HG 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 542 din 3 august 2010
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Art. I
Normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile
si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa
cum urmeaza:
A. Titlul I "Dispozitii generale" se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
"Codul fiscal: Definitii ale termenilor comuni
Art. 7
(1) In intelesul prezentului cod, cu exceptia
titlului VI, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele
semnificatii:
[...]
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate
dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre
urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de
subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele
de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile
de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin
si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii
activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste
baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu
inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru
sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;
c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia
fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul
propriu;
d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii
activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de
venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si
in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu
de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de
munca, in contul beneficiarului de venit;
f) orice alte elemente care reflecta natura dependenta a
activitatii.
2.2. In cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate
dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale
obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate,
fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de
venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a
impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara
functiei de baza.
[...]
Norme metodologice:
1. O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor
prevazute la Art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate
dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se
desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al
acestuia.
Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii,
care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile
de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii
nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu
modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca
activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1
si 2.2 din Codul fiscal.
Codul fiscal:
Definitia sediului permanent
Art. 8
(1) In intelesul prezentului cod, sediul
permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau
partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un
agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere,
sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o
mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de
extractie a resurselor naturale, precum si locul in care
continua sa se desfasoare o activitate cu activele si
pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un
proces de reorganizare prevazut la art. 27^1.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de
constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj
sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca
santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de
6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)—(3), un sediu
permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau
al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin
nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce
apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate
sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce
apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate
de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui
nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau
targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca
produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna
dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul
achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de
informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul
desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar
de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o
combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)—f), cu conditia
ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura
preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un
nerezident este considerat a avea un sediu permanent in
Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana,
alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in
numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in
Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita
una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania
autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului,
cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt
limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)—f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau
bunuri din care LIvreaza produse sau bunuri in numele
nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu
permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in
Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar
general sau al unui agent intermediar avand un statut
independent, in cazul in care aceasta activitate este
activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din
documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de
agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in
numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si
financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite
de acelea care ar exista intre persoane independente,
agentul nu se considera ca fiind agent cu statut
independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu
permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau
este controlat de un rezident ori de o persoana ce
desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui
sediu permanent sau altfel.
(7^1) Persoanele juridice romane beneficiare ale unor
prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de
constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta
tehnica si orice alte activitati, executate de persoane
juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei,
au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti
parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii
instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala. Contractele incheiate de persoane
juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane
fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara
teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit
prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu
permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect
de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de
supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare,
se va avea in vedere data de incepere a activitatii din
contractele incheiate cu persoanele juridice romane
beneficiare sau orice alte informatii ce probeaza inceperea
activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor
contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul
contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a
consumat la realizarea contractului de baza.
(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei
persoane fizice se considera a fi baza fixa.
Norme metodologice:
2. Sintagma loc prin care se desfasoara integral sau partial
activitatea acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii
utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent
daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc
de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt
necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci
dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile,
echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt
inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un
loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul
de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci
cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite
cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta
societate.
3. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un
spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa
constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal
de utilizare a respectivului spatiu.
4. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare
a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu
permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita
locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la
dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de
urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt
prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client
principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de
achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se
afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu
constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara
activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia
existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru
a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o
perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte
societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din
urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima
societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de
obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa
in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al
angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o
perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un «loc de
activitate» si daca activitatile efectuate acolo depasesc
activitatile precizate in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o
perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul
clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client.
In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma
de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera
ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu
permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe
saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului
lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de
birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste,
constituie un sediu permanent al zugravului.
5. Cuvintele «prin care» trebuie sa se aplice in toate situatiile
in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita
locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va
considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi
desfasoara activitatea «prin» locatia in care are loc activitatea.
6. Locul de activitate trebuie sa fie «fix», astfel incat sa existe
o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic.
Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui
stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu
face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca
echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie
efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana
intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei
societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista
dificultati in a stabili daca exista un singur «loc de activitate».
Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre
aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente.
Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o
anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile,
poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere
comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva.
Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca
activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul
acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura
unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii
miniere. Un «hotel de birouri» in care o firma de consultanta
inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind
un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest
caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere
geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme
de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ
in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc
de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona
geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone
geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un
zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara
legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire
mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect
complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca
unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul
unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur
client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in
ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile
de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de
vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui
singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere
comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de
vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel,
atunci cand un cOnsultant lucreaza in diferite sucursale din
locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire
profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este
considerata separat. Daca insa respectivul consultant se
deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale,
se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia
unica a sucursalei se incadreaza in condiTia de tot unitar din
punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care
consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii
diferite.
7. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera
sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad
de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu
permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o
perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror
natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul
de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii
in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un
numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu
permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de
timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina
incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de
activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar
aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de
activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict
temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este
utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de
societati similare conduse de aceeasi persoana sau de
persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea
locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri
temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput
conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat
nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai
mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in
sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea
constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a
existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca
acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite,
cum ar fi esecul investitiei.
8. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu
permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare
integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate.
Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista
intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate
cu regularitate.
9. Atunci cand activele corporale, precum utilajele,
echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori
activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte
proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor
terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui
stat contractant in celalalt stat, aceasta activitate va conferi, in
general, locului de activitate caracterul de sediu permanent.
Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de
activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui stat
inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau
proprietati necorporale unei societati a celuilalt stat fara ca
pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in
celalalt stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau
proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu
permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa
fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor.
Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior
instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca
responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si
intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea
si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai
largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care
va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service,
inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si
controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi
simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate
antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu
permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
10. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de
catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de
angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati
si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca
agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile
sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca
agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte,
daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este
considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in
principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile
personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si
intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri,
automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare
instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un
sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate
si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu
exista un sediu permanent atunci cand societatea doar
instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu
permanent exista atunci cand societatea care instaleaza
masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de
intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile
sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
11. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe
sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta
este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru
care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in
care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu
trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere
substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul
de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu
renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea
oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand
toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare
ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea
tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O
intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca
o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat
unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai
activitatilor acelei societati, si nu activitatilor locatorului; in
general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu
exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare
activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat
de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara
in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer,
ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii
poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat
de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web
internet, care reprezinta o combinatie de software si date
electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care
sa poata constitui un «loc de activitate» si nu exista «un
amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente
sau utilaje» in ceea ce priveste software-ul si datele ce
constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web
si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un
echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui
un «loc fix de activitate» al societatii care opereaza serverul.
13. Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta
este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care
opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara
activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web
prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe
serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite
unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot
avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a
stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste
contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia
societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca
ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o
anumita locatie. In acest caz, societatea nu are nicio prezenta
fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este
corporal. In aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva
societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de
gazduire a site-ului. In cazul in care societatea care desfasoara
activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta
detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat
si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se
afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca
sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
14. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un
sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. In
cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa
fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu.
Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el
trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp
suficienta pentru a fi considerat fix.
15. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este
desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament
trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui
echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt
indeplinite functiile de activitate ale societatii.
16. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o
anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu
este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia
respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu
este necesara pentru a se considera ca o societate isi
desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand
nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati
in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic
in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care
echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul
echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea
resurselor naturale.
17. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate
considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile
de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita
locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau
auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se
stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie
intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie
analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii
indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile
ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau
auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii — foarte
asemanatoare cu o linie telefonica — intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in
scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
18. Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie
partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a
societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt
realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de
activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile
prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
19. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de
natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii
furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea
serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor
aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii
internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta
o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o
activitate pregatitoare sau auxiliara.
In cazul unei societati denumite «e-tailer» sau
«e-comerciant» ce are ca activitate vanzarea de produse prin
internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor,
efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a
concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult
decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie
trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din
perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste
activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea
de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru
a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se
intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru
prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de
informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul
fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca
functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie,
cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea
platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin
echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi
considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
20. In ceea ce priveste aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul
fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet
constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera
serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati,
se pune intrebarea daca este aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul
fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se aplica deoarece
furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai
societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu
au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati
si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte sau deoarece
ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza
conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei
gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de
asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi
desfasoara activitatea nu este in sine o «persoana», conform
definitiei prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8
alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera
ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web
este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
21. La definirea sediului permanent se au in vedere
comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul conventiei
de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica.
Codul fiscal:
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei
taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa
nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop
economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a
reflecta continutul economic al tranzactiei.
(1^1) Autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o
tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv prin
ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala.
(1^2) De asemenea, nu sunt luate in considerare de
autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil
declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala. Procedura de declarare
a contribuabililor inactivi va fi stabilita prin ordin al
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Ordinul si lista contribuabililor declarati inactivi se
comunica contribuabililor carora le sunt destinate si
persoanelor interesate, prin afisarea pe pagina de internet
a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si
persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane
romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului
sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este
necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al
serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea
pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se
foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata
se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care
vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane
independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se
stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului
asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit
corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata
se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau
serviciului vandut unei persoane independente, diminuat
cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului
si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare
privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru
Cooperare si Dezvoltare Economica.
Norme metodologice:
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea
fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si
serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata
implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate
utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind
preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin
raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie
este necontrolata daca se desfasoara intre persoane
independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia
pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte
entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute
produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri,
marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este
acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in
conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere
comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori
similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de
productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si
de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate
recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu
preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru
tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane
independente, pentru tranzactii comparabile (compararea
externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata
al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de
vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute
in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al
serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt
comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si
serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite.
Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele
in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta
de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe
majorarea costurilor principale cu o marja de profit
corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului.
Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului
de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este
reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de
servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi
metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi
bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane
independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va
avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare
domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul
de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii
profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau
serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate,
aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare
stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o
tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin
referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie
cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi
folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii
comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza
pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati
independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli
ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se
aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la
o persoana afiliata este revandut unei persoane independente.
Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta
corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand
valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca
sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare
in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele
utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator.
In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre
entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei
brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii
produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o
tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja
profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga
pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor
necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si
marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana
independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa
se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea
initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite
pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si
inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al
bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile
survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite
bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei
schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in
cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea
produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de
revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste
circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte
metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de
transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii
profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului,
obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii
cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului
obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane
independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii
comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii
intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi
indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul
aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare
diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile.
In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori:
competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor
echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe
piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in
afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand
tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt
interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor
tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea
profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai
multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele
afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre
persoane independente. Impartirea profiturilor trebuie sa se
realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a
costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de
catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat
sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele
folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si
cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor
materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul
tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati
influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie
vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor
indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a
responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul
resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea
activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre
persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai
sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in
vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in
care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete
comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din
functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii
supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea
obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane
afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date
ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre
contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat
in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al
bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile
sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor
persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si
distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind:
obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile
acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele
si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din
Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele
inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba
in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile
asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu,
clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al
serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale
(conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de
practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii
partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la
determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si
acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din
Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost
influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste
preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se
face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de
introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor
publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in
cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale
examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu
un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie
in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele
obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard
existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in
care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda «costplus
».
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de
catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe
urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate
proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de
publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele
grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana
controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza
cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea,
proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din
publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu
publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se
presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua
persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera
serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de
fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau
mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele
pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor
persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a
facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei
persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de
imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul
pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care
ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de
servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de
administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru
alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii
beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului
va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se
asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca
contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in
considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul
imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de
schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb,
precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele
dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona
valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa
se tina seama de masurile pe care persoanele independente
le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze
care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea
unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala
imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de
servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii
reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care
fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile,
bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente
de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri
asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de
proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane
afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca
persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi
incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de
persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala,
cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor,
know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii
proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt
transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si
daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din
interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare,
management, control, consultanta sau functii similare sunt
deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatiimama,
in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o
remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor
legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a
afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre
entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca
astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate
sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor
furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile
administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de
catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare
relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand
seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana
independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a
serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca
regula generala, persoanele independente platesc doar
serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile
fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile
de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica."
B. Titlul II "Impozitul pe profit"
1. Punctul 11^5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica
contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au
declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la
sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit
prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut
de instantele judecatoresti competente, dupa caz. In cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor
mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica
pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand
contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/
registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de
inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate
temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului,
contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal
pentru perioada ramasa din anul respectiv."
2. Dupa punctul 11^7 se introduce un nou punct, punctul 11^8, cu urmatorul cuprins:
"
Codul fiscal:
Impozit minim
Art. 18. [...]
(5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b)
efectueaza pentru trimestrele I—III comparatia impozitului
pe profit trimestrial cu impozitul minim prevazut la alin. (3),
recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul
respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si
inmultirea cu numarul de luni aferente trimestrului
respectiv. In situatia in care perioada impozabila incepe sau
se incheie in cursul unui trimestru, impozitul minim
prevazut la alin. (3) se recalculeaza corespunzator
numarului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru
definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaza
comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim
anual prevazut la alin. (3).
Norme metodologice:
11^8. Exemplu de calcul
Un contribuabil inregistreaza la data de 31 decembrie 2009
venituri totale anuale in suma de 250.000 lei, carora le
corespunde, in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3) din
Codul fiscal, un impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv
1.625 lei trimestrial.
In trimestrul I 2010, contribuabilul determina un impozit pe
profit de 1.800 lei. In urma efectuarii comparatiei impozitului pe
profit aferent trimestrului I cu impozitul minim trimestrial rezulta
impozit pe profit datorat de 1.800 lei.
In trimestrul II 2010, impozitul pe profit cumulat de la
inceputul anului este 3.300 lei. Impozitul pe profit pentru
trimestrul II este 1.500 lei (3.300 – 1.800) determinat ca
diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului
si impozitul pe profit datorat in trimestrul I. In urma efectuarii
comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului II cu
impozitul minim trimestrial rezulta impozit minim datorat in suma
de 1.625 lei.
In trimestrul III 2010, impozitul pe profit cumulat de la
inceputul anului este 6.925 lei. Impozitul pe profit pentru
trimestrul III este 3.500 lei (6.925 – 1.800 – 1.625) determinat ca
diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului
si impozitul datorat in trimestrele I si II. In urma efectuarii
comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului III cu
impozitul minim trimestrial rezulta impozit pe profit datorat de
3.500 lei.
La sfarsitul anului 2010, contribuabilul inregistreaza impozit
pe profit anual in suma de 5.000 lei.
In cazul in care contribuabilul efectueaza definitivarea
exercitiului financiar 2010 pana la data de 25 februarie 2011, in
urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual cu
impozitul minim anual de 6.500 lei rezulta impozit pe profit
datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de
6.500 lei. Astfel, avand in vedere faptul ca impozitul pe profit
declarat in cursul anului a fost de 6.925 lei, la finele anului
contribuabilul inregistreaza un impozit pe profit de recuperat
final in suma de 425 lei (6.925 – 6.500) lei.
In cazul in care contribuabilul efectueaza definitivarea
exercitiului financiar 2010 pana la data de 25 aprilie 2011,
declara si plateste pentru trimestrul IV al anului 2010 impozit pe
profit in suma egala cu impozitul pe profit calculat si evidentiat
pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, adica suma de 3.500 lei.
In urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual cu
impozitul minim anual de 6.500 lei rezulta impozit pe profit
datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de
6.500 lei. In acest caz, avand in vedere faptul ca impozitul pe
profit declarat in cursul anului a fost de 10.425 lei, la finele anului
contribuabilul inregistreaza un impozit pe profit de recuperat
final in suma de 3.925 lei (10.425 – 6.500) lei."
3. Punctul 22 se abroga.
4. La punctul 23, dupa litera g) se introduce o noua litera,
litera h), cu urmatorul cuprins:
"h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea,
optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a
activitatii contribuabilului."
5. Punctul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de
valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la
care se detin participatii, precum si de diferentele
nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe
termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzareacesionarea
acestora. Exceptia nu se aplica pentru
cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a titlurilor
de participare tranzactionate pe piata autorizata si
supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare,
in perioada 1 ianuarie 2009—31 decembrie 2009 inclusiv;
Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor
de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la
societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau
ca urmare a evaluarii potrivit reglementarilor contabile, sunt
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
In sensul prevederilor art. 20 lit. b) si art. 21 alin. (4) lit. h) din
Codul fiscal, obligatiunile pe termen lung reprezinta obligatiunile
cu maturitate/scadenta mai mare de un an, stabilita conform
prospectului de emisiune."
6. Punctul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal,
prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare
(B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si
Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(B.E.R.D.);
banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala
similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul
garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul
fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar,
aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise,
potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea
cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata
reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii
nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare
pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea
in domeniu a statelor respective."
7. Punctul 71^3 se abroga.
8. Dupa punctul 93 se introduc doua noi puncte, punctele 93^1 si 93^2, cu urmatorul cuprins:
"
Codul fiscal:
Credit fiscal
Art. 31. [...]
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se
aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri
incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana
juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare,
conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca
impozitul a fost platit statului strain.
Norme metodologice:
93^1. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se
aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri
incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica
romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului
confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care
Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
93^2. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine
venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei
de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul
strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea
dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie,
respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz."
9. Punctul 100 se abroga.
10. Punctele 100^1 si 100^2 se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
CAPITOLUL VI - Impozitul pe dividende
Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende
Art. 36
(1) O persoana juridica romana care
distribuie/plateste dividende catre o persoana juridica
romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca
impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, astfel
cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea
unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut
distribuit/platit unei persoane juridice romane.
(3) Impozitul pe dividende se declara si se plateste la
bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei in care se distribuie/plateste dividendul. In cazul in
care dividendele distribuite nu au fost platite pana la
sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare
anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la
data de 25 ianuarie a anului urmator.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul
dividendelor platite de o persoana juridica romana:
a) unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul
dividendelor detine, la data platii dividendelor, minimum
10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane
juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii
acestora inclusiv;
b) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor
de pensii administrate privat;
c) organelor administratiei publice care exercita, prin
lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de
actionar al statului la acele persoane juridice romane.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se
aplica si asupra sumelor distribuite/platite fondurilor
deschise de investitii, incadrate astfel, potrivit
reglementarilor privind piata de capital.
Norme metodologice:
100^1. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul
fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum
acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul
fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a
capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica,
pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de
detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de
catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel
cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b)
din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social
constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste
distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul
fiscal.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu
operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor
rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de
participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se
considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la
persoana juridica respectiva.
100^2. In aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul
fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul
anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul
pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a
anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la
sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale,
impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a
lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din
Codul fiscal si dividendele distribuite si platite, dupa data de
1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile
nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in
masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de
acest alineat.
In sensul prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal,
conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime
are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data
platii dividendelor.
Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din
Codul fiscal dividendele distribuite de persoane juridice romane
fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii
administrate privat, entitati care, in conformitate cu prevederile
specifice de infiintare si organizare, nu dobandesc personalitate
juridica si nu se incadreaza in categoria fondurilor deschise de
investitii, potrivit reglementarilor privind piata de capital."
11. Punctul 100^3 se abroga.
C. Titlul III "Impozitul pe venit"
1. La punctul 3, dupa a treia liniuta se introduce o noua
liniuta, cu urmatorul cuprins:
"— indemnizatia acordata persoanei cu handicap grav in
situatia in care angajatorul nu poate asigura acesteia un
inlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;".
2. Dupa punctul 23^2 se introduce un nou punct, punctul 23^3, cu urmatorul cuprins:
"23^3. Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati
desfasurate in mod independent, in conditiile legii, ca profesii
reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este
desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau
alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati
care genereaza venituri din profesii libere."
3. Dupa punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 24^1,
cu urmatorul cuprins:
"24^1. Sunt considerate venituri din activitati independente
veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite
potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare."
4. Punctul 25 se abroga.
5. Dupa punctul 36 se introduce un nou punct, punctul 36^1,
cu urmatorul cuprins:
"
Codul fiscal:
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din
activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in
partida simpla Art. 48
(1) Venitul net din activitati independente se
determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile
efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe
baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia
prevederilor art. 49 si 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in
natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante
comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o
activitate independenta;
c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul
afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv
contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva
a activitatii, cu exceptia reorganizarilor, cand se pastreaza
destinatia bunurilor;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o
activitate independenta sau de a nu concura cu o alta
persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de
plata aparute in legatura cu o activitate independenta;
f) veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie
fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de
transport persoane sau bunuri in regim de taxi.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al
aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau
in cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de
imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de
sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le
indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a
putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in
scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al
anului in cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in
titlul II, dupa caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate
pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul
afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru
creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este
autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc
profesional;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit
prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia
impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la
beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si
pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii,
in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata
conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din
baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada
delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin
aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat
anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele
prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate
de angajatori, potrivit legii;
f^1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta
acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri
de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare,
in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o
persoana;
h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform
legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru
o persoana;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta,
cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor
sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este
aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii
pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru
asigurarea de accidente de munca si boli profesionale,
potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice
si juridice, altele decat institutiile care desfasoara
activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in
desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre
parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria —
rata de leasing — in cazul contractelor de leasing
operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si
dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite
in conformitate cu prevederile privind operatiunile de
leasing si societatile de leasing;
m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a
2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale
obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale
din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul
brut realizat.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul
brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private,
cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile
profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru
uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile
ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in
strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu,
inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele
prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de
intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si
straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite
conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) Abrogata
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a
bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrulinventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din
gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu
este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a
incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in
contul beneficiarilor de venit;
l^1) in perioada 1 mai 2009—31 decembrie 2010,
cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere
motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul
rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa
nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de
9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cu
exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare
dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie,
reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la
si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si
vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care
de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de
agenti de recrutare a fortei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu
plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte
persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de
instruire in cadrul scolilor de soferi;
m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati
independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca
contabilitate in partida simpla, cu respectarea
reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa
completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrulinventar
si alte documente contabile prevazute de legislatia
in materie.
(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si
drepturile aferente desfasurarii activitatii.
Norme metodologice:
36^1. Prin reorganizare se intelege orice schimbare a
modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si
transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma,
potrivit legislatiei in materie, pentru activitati care genereaza
venituri supuse impozitului pe venit, in conditiile continuarii
activitatii.
In cazul reorganizarii unei activitati potrivit legislatiei in
materie, cand nu se pastreaza destinatia bunurilor, se include
in venitul brut al afacerii si contravaloarea bunurilor si drepturilor
din patrimoniul afacerii care se reorganizeaza."
6. Dupa punctul 42 se introduc doua noi puncte,
punctele 42^1 si 42^2, cu urmatorul cuprins:
"42^1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o
activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net
se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu
respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.
42^2. La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit
determinat prin inmultirea cu 12 a salariului de baza minim brut
pe tara garantat in plata reprezinta venitul net anual inainte de
aplicarea criteriilor de corectie."
7. La punctul 68 litera a), dupa a saptea liniuta se
introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
"— valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de
cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;".
8. La punctul 68, dupa litera c) se introduce o noua litera,
litera c^1), cu urmatorul cuprins:
"c^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe
baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in
rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de
reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in
raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in
rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care
nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati
compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror
cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net,
acordate potrivit legislatiei in materie;".
9. La punctul 68, dupa litera l) se introduce o noua litera,
litera l^1), cu urmatorul cuprins:
"l^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe
baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale
caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca
urmare a concedierilor colective, conform legii, precum si
sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza
salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din
sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta
nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca
urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate
potrivit legii;".
10. La punctul 70, dupa litera h) se introduce o noua
litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
"i) tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent daca
acestea sunt acordate potrivit destinatiei si cuantumului
prevazute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal."
11. La punctul 82, prima liniuta se abroga.
12. Dupa punctul 109 se introduce un nou punct, punctul 109^1,
cu urmatorul cuprins:
"109^1. Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa,
tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii,
luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii,
este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca
venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite."
13. La punctul 111 litera b), dupa a treia liniuta se
introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
"— sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 68
lit. c^1) si l^1) din Codul fiscal."
14. Dupa punctul 111 se introduce un nou punct, punctul 111^1,
cu urmatorul cuprins:
"111^1. In cazul sumelor platite direct de catre angajat care
are calitatea de participant la o schema de pensii facultative,
pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile
din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative platite
se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei,
in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative
emise de catre fondul de pensii facultative."
15. Punctul 140^2 se abroga.
16. La punctul 144^1, primul paragraf se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
"
Codul fiscal:
(1^1) Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la
vedere/conturi curente, precum si cele la depozitele
clientilor, constituite in baza legislatiei privind economisirea
si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ,
realizate incepand cu 1 iulie 2010, se impun cu o cota de
16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de
data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculeaza
si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la
momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de
depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, pana
la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii in cont.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand
cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite,
instrumentele de economisire dobandite, contractele civile
incheiate se impun cu o cota de 16% din suma acestora,
impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului
juridic. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul
se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de
venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in
contul de depozit al titularului, respectiv la momentul
rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire.
In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru
imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul
impozitului datorat de catre platitorii de venit se efectueaza
la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru
veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in
cazul unor instrumente de economisire, respectiv la
momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura,
pe baza contractelor civile.
Norme metodologice:
144^1. Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data
de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu data
de 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16% din suma acestora.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de
16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data
de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate
in contul curent sau in contul de depozit al titularului.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de
16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data
de 1 iulie 2010 si pentru dobanzile aferente depozitelor la
vedere, depozitelor clientilor constituite in baza legislatiei privind
economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul
locativ, conturilor curente, instrumentelor de economisire,
precum si contractelor civile."
17. Punctul 144^2 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Codul fiscal:
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile
din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se
efectueaza astfel:
a) castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru
din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale
si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune
cu o cota de 16%. Obligatia calcularii si virarii impozitului
reprezentand plata anticipata trimestriala in contul
impozitului pe castigul net anual impozabil revine
contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere
trimestriala depusa pana la data 25 inclusiv a lunii
urmatoare fiecarui trimestru, prin luarea in calcul a
impozitului stabilit la sfarsitul trimestrului anterior.
Termenul de declarare constituie si termen de plata a
impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala, in
contul impozitului pe castigul net anual impozabil, catre
bugetul de stat. Impozitul de plata/de restituit se calculeaza
ca diferenta intre impozitul pe castigul net determinat la
sfarsitul fiecarui trimestru si plata anticipata aferenta
trimestrului anterior;
a^1) castigul net anual impozabil din transferul titlurilor
de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare
in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%, pe
baza declaratiei de impunere. Obligatia calcularii si virarii
impozitului pe castigul net anual impozabil datorat revine
contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere depusa,
potrivit prevederilor art. 83. Impozitul anual de plata/de
restituit se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul
net anual impozabil si plata anticipata aferenta castigului
net determinat la sfarsitul trimestrului IV;
Norme metodologice:
144^2. Plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina
ca diferenta intre impozitul pe castigul net cumulat de la
inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face
calculul si impozitul pe castigul net stabilit la sfarsitul trimestrului
anterior.
Impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului, luat
in calcul la stabilirea platii anticipate, se determina aplicandu-se
cota de impozit de 16% asupra diferentei pozitive dintre totalul
castigurilor si pierderilor inregistrate pana la sfarsitul trimestrului
pentru care se face calculul.
In situatia in care diferenta dintre totalul castigurilor si
pierderilor inregistrate cumulat de la inceputul anului este
negativa, pentru trimestrul respectiv nu se datoreaza plata
anticipata.
Impozitul pe castigul net anual impozabil de plata/de restituit
la sfarsitul anului fiscal se determina ca diferenta intre impozitul
pe castigul net anual impozabil si platile anticipate datorate in
anul fiscal respectiv."
18. Dupa punctul 144^4 se introduce un nou punct,
punctul 144^5, cu urmatorul cuprins:
"144^5. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010—
30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale reprezinta suma
pierderilor inregistrate in cazul transferului titlurilor de valoare,
altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul
societatilor inchise, indiferent de perioada de detinere a titlurilor
respective."
19. Punctul 146^1 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"146^1. Drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii
nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii
nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si
completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite
ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur
plafon neimpozabil de 1.000 lei de la fiecare fond de pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite
ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii
nr. 411/2004, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon
neimpozabil de 1.000 lei aferent ratei lunare de la fiecare fond
de pensii."
20. Dupa punctul 171 se introduce un nou punct, punctul 171^1,
cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
[...]
(7) In situatia rezilierii, in cursul anului fiscal, a
contractelor incheiate intre parti in care chiria este
exprimata in lei, platile anticipate stabilite potrivit
prevederilor art. 63 alin. (2) vor fi recalculate de organul
fiscal competent la cererea contribuabilului, pe baza de
documente justificative.
Norme metodologice:
171^1. Contribuabilii care reziliaza contractele de inchiriere in
cursul anului au obligatia sa instiinteze in scris in termen de
5 zile organul fiscal competent. In acest sens se vor anexa, in
copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de
inchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere."
21. La punctul 176, primul paragraf se modifica si va
avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Declaratia de impunere
Art. 83
(1) Contribuabilii care realizeaza, individual
sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati
independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor,
venituri din activitati agricole, determinate in sistem real,
au obligatia de a depune o declaratie de impunere la
organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la
data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a
venitului. Declaratia de impunere se completeaza pentru
fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile
realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi
venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(1^1) Declaratia de impunere se completeaza si pentru
contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2), caz in care platile anticipate de impozit vor fi luate in calcul la stabilirea
impozitului anual datorat, pentru situatiile in care intervin
modificari ale clauzelor contractuale, cu exceptia art. 82
alin. (7).
(2) Declaratia de impunere se completeaza si pentru
castigul net anual impozabil/pierderea neta anuala,
generat/generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile
sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen,
pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(2^1) Declaratia de impunere trimestriala se completeaza
pentru castigul net determinat/pierderea neta determinata
la sfarsitul fiecarui trimestru, generat/generata de tranzactii
cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile
mobiliare, in cazul societatilor inchise.
(3) Nu se depun declaratii de impunere pentru
urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit,
cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de
venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au
stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor prevazute la
art. 63 alin. (2), a caror impunere este finala;
c) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate
salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele
fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau
declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la
art. 60;
d) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la
alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc,
a caror impunere este finala;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole, a caror impunere este
finala potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
g) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
h) venituri din alte surse.
Norme metodologice:
176. Declaratiile de impunere se depun de contribuabilii care
realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din
activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor
si venituri din activitati agricole pentru care venitul net se
determina in sistem real.
Fac exceptie de la depunerea declaratiei de impunere
contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2) din Codul fiscal si cei
care obtin venituri potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) lit. a)—e)
din Codul fiscal si care au optat pentru impunerea veniturilor
potrivit prevederilor art. 78 si 79 din Codul fiscal, pentru care
impozitul retinut este final."
22. Dupa punctul 181^1 se introduce un nou punct, punctul 181^2, cu urmatorul cuprins:
"181^2. Contribuabilii, pe baza declaratiei de impunere depuse
in conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal, au
obligatia calcularii impozitului datorat pe venitul net anual
impozabil/castigul net anual impozabil si a diferentelor de
impozit anual datorate/de recuperat, rezultate prin regularizarea
impozitului anual datorat cu platile anticipate stabilite."
23. Dupa punctul 188 se introduce un nou punct, punctul 188^1,
cu urmatorul cuprins:
"188^1. In cazul societatii civile cu personalitate juridica
constituite potrivit legii speciale si care este supusa regimului
transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de
determinare a venitului net din activitati independente.
Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate
desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica
(SPRL) constituita potrivit legii speciale si care este supusa
regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa
asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati
independente."
24. Punctul 189 se abroga.
25. Punctul 193 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Codul fiscal:
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati
dependente
Art. 88
Persoanele fizice nerezidente care desfasoara
activitati dependente in Romania sunt impozitate potrivit
prevederilor cap. III din prezentul titlu.
Norme metodologice:
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din
Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe
fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind
impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va
elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit
pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o
activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita
prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de
Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in
intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit
titlului III din Codul fiscal."
26. Dupa punctul 193 se introduce un nou punct,
punctul 193^1, cu urmatorul cuprins:
"193^1. Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare
a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente
ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de
evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau
nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de
desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi
de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile
obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un
stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei
impuneri."
27. La punctul 194, literele a) si b) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
"194. a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a
dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain,
veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice
nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun
daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai
multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice
perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul
calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate
in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania
cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face
dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata
conventie de evitare a dublei impuneri.
b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei
impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din
activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente
care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in
Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada
de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in
cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de
evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain
se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre
urmatoarele conditii:
salariul este platit de un angajator care este rezident sau
in numele acestuia;
salariul este suportat de un sediu permanent pe care
angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale
reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in
Romania)."
28. Punctele 196 si 197 se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
"196. Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator
nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania,
depasesc 183 de zile sau perioada mentionata in conventiile de
evitare a dublei impuneri sunt obligati sa instiinteze in scris
organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz
in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate
ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
197. In situatia in care persoanele fizice care au desfasurat
activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile
in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul
calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in
conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din
strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste
183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie,
impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata
in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in
Romania. In acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal
competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde
veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii
sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a
perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in
conventie.
In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul
intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat
perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie,
sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii
lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la
numarul de luni din acea perioada."
29. Punctul 203 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"Codul fiscal:
Creditul fiscal extern
Art. 91
[...]
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite,
cumulativ, urmatoarele conditii:
a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei
impuneri incheiate intre Romania si statul strain in care
s-a platit impozitul;
b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in
strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana
fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la
sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in
strainatate se dovedeste printr-un document justificativ,
eliberat de autoritatea competenta a statului strain
respectiv;
c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte
din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
[...]
Norme metodologice:
203. Persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in
Romania si persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din
Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile
din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
In situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura
celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu
care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei
impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au
dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe
venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate,
in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti
la art. 40 alin. (1) lit. a) si de cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din
Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in
strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de
autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are
incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in
unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la
cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a
Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv."
30. Punctele 205—209 se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:
"205. Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania
are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu
au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern
este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai
mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit
Codului fiscal.
206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai
mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are
incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma
recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in
strainatate. In situatia in care suma reprezentand creditul fiscal
extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care
Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri,
suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat
este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de contribuabil
separat pe fiecare sursa de venit. In situatia in care
contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai
multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare
a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul
datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus,
pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
v208. In cazul veniturilor prevazute la art. 41 lit. d), e), g) si h)
din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare
venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile
din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a
dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va
acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai
mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un
venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit
calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in
strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din
Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului
platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in
Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit
calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din
Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru
venitul realizat in strainatate.
Pentru veniturile prevazute la art. 41 lit. d), e), g) si h) din
Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor
pct. 205.
209. Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei
prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara
activitate salariala in strainatate si sunt platiti pentru activitatea
salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman,
se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea
salariala desfasurata in strainatate.
In cazul in care acelasi venit din salarii este supus impunerii
atat in Romania, cat si in strainatate, statului strain revenindu-i
dreptul de impunere potrivit conventiei de evitare a dublei
impuneri incheiate de Romania cu respectivul stat, organul fiscal
competent din Romania va proceda la regularizarea impozitului
datorat de rezidentul roman, pe baza cererii depuse. In vederea
regularizarii impozitului, contribuabilii care au fost impusi pentru
aceleasi venituri obtinute din salarii atat in Romania, cat si in alt
stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a
dublei impuneri vor depune la registratura organului fiscal
competent sau prin posta, impreuna cu cererea de restituire,
urmatoarele documente justificative:
a) fisa fiscala intocmita de angajatorul rezident in Romania
sau de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza
plati de natura salariala;
b) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de
contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain,
sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta
din tara in care s-a obtinut venitul;
c) contractul de detasare;
d) orice alte documente ce pot sta la baza determinarii sumei
impozitului platit in strainatate pentru veniturile platite de
angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu
permanent in Romania.
Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul
roman se va stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale
de Administrare Fiscala.
Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate
si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile in
Romania potrivit prevederilor Codului fiscal si nu fac obiectul
creditului fiscal extern."
31. Dupa punctul 209 se introduce un nou punct,
punctul 209^1, cu urmatorul cuprins:
"209^1. Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine
venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare
a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt
supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei
impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv
metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz."
32. Punctul 210 se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
"210. La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza
la declaratia de impunere documentele justificative privind
venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea
competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care
Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de
evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a
dublei impuneri."
33. Dupa punctul 211 se introduc doua noi puncte,
punctele 212 si 213, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Dispozitii tranzitorii
Art. 94
[...]
(4) Prevederile art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (1) lit. a) si
alin. (2) lit. a) se vor aplica corespunzator incepand cu
1 iulie 2010.
Norme metodologice:
212. Pentru anul 2010, in situatia in care venitul net din
activitati independente stabilit pe baza normei de venit este
inferior salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata
inmultit cu 12, directiile generale ale finantelor publice teritoriale
au obligatia recalcularii normelor de venit, astfel:
a) pentru perioada 1 ianuarie 2010—30 iunie 2010, venitul
net determinat pe baza normei de venit este egal cu norma de
venit anuala stabilita in anul 2009 pentru anul 2010 impartita la
2;
b) pentru perioada 1 iulie 2010—31 decembrie 2010, venitul
net aferent perioadei reprezinta jumatate din norma anuala de
venit, norma anuala determinata prin inmultirea nivelului
salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu
12, corectata potrivit prevederilor pct. 42^2.
In acest caz, organul fiscal competent are obligatia
recalcularii platilor anticipate.
213. Pentru anul 2010, venitul net anual pentru veniturile din
drepturile de proprietate intelectuala se determina astfel:
La stabilirea venitului net/pierderii aferent/aferente fiecarei
perioade 1 ianuarie — 30 iunie, respectiv 1 iulie — 31 decembrie
2010, se va lua in calcul venitul brut, cota de cheltuiala forfetara
si contributiile sociale obligatorii platite, aferente fiecarei
perioade.
Venitul net anual aferent anului 2010 se determina prin
insumarea veniturilor nete stabilite pentru fiecare dintre cele
doua perioade."
D. Titlul IV "Impozitul pe veniturile microintreprinderilor", alcatuit din punctele 1—17, se
abroga.
E. Titlul V "Impozitul pe veniturile obtinute din Romania
de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor
straine infiintate in Romania"
1. Punctul 9^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea
urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente, daca
beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana
juridica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene
sau in unul dintre statele Asociatiei Europene a Liberului
Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein,
Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei
intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau
dintr-un stat al Asociatiei Europene a Liberului Schimb,
respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul
Norvegiei, situat intr-un alt stat membru al Uniunii
Europene sau al Asociatiei Europene a Liberului Schimb.
Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie
de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana
la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul
efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum
25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la
persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel
putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau
redeventelor;
b) 10% pentru dividendele platite de o intreprindere, care
este persoana juridica romana sau persoana juridica cu
sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei
europene, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat
membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele
Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda,
Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu
permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru al
Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociatiei Europene a
Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul
Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat intr-un alt stat
membru al Uniunii Europene ori al Asociatiei Europene a
Liberului Schimb;
c) 25% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc,
prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);
d) 16% in cazul oricaror altor venituri impozabile
obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.
(3) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie
retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de
nerezidenti care au calitatea de administrator, fondator sau
membru al consiliului de administratie al unei persoane
juridice romane, potrivit art. 57;
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul
asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.
(4) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in
momentul platii venitului si se plateste la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care
s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se
plateste, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al
pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei,
valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. In
cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite
actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care
s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe
dividende se declara si se plateste pana la data de
25 ianuarie a anului urmator.
Norme metodologice:
9^1. Veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la
vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de
depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte
institutii de credit autorizate si situate in Romania, realizate
incepand cu data de 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din
suma acestora, indiferent de data constituirii raportului juridic.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de
30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de
16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data
de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate
in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Aceleasi
prevederi se aplica si in cazul dobanzilor aferente depozitelor la
vedere, conturilor curente, certificatelor de depozit si altor
instrumente de economisire.
Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor,
cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor
de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si
dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow,
considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor
Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de
creanta emise de societatile comerciale romane, constituite
potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare."
2. La punctul 9^6, literele a)—d) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
"9^6. a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a
dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul valorilor
mobiliare in cazul societatilor inchise si din transferul partilor
sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut
la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la
reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania
pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a
certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut
la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din
Romania, se va depune si la societatea ale carei valori
mobiliare/parti sociale sunt transferate.
In cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri
din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si
valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de
rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. (13) alin. (1) se
depune la reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat in
Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O
copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului
prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul
autorizat din Romania, se va anexa la declaratia de impunere.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei
impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare
obtinute de o persoana juridica nerezidenta, atunci cand acest
castig este generat de transferul titlurilor de participare,
certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la
pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la
reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania
pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a
certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut
la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din
Romania, se va depune si la societatea ale carei titluri de
participare sunt transferate.
b) In cazul in care dobanditorul valorilor mobiliare ale unei
societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica
nerezidenta/persoana fizica nerezidenta, iar beneficiarul
castigurilor din transferul acestor valori mobiliare, respectiv al
partilor sociale este o persoana fizica rezidenta, obligatia
calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din
transferul acestor valori mobiliare sau parti sociale revine
dobanditorului, respectiv persoanei juridice
nerezidente/persoanei fizice nerezidente, direct sau prin
reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru
indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
c) In cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, respectiv titluri
de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile
prevederile mentionate in titlurile II si III din Codul fiscal in ceea
ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in
conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau
atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a
dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului
castigurilor din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor
de participare ori in cazul in care, prin conventie, Romania are
dreptul de impunere asupra castigului.
d) In cazul in care transferul oricaror titluri de valoare,
detinute de o persoana fizica nerezidenta, se realizeaza printr-un
intermediar, obligatia de calcul si virare a impozitului pe castigul
din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii
declarative revin beneficiarului nerezident al castigului sau
reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar
pentru cazurile prevazute astfel in titlul III din Codul fiscal. In
acest caz, intermediarul va indeplini obligatiile ce ii revin potrivit
art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al
castigului sau reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat va
depune declaratia de impunere, va calcula si va vira impozitul pe
castigul din transferul unor astfel de titluri si va anexa la
declaratia de impunere certificatul de rezidenta fiscala.
In situatiile prevazute in mod expres in titlul III din Codul
fiscal, cand intermediarul are obligatia de a calcula, de a retine
si de a vira impozitul pe castigul din transferul oricaror titluri de
valoare, acesta are obligatia de a pastra certificatul de rezidenta
fiscala al beneficiarului venitului, precum si de a indeplini
celelalte obligatii declarative.
In situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror
titluri de valoare este o persoana fizica nerezidenta, iar transferul
acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul,
retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii
declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al
beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului
fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar."
3. Punctele 9^7, 9^8, 9^12, 9^14 si 11 se abroga.
F. Titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata"
1. La punctul 3, dupa alineatul (7) se introduce un alineat
nou, alineatul (7^1), cu urmatorul cuprins:
"(7^1) In sensul art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se considera
ca nu actioneaza de o maniera independenta persoana care
desfasoara o activitate dependenta potrivit art. 7 din Codul
fiscal."
G. Titlul IX "Impozite si taxe locale"
1. Punctul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce
detin mai multe cladiri
Art. 252
(1) Persoanele fizice care au in proprietate
doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri,
majorat dupa cum urmeaza:
a) cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa
de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la
adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara
celei de la adresa de domiciliu.
(2) Nu intra sub incidenta alin. (1) persoanele fizice care
detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune
legala.
(3) In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara
celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se
determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost
dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta
calitatea de proprietar.
(4) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa
depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in
raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora
sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul
declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme
metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.
Norme metodologice:
"35. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care au
in proprietate mai multe cladiri, in afara celei/celor situate la
adresa de domiciliu, se majoreaza conform prevederilor art. 252
alin. (1)—(3) din Codul fiscal."
2. Punctele 36 si 37 se abroga.
3. Punctul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"38. (1) O persoana fizica ce are in proprietate doua cladiri
datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu,
impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara
celei/celor de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat
potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin
inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din
Codul fiscal, cu 65% sau, pentru usurarea calculului, prin
inmultirea cu 1,65.
(2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent
anului 2011, in cazul unui apartament, care reprezinta prima
cladire in afara celei/celor de la adresa de domiciliu, proprietatea
unei persoane fizice, corespunzator alin. (1) lit. b):
A. Date despre apartament:
a) rangul localitatii unde este situat apartamentul: 0;
b) teritoriul unde se afla: in intravilan;
c) zona in cadrul localitatii, potrivit incadrarii prevazute la
lit. b): A;
d) suprafata utila a apartamentului: 107,44 m^2;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa si dotata cu toate
cele 4 instalatii prevazute la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si
8 apartamente;
g) data finalizarii: 31 decembrie 1950;
h) prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
i) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul
2010 pentru anul 2011, majorarea impozitului pe cladiri cu 20%.
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri,
astfel cum rezulta din economia textului art. 251, 252 si 287 din Codul fiscal:
1. Aplicarea prevederilor art. 251 se face dupa cum urmeaza:
1.1. Se determina suprafata construita desfasurata a
apartamentului prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de
transformare de 1,20, respectiv: 107,44 m^2x 1,20 = 128,928 m^2,
deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi
efectiv masurate pe conturul exterior, acesta avand pereti
comuni cu apartamentele invecinate, potrivit prevederilor
art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31
din prezentele norme metodologice.
1.2. Se determina valoarea impozabila a acestui apartament:
1.2.1. Suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. 1
se inmulteste cu valoarea corespunzatoare cladirii cu pereti din
caramida arsa, dotata cu toate cele 4 instalatii, respectiv cea din
tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) — nivelurile stabilite in anul
2010 pentru anul 2011, astfel: 128,928 m^2x 806 lei/m^2=103.915,968 lei.
1.2.2. Se identifica coeficientul de corectie din tabelul
prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzator
zonei A si rangului 0, respectiv 2,60; deoarece apartamentul
este amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si
8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul
fiscal, acest coeficient de corectie se reduce cu 0,10,
determinand astfel coeficientul de corectie specific acestui
apartament: 2,60 – 0,10 = 2,50.
1.2.3. Potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal,
valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu
coeficientul de corectie determinat la subpct. 1.2.2, respectiv:
103.915,968 lei x 2,50 = 259.789,92 lei.
1.2.4. Apartamentul fiind finalizat inainte de 1 ianuarie 1951,
potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea
impozabila determinata la subpct. 1.2.3 se reduce cu 20% sau,
pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste
cu 0,80, respectiv: 259.789,92 lei x 0,80 = 207.831,936 lei.
2. Aplicarea prevederilor art. 287 din Codul fiscal se face
dupa cum urmeaza:
2.1. Potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii
impozabile a apartamentului, determinata la subpct. 1.2.4, se
aplica cota de impozitare prevazuta la art. 251 alin. (2) din Codul
fiscal de 0,1% sau, pentru usurarea calculului, valoarea
impozabila se inmulteste cu 0,001, respectiv: 207.831,936 lei x
0,001 = 207,832 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si
alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,832 lei se rotunjeste prin adaos la
numarul intreg, iar impozitul astfel calculat este de 208 lei.
2.2. Deoarece, in anul 2010 pentru anul 2011, Consiliul
General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului
pe cladiri cu 20%, impozitul determinat la subpct. 2.1 se
majoreaza cu acest procent, conform urmatoarei formule de
calcul:
I2011= Icalc. Subp.2.1+ p% x Icalc. Subp.2.1,
unde:
I2011 — impozitul calculat potrivit art. 251 din Codul fiscal,
majorat cu procentul stabilit de catre Consiliul General al
Municipiului Bucuresti potrivit art. 287 din Codul fiscal pentru
anul 2011;
Icalc. Subp.2.1 — impozitul calculat conform subpct. 2.1;
p% — procentul de majorare a impozitului pentru anul
urmator, ce poate lua valori intre 0% si 20%, stabilit de catre
Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru anul urmator,
respectiv pentru anul 2011 de 20%.
Pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste
cu 1,20, respectiv: 208 lei x 1,20 = 249,6 lei; potrivit prevederilor
pct. 15 alin. (1), fractiunea de 0,6 lei depasind 50 de bani se
rotunjeste la 1 leu, impozitul pe cladiri astfel determinat se
rotunjeste prin adaos la numarul intreg, la 250 lei.
3. Aplicarea prevederilor art. 252 din Codul fiscal se face
dupa cum urmeaza:
Potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal,
deoarece apartamentul este prima cladire in afara celei de la
adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri determinat la subpct. 2.2
se majoreaza cu 65% sau, pentru usurarea calculului, impozitul
pe cladiri se inmulteste cu 1,65, respectiv: 250 lei x 1,65 = 412,5 lei;
potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c),
fractiunea de 0,5 lei se rotunjeste prin adaos la numarul intreg,
iar impozitul astfel calculat, datorat pentru anul 2011, este
de 413 lei."
4. Punctul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"39. O persoana fizica ce detine in proprietate 3 cladiri
datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu,
impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara
celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi
caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A,
impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din
Codul fiscal se determina potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara
celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi
caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A,
impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din
Codul fiscal se determina prin aplicarea etapelor reglementate la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 1 si 2, dupa care se aplica
urmatorul algoritm de calcul:
250 + (150% x 250) = 625 lei,
unde:
250 — impozitul rezultat in urma calculului prevazut la pct. 38
alin. (2) lit. B subpct. 2.1;
150% — procentul cu care se majoreaza impozitul pe cladiri
conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
Pentru usurarea calculului, impozitul majorat se poate
determina si dupa urmatorul calcul: 250 x 2,5 = 625 lei."
5. Punctul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"40. O persoana fizica ce detine in proprietate 4 sau mai
multe cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu,
impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara
celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi
caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A,
impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din
Codul fiscal se calculeaza potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara
celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi
caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A,
impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit c) din
Codul fiscal se calculeaza potrivit pct. 39 lit. c);
d) incepand cu cea de-a patra cladire, care este a treia in
afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are
aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38
alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1)
lit. c) din Codul fiscal se calculeaza dupa urmatorul calcul:
250 + (300% x 250) = 1.000 lei,
unde:
250 — impozitul rezultat in urma calculului prevazut la pct. 38
alin. (2) lit. B subpct. 2.2;
300% — procentul cu care se majoreaza impozitul pe cladiri,
conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
Pentru usurarea calculului, impozitul majorat se poate
determina si dupa urmatorul algoritm de calcul: 250 x 4,0 =
1.000 lei."
6. Punctul 41 se abroga.
7. Punctul 42 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"42. (1) In cazul cladirilor aflate in proprietate comuna,
coproprietarii avand determinate cotele-parti din cladire,
impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal
se imparte proportional cotelor-parti respective, iar asupra partii
din impozit rezultate se aplica majorarea prevazuta la art. 252
alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste coteparti
au fost dobandite, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol,
rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare
contribuabil.
(2) In cazul cladirilor aflate in proprietate comuna,
coproprietarii neavand stabilite cotele-parti din cladire, impozitul
calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte
la numarul de coproprietari, iar asupra partii din impozit rezultate
in urma impartirii se aplica, dupa caz, majorarea prevazuta la
art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care
aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (3) al aceluiasi
articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare
contribuabil."
8. Punctul 43 se abroga.
9. Punctul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"45. Majorarea impozitului pe cladiri, potrivit art. 287 din
Codul fiscal, se calculeaza si in cazul persoanelor fizice straine
care detin pe teritoriul Romaniei mai multe cladiri, ordinea
acestora fiind determinata de succesiunea in timp a dobandirii
lor, cu obligativitatea depunerii declaratiei speciale."
10. Punctul 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"46. (1) Pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit
prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea in care
proprietatile au fost dobandite se determina in functie de anul
dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din
documentele care atesta calitatea de proprietar.
(2) In cazul instrainarii uneia dintre cladirile care intra sub
incidenta prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, pentru
calculul impozitului majorat, ordinea in care proprietatile au fost
dobandite se stabileste potrivit noii situatii juridice.
(3) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care detin
in proprietate mai multe cladiri, dobandite prin succesiune
legala, nu se majoreaza. Cladirile dobandite prin succesiune
legala se iau in calcul la determinarea ordinii de dobandire,
necesara stabilirii majorarii impozitului pe cladiri, potrivit
prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal.
(4) In cazul in care in acelasi bloc o persoana fizica detine in
proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului
pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul
fiscal, fiecare apartament este asimilat unei cladiri."
11. Punctul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"47. In cazul in care in acelasi an se dobandesc mai multe
cladiri, ordinea este determinata de data dobandirii."
12. Punctul 48 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"48. In cazul in care la aceeasi data se dobandesc mai multe
cladiri, ordinea este cea pe care o declara contribuabilul
respectiv."
13. Punctul 49 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"49. In cazul persoanei fizice care detine in proprietate mai
multe cladiri, iar domiciliul sau nu corespunde cu adresa
niciuneia dintre aceste cladiri, prima cladire dobandita in ordinea
stabilita potrivit prevederilor pct. 40 este asimilata cladirii de la
adresa de domiciliu."
14. La punctul 50, alineatele (1) si (2) se modifica si vor
avea urmatorul cuprins:
"50. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe
cladiri majorat, in cazul persoanelor fizice care au in proprietate
mai multe cladiri, in afara celor aflate la adresa de domiciliu,
corespunde modelului aprobat.
(2) Declaratia speciala se depune la compartimentele de
specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale din
unitatile administrativ-teritoriale unde sunt situate cladirile."
15. Dupa punctul 50 se introduce un nou punct,
punctul 50^1, cu urmatorul cuprins:
"50^1. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe
cladiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal si datorat de
persoanele fizice, pentru perioade anterioare datei de 30 iunie
2010, este cea prevazuta in anexa nr. 1 «Model 2009 ITL 026»
la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si
internelor, si al ministrului finantelor publice nr. 75/767/2009
privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de
colectare a impozitelor si taxelor locale, desfasurata de catre
organele fiscale locale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 364 si 364 bis din 29 mai 2009.
(2) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri
majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal si datorat de persoanele
fizice, ulterior datei de 1 iulie 2010, este «Model ITL 2010-104»,
prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul titlu."
16. Punctul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"51. Cladirile distincte situate la aceeasi adresa, proprietatea
aceleiasi persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor
art. 252 din Codul fiscal."
17. Dupa punctul 51 se introduce un nou punct,
punctul 51^1, cu urmatorul cuprins:
"51^1. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 252 alin. (1) din
Codul fiscal, compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale au obligatia:
a) sa identifice contribuabilii care au in proprietate cladiri in
unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala aflata in raza de competenta a acestora si care au adresa de domiciliu in alte
unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale;
b) sa intocmeasca si sa comunice situatiile cu cazurile
constatate conform lit. a) celorlalte compartimente de
specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Compartimentele de specialitate ale autoritatilor
administratiei publice locale competente prevazute la alin. (1)
au obligatia de a transmite lunar, pana la data de 10 a lunii in
curs pentru luna anterioara, situatiile prevazute la alin. (1) lit. b)
compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei
publice locale competente."
18.Dupa punctul 72 se introduce un nou punct,
punctul 72^1, cu urmatorul cuprins:
"72^1. Pentru anul 2010, in vederea stabilirii diferentei de
impozit pe cladiri conform prevederilor art. 252 din Codul fiscal,
se aplica urmatoarele prevederi:
a) se calculeaza impozitul pe cladiri pentru intregul an 2010,
majorat conform prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, in conformitate cu pct. 38—51 din prezentul
titlu, cu exceptia contribuabililor care au transmis deja dreptul
de proprietate asupra imobilului pana la data de 30 iunie 2010;
b) se calculeaza diferentele de impozit, proportional cu
perioada 1 iulie 2010—31 decembrie 2010, conform
urmatoarelor situatii:
1. In cazul in care contribuabilul a achitat integral impozitul
datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010, pana
la data de 31 martie 2010, pentru care a beneficiat de bonificatia
legal acordata, se procedeaza dupa cum urmeaza:
1.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei
formule de calcul:
Id=(Ic-(Iachitat+B))/12 x 6
Id — diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie
2010—31 decembrie 2010;
Ic — impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
Iachitat — impozitul datorat pe anul 2010 conform prevederilor
legale, anterior datei de 1 iulie 2010, diminuat cu bonificatia
acordata ca urmare a achitarii integrale pana la 31 martie 2010;
B — bonificatia acordata ca urmare a achitarii integrale a
impozitului pe cladiri calculat conform prevederilor legale,
anterior datei de 1 iulie 2010;
12 — numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 — numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru
care se stabileste diferenta de impozit.
1.2. In cazul in care diferenta de impozit calculata conform
prevederilor pct. 1.1 este achitata integral pana la data de
30 septembrie 2010, contribuabilul beneficiaza de diminuarea
diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile
deliberative.
1.3. In cazul in care contribuabilul nu achita diferenta de
impozit calculata conform prevederilor pct. 1.1 pana la data de
31 decembrie 2010, incepand cu ziua urmatoare, contribuabilul
datoreaza accesorii pana la data platii.
2. In cazul in care contribuabilul a achitat impozitul datorat
pentru semestrul I, calculat conform prevederilor anterioare
intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 59/2010, pana la data de 31 martie 2010, se procedeaza
dupa cum urmeaza:
2.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei
formule de calcul:
Id=(Ic-(Iachitats1+Idatorats2))/12 X 6
unde:
Id — diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie
2010—31 decembrie 2010;
Ic — impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
IachitatS1 — impozitul datorat si achitat pentru semestrul I al
anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare
datei de 1 iulie 2010;
IdatoratS2 — impozitul datorat si neachitat pentru semestrul II
al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare
datei de 1 iulie 2010;
12 — numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 — numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru
care se stabileste diferenta de impozit.
2.2. In cazul in care contribuabilul achita integral pana la data
de 30 septembrie 2010 atat impozitul datorat pentru semestrul II,
calculat conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare
a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010, cat si
diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 2.1,
atunci pentru diferenta de impozit contribuabilul beneficiaza de
diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita
de autoritatile deliberative.
2.3. In cazul in care contribuabilul nu achita integral sumele
datorate cu titlu de impozit pe cladiri pana la data de
30 septembrie 2010, atunci pentru diferenta de impozit calculata
conform pct. 2.1 contribuabilul nu beneficiaza de bonificatia
stabilita de autoritatile deliberative.
3. In cazul in care contribuabilul nu a achitat impozitul
datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010, dar
il achita integral pana la data de 30 septembrie 2010, pana la
aceeasi data achitand si diferenta de impozit calculata si
datorata conform prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 59/2010, atunci se procedeaza dupa cum
urmeaza:
3.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei
formule de calcul:
Id=(Ic-I2010)/12 x 6
unde:
Id — diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie
2010—31 decembrie 2010;
Ic — impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
Iachitat — impozitul datorat pe anul 2010 conform prevederilor
legale, anterior datei de 1 iulie 2010, diminuat cu bonificatia
acordata ca urmare a achitarii integrale pana la 31 martie 2010;
B — bonificatia acordata ca urmare a achitarii integrale a
impozitului pe cladiri calculat conform prevederilor legale,
anterior datei de 1 iulie 2010;
12 — numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 — numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru
care se stabileste diferenta de impozit.
3.2. In cazul in care contribuabilul achita integral pana la data
de 30 septembrie 2010 atat impozitul datorat pentru anul 2010,
calculat conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare
a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010, cat si
diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 3.1,
atunci pentru diferenta de impozit contribuabilul beneficiaza de
diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita
de autoritatile deliberative.
3.3. In cazul in care contribuabilul nu achita integral sumele
datorate cu titlu de impozit pe cladiri pana la data de
30 septembrie 2010, atunci pentru diferenta de impozit calculata
conform pct. 3.1 contribuabilul nu beneficiaza de bonificatia
stabilita de autoritatile deliberative.
4. In cazul in care contribuabilul nu a achitat impozitul
datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010, pana
la data de 30 septembrie 2010 si nici diferenta de impozit
calculata si datorata conform prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 59/2010, atunci se procedeaza dupa
cum urmeaza:
4.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei
formule de calcul:
Id=(Ic-I2010)/12 x 6
unde:
Id — diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie
2010—31 decembrie 2010;
Ic — impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I2010 — impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, calculat
conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 — numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 — numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru
care se stabileste diferenta de impozit.
4.2. Suma dintre impozitul calculat si datorat pentru
anul 2010, conform prevederilor legale anterioare intrarii in
vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010, si
diferenta de impozit calculat conform pct. 4.1 reprezinta sarcina
fiscala a contribuabilului pentru anul fiscal 2010, pentru care se
datoreaza accesorii, conform prevederilor legale in vigoare, de
la data celor 3 scadente de plata, respectiv 31 martie,
30 septembrie si 31 decembrie 2010, proportional cu impozitul
datorat la scadenta."
19. Dupa punctul 119 se introduce un nou punct,
punctul 119^1, cu urmatorul cuprins:
"119^1. Orice persoana fizica sau persoana juridica ce a
dobandit/instrainat dreptul de proprietate asupra unui mijloc de
transport are obligatia sa depuna declaratia fiscala la
compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei
publice locale in a carui raza de competenta isi are domiciliul
fiscal, indiferent de durata detinerii mijlocului de transport
respectiv, chiar si in cazul in care, in aceeasi zi, imediat dupa
dobandire, are loc instrainarea acestui obiect impozabil."
20. Dupa punctul 129 se introduce un nou punct,
punctul 129^1, cu urmatorul cuprins:
"129^1. (1) Pentru anul 2010, in vederea stabilirii diferentei de
impozit pe mijloacele de transport, conform prevederilor art. 263
alin. (2) din Codul fiscal, se aplica in mod corespunzator
prevederile art. 72^1, cu exceptia lit. a), dupa cum urmeaza:
— se calculeaza impozitul pe mijloacele de transport pentru
intregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 59/2010, pe baza prevederilor
pct. 107—110, cu exceptia celor care au transmis dreptul de
proprietate asupra mijloacelor de transport pana la data de
30 iunie 2010.
(2) Hotararile consiliilor locale privind nivelul impozitului pe
mijloacele de transport cu capacitate cilindrica de pana la
2.000 cm^3, adoptate pentru anul fiscal 2010, raman aplicabile si
dupa data de 1 iulie 2010."
21. Dupa anexa "Tabloul cuprinzand valorile impozabile,
impozitele si taxele locale, alte taxe asimilate acestora,
precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010"
se introduce o noua anexa, anexa nr. 2, avand continutul
prevazut in anexa nr. 1 la prezenta hotarare.
Art. II
Se aproba Normele metodologice de aplicare a
prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010,
prevazute in anexa nr. 2 la prezenta hotarare.
Art. III
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta
hotarare.
Art. IV
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile
si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta
hotarare, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
Anexa nr.1 (Anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a titlului IX din Codul fiscal)
Anexa nr.2 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale
Art. 1
(1) Prin sintagma venituri de natura profesionala,
altele decat cele salariale, denumite in continuare venituri de
natura profesionala, prevazuta la art. III alin. (1) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri
financiar-fiscale, denumita in continuare ordonanta de urgenta,
se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte
activitati decat activitatile definite ca dependente potrivit art. 7
alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, activitati desfasurate de
aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.
(2) Nu constituie venituri de natura profesionala in interesul
alin. (1) urmatoarele:
a) veniturile din cedarea folosintei bunurilor;
b) veniturile din investitii;
c) veniturile din pensii;
d) veniturile din activitati agricole;
e) veniturile din premii si din jocuri de noroc;
f) veniturile din transferul proprietatilor imobiliare;
g) veniturile din alte surse, definite conform art. 78 alin. (1)
lit. a)—d) si alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si veniturile realizate primite de
persoanele fizice din vanzarea bunurilor in regim de consignatie.
Art. 2
Persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate
sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale,
precum si persoanelor care au calitatea de pensionari ai
sistemului public de pensii nu le sunt aplicabile prevederile
art. III din ordonanta de urgenta.
Art. 3
(1) Persoanele care realizeaza exclusiv venituri de
natura profesionala cu caracter repetitiv — lunar, trimestrial sau
semestrial — sau ocazional datoreaza contributiile individuale
de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj si de asigurari
sociale pentru sanatate, prevazute la art. III alin. (2) din
ordonanta de urgenta, denumite in continuare contributii
individuale.
(2) Persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala,
realizeaza si venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv —
lunar, trimestrial sau semestrial — datoreaza contributiile
individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
(3) Persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala,
realizeaza si venituri de natura profesionala in mod ocazional
nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri
de natura profesionala.
Art. 4
Contributiile individuale se datoreaza si in situatia
in care veniturile de natura profesionala sunt realizate de
persoane pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor
norme metodologice se prevede, potrivit legii, ca asigurarea in
sistemul asigurarilor pentru somaj este facultativa.
Art. 5
(1) Persoanele fizice care realizeaza venituri de
natura profesionala, pentru care se datoreaza contributiile
individuale prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta,
sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, in
sistemul asigurarilor pentru somaj, precum si in sistemul de
asigurari sociale de sanatate si beneficiaza de prestatiile
prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii
si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare, de indemnizatie de somaj in conditiile
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si de asigurare sociala de
sanatate in conditiile Legii nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Cotele contributiilor individuale prevazute la alin. (1) sunt
cele prevazute de lege pentru contributia individuala de asigurari
sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj,
precum si pentru contributia de asigurari sociale de sanatate.
Art. 6
(1) Baza de calcul al contributiilor individuale,
prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta, pentru
asigurarile sociale si pentru asigurarile pentru somaj o
constituie:
a) venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul
a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura
profesionala cu caracter repetitiv — lunar, trimestrial sau
semestrial — realizate in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1)
sau (2);
b) venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul
a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura
profesionala realizate in mod ocazional, in conditiile prevazute
la art. 3 alin. (1).
(2) Baza lunara de calcul al contributiei pentru asigurarile
sociale de sanatate prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de
urgenta o constituie cuantumul net al veniturilor de natura
profesionala realizate lunar, determinat ca diferenta intre venitul
brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, care
este limitat la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie si
nu poate fi mai mic decat un salariu de baza minim brut pe tara,
daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza
contributia.
(3) Pentru veniturile de natura profesionala, contributia de
asigurari sociale de sanatate se plateste de persoana care le
realizeaza la termenele stabilite in Legea nr. 95/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(4) Modalitatea de declarare si plata a contributiei de
asigurari sociale de sanatate pentru veniturile de natura
profesionala este reglementata prin Legea nr. 95/2006 si prin
Normele metodologice privind stabilirea documentelor
justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv
asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea
masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate
la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,
aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari
de Sanatate.
(5) Salariul mediu brut pe economie prevazut la alin. (1) si
(2) este salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului
asigurarilor sociale de stat.
Art. 7
Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) au obligatia
de a depune cate o declaratie privind asigurarea in sistemul
public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv
de a incheia contracte de asigurare in sistemul de asigurari
sociale de sanatate.
Art. 8
(1) Declaratiile de asigurare prevazute la art. 7 se
depun, o singura data, pana la data de 25 a lunii pentru luna
anterioara in care s-au realizat venituri de natura profesionala,
la casa teritoriala de pensii si, dupa caz, la agentia pentru
ocuparea fortei de munca judeteana sau a municipiului
Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a persoanelor
asigurate.
(2) Persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 3 alin. (1)
si (2) au obligatia de a actualiza declaratiile de asigurare in
termen de 14 zile lucratoare de la data modificarii cuantumului
veniturilor de natura profesionala, prin depunerea unei noi
declaratii, care sa ateste cuantumul veniturilor de natura
profesionala realizate pe fiecare sursa de venit.
(3) In lunile in care nu realizeaza venituri de natura
profesionala, persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 3
alin. (1) si (2) au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale
de pensii, precum si agentiei pentru ocuparea fortei de munca
judetene sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau
de resedinta a acestora.
(4) Persoanele care realizeaza, in conditiile prevazute la
art. 3 alin. (1), venituri de natura profesionala in mod ocazional
depun declaratiile de asigurare prevazute la art. 7 ori de cate ori
realizeaza venituri de natura profesionala, pana la data de 25 a
lunii pentru luna anterioara in care au realizat aceste venituri.
(5) Declaratiile prevazute la alin. (1), (2) si (4) constituie titluri
de creanta si devin titluri executorii la data la care creantele
bugetare sunt scadente conform legii.
Art. 9
(1) Termenele de declarare prevazute la art. 8
alin. (1) si (4) constituie si termene de plata a contributiilor
individuale.
(2) Persoanele care realizeaza, in conditiile prevazute la
art. 3 alin. (1), venituri de natura profesionala in mod ocazional
datoreaza contributiile individuale pana la data la care
cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate in cursul
anului calendaristic atinge plafonul de 5 salarii medii brute pe
economie.
(3) Pentru neachitarea contributiilor individuale la termenele
de scadenta prevazute la alin. (1) se datoreaza dobanzi si
penalitati de intarziere, in conditiile legii.
Art. 10
Plata contributiilor individuale se efectueaza in
contul bugetului asigurarilor sociale de stat, in contul bugetului
asigurarilor pentru somaj, precum si in contul bugetului Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate.
Art. 11
Perioadele pentru care s-au platit contributiile
individuale constituie stagiu de cotizare in sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si in sistemul
asigurarilor pentru somaj.
Art. 12
(1) Stagiul de cotizare realizat de persoanele
prevazute la art. 5 alin. (1) in sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale se stabileste prin aplicarea asupra
perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie
individuala de asigurari sociale si cota de contributie de asigurari
sociale aprobata pentru locurile de munca in conditii normale.
(2) La stabilirea punctajului mediu anual se iau in
considerare veniturile de natura profesionala la care s-a achitat
contributia individuala de asigurari sociale.
Art. 13
(1) Stagiul de cotizare realizat de persoanele
prevazute la art. 5 alin. (1) in sistemul asigurarilor pentru somaj
se stabileste prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a
raportului dintre cota de contributie individuala de asigurari
pentru somaj si cota de contributie datorata la bugetul
asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, de catre persoanele
asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj.
(2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) care realizeaza
venituri de natura profesionala din mai multe activitati de natura
celor prevazute la art. 1, stagiul de cotizare realizat de acestea
in sistemul asigurarilor pentru somaj se stabileste prin
cumularea stagiilor realizate in baza declaratiilor de asigurare
in sistemul asigurarilor pentru somaj.
Art. 14
(1) In situatia in care nu mai realizeaza venituri
de natura profesionala, persoanele prevazute la art. 5 alin. (1)
au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii,
precum si agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene
sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de
resedinta a acestora, in termen de 3 zile lucratoare de la data
intervenirii acesteia.
(2) Calitatea de asigurat detinuta de persoanele prevazute
la art. 5 alin. (1) inceteaza cu data de intai a lunii urmatoare celei
in care s-a efectuat plata contributiilor individuale, cu exceptia
calitatii de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate,
pentru care persoanele beneficiaza de pachetul minimal de
servicii medicale in conditiile Legii nr. 95/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 15
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca
nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale,
sa constituie infractiuni:
a) necomunicarea datelor si informatiilor solicitate in scris de
casele de pensii, precum si de agentiile pentru ocuparea fortei
de munca judetene si a municipiului Bucuresti, in vederea
indeplinirii atributiilor ce le revin potrivit prezentelor norme
metodologice;
b) comunicarea de date si informatii incomplete sau eronate;
c) nedepunerea la termen de catre persoanele prevazute la
art. 5 alin. (1) a declaratiilor de asigurare;
d) nerespectarea de catre persoanele prevazute la art. 5
alin. (1) a obligatiei prevazute la art. 14 alin. (1).
Art. 16
Contraventiile prevazute la art. 15 se
sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele prevazute la lit. a) si b), cu amenda de la 300 lei la
600 lei;
b) cele prevazute la lit. c) si d), cu amenda de la 2.500 lei la
5.000 lei.
Art. 17
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor
corespunzatoare se fac de catre personalul imputernicit al Casei
Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si al
caselor teritoriale de pensii, desemnat prin decizie a
presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale, de catre organele de control masuri active ale
Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si ale
structurilor sale teritoriale si de personalul Inspectiei Muncii si al
structurilor sale teritoriale, dupa caz.
Art. 18
Amenzile contraventionale aplicate conform
prezentelor norme metodologice constituie venituri la bugetul
asigurarilor sociale de stat sau la bugetul asigurarilor pentru
somaj, dupa caz.
Art. 19
Constatarea contraventiilor si aplicarea
sanctiunilor pentru contributia de asigurari sociale de sanatate
se fac in conditiile Legii nr. 95/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 20
Dispozitiile prezentelor norme metodologice
referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor se
completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 21
Dispozitiile prezentelor norme metodologice
referitoare la obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale de
stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si fata de bugetul
Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se
completeaza cu prevederile Legii nr. 241/2005 privind
prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile
ulterioare.
Art. 22
Modelul declaratiilor de asigurare prevazut la
art. 7 se aproba in termen de 7 zile de la intrarea in vigoare a
prezentelor norme metodologice, prin ordin al presedintelui
Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si
al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de
Munca.
Art. 23
In masura in care aplicarea prevederilor art. III din
ordonanta de urgenta va impune precizari suplimentare cu
privire la contributia individuala de asigurari sociale, respectiv
contributia individuala de asigurari pentru somaj, acestea vor fi
emise prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei
sociale.
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
