legii si normelor, precum si altor acte cu caracter normativ aprobate de catre forurile de conducere ale Colegiului.

Sectiunea 1 - Principiul competentei, specializarii si integritatii profesionale


Art. 7
(1) Profesia de psiholog se exercita in baza atestatului de libera practica, potrivit treptelor de specializare si specialitatilor profesionale, atestate de catre Colegiul, raportate la competentele profesionale reglementate.
(2) Profesia de psiholog se exercita prin una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog, inregistrate in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea a II-a, in Romania neputand exista mai multe standarde de calitate in serviciile psihologice. Standardele de calitate in serviciile psihologice se stabilesc de catre Colegiu, in conditiile legii.
(3) Psihologii actioneaza profesional si reprezinta corpul profesional al psihologilor cu respect, demnitate si onestitate.
(4) Intre psihologi si beneficiarii serviciilor psihologice relatiile sunt bazate pe onestitate, probitate si spirit de dreptate, astfel increderea nu este pusa sub semnul indoielii.
(5) Psihologii nu pot utiliza metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica ca instrument de represiune politica si sociala. De asemenea este interzisa utilizarea oamenilor in calitate de subiecti de experimentare, fara acordul prealabil scris al acestora.

Sectiunea 2 - Principiul responsabilitatii stiintifice si profesionale


Art. 8
(1) Psihologii au obligatia sa se asigure ca metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica pe care le utilizeaza sunt adecvate obiectivelor serviciilor psihologice ce urmeaza sa le presteze catre beneficiari.
(2) Psihologii au obligatia sa utilizeze metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica potrivit instructiunilor de utilizate puse la dispozitie de catre producator sau distribuitor, cu avizul Colegiului, astfel incat sa nu puna in pericol viata, precum si integritatea fizica si psihica a beneficiarilor.
(3) Psihologii au obligatia sa se asigure ca metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica standardizate care urmeaza sa fie utilizate in activitatea profesionala sunt avizate de catre Comitetul director al Colegiului.
(4) Psihologii care utilizeaza in activitatea profesionala metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica nestandardizate sunt obligati sa informeze si sa obtina consimtamantul prealabil al beneficiarului direct.
(5) Metodele si tehnicile de evaluare psihologica nestandardizate si nevalidate nu pot fi utilizate pentru psihodiagnoza care contine clasificari si ierarhizari de orice forma sau care pot aduce atingere imaginii persoanei.
(6) Pentru specialitatile in care standardul de calitate prevede obligatia utilizarii metodelor si tehnicilor standardizate, psihologii pot utiliza in activitatea profesionala o proba nestandardizata, in scopul validarii acesteia.

Sectiunea 3 - Principiul independentei, nediscriminarii si impartialitatii profesionale


Art. 9
(1) Complexitatea indatoririlor care ii revin psihologului impune din partea acestuia o independenta deplina, libera de orice presiune, indeosebi de cea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor externe. Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atat pentru increderea in actul psihologic, cat si pentru increderea in oportunitatea si necesitatea serviciilor psihologice in genere. Prin urmare, psihologul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze pentru a nu neglija etica/deontologia sa profesionala din dorinta de a crea o situatie comoda unor beneficiari ai serviciilor sale sau chiar tertilor.
(2) Independenta profesionala este necesara atat in activitatea psihologilor, cat si a beneficiarului serviciilor sale, iar evaluarea sau interventia psihologica efectuata de catre psiholog beneficiarului serviciilor sale nu este valabila atunci cand ea este realizata din interes personal ori sub efectul unei presiuni externe.
(3) Activitatile psihologice pot fi realizate si in echipe profesionale, in care activitatea si decizia profesionala sunt unice si colective. In aceasta situatie, psihologii vor formula un psihodiagnostic general comun. In cazul in care nu se poate formula o concluzie unitara se va solicita o alta opinie de specialitate.

Sectiunea 4 - Principiul asigurarii demnitatii si respectului pentru fiinte


Art. 10
(1) Psihologul actioneaza intotdeauna pentru oameni si in interesul acestora, valoarea socioeconomica a activitatii de psiholog fiind recunoscuta prin lege. Psihologul este obligat sa manifeste preocupare, empatie, respect si intelegere fata de beneficiari si fata de problemele acestora, actionand intotdeauna fara manifestari de autoritate si fara sa exploateze situatia beneficiarului serviciilor psihologice.
(2) Psihologul presteaza serviciile psihologice nediscriminatoriu, indiferent de situatia socioeconomica, politica, religioasa, rasiala, etnica, sexuala, culturala, de varsta sau de alta natura a beneficiarului/persoanei care solicita prestarea serviciilor psihologice.
(3) Psihologul respecta in acelasi timp vaori umanitare, determinate insa si de natura profesiei sale, astfel incat acesta trebuie sa aiba in vedere, intotdeauna, asigurarea respectului si demnitatii umane, actionand pentru ameliorarea afectiunilor de ordin psihologic, precum si pentru evitarea sau eliminarea efectelor unor evenimente tragice din viata oamenilor.
(4) Psihologul are in vedere intotdeauna interesul superior al copilului minor, serviciile psihologice sunt parte componenta a serviciilor de sanatate, acestea fiind benefice copilului minor in procesul sau de dezvoltare psihica.
(5) Ca membru al societatii, psihologul actioneaza intotdeauna pentru solutionarea problemelor sociale, intervenind in limita posibilitatilor si competentelor sale, precum si a conditiilor in care acestea se manifesta, in vederea solutionarii sau ameliorarii lor.

Sectiunea 5 - Principiul primordialitatii interesului fiintei umane


Art. 11
In toate deciziile profesionale cu caracter psihologic, psihologul trebuie sa se asigure ca interesul si binele fiintei umane prevaleaza interesului societatii ori al stiintei.

Sectiunea 6 - Principiul liberei concurente profesionale


Art. 12
(1) Psihologul este un profesionist persoana fizica si nu un comerciant, acesta nu realizeaza acte de comert, ci acte profesionale, specifice profesionistilor liberali, astfel incat psihologul trebuie sa actioneze liber intr-o piata concurentiala bazata numai pe competenta profesionala si nu in functie de situatia economica.
(2) Psihologul este autorizat sa informeze beneficiarii despre serviciile psihologice pe care le ofera, cu conditia ca informatia sa fie fidela, veridica si cu respectarea secretului profesional.
(3) Publicitatea personala efectuata de catre un psiholog, indiferent de mijlocul media utilizat: presa, radioul, televiziunea, comunicarea comerciala electronica sau altele, este autorizata in masura in care ea prezinta titlul profesional al psihologului, treapta sa de specializare, specialitatile profesionale in care este atestat, forma de exercitare a profesiei, precum si portofoliul de clientela, fara a da relatii despre cazurile solutionate, opiniile beneficiarilor, rezultatele inregistrate, preturi/onorarii sau calitatea serviciilor prestate. Oferta individuala de servicii psihologice catre beneficiar poate cuprinde descrierea serviciilor, pretul si portofoliul de clientela.
(4) Psihologul realizeaza interventii psihologice unice, astfel incat acesta nu poate aprecia valoarea sau oportunitatea interventiilor psihologice ale altor psihologi ori comparativ cu alti psihologi, nu poate formula puncte de vedere cu privire la actele profesionale ale altui psiholog, realizata sub titlul profesional de psiholog, si nu poate interveni in niciun fel in relatia stabilita de catre un alt psiholog cu clientul acestuia, cu exceptia activitatii de supervizare profesionala.
(5) In cazul in care opinia psihologuli priveste un act de autoritate sau un act eliberat de catre o institutie/persoana juridica, aceasta este admisa.
(6) Activitatea psihologului are in vedere valoarea sociala a acestei profesii pentru societate, acesta neputand urmari ca scop al activitatii sale profesionale numai obtinerea de foloase materiale.

Sectiunea 7 - Principiul evitarii conflictului de interese


Art. 13
(1) Psihologul trebuie sa evite situatia in care ar putea sa planeze suspiciuni in legatura cu interesul sau fata de un beneficiar. Psihologul trebuie sa actioneze intotdeauna dintr-o singura pozitie profesionala, acesta nu trebuie sa se prezinte ca apropiat, ruda, sfatuitor si nici ca reprezentantul sau aparatorul unuia dintre beneficiarii serviciilor psihologice.
(2) Psihologul trebuie sa se abtina sa colaboreze cu un beneficiar atunci cand se iveste un conflict de interese, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.

Sectiunea 8 - Principiul confidentialitatii si pastrarii secretului profesional


Art. 14
(1) Prin insasi natura misiunii sale, psihologul este depozitarul secretelor beneficiarului serviciilor psihologice si destinatarul informatiilor sale de natura confidentiala. Fara o garantie a confidentialitatii, increderea in profesia de psiholog si in activitatea psihologului nu poate exista.
(2) Obligatia psihologului cu privire la secretul profesional serveste atat beneficiarului serviciilor psihologice, cat si psihologului, fiind in acord cu Constitutia Romaniei.
(3) Obligatia psihologului cu privire la confidentialitatea si secretul profesional nu este limitata in timp. Confidentialitatea si secretul profesional sunt recunoscute ca fiind, deopotriva, drepturi si indatoriri fundamentale ale psihologului.
(4) Psihologul stabileste prin contractele incheiate si prin regulamentele interne ale formei de exercitare ale profesiei obligatia angajatilor sai si a oricarei persoane care colaboreaza cu acesta in activitatea sa profesionala sa respecte confidentialitatea si secretul profesional.
(5) Psihologul nu poate fi obligat de catre angajator sau de catre o alta persoana neautorizata sa comunice datele confidentiale sau secretul profesional, cu exceptia prevederilor exprese ale legii, la solicitarea instantei de judecata.

Sectiunea 9 - Principiul informarii si obtinerii consimtamantului prealabil


Art. 15
(1) Serviciile psihologice furnizate de catre psihologi sunt necesare si utile oricarei persoane, in functie de nevoile fiecareia, acestea insa se realizeaza in anumite conditii, cu o anumita metodologie specifica, prezentand uneori in functie de beneficiar anumite particularitati si riscuri, despre care psihologul are obligatia de a informa beneficiarul.
(2) Accesul la serviciile psihologice este liber, insa conditiile, scopul, durata, procedurile si metodele utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si dreptul beneficiarului de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica trebuie sa fie cunoscute de catre acesta inainte de prestarea serviciilor.
(3) Nicio evaluare/interventie psihologica nu se poate efectua decat dupa ce beneficiarul direct si-a dat in scris consimtamantul prealabil, liber si in cunostinta de cauza. In aceleasi conditii, consimtamantul se poate retrage in orice moment al evaluarii/interventiei psihologice de catre beneficiar.
(4) Dispozitiile privind retragerea consimtamantului sunt valabile si in ceea ce priveste consimtamantul exprimat, in conditiile legii, de catre alta persoana sau institutie decat beneficiarul direct al evaluarii/interventiei psihologice.
(5) Atunci cand, din cauza unei situatii de urgenta, nu se poate obtine consimtamantul prealabil scris al beneficiarului, se va putea proceda imediat la orice evaluare/interventie psihologica indispensabila din punct de vedere psihologic si al starii de sanatate, in interesul beneficiarului. In situatii de urgenta nu mai este necesar consimtamantul prealabil al reprezentantilor legali pentru beneficiarul incapabil.
(6) Atunci cand, potrivit legii, din cauza unei boli psihice sau unei alte cauze, beneficiarul direct nu are capacitatea de a consimti la o evaluare/interventie psihologica, aceasta nu se poate efectua fara acordul reprezentantului sau legal ori fara autorizarea unei autoritati sau a unei persoane desemnate prin lege ori a unei instante de judecata.

Art. 16
(1) In cazul in care beneficiarul direct al serviciilor psihologice este un copil minor sau o alta persoana aflata sub tutela, psihologul este obligat sa obtina acordul si consimtamantul pentru evaluarea sau asistenta psihologica de la cel putin unul dintre reprezentantii legali ai acestora.
(2) Evaluarea psihologica a copilului minor nu poate fi impiedicata in niciun fel de catre reprezentantii legali ai acestuia, daca aceasta este necesara pentru evaluarea starii de sanatate a copilului, in interesul superior al acestuia. Interventia psihologica ce are efect asupra psihicului minorului (psihoterapie, consiliere psihologica, interventie logopedica etc.) poate fi realizata in cazul in care copilul minor sau reprezentantii legali ai acestuia sunt de acord.
(3) In cazul situatiilor de urgenta, pentru a realiza o evaluare sau o interventie psihologica, reclamata de starea psihica a beneficiarului direct, precum si de alte conditii critice de mediu, psihologul poate aprecia oportunitatea obtinerii acordului, precum si a consimtamantului prealabil al reprezentantilor legali, in acest caz operand forta majora.
(4) Rezultatele evaluarii sau interventiei psihologice realizate de catre psiholog in conditiile alin. (3) nu pot fi emise sub forma unor rapoarte de evaluare/expertiza psihologica in cauze civile sau de familie, pentru a fi utilizate de catre reprezentantii legali in vederea obtinerii unor drepturi personale, evaluarile/interventiile psihologice fiind realizate numai in vederea evaluarii/ameliorarii starii psihice a beneficiarului direct si inaintarii unor recomandari de specialitate.
(5) In avizele sau rapoartele elaborate pe baza evaluarilor psihologice ale copilului minor sau ale persoanelor aflate sub tutela, realizate in conditiile alin. (2) si (3), psihologii sunt obligati sa precizeze daca acestea pot/nu pot fi utilizate de catre reprezentantii legali in vederea obtinerii unor drepturi personale, inclusiv pentru incredintarea minorului, rezultatele/recomandarile elaborate de catre psiholog neavand valoare de expertiza, fiind realizate in conditii care reclamau urgenta evaluare sau interventie psihologica.
(6) Evaluarile/Interventiile psihologice realizate la cererea/cu aprobarea expresa a instantelor de judecata au caracter obligatoriu, psihologul fiind absolvit de orice responsabilitate cu privire la nerespectarea conditiilor de obtinere a acordului din partea beneficiarului direct sau a reprezentantilor legali ai copilului minor. Evaluarile psihologice realizate in aceste conditii au caracterul unor expertize psihologice judiciare.
(7) Psihologul, in functie de varsta si gradul de maturitate ale beneficiarului minor, in situatii de urgenta si numai strict in interesul superior al copilului minor, luand in considerare solicitarea acestuia, poate realiza evaluarea psihologica fara acordul reprezentantilor sai legali, cu conditia anuntarii de indata a acestora sau a autoritatii tutelare.
(8) In cazul in care evaluarea psihologica a copilului minor a fost realizata numai in prezenta unui singur parinte, psihologul este obligat sa mentioneze in raportul eliberat imposibilitatea evaluarii psihologice a relatiei acestuia cu celalalt parinte.

Sectiunea 10 - Principiul formarii profesionale continue


Art. 17
(1) Psihologii, ca si profesionisti liberali, au o responsabilitate univoca de a-si mentine nivelul de competenta in domeniul lor de activitate si de a participa la formarea si dezvoltarea profesionala continua pe parcursul intregii lor activitati profesionale.
(2) Beneficiarii, care solicita serviciile profesionale, sunt indreptatiti sa beneficieze de servicii profesionale realizate de catre psihologi care sa detina in mod actualizat cunostintele si informatiile din domeniul lor de activitate. Actualizarea cunostintelor profesionale se poate realiza potrivit modalitatilor de formare profesionala continua reglementate.
(3) Psihologul se informeaza cu privire la noile descoperiri stiintifice in domeniul psihologiei si transmite, in grupurile profesionale, informatiile dobandite in activitatea sa.

Sectiunea 11 - Principiul confraternitatii si colegialitatii


Art. 18
(1) Confraternitatea impune ca relatiile dintre psihologi sa fie bazate atat pe incredere, spre interesul beneficiarului serviciilor psihologice, cat si pe baza criteriului evitarii oricarui comportament susceptibil sa impieteze bunei reputatii a profesiei de psiholog.
(2) Confraternitatea nu trebuie sa puna niciodata in opozitie interesele psihologilor cu interesele beneficiarului serviciilor psihologice.
(3) Psihologul recunoaste drept confrate pe orice psiholog dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene si manifesta fata de acesta un comportament colegial si loial, in conditii de reciprocitate.

Sectiunea 12 - Principiul nemedierii relatiei psiholog-beneficiar/pacient


Art. 19
(1) Orice decizie profesionala a psihologului se bazeaza pe examinarea personala si nemediata a beneficiarului direct, de catre psihologul examinator.
(2) Raportul contractual dintre psiholog si beneficiarul serviciilor psihologice se incheie in mod direct, fara intermediari.
(3) Onorariul aferent desfasurarii activitatii psihologice este negociat, in mod direct, de catre psiholog, ca titular al formei de exercitare a profesiei, cu beneficiarul serviciilor psihologice.
(4) Salariul aferent desfasurarii activitatii psihologice este negociat, de catre psiholog, in mod direct cu angajatorul/beneficiarul contractual.

Sectiunea 13 - Principiul obligatiei de mijloace in activitatea psihologica


Art. 20
Psihologul isi dedica intreaga competenta, stiinta si pricepere pentru interesul beneficiarului/pacientului sau si va depune toata diligenta de care este capabil pentru a se asigura ca decizia luata este corecta, iar pacientul beneficiaza de maximum de garantii in raport cu conditiile concrete, astfel incat starea sa de sanatate sa nu aiba de suferit.

Sectiunea 14 - Principiul dreptului beneficiarului la o a doua opinie in specialitate


Art. 21
(1) In toate situatiile, psihologul va respecta dreptul beneficiarului direct de a obtine o a doua opinie de specialitate.
(2) In cazul in care beneficiarul doreste sa efectueze o alta examinare psihologica, psihologul examinator initial poate sa efectueze reexaminarea dupa cel putin 72 de ore de la efectuarea examinarii psihologice initiale.
(3) In cazul in care beneficiarul este nemultumit de concluziile examinarii psihologice initiale si doreste o a doua opinie de specialitate, aceasta va putea fi realizata de catre un alt psiholog dupa cel putin 72 de ore de la examinarea psihologica initiala.
(4) In cazul constatarii riscului de adictie, prezent in cazul beneficiarului, psihologul care efectueaza reexaminarea sau psihologul caruia i s-a solicitat cea de-a doua opinie de specialitate solicita beneficiarului direct sa prezinte dovada realizarii unui consult medical de specialitate, iar in cazul in care se confirma adictia, sa prezinte dovada ca se afla in ingrijire de specialitate.

Sectiunea 15 - Principiul obligatiei de finalizare a activitatii psihologice


Art. 22
(1) Psihologul se va asigura ca beneficiarul direct a fost inforamt cu privire la natura si limitele relatiei psiholog-beneficiar/pacient si ca are o asteptare corecta cu privire la rezultatele actului psihologic si la serviciile psihologice pe care acesta urmeaza sa le primeasca.
(2) Odata incheiat contractul de prestari de servicii psihologice, psihologul este obligat sa duca la indeplinire toate sarcinile asumate, asa cum rezulta din continutul contractului incheiat.
(3) Refuzul evaluarii/interventiei psihologice poate avea loc strict in conditiile legii sau daca, prin solicitarea formulata, persoana in cauza ii cere psihologului acte de natura a-i stirbi independenta profesionala, a-i afecta imaginea sau valorile morale sau daca apreciaza ca solicitarea nu este conforma cu principiile fundamentale ale exercitarii profesiei de psiholog.
(4) In toate cazurile, psihologul ii va explica beneficiarului motivele care au stat la baza refuzului sau, se va asigura ca prin refuzul furnizarii serviciilor psihologice viata sau sanatatea persoanei in cauza nu sunt puse in pericol si, in masura in care refuzul este bazat pe incalcarea convingerilor sale morale, va indruma persoana in cauza spre un alt psiholog sau o alta forma de exercitare a profesiei.


Capitolul VI - Raspunderea disciplinara


Art. 23
(1) Raspunderea disciplinara a psihologului reprezinta un ansamblu de norme reglementate prin lege si prin actele cu caracter normativ adoptate in vederea punerii in aplicare, detalierii si executarii dispozitiilor legale, in vederea stabilirii procedurilor administrative si profesionale pentru identificarea intinderii responsabilitatii profesionale, precum si a eventualelor abateri si sanctiuni aplicabile psihologilor.
(2) Raspunderea disciplinara reprezinta o etapa preliminara raspunderii penale, civile, contraventionale, administrative, materiale sau de alta natura, care sunt aplicabile psihologului pentru o fapta de natura profesionala, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
(3) Abaterile disciplinare constatate potrivit anexei care face parte din prezentul cod deontologic si sanctiunile disciplinare aplicate de organele prevazute in lege sunt opozabile psihologilor, beneficiarilor, angajatorilor, precum si institutiilor publice si private cu care psihologii interactioneaza profesional, in conditiile legii.
(4) Procedurile si actele specifice raspunderii disciplinare a psihologilor au caracter profesional, acestea neputand fi inlocuite sau asimilate cu actele sau demersurile judiciare.
(5) Stabilirea culpei profesionale si a abaterilor profesionale ale psihologilor se realizeaza numai in cadrul procedurilor raspunderii disciplinare, in conditiile legii si ale prezentului cod deontologic.


Capitolul VII - Dispozitii finale


Art. 24
(1) Consiliul, Comitetul director, Comisia de deontologie si disciplina si celelalte comisii de specialitate ale Colegiului pun in aplicare si interpreteaza prevederile prezentului cod deontologic.
(2) Comisia de deontologie si disciplina analizeaza si apreciaza gravitatea abaterilor disciplinare, in raport cu conditiile in care acestea s-au manifestat, pe baza actelor si informatiile obtinute in cadrul procedurii raspunderii disciplinare, la propunerea comisiilor aplicative competente.
(3) Interpretarea juridica oficiala a prevederilor prezentului cod deontologic, necesara in executarea procedurilor de raspundere disciplinara, se realizeaza de catre Departamentul juridic si de comunicare al Colegiului.
(4) Hotararile Consiliului, Comitetului director, Comisiei de deontologie si disciplina si propunerile comisiilor aplicative ale Colegiului, emise in aplicarea prezentului cod deontologic, nu au caracter judiciar si sunt de stricta interpretare profesionala.
(5) Plangerile si reclamatiile privind incalcarea prevederilor prezentului Cod deontologic se inregistreaza in registrul general de evidenta al Colegiului, fiind directionate spre solutionare potrivit procedurii raspunderii disciplinare si/sau medierii/concilierii de catre reprezentantul legal al Colegiului.
(6) Principiile deontologice si abaterile disciplinare se detaliaza potrivit dispozitiilor ghidurilor de bune practici aprobate de catre Comitetul director, fara sa contravina acestora, la propunerea comisiilor aplicative.

Art. 25
(1) De la data intrarii in vigoare a prezentului cod deontologic, toate cazurile sesizate, aflate in procedura raspunderii disciplinare, se analizeaza si se solutioneza potrivit prevederilor acestuia.
(2) Prezentul cod deontologic se aplica tuturor cazurilor sesizate incepand cu data intrarii in vigoare a acestuia, indiferent de data faptei sesizate.
(3) Abaterile disciplinare ce pot fi constatate in procedura raspunderii disciplinare sunt prevazute in anexa.

ANEXA la codul deontologic - ABATERI DISCIPLINARE


Sectiunea 1 - Abateri privind competenta, specializarea si integritatea profesionala


Art. 1
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza servicii psihologice intr-o alta specialitate decat cea in care este atestat.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza servicii psihologice corespunzatoare unei trepte de competenta/specializare superioara celei in care a fost atestat.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza servicii psihologice prin alte forme de exercitare ale profesiei decat cele prevazute in mod limitativ prin art. 13-15 din lege (cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau structuri de psihologie), cu exceptia studiilor si cercetarilor stiintifice.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care intocmeste si/sau prezinta acte si materiale in vederea inducerii in eroare a beneficiarilor serviciilor psihologice cu privire la competentele sale profesionale.
(5) In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarirea penala a psihologului in cauza.

Art. 2
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu utilizeaza in activitatea profesionala metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica adecvate specialitatii interventiei psihologice pe care o realizeaza.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care faciliteaza beneficiarului serviciilor psihologice obtinerea unui aviz/raport psihologic favorabil prin nerealizarea unei evaluari corespunzatoare sau prin modificarea si ajustarea rezultatelor evaluarii psihologice. In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarire penala a psihologului in cauza.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care se prezinta sub titlul profesional de psiholog sau accepta sa fie prezentat sub acest titlu profesional si utilizeaza metodele si tehnicile de evaluare psihologica, participand la un spectacol mediatic sau la activitati de divertisment, prin care se aduce atingere secretului profesional sau integritatii profesionale a altor psihologi sau a altor persoane.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care se prezinta sub titlul profesional de psiholog sau accepta sa fie prezentat sub acest titlu profesional si manifesta un comportament inadecvat, adresand direct jigniri sau aducand injurii la adresa altor persoane.
(5) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care in vederea obtinerii unor foloase materiale, direct sau indirect, ori pentru obtinerea unor favoruri de orice natura, pentru acesta sau pentru o alta persoana, faciliteaza beneficiarilor serviciilor psihologice obtinerea unui aviz psihologic, a unui raport psihologic sau a unei opinii profesionale favorabile, contrar rezultatelor reale obtinute. In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarire penala a psihologului in cauza.
(6) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care conditioneaza interventia psihologica sau rezultatele probabile ale interventiei psihologice de obtinere a unor favoruri pentru acesta sau pentru o alta persoana.

Sectiunea 2 - Abateri privind responsabilitatea stiintifica si profesionala


Art. 3
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza in activitatea profesionala metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica standardizate licentiate pentru care nu detine dreptul de utilizare de la producatorul sau distribuitorul autorizat si avizat profesional de catre Colegiu.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza in activitatea profesionala, in vederea stabilirii psihodiagnosticului, metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica standardizate licentiate, care nu au primit avizul Colegiului.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care isi fundamenteza psihodiagnosticul in activitatea profesionala pe rezultatele obtinute in urma aplicarii metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica in care concluziile sunt generate/analizate de catre o alta persoana/entitate decat psihologul examinator.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza doar o metoda de evaluare si asistenta psihologica, indiferent daca aceasta este standardizata, in vederea stabilirii psihodiagnosticului.
(5) Constituie abatere disciplinara utilizarea de catre psiholog doar a unei metode proprii de evaluare si asistenta psihologica in vederea stabilirii unui psihodiagnostic, inainte ca aceasta sa fie validata si etalonata. Nu constituie abatere disciplinara construirea, validarea, etalonarea si utilizarea de catre psiholog a uneia sau mai multor metode sau tehnici proprii de evaluare si asistenta psihologica.

Art. 4
(1) Constituie abatere disciplinara neparafarea sau nesecurizarea prin timbrare profesionala de catre psihologul examinator a avizului/raportului psihologic elaborat pe baza unei evaluari psihologice realizate de catre acesta. Avizele sau rapoartele psihologice emise de catre psihologul salariat/numit in functie, care sunt pentru uzul intern al angajatorului psihologului, nu se timbreaza.
(2) Constituie abatere disciplinara neprecizarea in cuprinsul unui raport psihologic a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica utilizate de catre psiholog in fundamentarea concluziilor profesionale.
(3) Constituie abatere disciplinara prevederea in cadrul unui aviz/raport psihologic a unor aprecieri jignitoare directe ale psihologului cu privire la persoana evaluata sau cu privire la alte persoane despre care se face referire in cadrul evaluarii psihologice.
(4) Raportul psihologic se redacteaza intr-un limbaj simplu, literar, accesibil si nespecializat, fara reproduceri ale dialogului dintre psiholog si persoana evaluata psihologic. Concluziile raportului/avizului psihologic se redacteaza intr-un limbaj accesibil si nespecializat, fara aprecieri bombastice, fara precizarea/sugerarea solutiilor judiciare, intr-un mod sintetic, raportate numai la obiectivele evaluarii si la rezultatele psihologice obtinute.

Sectiunea 3 - Abateri privind independenta, nediscriminarea si impartialitatea profesionala


Art. 5
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care actioneaza sau conditioneaza actul sau profesional de initiativa sau decizia unei alte persoane care nu detine titlul profesional de psiholog. De asemenea, constituie abatere disciplinara fapta psihologului care conditioneaza actul profesional propriu de decizia sau initiativa unui tert.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care interzice sau obliga, in mod direct, prestarea serviciilor psihologice de catre un alt psiholog.
(3) Constituie abatere disciplinara orice fapta a psihologului care incalca prevederile art. 4 alin. (1) din lege si ale art. 7din normele privind independenta profesioanla.

Art. 6
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin avizul/raportul psihologic emis prevede un psihodiagnostic mai avantajos pentru utilizarea de catre beneficiarul serviciilor psihologice sau angajatorul acestuia ori pentru utilizarea de catre alte persoane interesate, in raport cu rezultatele reale ale evaluarii psihologice.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care, plecand de la rezultate obiectivate prin metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica, emite aprecieri proprii, in legatura cu persoana evaluata psihologic, cu starea sa de sanatate, precum si cu privire la caracteristicile fizice sau psihice ale acesteia.

Sectiunea 4 - Abateri privind asigurarea demnitatii profesionale si respectului pentru fiinte


Art. 7
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin activitati directe sau indirecte discrediteaza sau submineaza, prin orice mijloc, increderea publica in profesia de psiholog, precum si in metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica avizate de catre Colegiu, utilizate de catre psihologi.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin activitati directe sau indirecte discrediteaza sau submineaza, prin orice mijloc, increderea publica in Colegiu, in membrii forurilor de conducere sau in reprezentantul legal al organizatiei profesionale.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin activitati directe sau indirecte aduce atingere demnitatii profesionale a membrilor Colegiului, precum si bunului renume al acestora.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care practica preturi/onorarii cu o valoare sub necesarul economic de sustinere a activitatii sale profesionale sau care permite intermedierea serviciilor psihologice prestate de catre alte entitati decat furnizorii de servicii psihologice prevazute la art. 43 din norme.

Art. 8
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care are o atitudine discriminatorie, conform definitiei principiului, in raport cu beneficiarul serviciilor psihologice.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu manifesta intelegere si preocupare fata de beneficiarul serviciilor psihologice, in vederea furnizarii tuturor informatiilor necesare pentru solutionarea sau ameliorarea problemelor psihologice ale acestuia.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care, neputand furniza serviciile psihologice solicitate de catre beneficiar, nu il informeaza pe acesta in legatura cu posibilitatea furnizarii acestor servicii de catre un alt psiholog atestat in conditiile legii.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu respecta conditiile contractuale privind furnizarea serviciilor psihologice sau nu respecta programul de activitate afisat, cu exceptia cazului fortuit sau a fortei majore.
(5) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care refuza sau conditioneaza in mod nejustificat acordarea asistentei psihologice de urgenta persoanei aflate in dificultate/persoanei care reclama un risc iminent de suicid/de comitere a unei infractiuni/contraventii, datorat starii sale psihologice.
(6) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care, luand la cunostinta in mod direct, nu intervine in vederea stoparii unei agresiuni/violente fizice sau psihice impotriva unui copil minor sau nu informeaza de indata autoritatile competente in vederea luarii tuturor masurilor care se impun, dupa caz.
(7) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care, luand cunostinta de comiterea unei infractiuni/agresiuni fizice sau psihice impotriva oamenilor/animalelor, nu informeaza autoritatile competente in vederea luarii tuturor masurilor care se impun.

Sectiunea 5 - Abateri privind libera concurenta profesionala


Art. 9
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu respecta principiul privind publicitatea personala, in vederea prezentarii competentelor sale profesionale sau a conditiilor economice de prestare a serviciilor psihologice. In vederea protejarii consumatorului, firma profesionala standard respecta forma si modelul indicate potrivit instructiunilor Colegiului.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care determina in mod direct rezilierea contractului de prestari de servicii psihologice incheiat intre un alt psiholog si beneficiarul serviciilor psihologice, prin prezentarea unei oferte mai avantajoase economic pentru beneficiar, cunoscand faptul ca acesta se afla deja intr-o relatie contractuala cu un alt furnizor de servicii psihologice.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prezinta informatii economice in legatura cu oferta de servicii psihologice a unui alt psiholog in vederea dezavantajarii acestuia.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza informatiile economice obtinute in cadrul activitatii de reprezentare profesionala/control profesional, in activitatea sa profesionala, in legatura cu oferta de servicii psihologice a unui alt psiholog.
(5) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului de a se pronunta in public sau prin actele sale profesionale, in mod direct, asupra competentelor profesionale ale unui alt psiholog, care isi exercita profesia in una dintre formele prevazute de lege, respectiv asupra concluziilor profesionale stabilite intr-un caz dat de catre un alt psiholog, aflat in concurenta profesionala in aceeasi specialitate.

Sectiunea 6 - Abateri privind conflictul de interese


Art. 10
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care furnizeaza concomitent aceleasi servicii psihologice catre acelasi beneficiar, persoana fizica sau juridica, atat prin intermediul unei forme independente de exercitare a profesiei, cat si prin intermediul calitatii sale de salariat/functionar public.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza serviciile psihologice catre sot/sotie, respectiv catre o persoana cu care se afla intr-o relatie de rudenie pana la gradul al IV-lea inclusiv.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza in mod direct sau indirect datele sau informatiile obtinute in cadrul interventiei psihologice in vederea utilizarii acestora in calitate de martor intr-un proces penal, civil, inclusiv in cadrul proceselor avand ca obiect relatiile de familie sau de munca, precum si intr-un proces comercial.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului, care cunoscand faptul ca se afla intr-o relatie de concurenta profesionala sau economica cu un alt psiholog din aceeasi localitate, realizeaza activitatea de control profesional a acestuia. De la prevederile acestui alineat sunt exceptate cazurile controlului disciplinar prealabil, efectuat in vederea realizarii unei evidente profesionale in teritoriu.

Sectiunea 7 - Abateri privind confidentialitatea actului profesional


Art. 11
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din lege, precum si a dispozitiilor art. 9 din norme, precum si a altor prevederi obligatorii din actele cu caracter normativ aprobate de catre forurile de conducere ale Colegiului. In cazul in care datele si informatiile care constituie secretul profesional sunt solicitate de catre instanta de judecata, psihologul poate furniza/divulga secretul profesional, fapta acestuia neconstituind abatere disciplinara.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prezinta unei alte persoane data si locatia in care urmeaza sa aiba loc prestarea serviciilor psihologice catre un beneficiar, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in inregistrarea video si/sau audio a sedintei psihologice sau a unei discutii legate de exercitarea profesiei, respectiv utilizarea ulterioara a acesteia, fara acordul beneficiarului direct al serviciilor psihologice sau al entitatii angajatoare a persoanei cu care se realizeaza convorbirea, cu exceptia inregistrarilor accidentale.

Sectiunea 8 - Abateri privind informarea si obtinerea consimtamantului prealabil


Art. 12
(1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in neinformarea prealabila a beneficiarului serviciilor psihologice cu privire la conditiile, scopul, durata, procedurile si metodele utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si asupra dreptului acestuia de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica, cu exceptia cazurilor de evaluare/interventie psihologica de urgenta.
(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu solicita si nu obtine consimtamantul prealbil scris al beneficiarului serviciilor psihologice cu privire la conditiile, scopul, durata, procedurile si metodologia utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si asupra dreptului acestuia de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica, cu exceptia cazurilor de evaluare/interventie psihologica de urgenta.
(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu obtine acordul prealabil al cel putin unuia dintre reprezentantii legali ai copilului minor, care urmeaza sa fie evaluat psihologic, cu exceptia cazurilor de urgenta. De asemenea, constituie abatere disciplinara fapta psihologului de a nu preciza in continutul avizului/raportului psihologic emis pentru interventiile psihologice realizate in conditii de urgenta a limitelor de utilizare a acestuia.
(4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care, realizand expertiza psihologica a copilului minor in prezenta unui singur reprezentant legal, nu mentioneaza in raportul eliberat imposibilitatea evaluarii relatiei copilului cu celalalt reprezentant legal.

Sectiunea 9 - Alte abateri disciplinare si modul de constatare a acestora


Art. 13
(1) In functie de gravitatea faptelor sesizate, Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului, pe baza propunerilor comisiilor aplicative si a avizelor primite, poate constata si alte abateri disciplinare, potrivit principiilor prevazute in Codul deontologic.
(2) Abaterile disciplinare ce rezulta din incalcarea principiilor Codului deontologic sunt de stricta interpretare, sanctiunile se aplica pentru o singura fapta, gradual si numai in raport cu gravitatea faptei sesizate.
(3) In cazul constatarii unei abateri disciplinare, sanctiunea este obligatorie, indiferent de nivelul acesteia.

Art. 14
(1) Abaterile disciplinare constatate de catre alte entitati sau institutii, care nu au relevanta potrivit principiilor Codului deontologic, nu pot constitui temei pentru constatarea culpei profesionale si aplicarea de sanctiuni disciplinare pentru psihologi in conditiile legii.
(2) Nerespectarea de catre psihologii sanctionati a termenelor, recomandarilor si conditiilor prevazute in sanctiunile disciplinare comunicate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza in mod distinct, in conditiile legii.


ANEXA Nr. 2 - CODUL DE PROCEDURA DISCIPLINARA


Preambul

Codul de procedura disciplinara este aprobat pentru aplicarea Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, reprezentand un instrument necesar in procesul de organizare a exercitarii profesiei de psiholog in Romania, pentru asigurarea echilibrului drepturilor si obligatiilor profesionale corelative.

Codul de procedura disciplinara reprezinta instrumentul-garant al respectarii principiului primordialitatii raspunderii profesionale, nejudiciare, fata de orice alta forma de raspundere, care se bazeaza pe culpa profesionala dovedita.

Culpa profesionala constatata de catre corpul profesional constituie singurul temei care, ulterior, ar putea fundamenta o alta posibila forma de raspundere administrativa sau judiciara, procedura inversa nefiind acceptata, cu exceptia cauzrilor in care s-a dispus inceperea urmaririi penale.

Prin actualul cod de procedura disciplinara, psihologului profesionist ii este garantat dreptul la o analiza specializata a actului sau profesional, prin eliminarea unor posibile neajunsuri ale altor forme de raspundere reglementate, determinate de necunoasterea specificului exercitarii profesiei de psiholog si a standardelor de calitate in serviciile psihologice.

Beneficiarii serviciilor psihologice au posibilitatea sa isi apere drepturile impotriva practicilor ilegale sau nedeontologice, care ar putea fi identificate pe piata serviciilor psihologice. Codul de procedura disciplinara permite transparenta procedurilor raspunderii disciplinare, precum si identificarea de solutii alternative de stingere a unor conflicte, aparute in legatura cu exercitarea profesiei de psiholog.

Codul de procedura disciplinara asigura conditiile necesare pentru solutionarea cazurilor privind incalcarea normelor deontologice si de disciplina profesionala intr-un termen rezonabil.

Codul de procedura disciplinara este in acord cu Constitutia Romaniei, republicata, Conventia Universala a Drepturilor Omului si cu tratatele constitutive ale Uniunii Europene in care Romania este parte semnatara.


Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
Prezentul cod de procedura disciplinara, denumit in continuare Cod, contine principalele norme de procedura disciplinara prin care se urmaresc asigurarea exercitarii eficiente a atributiilor forurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania, denumit in continuare Colegiu, si garantarea drepturilor psihologilor si beneficiarilor serviciilor psihologice.


Capitolul II - Procedura raspunderii disciplinare


Art. 2
(1) Procedura unica in urma careia poate fi sanctionat disciplinar un psiholog este procedura raspunderii disciplinare prevazute in prezentul cod.
(2) Plangerea, formulata potrivit formularului de plangere, reprezinta singurul temei al demararii procedurii raspunderii disciplinare. In cazuri temeinic motivate, raspunderea disciplinara poate fi activata si din oficiu, in baza rolului activ al Comisiei de deontologie si disciplina, denumita in continuare comisie. Orice alta forma de plangere se considera nula de drept pentru demararea procedurilor raspunderii disciplinare.
(3) Psihologii care formeaza obiectul raspunderii disciplinare si beneficiarii serviciilor psihologice, care au formulat plangeri, pot utiliza orice mijloc procedural reglementat de Colegiu, in vederea stingerii conflictului aparut in legatura cu exercitarea profesiei de psiholog.
(4) Analizarea, avizarea si, dupa caz, sanctionarea unei fapte relevante din punct de vedere deontologic se realizeaza numai in cadrul procedurii raspunderii disciplinare.

Sectiunea 1 - Etapele procedurii raspunderii disciplinare


Art. 3
(1) Etapele procedurii raspunderii disciplinare sunt reglementate in prezenta sectiune.
(2) Procedura raspunderii disciplinare este constituita din 6 etape distincte si succesive.
(3) Concilierea partilor poate interveni in orice etapa a procedurii raspunderii disciplinare, aceasta conducand automat la suspendarea procedurii si inchiderea cazului. Dovada concilierii partilor se realizeaza potrivit unui formular special elaborat si actualizat de catre Departamentul juridic si de comunicare.

ETAPA I

Art. 4
(1) Plangerea, cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in baza Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica sau a Legii nr. 213/2004, denumita in continuare lege, in scris ori prin posta electronica, pe care o persoana interesata, numita petent, o adreseaza forurilor de conducere ale Colegiului, poate constitui temei pentru demararea procedurii raspunderii disciplinare cu conditia completarii si semnarii formularului de plangere elaborat si actualizat de catre Departamentul juridic si de comunicare.
(2) Plangerea completata potrivit conditiilor stipulate la alin. (1) se depune impreuna cu celelalte documente doveditoare, dupa caz, la secretariatul Comitetului director, care o va inregistra in Registrul general de evidenta al Colegiului.
(3) Plangerea formulata de catre petent vizeaza un singur psiholog, plangerile colective nefiind acceptate.
(4) Datele de identificare ale petentului si psihologului reclamat se inscriu in inventarul dosarului in mod obligatoriu.

ETAPA II

Art. 5
(1) Dupa inregistrarea plangerii, aceasta este analizata de catre presedintele Colegiului, care, in functie de situatie si optiunea petentului, poate propune medierea conflictului sau concilierea partilor.
(2) In cazul imposibilitatii organizarii unei sedinte de mediere profesionala sau dupa epuizarea acestei proceduri, fara concilierea partilor, presedintele Colegiului inainteaza plangerea impreuna cu documentele doveditoare pentru continuarea procedurii raspunderii disciplinare.
(3) Presedintele Colegiului poate propune partilor si alte forme de stingere a conflictului sesizat, acceptate de parti, dupa caz, in conditiile legii.
(4) In cazul in care, dupa analiza plangerii, se constata ca aceasta este adresata in mod eronat sau nu formeaza obiectul unei proceduri de raspundere profesionala, presedintele Colegiului poate solutiona cererea depusa sau poate sa o inainteze spre solutionare uneia sau mai multor comisii de specialitate.

ETAPA III

Art. 6
(1) Departamentul juridic si de comunicare analizeaza temeiul juridic al plangerii formulate de catre petent si avizeaza incadrarea juridica a faptelor descrise in plangere.
(2) Avizul juridic este obligatoriu pentru incadrarea juridica a faptelor descrise in plangere, necesar in analiza ce urmeaza sa fie efectuata de catre comisie si de catre comisiile de specialitate.
(3) Concluziile avizului juridic se inscriu in mod obligatoriu in inventarul dosarului.

ETAPA IV

Art. 7
(1) Dupa obtinerea avizului juridic, plangerea este analizata de catre comisia/comisiile de specialitate, dupa caz, in functie de specialitatea/specialitatile profesionala/profesionale in care a fost exercitata profesia de psiholog la data realizarii actelor profesionale reclamate.
(2) Avizul emis de catre comisia/comisiile de specialitate vizeaza raspunderea disciplinara a psihologului reclamat in raport cu un act profesional, efectuat de catre acesta, pentru constatarea unei eventuale culpe profesionale sau constatarea lipsei culpei profesionale in sarcina psihologului.
(3) In raport cu dispozitiile art. 55 din lege, in cazul constatarii culpei profesionale, comisia/comisiile de specialitate propune/propun comisiei aplicarea unei sanctiuni disciplinare, potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) din lege, dupa caz.
(4) Concluziile avizului emis de catre comisia/comisiile de specialitate se inscriu in mod obligatoriu in inventarul dosarului.

ETAPA V

Art. 8
(1) Dupa parcurgerea etapelor anterioare, comisia analizeaza plangerea formulata de catre petent, impreuna cu celelalte avize emise, si stabileste necesitatea inceperii/neinceperii cercetarii disciplinare, dupa caz.
(2) Neinceperea cercetarii disciplinare atrage in mod automat suspendarea procedurii raspunderii disciplinare si inchiderea dosarului. Neinceperea cercetarii disciplinare constituie un mijloc de solutionare a plangerii, care se motiveaza in mod obligatoriu.

Art. 9
(1) In cazul inceperii cercetarii disciplinare, comisia convoaca de urgenta partile, petentul si psihologul reclamat, separat, in prima sa sedinta lucrativa, dupa caz.
(2) Dupa ascultarea celor doua parti, precum si dupa analizarea raspunsurilor date de catre acestea la intrebarile formulate de catre membrii comisiei, avand in vedere avizele si propunerile de la dosar, aceasta stabileste daca psihologul reclamat este vinovat de incalcarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica sau a altei norme deontologice prevazute in actele normative de reglementare a profesiei de psiholog.
(3) In raport cu raspunderea disciplinara a psihologului reclamat si cu gravitatea faptei sesizate, comisia poate hotari:
a) nesanctionarea psihologului reclamat si inchiderea dosarului;
b) sanctionarea psihologului reclamat potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) lit. a) -b) din lege;
c) inaintarea catre Comitetul director al Colegiului a propunerii de sanctionare a psihologului potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) lit. c) -d) din lege.
(4) Concluziile hotararii comisiei se inscriu in mod obligatoriu in inventarul dosarului, urmand ca motivatia si detalierea acesteia sa fie inscrise in procesul-verbal al sedintei.
(5) Perioada desfasurarii procedurilor raspunderii disciplinare nu poate depasi 45 de zile calendaristice, cu exceptia inaintarii catre Comitetul director al Colegiului a propunerii de sanctionare a psihologului potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) lit. c) -d) din lege, fara a putea depasi un termen suplimentar de 15 zile calendaristice de la data sedintei Comitetului director.

Art. 10
(1) In cazul in care, pentru lamurirea situatiei, comisia considera necesar, psihologul reclamat poate fi obligat sa prezinte metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica utilizate in cazul dedus analizei disciplinare.
(2) In cazuri exceptionale, cand lamurirea situatiei nu se poate realiza decat printr-o analiza la fata locului, comisia poate aproba efectuarea unei cercetari disciplinare pe teren de catre 2 membri ai acesteia.
(3) Cercetarea disciplinara pe teren se finalizeaza prin incheierea de catre membrii comisiei a unui proces-verbal de constatare, care va fi prezentat spre analiza comisiei, cu prelungirea corespunzatoare a termenului de solutionare a plangerii.

Art. 11
(1) Partile au dreptul si obligatia sa participe la cercetarea disciplinara a cazului, fiind convocate separat, acestea putand prezenta argumente si probe in sustinerea punctului lor de vedere pe toata perioada desfasurarii procedurii raspunderii disciplinare.
(2) Partile pot fi asistate de catre un aparator, avocat sau consilier juridic, dupa caz, in conditiile legislatiei specifice, care garanteaza dreptul la aparare, fara ca acestia sa poata participa la analiza metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, prezentate ca dovezi cu caracter confidential sau de secret profesional. In cazul in care prezenta psihologului este strict pentru analiza metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica in contextul faptei sesizate, aceasta se realizeaza numai in prezenta psihologului.
(3) In cazul in care, dupa solutionarea plangerii, partile aduc argumente sau dovezi noi in sustinerea punctului lor de vedere, o noua solutie va putea fi data numai dupa formularea unei noi plangeri, cu respectarea formei prevazute in prezentul cod.

ETAPA VI

Art. 12
(1) In cazul in care comisia inainteaza plangerea Comitetului director al Colegiului pentru solutionare, toate avizele, propunerile si documentele de la dosar vor sta la dispozitia Comitetului director spre consultare si analiza.
(2) In prima sedinta lucrativa, pe baza propunerii comisiei, Comitetul director al Colegiului va analiza si aproba prin vot solutionarea dosarului, dupa cum urmeaza:
a) nesanctionarea psihologului reclamat si inchiderea dosarului;
b) sanctionarea psihologului reclamat potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) lit. c) si d) din lege.
(3) In cazul unui mandat expres acordat de catre Comitetul director al Colegiului catre membrii care asigura conducerea operativa, acestia vor putea solutiona plangerea formulata in numele Comitetului director.
(4) Convocarea membrilor care asigura conducerea operativa se realizeaza de catre presedintele Colegiului.

Sectiunea 2 - Contestatia


Art. 13
(1) Hotararea Comisiei privind nesanctionarea psihologului reclamat sau sanctionarea psihologului reclamat potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) lit. a) si b) din lege poate fi contestata de catre parti pentru nerespectarea procedurilor raspunderii disciplinare, in termen de 10 zile calendaristice de la data comunicarii hotararii.
(2) Hotararea nu poate fi contestata sub aspectul calitatii analizei realizate, comisia fiind suverana in ceea ce priveste analiza si competenta acesteia.
(3) Hotararea Comitetului director al Colegiului privind nesanctionarea psihologului reclamat sau sanctionarea psihologului reclamat potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) lit. c) si d) din lege poate fi contestata de catre parti pentru nerespectarea procedurilor raspunderii disciplinare.
(4) Hotarrea nu poate fi contestata sub aspectul calitatii analizei realizate, Comitetul director fiind suveran in ceea ce priveste analiza si competenta acestuia.
(5) In cazul in care Comitetul director al Colegiului mandateaza expres membrii conducerii operative, hotararile pronuntate de catre acestia pentru solutionarea plangerilor formulate nu pot fi contestate la Comitetul director al Colegiului.

Art. 14
(1) Contestatia formulata de catre parti cu privire la nerespectarea procedurilor raspunderii disciplinare urmeaza o procedura distincta si se inregistreaza la secretariatul Comitetului director al Colegiului.
(2) Etapele procedurilor prevazute la art. 56 din lege sunt urmatoarele:
a) etapa I - inregistrarea contestatiei privind incalcarea procedurii raspunderii disciplinare la secretariatul Comitetului director al Colegiului;
b) etapa a II-a - analiza si emiterea rezolutiei presedintelui Colegiului;
c) etapa a III-a - analiza si emiterea avizului juridic;
d) etapa a IV-a - analiza si emiterea hotararii de catre Comitetul director sau Consiliul Colegiului, dupa caz;
e) etapa a V-a - admiterea contestatiei si inaintarea dosarului ce face obiectul contestatiei catre comisie, pentru efectuarea procedurii raspunderii disciplinare sau inceperea cercetarii disciplinare, dupa caz.
(3) Hotararea aprobata de catre Comitetul director sau Consiliul Colegiului, dupa caz, pentru solutionarea contestatiei este definitiva.

Sectiunea 3 - Punerea in aplicare a sanctiunilor


Art. 15
(1) Sanctiunea administrativa prevazuta la art. 18 lit. b) din lege se aplica automat, prin efectul direct al legii, fara nicio alta formalitate prealbila.
(2) Sanctiunile aplicate in cadrul procedurilor raspunderii disciplinare privesc exercitarea drepturilor si obligatiilor profesionale de catre psihologi, acestea neputand afecta functionarea formelor independente de exercitare a profesiei, in cazul in care serviciile psihologice sunt furnizate de catre alti psihologi.
(3) Aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) din lege se realizeaza de catre comisie, se comunica in scris si direct psihologului sanctionat, iar participarea acestuia in cadrul procedurilor de sanctionare este obligatorie. Aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute la art. 54 alin. (1) lit. c) si d) din lege priveste dreptul de a profesa in una sau mai multe specialitati profesionale, in functie de culpa profesionala constatata.
(4) Constatarea starii de incompatibilitate prevazute la art. 21 lit. a) si c) din lege conduce la incetarea dreptului de a profesa in toate specialitatile profesionale.
(5) Comunicarea sanctiunilor disciplinare catre angajatori sau alte institutii interesate se realizeaza pentru atingerea scopului acestora.


Capitolul III - Dispozitii tranzitorii si finale


Art. 16
Orice alte proceduri administrative instrumentate de catre alte institutii sau persoane juridice nu pot constitui temei pentru constatarea culpei profesionale si aplicarea de sanctiuni disciplinare pentru psihologi.



Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Monitorul Oficial

Poate fi de interes si:
Ordin 23/2015 privind activitatea de psihologie in Ministerul Afacerilor Interne
Ordin M7/2015 pentru modificarea si completarea Instructiunilor privind asistenta psihologica in Armata Romaniei, aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.105/2014
Legea 167/2014 privind exercitarea profesiei de bona. Profesia de bona
Ordin nr. M105/2014 pentru aprobarea Instructiunilor privind asistenta psihologica in Armata Romaniei
Hotararea 3/2013 privind evidenta profesionala a psihologilor cu drept de libera practica. Hotarare nr. 3/2013
HG 215/2013 pentru completarea art. 17 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, apro
Ordinul 1537/2010 pentru aprobarea procedurii de desemnare a specialistilor din domeniul medicinei, al psihologiei si al asistentei sociale care pot participa la reevaluarea persoanelor adulte cu handicap. Ordin nr. 1507/2010
HG 939/2009 pentru modificarea anexei la HG nr. 1102/2008 privind aprobarea Programului national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri - 2009-2012. Hotararea 939/2009
HG nr. 1102/2008, hotarare privind aprobarea Programului national de asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri - 2009-2012
Ordin privind activitatea de psihologie in Ministerul Internelor si Reformei Administrative, ordin nr. 257/2007
Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania
Infractiuni contra vietii, integritatii sau sanatatii persoanei
Ruxandra Raducanu,Diaconescu Horia

Pret: 39.9 lei
33.92 lei
COMANDA ACUM

Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
192 useri online

Useri autentificati: