DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

HG 859/2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si imbunatatirea mediului de afaceri din Romania – Orizont 2020. Hotararea 859/2014



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 743 din 13 octombrie 2014

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic
Se aproba Strategia guvernamentala pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si imbunatatirea mediului de afaceri din Romania – Orizont 2020, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.


ANEXA - STRATEGIA GUVERNAMENTALA pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii si imbunatatirea mediului de afaceri din Romania – Orizont 2020


Cuprins


Partea I: CADRUL DE DEZVOLTARE STRATEGICA

1. Legislatia aplicabila si corespondenta dintre directiile de actiune si principiile SBA
2. Orientarea strategica fundamentala
3. Declaratia de politica publica privind viziunea strategica si misiunea guvernamentala
4. Scopul strategiei
5. Domeniul de aplicare

6. Responsabilitati privind adoptarea si aplicarea noii politici publice pentru sectorul IMM
7. Informatii generale relevante privind situatia actuala a IMM-urilor
8. Prioritati, optiuni de politici publice si cadrul juridic actual
9. Definirea problemelor
10. Principii generale
11. Avantajul competitiv al IMM-urilor
12. Obiectivul general
13. Tintele strategice, domeniile prioritare si perspective privind evolutia pietelor
14. Directii de actiune
15. Estimarea stadiului de dezvoltare a sectorului IMM la orizontul anului 2020


Partea a II-a: PACHETUL DE MASURI SI ACTIUNI GUVERNAMENTALE

Directia de actiune 1: Sprijinirea si promovarea antreprenoriatului
1. Sprijinirea start-upurilor, cu accent pe sectoarele cu potential creativ si in mediul rural
2. Sprijinirea dezvoltarii educatiei antreprenoriale la toate nivelurile de invatamant si stimularea antreprenoriatului social
3. Programe de sprijin antreprenorial (tutorat/mentorat, asistenta/consiliere, role models etc.), inclusiv pentru grupurile sociale vulnerabile/defavorizate (de exemplu, femei antreprenor, tineri, imigranti legali, someri, persoane iesite din sistemul de protectie sociala, persoane cu dizabilitati etc.)
4. Facilitarea infiintarii de structuri moderne de sprijinire a afacerilor si perfectionarea celor existente (de exemplu, incubatoare/acceleratoare si centre/hubs de afaceri, parcuri tenologice/software si industriale, clustere/poli de excelenta, centre de design, centre de productie locala, servicii de consultanta in afafceri etc.)
5. Platforma online de orientare si consiliere
6. Promovarea comportamentului etic in afaceri si sprijinirea intreprinzatorilor onesti care doresc sa inceapa o afacere
7. Organizarea de evenimente si campanii media
8. Platforme pentru start-upuri si IMM-uri
9. Implementarea programului de "intreprindere simulata" si "firma de exercitiu"

Directia de actiune 2: Accesul IMM-urilor la finantare adecvata
10. Sprijinirea crearii, operationalizarii si dezvoltarii de mecanisme si instrumente pentru finantarea IMM-urilor (inclusiv intermediari financiari si vehicule investitionale), care sa implice si investitori privati
11. Sprijinirea crearii si dezvoltarii de retele de investitori privati
12. Derularea de proiecte cu finantare UE, in parteneriat public-privat
13. Vehicul tip venture capital, pentru finantarea companiilor la inceput de drum
14. Programe care sa implice si finantatori privati
15. Sporirea accesibilitatii fondurilor de microcreditare a IMM-urilor, apartinand unor categorii sociale dezavantajate (femei, tineri, persoane cu dizabilitati etc.)

Directia de actiune 3: IMM-uri inovatoare
16. Incurajarea transferului tehnologic
17. Dezvoltarea competentelor profesionale si manageriale ale managerilor companiilor private
18. Dezvoltarea serviciilor de consultanta de afaceri pentru IMM-uri
19. Dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru inovare la nivel national
20. Incurajarea cooperarii tehnico-economice a IMM-urilor cu marile intreprinderi, mai ales in domeniul inovarii tehnologice si comerciale
21. Sprijinirea valorificarii avantajelor competitive ale IMM-urilor cu potential de dezvoltare extensiva si promovarea avantajelor obtinerii dreptului de proprietate intelectuala/industriala/comerciala
22. Sustinerea implementarii/certificarii sistemelor de management, precum si a certificarii voluntare a produselor si/sau obtinerii etichetei ecologice pentru produse si servicii
23. Sprijinirea conectarii IMM-urilor la retelele de CDI

Directia de actiune 4: Accesul la piete si internationalizarea IMM-urilor
24. Sustinerea dezvoltarii comertului electronic si a altor forme de afaceri online
25. Stimularea formarii si dezvoltarii de retele de afaceri – incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri
26. Intarirea capabilitatilor IMM-urilor pentru participarea la activitatile comerciale nationale si internationale
27. Stimularea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor in activitatea IMM-urilor

Directia de actiune 5: Reactivitatea administratiei publice la nevoile IMM-urilor
28. Stimularea formelor asociative pentru cresterea puterii de negociere a IMM-urilor
29. Informare cu privire la legislatia in domeniul IMM
30. Imbunatatirea calitatii si operativitatii serviciilor publice destinate infiintarii si derularii afacerilor – one stop shop
31. Identificarea si reducerea/simplificarea sarcinilor/barierelor administrative cu care se confrunta mediul de afaceri
32. Imbunatatirea cadrului de reglementare a activitatii IMM-urilor

Partea a III-a: RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTARII MASURILOR
Abrevieri si acronime
Strategia/SGIMMMA 2020 – Denumirea prescurtata a prezentei strategii
CDS – Cadrul de dezvoltare strategica
PMG – Pachetul de masuri guvernamentale
PA – Planul de actiune
POA – Planurile operationale anuale
DA – Directii de actiune
CDI – Cercetare-dezvoltare si inovare
IMM – Intreprinderi mici si mijlocii
PFA – Persoane fizice autorizate
II – Intreprinderi individuale
IF – Intreprinderi familiale
ONG – Organizatii nonguvernamentale
CAEN Rev. 2 – Clasificarea activitatilor din economia nationala Revizia 2
OG – Ordonanta a Guvernului
DIMMMAT – Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism
OUG – Ordonanta de urgenta a Guvernului
FNGCIMM S.A. – I.F.N. – Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. – I.F.N.
UE – Uniunea Europeana
CE – Comisia Europeana
SBA – Small business act for Europe
SGG – Secretariatul General al Guvernului
FRCG – Fondul Roman de Contragarantare
MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice
MFP – Ministerul Finantelor Publice
MEN – Ministerul Educatiei Nationale
ANC – Autoritatea Nationala pentru Calificari
MSI – Ministerul pentru Societatea Informationala
ME – Ministerul economiei




Partea I: CADRUL DE DEZVOLTARE STRATEGICA

1. Legislatie aplicabila si corespondenta dintre directiile de actiune si principiile SBA
Principalele acte normative de interes pentru IMM-uri

Nr. crt.   Domeniul   Titlul actului normativ



1. Infiintare si functionare Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri, aprobata cu modificari prin Legea nr. 301/2011, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 96/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, cu modificarile si completarile ulterioare

2. Fiscalitate Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

3. Facilitare acces la finantare IMM Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii, aprobata cu modificari prin Legea nr. 8/2014
Hotararea Guvernului nr. 274/2013 privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investitiile realizate de intreprinderile mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 1.065/2010 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian privind implementarea Programului de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse, semnat la Berna la 7 septembrie 2010

4. Simplificare administrativa Hotararea Guvernului nr. 166/2003 privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care doresc sa infiinteze o afacere proprie
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

5. Relatii de munca si industriale Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile ulterioare
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata
Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, republicata
Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 377/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca, modalitatile de finantatre si instructiunile de implementare a acestora, cu modificarile si completarile ulterioare
Hotararea Guvernului nr. 1.256/2011 privind conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara

Corespondenta dintre directiile de actiune si principiile SBA

Cod Directii de actiune (SGIMMMA 2020) Principii aplicabile (Small business act for Europe 2020)
DA1 Sprijinirea antreprenoriatului Principiul I – Crearea unui mediu in care antreprenorii si intreprinderile familiale sa poata prospera si unde spiritul antreprenorial este recompensat
Principiul II – Asigurarea posibilitatii pentru antreprenorii cinstiti care au dat faliment de a beneficia in mod rapid de o a doua sansa

DA2 Accesul IMM-urilor la finantare adecvata Principiul VI – Facilitarea accesului IMM-urilor la finantare si punerea in aplicare a unui cadru juridic si comercial care sa favorizeze punctualitatea platilor cu ocazia tranzactiilor comerciale

DA3 Accesul IMM-urilor la abilitati/competente si inovare Principiul VIII – Promovarea ameliorarii competentelor in interiorul IMM-urilor si a tuturor formelor de inovatie

DA4 Accesul IMM-urilor la piete Principiul VII – Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitatile oferite de piata interna a UE
Principiul IX – Ajutarea IMM-urilor sa transforme provocarile in materie de mediu in oportunitati
Principiul X – Incurajarea si sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de cresterea pietelor

DA5 Reactivitatea administratiei publice la nevoile IMM-urilor Principiul III – Definirea regulilor dupa principiul "Ganditi mai intai la scara mica"
Principiul IV – Asigurarea reactivitatii administratiilor la nevoile IMM-urilor
Principiul V – Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea participarii IMM-urilor la achizitiile publice si exploatarea mai judicioasa a posibilitatilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat


2. Orientarea strategica fundamentala
Romania de astazi, stat membru al UE, are un urias potential de dezvoltare economica si sociala pe termen lung, existent indeosebi la nivel local, acolo unde intreprinzatorii si IMM-urile vor fi incurajate si stimulate sa valorifica, intr-un mod profitabil si judicios pentru societatea romaneasca, oportunitatile de afaceri curente si de perspectiva previzibila. In acelasi timp, vor fi sustinute, prin investitii publice adecvate, initiativele antreprenoriale orientate spre piete externe (Act local, think global), indeosebi aflate in proximitatea Romaniei. Expunerea de motive a acestei orientari fundamentale a Strategiei este prezentata mai jos:
"Ganditi mai intai la scara mica" (Think small first) este principiul fundamental al actualei politici comunitare, aplicabila in sfera afacerilor mici si mijlocii, care a fost statuata in documentul strategic al Comisiei Europene "Small Business Act for Europe" in anul 2008. In situatia socioeconomica din prezent a Romaniei, principiul "Think small first" poate fi extins, intr-un mod util pentru decidentii politici, sub forma: "Priviti mai intai, la nivel local". Principala particularitate demografica a Romaniei, care o singularizeaza in randul tarilor comunitare, este procentul foarte mare al populatiei rurale: circa 45% din totalul populatiei.
Argumentatia ce sustine pertinent utilizarea aceste interpretari extensive este urmatoarea:
1. O tara este bogata numai in masura in care are comunitati locale prospere, bazate pe onestitate si spirit antreprenorial manifest, dar si pe o administratie publica deschisa afacerilor. Desi Romania beneficiaza, in general, de o economie functionala de piata, exista numeroase disfunctionalitati ale acesteia manifestate intr-o serie de sectoare economice, in special in mediul rural si in micile orase, acolo unde functioneaza mai ales economii de subzistenta si unde administratia publica se dovedeste a nu fi suficient de receptiva la nevoile antreprenoriale locale. Desigur ca exista si exceptii, dar acestea au o pondere redusa la scara nationala.
2. IMM-urile au de jucat, in primul rand, un rol socioeconomic local. De asemenea, in majoritatea lor, aceste intreprinderi nu au vocatie de crestere si dezvoltare a afacerii, ramanand pe intreaga durata de viata in aceeasi clasa de marime in care au fost create (in general, aceea de microintreprindere). Privite in context local, IMM-urile constituie intr-adevar, "coloana vertebrala a unei economii" (nationale sau europene), prin "insumarea" mai multor economii locale in care functioneaza "nenumarate" intreprinderi private micro, mici sau mijlocii. Dar, in tara noastra, exista un dezechilibru accentuat in ceea ce priveste repartizarea intreprinderilor la nivel local, anumite zone polarizand un numar relativ mare de IMM-uri, in timp ce in multe altele functioneaza putine intreprinderi, indeosebi din categoria microintreprinderilor.
3. In contextul globalizarii tot mai accentuate, nicio economie nationala nu poate functiona in mod autarhic, ci numai interconectata cu alte economii la nivel regional sau mondial. Cu toate acestea, in prezent, foarte putine IMM-uri autohtone fac afaceri dincolo de hotarele romanesti.
Acestor probleme, reale si majore, ale economiei romanesti actuale, guvernul si factorii implicati in consolidarea sectorului IMM sunt practic obligati sa le gaseasca solutii viabile si sa le implementeze in cadrul unor politici publice adecvate, nu neaparat exhaustive, ci mai degraba cat mai bine focalizate. Drept urmare prezenta strategie guvernamentala privind dezvoltarea IMM-urilor este orientata, cu preponderenta, inspre asigurarea conditiilor necesare:
a) unei bune functionari a economiilor locale de piata;
b) abordarii cu succes de catre operatorii nostri economici a unor piete externe de interes, in special mai putin competitive la nivel global.

3. Declaratia de politica publica privind viziunea strategica si misiunea guvernamentala
In viziunea Guvernului Romaniei, edificarea unui ecosistem antreprenorial viabil la nivel national la orizontul anului 2020 va permite functionarea interconectata a lanturilro productive de IMM, raspandite la nivel local pe intreaga tara, pe plan regional sau global, prioritare fiind lanturile cu potential sporit de adaugare de valoare, ca, de pilda, clusterele si polii de excelenta sau retelele industriale ori de servicii de inalta calitate. Ecosistemul antreprenorial national va putea fi intemeiat pe structura consolidata a sectorului autohton al IMM-urilor, mai numeroase, mult mai active economic si mai competitive decat sunt acestea in prezent, capabil sa contribuie masiv la cresterea economica a Romaniei pe termen lung si, implicit, la progresul social si prosperitatea tuturor cetatenilor tarii.
Guvernul Romaniei plaseaza intreprinderile active in centrul politicii sale economice de dezvoltare sustenabila a tarii in perioada 2014-2020, adopta o serie de masuri strategice, aloca resurse publice imortante si intreprinde, prin institutiile abilitate, actiuni coerente, sistematice si coordonate in vederea:
- incurajarii spiritului antreprenorial si a infiintarii de noi intreprinderi economice;
- stimularii afacerilor mici si mijlocii, curente si de perspectiva previzibila, in sensul cresterii competitivitatii acestora pe plan intern si international.
Guvernul va colabora activ cu toti factorii, publici, privati, interni ori externi, care se declara interesati de aplicarea cu succes a prezentei strategii in economia nationala a Romaniei.

4. Scopul Strategiei
Strategia stabileste politica Guvernului Romaniei pentru urmatorii sapte ani cu privire la:
- sprijinirea cresterii extensive si intensive a sectorului IMM, cu accent pe sporirea numarului de IMM-uri active la nivel local si pe piete externe de interes;
- cresterea densitatii IMM-urilor, in special in zonele unde aceasta se situeaza sub media europeana, in vederea disparitatilor regionale actuale.

5. Domeniul de aplicare vPrezenta strategie se aplica IMM-urilor definite in conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

6. Responsabilitati privind adoptarea si aplicarea noii politici publice pentru sectorul IMM
DIMMMAT a fost desemnat de Guvern cu elaborarea si monitorizarea implementarii prezentei strategii, orientata pe termen mediu: trimestrul IV 2014 – 31 decembrie 2020.
Evaluarea progresului privind implementarea Strategiei se va realiza astfel:
a) prima revizuire va avea loc dupa doi ani de la debut, urmata, eventual, de masuri concrete de imbunatatire a rezultatelor;
b) a doua revizuire – dupa urmatorii doi ani;
c) o evaluare ex-post a rezultatelor.
La solicitarea DIMMMAT, toate autoritatile si institutiile cu atributii in domeniul economic din cadrul administratiei publice centrale sau locale au obligatia sa contribuie la realizarea acestui document strategic, precum si la transpunerea in realitate a prevederilor planului de implementare aferent. De asemenea, este necesara implicarea voluntara a mai multor insitutii si organizatii sau organisme din tara ori din strainatate:
- autoritati publice, institutii si agentii guvernamentale, precum si structuri ale administratiei publice locale;
- patronate reprezentative la nivel national si alte structuri asociative de afaceri (inclusiv asociatii si uniuni profesionale/de breasla);
- IMM-uri din toate clasele de marime, sectoarele de activitate si structurile teritoriale;
- institutii si organizatii de educatie si instruire, publice si private;
- institutii financiare, publice si private;
- institute de CDI, publice si private;
- intreprinderi private si experti independenti din domeniul consultantei de afaceri (servicii pentru dezvoltarea afacerilor);
- structuri asociative cu profil economico-social ale societatii civile;
- uniuni sindicale reprezentative la nivel national;
- reprezentante in Romania ale diverselor organizatii sau organisme internatinale cu profil economico-financiar;
- institutii si organisme de profil.

7. Informatii generale relevante privind situatia actuala a IMM-urilor
Economia romaneasca este sustinuta de activitatea IMM-urilor, precum si a marilor companii, indeosebi a celor cu capital majoritar strain, dar si a celor cu capital de stat. Desi au o pondere numerica de peste 99,7% din numarul total de intreprinderi, influenta IMM-urilor asupra evolutiei economice a tarii este mult mai redusa (de circa 55-56% din PIB). Intreprinderile formale joaca un anumit rol in economie, dar sectorul informal acopera inca un segment foarte mare din aceasta. IMM-urile autohtone sunt luate in considerare mai mult "la pachet" cu marile intreprinderi, atunci cand factorii de influenta externi (precum s-a dovedit a fi recesiunea din perioada 2009-2011) afecteaza puternic si in ansamblu activitatea economica si stabilitatea sociala.
Majoritatea intreprinderilor din Romania au pornit ca afaceri de familie, bazandu-se pe un minimum de cunostinte ale persoanelor implicate in conducerea afacerii. Multe dintre aceste persoane nu au un bagaj suficient de cunostinte in materie de management sau marketing, iar intreprinderea nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a dezvolta afacerea, prin derularea unor campanii de marketing ori de promovare a produselor. Nivelul educational si tehnic al majoritatii IMM-urilor permite supravietuirea economica a acestora, dar sansele de atragere, angajare si mentinere in activitate a competentelor, indeosebi banageriale, tehnice si de piata, sunt in continuare destul de limitate. Multe intreprinderi nu si-au stabilit tinte de penetrare a pietei sau de crestere a cotei de piata, neconsiderand necesara atragerea si angajarea unor specialisti, de exemplu, in calitatea produsului sau in promovarea acestuia pe piata, accentul fiind pus de obicei pe realizarea productiei si pe abilitatea patronului de a gestiona/de a mentine afacerea pe "linia de plutire". Datele statistice relevante arata ca circa 57% dintre microintreprinderile actuale sunt intreprinderi de subzistenta, care permit asigurarea unui oarecare nivel de trai numai proprietarului afacerii si familiei acestuia.
In prezent, exista o serie de instrumente de finantare a afacerii provenite din surse financiare interne sau externe, dar care sunt, in general, greu accesibile IMM-urilor. Spre exxemplu, pentru accesarea fondurilor europene pe baza de proiecte, foarte multe IMM-uri nu indeplinesc conditiile de eligibilitate intrucat nu dispun de fondurile necesare cofinantarii proiectului, participatia proprie obligatorie fiind de minimum 15% din cheltuielile eligibile, ceea ce poate reprezenta uneori o suma considerabila, prohibitiva. In general, IMM-urile au acce la microfinantarea oferita de o multime de IFN-uri si, partial, la creditarea bancara acordata de o serie de banci comerciale, dar ambele forme implica costuri foarte mari de indatorare in raport cu rata de rentabilitate a afacerii derulate. In ceea ce priveste imprumutul bancar, bancile comerciale impun adesea conditii de creditare prea restrictive pentru a putea fi respectate de catre IMM-uri, care sunt astfel considerate nebancabile. In plus, imprumutul bancar este garantat fie de proprietarul afacerii in nume si pe cont personal, fie de FNGCIMM S.A. – I.F.N., care percepe un comision semnificativ pentru acordarea garantiilor cerute de banca creditoare.
In economia nationala se poate constata functionarea anumitor lanturi productive (nu foate numeroase) in care sunt implicate si IMM-uri si, de asemenea, se manifesta unele legaturi de cooperare pe orizontala ale acestor intreprinderi. Fiecare companie functioneaza, simultan, pe unul sau mai multe lanturi de aprovizionare, avand rol fie de furnizor, fie de client de produse sau servicii. Cu toate ca multe dintre companii au relatii traditionale, bazate pe incredere si respect intre partenerii comerciali, in practica, la nivel sectorial, apar adeseori disfunctionalitati, unele insurmontabile (cum ar fi, de pilda, intarzierea platilor sau lipsa infrastructurii logistice), pe lanturile de cooperare si valorificare a oportunitatilor de afaceri existente, ceea ce ingreuneaza derularea afacerilor si limiteaza eficacitatea acestora.

8. Prioritati, optiuni de politici publice si cadrul juridic actual
Prioritatile Programului de guvernare 2013-2016 in ceea ce priveste imbunatatirea mediului de afaceri autohton si dezvoltarea sectorului IMM sunt:
1. imbunatatirea cadrului de reglementare existent;
2. promovarea educatiei profesionale si a culturii antreprenoriale;
3. acordarea de facilitati fiscale in vederea crearii de noi locuri de munca;
4. imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare;
5. stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare;
6. incurajarea parteneriatului public-privat.
Optiunile de politici publice ale guvernului vizeaza, in general, indeplinirea cerintelor privind imbunatatirea mediului de afaceri autohton din perspectiva IMM-urilor:
- viziunea strategica de dezvoltare a tarii si cadrul institutional adecvat, corespunzator dimensionat si cu capacitate administrativa de monitorizare si evaluare a aplicarii masurilor guvernamentale;
- un nivel si un cadru de reglementare mai bun, care sa faciliteze conformitatea din partea tuturor operatorilor economici;
- educatie de calitate, axata pe competente care sa furnizeze calificarile cerute de piata muncii si de societate, in ansamblu;
- politici fiscale stimulative;
- parteneriate de tip public-privat, inclusiv ale administratiilor locale, cu institutii de cercetare-dezvoltare sau de invatamant;
- reducerea costurilor monetare si nemonetare ale deschiderii unei noi afaceri, in special prin diminuarea birocratiei;
- reducerea sau eliminarea barierelor cu caracter excesiv la intrarea pe anumtie piete;
- imbunatatirea procedurilor de insolventa in sensul reducerii costurilor monetare si nemonetare ale derularii acesteia;
- implementarea politicilor de concurenta in mediul de afaceri;
- si, nu in ultimul rand, acceptarea sociala a sectorului antreprenorial si aprecierea rolului acestuia de catre membrii societatii romanesti.
Principalele optiuni de politica publica aplicabile IMM-urilor privesc orientarea implantarii/relocalizarii de IMM-uri si abordarea pietelor de interes pentru acestea, precum si procesul de dezvoltare/modernizare a ecosistemului national antreprenorial, astfel:
Optiunea 1: Raspandirea IMM-urilor de jur-imprejurul marilor orase:
IMM-urile active in domeniile comert, servicii si de mica sau medie productie vor fi stimulate sa se implanteze/sa se relocalizeze in zone aflate in proximitatea locurilor in care exista deja economii de piata functionale sau in care incepe sa se manifeste o cerere solvabila, din ce in ce mai viguroasa, bazata pe implicarea tuturor factorilor interesati (autoritati publice centrale si locale, camere de comert si organizatii de afaceri, intreprinzatori locali si straini, finantatori/garantatori si asiguratori consultanti regionali/ONG-uri, localnici etc.).
Optiunea 2: Implantarea directa a IMM-urilor la nivel local in zone cu resurse:
IMM-urile active in industriile prelucratoare ce prezinta oportunitati clare de afaceri vor fi stimulate sa se implanteze/sa se relocalizeze in zone aflate in proximitatea resurselro naturale specifice (de exemplu, lemn, apa minerala/termala, teren roditor – de exemplu, ferma Balta Mare a Brailei – sau terase viticole, halde de steril, deseuri reciclabile din plastic/sticla/hartie etc.), la care sa aiba acces direct si neingradit. Si in acest caz implicarea partilor interesate, mentionate mai sus, este decisiva.
Optiunea 3: Internationalziarea IMM-urilor:
IMM-urile din sfera CDI, din industriile asa-numite creative, precum si cele care au potential de expansiune externa (indiferent de sectorul de activitate specific) vor fi stimulate sa se implanteze/sa se relocalizeze dupa cum urmeaza:
a) in marile orase (localitati urbane avand peste 100 mii de locuitori);
b) in cadrul clusterelor si al polilor de excelenta (de exemplu, centre academice si universitare, entitati specifice CDI/ELI Magurele si transferului tehnologic, business hubs, acceleratoare de afaceri, centre regionale de export etc.);
c) in jurisdictii din strainatate, prin deschiderea unor puncte de lucru proprii sau in parteneriat cu intreprinderi/institutii straine, aflate pe respectivele tari (joint-ventures, PPP etc.).
Totodata, aceste intreprinderi vor fi incurajate sa tinteasca cu prioritate pietele de profil straine, mai ales:
(i) piete regionale, care sumt mai putin competitive la nivel international (cum ar fi cele aflate in proximitatea Romaniei: Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Georgia, Armenia etc.).
(ii) piete considerate a beneficia de o crestere rapida pe plan international.
Optiunea 4. Reformarea si modernizarea actualului sistem antreprenorial, pe baza sprijinului financiar si logistic acordat la nivel european:
Faza 1. Redefinirea si restructurarea sistemulu antreprenorial in perioada trimestrului IV 2014 – 2016
Faza 2. Deplina operationalizare a sistemului antreprenorial reformat, cu asigurarea interfetelor si a sinergiilor sistemice, in perioada 2017-2020.
Faza 3. Cresterea si expansiunea sistemului modernizat dincolo de anul 2020

9. Definirea problemelor
Problema de fond la nivel national:
In ultimele doua decenii, principala problema a Guvernului la scara nationala, sub aspect economico-social, a fost aceea ca nu se intreprind suficient de multe afaceri formale in Romania in raport cu populatia eistenta (de circa 20,12 milioane locuitori, conform recensamantului din octombrie 2011) si cu potentialul sau general in contextul UE – 28 (tara noastra fiind al saptelea stat membru al UE ca populatie), care sa permita dezvoltarea sustenabila a tarii pe termen lung. In plus, nu exista suficiente afaceri de mari dimensiuni in Romania care sa fie competitive la nivel international/global.
Prezenta strategie se refera exclusiv la problema de fond privind numarul de afaceri legale de dimeniuni mici si mijlocii.
Problema majora la nivel local:
In ultimele peste doua decenii, guvernele care s-au succedat la conducerea tarii nu au acordat atentia cuvenita unei bune functionari a economiei de piata la nivel local, astfel incat, actualmente, principala problema este initierea sau, dupa caz, revigorarea cererii locale de produse si servicii careia sa ii raspunda intr-un mod adecvat oferta intreprinderilor (existente sau nou-infiintate) din zona respectiva (mai ales in mediul rural si in orasele mici, acolo unde traieste peste jumatate din populatia tarii, pe baza unor venituri modeste).
Problemele specifice IMM-urilor din Romania:
La nivel macroeconomic au fost identificate patru probleme actuale specifice IMM-urilor autohtone:
1. problema masei critice a IMM-urilor – prea putine intreprinderi active in economie;
2. problema gabaritului afacerii/dimensiunii companiilor – prea putine intreprinderi de marime mijlocie;
3. problema structurie sectoriale – prea multe intreprinderi activeaza in domeniile serviciilor si comertului, mai ales in raport cu cele din serviciile prestate intreprinderilor;
4. problema rezilientei noilor afaceri – doua treimi dintre intreprinderile noi dispar de pe piata in primul an de viata.
Necesitati pentru activitatea IMM-urilor autohtone:
La nivel microeconomic au fost identificate urmatoarele necesitati pentru activitatea economica si perspectivele de dezvoltare a IMM-urilor autohtone:
a) gestionarea corespunzatoare a fluxului de lichiditati al intreprinderii;
b) capitalizarea adecvata a afacerii in fucntie de stadiul de evolutie a intreprinderii, precum si de perspectivele previzibile de dezvoltare a acesteia;
c) retehnologizarea intreprinderii (inclusiv in domeniul CDI) si sporirea capacitatii de atragere si pastrare in cadrul intreprinderii a talentelor creative individuale;
d) reducerea barierelor de intrare pe piata a noilor intreprinderi si, respectiv, a barierelor de iesire de pe piata a companiilor dovedite ca fiind neviabile (de insesi rezultatele economico-financiare negative ale acestora);
e) consolidarea retelelor de intreprinzatori si diseminarea informatiilor de piata relevante in randul acestora;
f) internationalizarea afacerilor companiei.
Prezenta strategie stabileste caile si mijloacele de interventie guvernamentala pentru solutionarea, partiala sau integrala, a problemelor nominalizate.

10. Principii generale
Politica economica a guvernului se intemeiaza pe premisa respectarii de catre toti factorii implicati din mediul de afaceri autohton a urmatoarelor principii generale privind activitatea economica desfasurata in Romania:
- libera initiativa economica;
- inviolabilitatea proprietatii private;
- etica in afaceri;
- concurenta libera si loiala pe piata;
- tratarea egala si echitabila a tuturor operatorilor economici de catre autoritatea publica;
- implicarea efectiva a tuturor factorilro interesati;
- cresterea transparentei politicilor publice, a actului decizional si a modului de aplicare a masurilor de catre Guvern;
- simplificarea si reducerea sarcinilor administrative;
- responsabilitatea factorilor implicati si, implicit, atragerea raspunderii corespunzatoare privind actele si faptele de comert realizate;
- respectarea prevederilor comunitare si nationale in domeniul ajutorului de stat la implementarea masurilor de sprijin in favoarea IMM-urilor.

11. Avantajul competitiv al IMM-urilor
Avantajul competitiv al IMM-urilor este reprezentat de capacitatea inalta a acestora de a crea locuri de munca, de a genera bunastare in mod sustenabil, de a atenua decalajele de dezvoltare dintre judete si de a dezvolta clasa de mijloc din Romania, ca fundament al stabilitatii economice si sociale a tarii.

12. Obiectivul general
Obiectivul general al Strategiei il reprezinta crearea unui mediu favorabil afacerilor, initiativei private si spiritului antreprenorial, stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor si sprijinirea cresterii competitivitatii mediului de afaceri autohton pe plan local, regional, national, european si international prin cresterea semnificativa, sub aspect dimensional, sectorial si regional, a soldului net de IMM-uri active economic, dezvoltarea intreprinderilor existente si crearea de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2020.
DIMMMAT va actiona in vederea crearii unor programe si proiecte care sa vizeze crearea de noi locuri de munca, crearea de start-upuri si spin-offuri, sprijinirea IMM-urilor inovatoare, cresterea competitivitatii IMM-urilor autohtone si a capacitatii acestora de a exporta, precum si dezvoltarea componentei de antreprenoriat social.

13. Tintele strategice, domeniile prioritare si perspective privind evolutia pietelor
Principal indicator de rezultat pentu anul 2020 este soldul net de IMM-uri active economic, care sa depaseasca pragul de 670 mii de intreprinderi in economia Romaniei. Guvernul considera ca obtinerea unui spor de circa 41,23% al numarului de IMM-uri active economic, in urmatorii aproximativ sapte ani, constituie un obiectiv strategic realist.
In termeni de "densitate a IMM-urilor la 1.000 de locuitori", atingerea acestei tinte strategice inseamna functionarea a circa 36 de intreprinderi la o mie de locuitori in 2020, fata de 21,94 de intreprinderi la o mie de locuitori in 2012 (conform Eurostat).
In ceea ce priveste angajatii in sectorul IMM, Guvernul Romaniei considera ca trebuie depasit pragul de 3,2 milioane angajati in IMM-urile active din economia Romaniei.

Tintele stragegice in sectorul IMM din Romania – Orizont 2020

Indicatori de performanta 21 decembrie 2011 31 decembrie 2012 31 decembrie 2013 Spor (2020/2013) 31 decembrie 2020
Numar de IMM-uri active conform CAEN Rev. 2 B-J, L-N 435.778 437.126 474.416 195.584 670.000 (+ 41,23%)
Tinta IMM-uri active economic: Depasirea pragului de 670.000 de IMM-uri active in economia Romaniei
Populatia Romaniei 20.121.641 19.920.425 19.721.221 -1.338.653 19.382.567 (-6,79%)
Numar IMM-uri active la 1.000 de locuitori 21,66 21,94 24,06 - 36,45 (+ 51,50%)
Tinta densitate IMM: Cresterea cu peste 50% a densitatii IMM-urilor active
Numar total de angajati in IMM-uri active 2.519.954 2.522.128 2.623.448 609.552 2.233.000 (+ 23,23%)
Tinta angajati in IMM-uri: Depasirea pragului de 3,2 milioane de angajati in IMM-urile active din economia Romaniei
Valoarea adaugata bruta a IMM-urilor (milioane eur) 24.963 24.849 26.792 11.208 38.000 (+ 41,83%)
Contributia IMM-urilor la valoarea adaugata bruta 49,51% - - - circa 60%
Tinta valoarea adaugata bruta (VAB) a IMM: Crearea unei VAB totale a IMM-urilor de 11.200 milioane eur, in perioada 2013-2020
Productivitatea muncii (euro/salariat) 9.906 9.852 10.212 1.541 11.754 (+ 15,09%)
Tinta productivitatea muncii/salariat: Cresterea cu 15% in anul 2020, fata de anul 2013

Sursa: Eurostat, Oficiul National al Registrului Comertului, calcule DIMMMAT

Domenii prioritare de dezvoltare economica a IMM-urilor la orizontul anului 2020
Tinand seama de stadiul dezvoltarii IMM-urilor in Romania, cresterea competitivitatii acestora se traduce si prin identificarea de oportunitati de dezvoltare extensiva a acestora pe pietet clasificate, in scopul asigurarii unei cresteri durabile a produsului intern brut.
Astfel, din aceasta perspectiva se poate aborda si realizarea obiectivului subordonat 3 "Sprijinirea prioritara a IMM-urilor direct productive si/sau creative din ramurile: industrie, industrii creative, agricultura, turism, IT, constructii, transporturi si servicii cu potential creativ".
1. In ceea ce priveste oportunitatile de dezvoltare pentru sprijinirea prioritara a IMM-urilor direct productive, in tabelul de mai jos sunt ierarhizate sintetic diviziunile CAEN care corespund sectiunii economice a industriei prelucratoare:
Nr.   Diviziunea CAEN   Denumirea CAEN Rev. 2
1   10   Industria alimentara
2   13   Fabricarea produselor textile
3   15   Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si 
         marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor
4   21   Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice
5   23   Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
6   25   Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, 
         utilaje si instalatii
7   27   Fabricarea echipamentelor electrice
8   32   Alte activitati n.c.a.
9   14   Fabricarea articolelor de imbracaminte
10   14   Fabricarea hartiei si a produselor de hartie
11   18   Tiparirea si reproducerea pe suporti a inregistrarilor
12   28   Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a.


Incadrarea in clase a IMM-urilor din perspectiva dezvoltarii extensive competitive este urmatoarea:
- clasa A – oportunitate clara;
- clasa A- – oportunitate clara cu posibilitatea de a trece in clasa inferioara;
- clasa B+ - oportunitate moerata, consolidata, cu posibilitatea de a trece in clasa superioara;
- clasa B – oportunitate moderata;
- clasa B- - oportunitate moderata, cu posibilitatea de a trece in clasa inferioara.
In ceea ce priveste oportunitatile de dezvoltare pentru sprijinirea prioritara a IMM-urilor creative mentionate, de asemenea, in obiectivul subordonat 3, crearea IMM-urilor trebuie concentrata pe servicii prestate intreprinderilor si in special pe cele cu potential creativ, pentru a atinge valoarea indicatorului de convergenta care se refera la raportul cifrei de afaceri a companiilor din comertul cu ridicata si amanuntul din totalul cifrei de afaceri comert si servicii. In UE acest indicator are valoarea de 48-50%, in timp ce in Romania scade foarte incet. In anul 2011 valoarea era de 64,3%.

2. Domeniile creative de mare interes pentru stimularea crearii si dezvoltarii de IMM-uri sunt:
Nr.   Diviziune CAEN   Denumirea CAEN Rev. 2
1   58   Activitati de editare
2   59   Activitati de productie cinematografica, video si de programe de televiziune; 
         inregistrari audio si activitati de editare muzicala
3   62   Activitati de servicii in tehnologia informatiei
4   63   Activitati de servicii informatice
5   71   Activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica
6   72   Cercetare-dezvoltare
7   73   Publicitate si activitati de studiere a pietei
8   74   Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice
9   85   Invatamant
10   86   Activitati referitoare la sanatatea umana
11   87   Servicii combinate de ingrijire medicala si asistenta sociala, cu cazare
12   90   Activitati de creatie si interpretare artistica
13   91   Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati culturale
14   93   Activitati sportive, recreative si distractive


Perspective privind evolutia pietelor cu crestere economica accelerata
Comertul international va fi factorul determinant al expansiunii globale in urmatorii 10 ani, pietele cu ritm rapid de crestere economica (rapid-growth markets – RGMs) urmand a influenta semnificativ piata mondiala.
Este tot mai clar faptul ca economia globala conturata dupa criza din ultimii ani are insusiri diferite fata de cea din anul 2008. Astfel, noua economie mondiala este mai globalizata si mai interconectata, avand o influenta mai puternica asupra pietelor cu crestere economica accentuata. Statele si organizatiile care pot valorifica noile oportunitati comerciale ce decurg din aceste caracteristici vor detine o mai buna pozitie pe piata, care le va asigura o crestere economica puternica si sustinuta.
Estimarile analistilor indica o evolutie a ritmului de crestere pe pietele RGMs de la 4,7% in anul 2012 la 6,0% in 2014, insa cu anumite rezerve. Cu toate acestea, pietele RGMs evolueaza diferit chiar si la nivel regional. Ritmul accelerat de crestere economica din aceste tari este dat de cresterea populatiei cu venituri medii si dezvoltarea sectorului privat.
Economia mondiala este in prezent mult mai globalziata, iar comertul global va constitui principalul factor de crestere in urmatoarea decada. Pietele RGMs vor juca un rol-cheie in economia globala, schimburile comerciale dintre aceste piete se vor intensifica generand noi oportunitati reciproce, care vor fi valorificate, de asemenea, si de catre pietele dezvoltate, prin cresterea exporturilor acestora catre pietele RGMs.
Desi neuniforma, refacerea activitatii economice care a inceput la finele anului 2012 devine un factor determinant al redresarii economice globale. Extinderea schimburilor comerciale – intre tarile vecine, intre tarile RGMs si intre aceste tari si statele dezvoltate – stimuleaza cresterea economica la nivel global. Viteza de crestere insa variaza atat de la o tara la alta, cat si de la o regiune la alta. Fiecare tara se afla la un anumit nivel de dezvoltare si poseda propria mostenire economica si propriul stoc de resurse. Tarile RGMs au adoptat o strategie comerciala proprie in scopul obtinerii cresterii economice. Tranzitia economica pe care o parcurg rezida in aplicarea avantajului comparativ, acesta avand la baza fie costul scazut al fortei de munca, fie terenurile fertile sau solurile bogate in resurse. Ritmul lent de crestere din tarile dezvoltate si sporirea influentei pietelor RGMs asupra economiei globale stimuleaza comertul dintre acestea. Multe guverne din tarile RGMs negociaza de mult timp eli
minarea barierelor comerciale si ale distorsiunilor pietei in eforturile lor de a patrunde pe piete mai mari, cu preturi mai scazute si oportunitati antreprenoriale. In acelasi timp, isi imbunatatesc infrastructura in scopul facilitarii comertului transfrontalier, dar si a comertului transcontinental.
Importanta crescanda a economiilor RGMs si a angajamentelor acestora fata de dezvoltarea comertului reprezinta, de departe, forta care va remodela profund productia si cererea la nivel mondial.
Criza economica globala din perioada 2008-2009 a accelerat schimbarea polului de influenta si de putere economica dinspre pietele mature spre tarile in curs de dezvoltare. Aceasta schimbare – determinata de lanturile de distributie, integrarea economica, concentrarea regionala si tehnologie – va remodela structura comertului si impactul acesteia asupra infrastructurii de transport, serviciilor, echipamentelor, operatiunilor si cadrului juridic si de reglementare a schimburilor comerciale.
Imbunatatirea infrastructurii si inovarea tehnologica, facilitarea accesului la resursele de apa si de energie, telecomunicatiile etc. transforma natura oportunitatilor din tarile RGMs. Interactiunea dintre imbunatatirea infrastructurii si tehnologia informationala face posibile noi modele de afaceri si de marketing. Inovarea duce la cresterea eficientei pietei.
Tarile RGMs vor deveni o forta dominanta in comertul global in urmatoarea decada. Comertul acestor tari se va concentra, in special, pe relatia cu Asia, Orientul Mijlociu si Africa. Proliferarea acordurilor comerciale in ultimii ani a generat o diminuare a barierelor comerciale si o crestere puternica a schimburilor comerciale regionale si transregionale. Tarile RGMs vor deveni mai dependente reciproc si mai putin dependente de pietele dezvoltate, ceea ce le va asigura o mai mica vulnerabilitate in perioadele de activitate mai sclaba sau de volatilitate a pietelor financiare din tarile dezvoltate.

Piete cu ritm acceleraat de crestere economica prioritare pentru Romania:
Tara   Rata de crestere a PIB (%)   Rata inflatiei (%)
        2013   2014   2015   2016   2013   2014   2015   2016
Polonia   1,5   2,8   3,3   3,6   1,7   2,5   2,5   2,5
Republica Ceha   -0,5   1,9   2,7   3,0   2,2   1,9   2,2   2,1
Turcia   3,5   5,4   5,2   5,2   6,7   5,4   5,0   4,6
Federatia Rusa   3,5   4,0   4,1   4,1   6,2   5,4   5,7   5,4


14. Directii de actiune
Strategia este focalizata pe cinci directii de actiune interdependente, dintre care:
- patru sunt orientate inspre operatorii economici (IMM-uri);
- una vizeaza administratia publica, la nivel central si local.

Cod   Directii de actiune
DA1   Sprijinirea si promovarea antreprenoriatului
DA2   Accesul IMM-urilor la finantare adecvata
DA3   IMM-uri invoatoare
DA4   Accesul la piete si internationalizarea IMM-urilor
DA5   Reactivitatea administratiei publice la nevoile IMM-urilor


15. Estimarea stadiului de dezvoltare a sectorului IMM la orizontul anului 2020
1. Un numar semnificativ de IMM-uri se vor afla in crestere spre companii mari sau isi vor asigura un anumit segment de piata de pe piata locala. Aportul IMM-urilor la formarea PIB-ului national se va majora cu circa 70%, fiind sustinut de progresul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici catre medii/mari. Aceasta evolutie este de natura sa dinamizeze economia nationala si sa sporeasca rezistenta acesteia la eventualele socuri economico-financiare externe. Programele de sprijin al IMM-urilor derulate de autoritatile publice abilitate vor continua sa stimuleze infiintarea de start-upuri si spin-offuri.
2. Cu toate ca vor exista IMM-uri cu expertiza tehnica relativ puternica, produsele lor nu vor fi, probabil, inca suficient de competitive la nivel mondial, in termeni de calitate si pret. Totusi, prin politicile d epromovare antreprenoriala aplicate de Guvern, in parteneriat cu comunitatea de afaceri, intreprinzatorii vor beneficia de sprijin pentru obtinerea certificatelor de calitate, realizarea de investitii in tehnologii care respecta standardele recunoscute la nivel european/international, participarea la manifestari promotionale internationale si sesiuni de matchmaking etc. In urma sprijinului acordat pentru retehnologizare, insusirea competentelor manageriale si instruirea personalului in folosirea noilor tehnologii, IMM-urile vor deveni din ce in ce mai competitive pe plan local sau regional, insa nu vor ajunge din urma intreprinderile omoloage din statele membre avansate ale UE, care detin deja un avans semnificativ din punctul de vedere al CDI si al experientei derularii afacerilor la nivel global.
3. Nu vor exista impedimente semnificative in accesul la sectorul financiar pentru acele IMM-uri care au competente suficiente si sunt producatoare de produse competitive. Din ce in ce mai multe IMM-uri vor reusi sa castige increderea creditorilor/investitorilor datorita evolutiei pozitive a indicatorilor lor de profitabilitate, precum si a perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. Cooperarea mai buna dintre banci si IMM-uri se va reflecta in relaxarea conditiilor de creditare, in reducerea costurilor creditarii, precum si in acordarea de asistenta financiara pentru acele intreprinderi care solicita finantare pentru proiecte economice de anvergura mare (retehnologizare/modernizare, CDI etc.).
4. Un numar semnificativ de IMM-uri isi vor imbunatati competitivitatea prin formarea de/accesul la clustere si retele de companii. Prin inlaturarea disfunctionalitatilor de natura financiar-fiscala (intarzierea platilor, arierate, povara fiscala etc.) si, respectiv, logistica (indeosebi infrastructura deficitara de transport si depozitare), lanturile productive si cele de aprovizionare/distributie vor fi mai bine integrate, facilitand derularea afacerilor pe baza sporirii increderii reciproce intre operatorii economici. IMM-urile vor fi incurajate sa participe la clustere si/sau retele de intreprinderi din acelasi domeniu de activitate sau unul conex, precum si dintr-unul aflat in aval/amonte. In cadrul clusterelor si/sau retelelor, masurile guvernamentale vor urmari sa promoveze interconectarea IMM-urilor, astfel incat acestea sa se integreze cat mai usor si sa formeze lanturi valorice pe diverse domenii de activitate, capabile sa determine cresteri semnificative intr-o serie de ramuri economice.
5. Vor avea loc schimbari in economie, in principal de natura structurala, care vor determina o crestere a ponderii intreprinderilor mari si medii in exportul de bunuri si a ponderii intreprinderilor mici si mijlocii in exportul de servicii.

Partea a II-a: PACHETUL DE MASURI SI ACTIUNI GUVERNAMENTALE

Directia de actiune 1: Sprijinirea si promovarea antreprenoriatului

Masura 1: Sprijinirea start-upurilor, cu accent pe sectoarele cu potential creativ si in mediul rural
DIMMMAT, impreuna cu institutiile implicate, va elabora studii de identificare a oportunitatilor/posibilittilor de sprijin al antreprenoriatului in zonele cu densitate scazuta a IMM-urilor, va efectua campanii nationale de promovare si/sau dezvoltare a asocierii in cooperative si in structuri constituite conform Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (conferinte, actiuni media in vederea popularizarii exemplelor de buna practica). Va sprijini programele existente de creare si dezvoltare de IMM-uri si va elabora noi programe in acest sens.
Termen: 2015-2016
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, partenerii sociali

Masura 2: Sprijinirea dezvoltarii educatiei antreprenoriale la toate nivelurile de invatamant si stimularea antreprenoriatului social
DIMMMAT va sprijini implementarea programelor "intreprindere simulata" si "firma de exercitiu" in cadrul carora se vor organiza parteneriate cu unitati/institutii de invatamant atat din tara, cat si din strainatate, prin intermediul carora elevii si studentii sa practice rolul unui intreprinzator european.
Vor fi organizate programe de pregatire profesionala pentru personalul IMM-urilor.
Va fi sprijinita pregatirea practica a viitorilor absolventi in IMM-uri, in conditii similare viitoarelor locuri de munca.
ANC va gestiona cererile formulate din partea intreprinderilor, mai ales din mediul rural si orasele mici, referitoare la necesarul de calificari si competente pe care sistemul de invatamant superior si furnizorii de formare profesionala sa le ia in considerare pentru configurarea ofertelor de scolarizare si de educatie si formare profesionala.
Pentru ca un absolvent sa fie capabil sa se reorienteze pe piata muncii spre a dezvolta propria afacere, DIMMMAT, impreuna cu institutiile implicate, va facilita o mai mare apropiere a studentilor de antreprenori, vor fi oferite informatii structurate cu privire la sistemele de sprijin si ajutor financiar pentru antreprenori, institutiile implicate vor incuraja/facilita participarea antreprenorilor la diverse cursuri de nivel universitar pentru a impartasi in mod direct din experienta lor si pentru a trezi interesul absolventilor pentru dezvoltarea propriilor afaceri. Va fi sprijinita organizarea de stagii de practica ale studentilor in intreprinderi pentru a supune in mod direct studentii la diferite experiente antreprenoriale. Vor fi stimulate/incurajate activitati extracurriculare care formeaza studentii in spirit antreprenorial, precum organizarea si lansarea de concursuri pentru a dezvolta spiritul competitiv in randul tinerilor cu aptitudini antreprenoriale si pentru a selecta si premia cele mai indraznete activitati de antreprenoriat.
Va fi implementat Programul Romania Hub, in cadrul carauia vor fi desfasurate o serie d eateliere de lucru: "Mai aproape de tineri", "Start up Day", "Netoworking Day", "Webinars – Consiliere de grup", "Primul meu curs d eantreprenoriat", "Vreau sa fiu antreprenor", "Statul mai aproape de IMM", "Promovarea rezulttelor cercetarii si a produselor ce pot face obiectul unui transfer tehnologic in mediul de afaceri".
Se va efectua un turneu de promovare la nivel national a antreprenoriatului de succes. De asemenea, va fi elaborat un program de sprijin pentru crearea de platforme web care sa promoveze oportunitati de educatie si formare profesionala pentru tineri (in special de antreprenoriat si educatie antreprenoriala). In plus, va fi sprijinita incheierea de parteneriate intre mediul privat si scoli pentru realizarea unor stagii de pregatire practica pentru profesori, in vederea imbunatatirii competentelor profesionale antreprenoriale ale acestora.
Termen: trimestrul IV 2014-2016
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, unitati/institutii de invatamant, ANC, organizatii patronale si asociatii reprezentative

Masura 3: Programe de sprijin antreprenorial (tutorat/mentorat, asistenta/consiliere, role models etc.), inclusiv pentru grupurile sociale vulnerabile/defavorizate (de exemplu, femei antreprenor, tineri, imigranti legali, someri, persoane iesite din sistemul de protectie sociala, persoane cu dizabilitati etc.)
Masura incluse programe si proiecte pentru sprijinirea antreprenorilor in vederea diminuarii diferentelor locale de dezvoltare economica si sociala si pentru stimularea antreprenoriatului, inclusiv a antreprenoriatului social.
Termen: 2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MMFPSPV

Masura 4: Facilitarea infiintarii de structuri moderne de sprijinire a afacerilor si perfectionarea celor existente (de exemplu, incubatoare/acceleratoare si centre/hubs de afaceri, parcuri tehnologice/software si industriale, clustere/poli de excelenta, centre de design, centre de productie locala, servicii de consultanta in afaceri etc.)
DIMMMAT, impreuna cu institutiile implicate, va implementa programul Romania HUB, in vederea promovarii culturii si competentelor antreprenoriale. De asemenea, DIMMMAT va elabora proiectul de lege privind incubatoarele de afaceri.
Termen: 2015
Instituii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, partenerii sociali si ONG-uri

Masura 5: Platforma online de orientare si consiliere
Va fi facilitat accesul la informare in ceea ce priveste programele si instrumentele europene dedicate start-upurilor si IMM-urilor, precum si dobandirea de cunostinte in domeniul inovarii.
Termen: 2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MSI, patronate
Resurse: fonduri nationale si fonduri europene

Masura 6: Promovarea comportamentului etic in afaceri si sprijinirea intreprinzatorilor onesti care doresc sa inceapa o afacere
Vor fi organizate evenimente publice pe tema eticii in afaceri.
Termen: 2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, patronate

Masura 7: Orgnizarea de evenimente si campanii media
Prin intermediul acestora, reprezentantii Guvernului si antreprenori de succes vor explica comunitatilor rolul antreprenoriatului si al companiilor tinere in dezvoltarea economica a zonelor respective.
Vor fi organizate evenimente, campanii media pentru promovarea initiativei antreprenoriale. Se va crea IMM-Center, pla plan regional, cu rol in promovarea initiativei antreprenoriale.
Termen: 2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, patronate si asociatii profesionale

Masura 8: Platforme pentru start-upuri si IMM-uri
Pe aceste platforme se pot inscrie start-upuri si IMM-uri pentru oferirea de servicii, pentru a se face cunoscute de catre companiile romanesti si straine si pentru prezentarea de oferte in vederea incheierii de contracte comerciale cu alti parteneri.
Termen: 2016
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT si MSI

Masura 9: Extinderea implementarii Programului "firma de exercitiu" si "intreprindere simulata"
Va continua implementarea programului mentionat cu extinderea aplicarii "firmei de exercitiu" in scoli cu alt profil decat cel economic.
Termen: 2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN
Finantarea de la bugetul destat de noi programe destinate IMM se va realiza in conditiile art. 25^1 din legea nr. 346/2004, cu modificarile si completarile ulteriore, cu incadrarea in suma aprobata anual pentru aceasta destinatie, in bugetul DIMMMAT.

Directia de actiune 2: Accesul IMM-urilor la finantare adecvata

Masura 10: Sprijinirea crearii, operationalizarii si dezvoltarii de mecanisme si instrumente pentru finantarea IMM-urilor (inclusiv intermediari financiari si vehicule investitionale), care sa implice si investitori privati
DIMMMAT, impreuna cu institutiile implicate, va implementa programe destinate sprijinirii IMM-urilor pentru infiintare, dezvoltare si acces la finantare. Se va infiinta un fond de investitii cu capital de risc si, de asemenea, se va crea Institutia Mediatorului de Credite.
Se va crea o banca pentru IMM-uri si, de asemenea, un fond de investitii cu capital de risc, cu rol d esprijin pentru IMM-uri, atat in tara, cat si in strainatate.
Vor fi dezvoltate si folosite: FNGCIMM si FRCG, utilizandu-se sistemul de garantare in procesul de inovare, inventie si crearea de noi produse.
Infiintarea fondului de investitii cu capital de risc si Institutiei Mediatoruli de Credite se va realiza cu respectarea conditiilor prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
Termen: trimestrul IV 2014-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN – activitate pentru cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, FNGCIMM S.A. – I.F.N., partenerii sociali

Masura 11: Sprijinirea crearii si dezvoltarii de retele de investitori privati
Se va crea cadrul legislativ de instituire a unor noi instrumente de finantare a activitatii antreprenoriale privinde business angels si crowdfunding.
Termen: trimestrul IV 2014-2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT

Masura 12: Derularea de proiecte cu finantare UE, in parteneriat public-privat
Crearea de parteneriate intre DIMMMAT si mediul privat in vederea accesarii si implementarii de proiecte cu finantare europeana
Termen: 2015-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, organizatii patronale si asociatii reprezentative

Masura 13: Vehicul tip Venture capital, pentru finantarea companiilor la inceput de drum
Se va oferi finantare cu risc ridicat pentru companiile aflate la inceput de drum. Se va implica mediul de business in selectarea oportunitatilor de investitii si managementul investitiilor.
Termen: 2017
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, organizatii patronale si asociatii reprezentative

Masura 14: Programe care sa implice si finantatorii privati
Aceste programe vor implica finantatorii privat, statul participand prin subventionarea unei parti din dobanzi si prin acordarea unor garantii de stat.
Termen: 2015-2017
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MFP, FNGCIMM, FRC, ARB

Masura 15: Sporirea accesibilitatii fondurilor de microcreditare a IMM-urilor, apartinand unor categorii sociale dezavantajate (femei, tineri, persoane cu dizabilitati etc.)
Se va crea un fond de microfinantare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, introducerea noilor tehnologii si realizarea de produse ecologice.
Termen: 2017
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MFP, MMFPSPV

Directia de actiune 3: IMM-uri inovatoare

Masura 16: Incurajarea transferului tehnologic
DIMMMAT va facilita transferul de noi tehnologii si cunostinte pentru IMM-uri, in scopul crestereii competitivitatii si atractivitatii pentru pietele externe ale intreprinderilor romanesti, prin organizarea unor parteneriate cu principalele centre de excelenta in cercetare, inovare si dezvoltare. In acest sens, IMM-urilor vor primi consultanta, sprijin si informatii despre ultimele tehnologii aparute pe piata. Se vor realiza, de asemenea, parteneriate cu universitatile in vederea oferirii unor studii de fezabilitate ale tehnologiilor si pentru a coopera in cercetarea stiintifica.
Termen: 2015-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, MSI, asociatii profesionale si patronate

Masura 17: Dezvoltarea competentelor profesionale si manageriale ale managerilor companiilor private
Se va facilita accesul managerilor companiilor private la cursuri de specializare si la programe de formare profesionala.
Termen: 2015-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MMFPSPV, MEN, ANC, organizatii patronale si asociatii reprezentative

Masura 18: Dezvoltarea serviciilor de consultanta de afaceri pentru IMM-uri
Se vor realiza studii pentru identificarea nevoilor si tipurilor de servicii pentru consultanta in afaceri. Se vor sprijini institutiile din mediul de afaceri care furnizeaza servicii de consultanta in afaceri. Se vor infiinta birouri de consultanta in afaceri in zonele insuficient deservite si se va implementa programul small business suport. Se va implementa Programul Romania Hub.
Termen: trimesturl IV 2014-2016
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT

Masura 19: Dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru inovare la nivel national
Se vor sustine campanii de constientizare a IMM-urilor cu privire la necesitatea protejarii nationale,comunitare si internationale a inventiilor, marcilor etc.
Se vor dezvolta programe de sustinere a spin-offurilor si start-upurilor inovative
Termen: 2015-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN, ME, prateneri sociali

Masura 20: Incurajarea cooperarii tehnico-economice a IMM-urilor cu marile intreprinderi, mai ales in domeniul inovarii tehnologice si comerciale
DIMMMAT va sustine crearea de sinergii intre companii mari si IMM-uri, printr-un program natinal. De asemenea, va fi incurajata, prin scheme de ajutor de stat, formarea lanturilor/circuitelor productive, prin concentrarea potentialului economic al IMM-urilor in jurul marilor producatori, in special al acelora din domenii de tehnologie inalta/medie si care detin personal specializat si resursele financiare corespunzatoare pentru a accesa cu succes pietele internationale.
Va fi incurajata, prin scheme de ajutor de stat dedicate, formarea si dezvoltarea de clustere inovative la nivel regional (in sectoare/ramuri economice cu potential confirmat de crestere in regiunile respective), precum si cele de profil sectorial, in special in domenii tehnologice care sustin specializarea inteligenta si asigura competitivitatea si, in consecinta, integrarea in conditii avantajoase in fluxurile/circuitele productive internationale.
Termen: 2017
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, parteneri sociali

Masura 21: Sprijinirea valorificarii avantajelor competitive ale IMM-urilor cu potential de dezvoltae extensiva si promovarea avantajelor obtinerii dreptului de proprietate intelectuala/industriala/comerciala
DIMMMAT va sustine crearea de parteneriate intre IMM-uri, institutii de invatamant superior si institute nationale de cercetare-dezvoltare in vederea cresterii capacitatii d einovare a intreprinderii.
Termen: trimestrul IV 2014
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, ME, MEN

Masura 22: Sustinerea implementarii/certificarii sistemelor de management, precum si a certificarii voluntare a produselor si/sau obtinerii etichetei ecologice pentru produse si servicii
Se vor crea programe pentru sustinerea implementarii/certificarii sistemelor de management, precum si a certificarii voluntare a produselor si/sau obtinerii etichetei ecologice pentru produse si servicii.
Termen: 2016
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MEN – activitatea pentru cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica

Masura 23: Sprijinirea conectarii IMM-urilor la retelele de CDI
DIMMMAT, impreuna cu partenerii de dialog, va crea parteneriate cu institutele de cercetare-dezvoltare-inovare in vederea sustinerii IMM-urilor inovative. De asemenea, DIMMMAT va colabora cu MEN in vederea corelarii actiunilor intreprinse in vederea conectarii IMM-urilor la retelele de CDI cu cele cuprinse in Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014-2020.
Termen: 2016-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMAT, ME, MEN – activitatea pentru cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica

Directia de actiune 4: Accesul la piete si internationalizarea IMM-urilor

Masura 24: Sustinerea dezvolarii comertului electronic si a altor forme de afaceri online
DIMMMAT va sustine crearea platformelor si portalurilor web, unde intreprinzatorii isi pot prezenta activitatea si pot crea parteneriate de afaceri.
Termen: 2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MSI

Masura 25: Stimularea formarii si dezvoltarii de retele de afaceri – incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri
DIMMMAT va initia proiecte legislative privind incubatoarele si accleleratoarele de afaceri in vederea stabilirii cadrului legislativ pentru functionarea acestor structuri de sprijinire a afacerilor.
Termen: trimestrul IV 2014-2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT

Masura 26: Intarirea capabilitatilor IMM-urilor pentru participarea la activitatile comerciale nationale si internationale
DIMMMAT va crea si implementa programul Start-up Embassies, prin care reprezentantii IMM-urilor cu potential de export vor fi pusi in contact cu diversi investitori straini in vederea incheierii de contracte de export. Se vor sustine campanii de constientizare a IMM-urilor care fac export sau cu potential de export cu privire la construirea si promovarea de marci proprii, branduri, precum si instruire in tehnici de export. De asemenea, se vor organiza targuri si misiuni economice atat intern, cat si extern.
Termen: trimestul IV 2014-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, ME, partenerii sociali

Masura 27: Stimularea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor in activitatea IMM-urilor
DIMMMAT va sprijini derularea de programe cu finantare de la bugetul de stat, care vor avea ca prioritate stimularea investitiilor in tehnologia informatiilor (hardware si software).
Termen: 2016-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT

Directia de actiune 5: Reactivitatea administratiei publice la nevoile IMM-urilor

Masura 28: Stimularea formelor asociative pentru cresterea puterii de negociere a IMM-urilor
DIMMMAT va incuraja crearea si dezvoltarea formelor asociative pentru IMM-uri, in vederea protejarii cunostintelor traditionale (marci colective), comercializarii si promovarii produselor, prin realizarea unui cadru legislativ propice.
Termen: 2015-206
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, asociatii profesionale si patronate

Masura 29: Informare cu privire la legislatia in domeniul IMM
Se vor organiza caravane pe regiuni de dezvoltare in scopul informarii IMM despre legislatia nationala si UE.
Termen: trimestrul IV 2014-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT

Masura 30: Imbunatatirea calitatii si operativitatii serviciilor publice destinate infiintarii si derularii afacerilor – One Stop Shop
DIMMMAT va operationaliza Biroul unic One Stop Shop, in vederea reducerii sarcinilor administrative cu care se confrunta mediul de afaceri. Va fi realizat un portal unic al IMM-urilor din Romania.
Termen: 2015
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, MSI

Masura 31: Identificarea si reducerea/simplificarea sarcinilor/barierelor administrative cu care se confrunta mediul de afaceri
DIMMMAT va sustine reducerea costurilor administrative. Se vor inventaria autorizatiile, licentele, permisele si alte documente emise de autoritatile publice. va fi implementat, de asemenea, principiul "o singura data".
DIMMMAT va face propuneri de simplificare a sarcinilor administrative cu care se confrunta mediul privat.
DIMMMAT va sustine digitalizarea pe scara larga a proceselor de infiintare si dezvoltare a intreprinderilor.
Termen: trimestrul IV 2014-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, SGG

Masura 32: Imbunatarirea cadrului de reglementare a activitatii IMM-urilor
DIMMMAT, impreuna cu institutiile implicate, va identifica oportunitatile de sprijinire a antreprenoriatului in vederea crearii unui cadru de reglementare care sa contribuie la dezvoltarea unui mediu de afaceri sigur si predictibil.
Termen: trimestrul IV 2014-2020
Institutii responsabile/implicate: DIMMMAT, partenerii de dialog social

Partea a III-a: RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTARII MASURILOR

Din punctul de vedere al resurselor financiare ce vor fi utilizate in implementarea masurilor si actiunilor mai sus mentionate, acestea vor fi utilizate cu respectarea dispozitiilor tratatului fiscal, cu incadrarea in prevederile Legii bugetului de stat si in conformitate cu Legea nr. 69/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, iar sumele utilizate se vor incadra in tintele bugetare stabilite.
Totodata, resursele disponibile pentru intervalul de timp acoperit de prezenta strategie respecta prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004, cu modificarile si completarile ulteriore.
De asemenea, prezenta strategie este corelata cu alte programe, strategii si proiecte derulate de catre institutii ale Guvernului Romaniei.




Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Monitorul Oficial

Poate fi de interes si:
OUG 10/2017 pentru stimularea infiintarii de noi intreprinderi mici si mijlocii. Ordonanta de urgenta nr. 10/2017
Ordin 698/2014 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare si aplicare a Testului IMM
Legea 62/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii IMM. Lege nr. 62/2014
Legea 8/2014 pentru aprobarea OUG 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii. Lege nr. 8/2014
Ordin 2503/2014 pentru modificarea si completarea unor ordine ale ministrului economiei si finantelor
Ordin 2502/2013 pentru modificarea unor acte privind ajutorul de minimis
HG 5/2014 pentru modificarea si completarea HG 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima casa. Hotararea 5/2014
Ordin 9/2014 privind stabilirea nivelului primei de garantare datorate Ministerului Finantelor Publice si Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, de catre un IMM in cadrul Programului de garantare a credit
OUG 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru intreprinderi mici si mijlocii. Ordonanta de urgenta nr. 92/2013
Ordin nr. 169/2013 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului national multianual pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului
HG 623/2013 pentru modificarea HG 274/2013 privind acordarea ajutorarelor de minimis pentru investitiile realizate de intreprinderile mici si mijlocii. Hotarare nr. 623/2013
Legea 218/2012 pentru aprobarea OUG 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii. Lege nr. 218/2012
Ordin nr. 1532/2012 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea de catre Agentia pentru implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM a prevederilor art. 18 din OUG 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de s
HG 98/2012 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a OUG 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii. Hotararea nr. 98/2012
Ordin 2595/2011 pentru aprobarea Normelor privind modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de risc pentru Programul Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii, precum si reflectarea acestuia in contabilitatea Trezorer
HG 682/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii
Decizie nr. 65/2010 privind infiintarea Comitetului consultativ pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, aprobarea regulamentului de organizare si functionare, precum si a componentei acestuia
Legea 88/2010 privind aprobarea unor masuri financiare pentru intreprinderile mici si mijlocii din industria berii.Lege nr. 88/2010
Ordin nr. 754/2010 privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune a garantiilor acordate de FNGCIMM in numele si in contul statului roman in cadrul programului Prima casa
Lege nr. 351/2009 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre Romania, reprezentata de Ministerul Economiei si Finantelor (Imprumutat), si Institutul de Credit pentru Reconstructie —Frankfurt pe Main (KfW) (Imprumutator) pentru 8.000.000 de euro,
Curierul Judiciar nr. 9/2017
Editura C.H. Beck

Pret: 42 lei
36 lei
COMANDA ACUM

Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
47 useri online

Useri autentificati: