Strategia nationala de ordine publica 2010—2013
Hotararea nr. 1040/2010, HG 1040/2010 pentru aprobarea Strategiei nationale de ordine publica 2010—2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 721 din 28 octombrie 2010
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Strategia nationala de ordine publica
2010—2013, prevazuta in anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 2
Planul strategic pe sectorul de activitate "Ordine
publica si siguranta cetateanului" 2010—2013 se aproba, potrivit
normelor legale in vigoare, prin dispozitia secretarului de stat,
sef al Departamentului ordine si siguranta publica din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 3
Finantarea actiunilor din cadrul Planului strategic
prevazut la art. 2 se face in limita fondurilor aprobate anual prin
legea bugetului de stat, precum si din alte fonduri legal
constituite.
Anexa - Strategia Nationala de Ordine Publica 2010—2013
I. Introducere
Romania, ca parte a spatiului de securitate oferit de
apartenenta sa la NATO si UE, isi exercita rolul activ in
promovarea politicilor si mecanismelor de edificare a noii
arhitecturi de securitate, implicand atat vointa si consens politic,
resurse economice si tehnologice, idei si solutii privind
predictibilitatea evolutiilor in domeniile securitatii internationale
si nationale si ordinii de drept, cat si modalitati concrete de
realizare a obiectivelor.
Sistemul de ordine publica romanesc a cunoscut, in ultimii
20 de ani, importante transformari, circumscrise procesului de
tranzitie catre o societate democratica, in care statul de drept,
drepturile si libertatile cetateanului sunt garantate. Mai mult,
procesele internationale, precum institutionalizarea politica si
financiara a Uniunii Europene si globalizarea, au favorizat
miscarea, fara precedent, a oamenilor, a fluxurilor financiare, a
comertului si a informatiei, determinand, pe langa imensele
beneficii, si aparitia si dezvoltarea a numeroase amenintari
clasice sau asimetrice la adresa ordinii de drept internationale si
nationale si la adresa pacii, stabilitatii si drepturilor universale
ale omului.
Intre cele mai recente evolutii cu impact in sistemul de ordine
publica pot fi mentionate:
1. Incepand cu anul 1993, isi fac aparitia primele forme de
criminalitate organizata (traficul de droguri si traficul de fiinte
umane), iar Romania intra in circuitul international, initial ca tara
de tranzit, apoi ca piata si tara de destinatie pentru diferite forme
de criminalitate, inclusiv problematica imigratiei. Astazi, gruparile
de crima organizata au acces la resurse ce pot afecta
stabilitatea statelor in curs de dezvoltare si acceseaza resurse
specializate distribuite la nivel global.
2. Sistemul legislativ este in permanenta transformare,
pentru a transpune instrumentele legale internationale (tratate si
protocoale internationale, acquis-ul european) si pentru a se
integra intr-un sistem legislativ international.
3. Creste rolul procurorului in actul de justitie, ajungandu-se
ca dupa 2003 procurorul sa controleze si sa supravegheze
activitatea de urmarire penala.
4. Politia, principala institutie ce actioneaza pentru
mentinerea ordinii publice, este transformata dintr-o forta
politieneasca, militara, intr-un serviciu politienesc, in slujba
cetateanului, incepand cu anul 2002.
5. Jandarmeria Romana si Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta au demarat procese de modernizare si
profesionalizare, fapt ce determina ca, in prezent, cele doua
institutii sa indeplineasca o gama variata de misiuni, inclusiv
internationale.
6. Politia de Frontiera si Oficiul Roman pentru Imigrari au
cunoscut evolutii organizatorice si functionale profunde, fiind
compatibile cu cele mai moderne sisteme europene in domeniu,
cu capabilitati operative eficiente in domeniul controlului,
supravegherii si securizarii frontierei, al politicilor de azil si al
controlului migratiei.
7. Dupa anul 2000, societatea romaneasca cunoaste o
dezvoltare a serviciilor destinate protectiei bunurilor si
persoanelor, prin aparitia societatilor specializate de paza si de
detectivi particulari, precum si a politiei comunitare (serviciu
public comunitar in subordinea nemijlocita a primarului).
8. Politicile de probatiune completeaza astazi sistemul
judiciar, prin reinsertia persoanelor care au executat diferite
pedepse privative de libertate.
9. Politicile antivictimale si asistenta victimei devin
coordonate importante ale interventiei institutiilor statului in
protejarea ordinii publice.
Toate acestea determina necesitatea definirii unei noi
perspective strategice, care sa ofere o imagine de integrare si
focalizare a actiunilor pentru toti actorii ce furnizeaza servicii de
securitate pentru ordinea publica. Dezideratul unei perspective
strategice este cu atat mai mare cu cat tot mai mult suntem
martori ai unor procese socio-ecomomice si culturale care
modifica permanent societatea si cresc inopinat presiunea
asupra sistemului de ordine publica, prin dezvoltarea unor noi
nevoi de securitate sau prin reconfigurarea institutiilor sociale.
La acestea se adauga amploarea si gravitatea efectelor
fenomenelor naturale — fapt ce reclama identificarea si
valorificarea de solutii, prin reciprocitate si colaborare
internationala.
Strategia nationala de ordine publica, denumita in continuare
Strategia, ofera ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu,
in domeniul ordinii publice, coroborate cu principalele modalitati
de realizare si resurse necesare pentru mentinerea, asigurarea
si restabilirea ordinii publice si contribuie la stabilirea unei directii
unitare, la nivelul tuturor institutiilor de ordine publica.
Este unul dintre pilonii de baza pentru realizarea obiectivelor
strategice ale Strategiei Nationale de Aparare si urmareste
imbunatatirea serviciilor de siguranta publica.
Strategia se coreleaza cu Strategia pentru dezvoltarea
justitiei (in prezent in forma de proiect), ce urmareste
modernizarea si eficientizarea sistemului judiciar, si cu Strategia
privind securitatea interna a Uniunii Europene, Programul
Stockholm si Tratatul de la Lisabona.
II. Viziune si valori
Intr-un spatiu european, pentru fiecare cetatean trebuie sa
existe un mediu de securitate, in care libertatea, securitatea si
justitia sunt garantate.
astazi, este necesar sa se construiasca un sistem integrat de ordine publica orientat proactiv catre
nevoile de securitate si in serviciul cetatenilor.
Mai mult ca oricand, este necesar ca la nivelul sistemului de
ordine publica sa se cristalizeze o cultura strategica bazata pe
cunoasterea in profunzime a realitatii Romaniei si a tendintelor
majore desprinse din evolutia globala a amenintarilor
criminalitatii. Astfel, sa se proiecteze o noua arhitectura, care sa
permita valorificarea integrata a capabilitatilor institutionale,
promovarea de standarde operationale, ocupationale si
profesionale si prioritizarea eforturilor in aplicarea Legii.
Libertatea de miscare, protectia, Inclusiv juridica, a
persoanelor celor mai vulnerabile, a femeilor si copiilor victime
ale violentei, a persoanelor dependente, protectia datelor cu
caracter personal si a vietii private, participarea la viata
democratica a Uniunii Europene, beneficierea de protectie in
tarile terte trebuie sa fie consOlidate. Dezvoltarea protectiei civile
in fata dezastrelor naturale sau a situaTiilor de urgenta trebuie
asigurata.
Valorile comune in domeniul ordinii publice sustin intreaga
activitate de zi cu zi si ofera coordonatele in care aceasta se
dezvolta, precum si mijloacele prin care se realizeaza, astfel:
legalitate — politicile in domeniul ordinii publice se
constituie strict cu respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale si a suprematiei legii;
profesionalism — presupune specializarea si
diversificarea metodelor si mijloacelor de actiune, o politie
stiintifica, flexibilitate institutionala, implementarea unui
management proactiv si, in special, prin fundamentarea
deciziilor pe baza de analiza;
dialog — construirea unei relatii de incredere cu
cetateanul, prin transparenta si comunicare, in conformitate cu
principiile tolerantei, respectului si libertatii de exprimare;
integritate profesionala — responsabilitate in cheltuirea
banului public si desfasurarea intregii activitati in domeniul
ordinii publice, dupa normele statuate in Codul de etica si
deontologie profesionala;
parteneriat — cooperarea impotriva criminalitatii, atat cu
cetatenii, cat si cu institutiile de aplicare a legii, la nivel national
si international, precum si cu alte organizatii publice sau private,
pentru consolidarea interoperabilitatii si focalizarea resurselor
catre securitatea publica si individuala;
operativitate si solidaritate — receptarea mesajelor
cetatenilor si identificarea modalitatilor optime de raspuns la
acestea si actionarea cu promptitudine si eficacitate in
desfasurarea prestatiilor efectuate in folosul membrilor
comunitatii, precum si participarea la actiuni concrete in
beneficiul tarilor din Uniunea Europeana.
Intreg demersul de construire al strategiei este in spiritul
principiilor europene enuntate in Strategia de securitate interna
a Uniunii Europene:
o abordare vasta si globala a securitatii;
asigurarea supravegherii democratice si judiciare efective
a activitatilor de securitate interne;
prevenire si anticipare: o abordare proactiva si fondata pe
informatii;
elaborarea unui model global pentru schimbul de
informatii;
cooperarea operationala;
cooperarea judiciara in materie penala;
gestionarea integrata a frontierelor;
un angajament in favoarea inovarii si a formarii;
dimensiunea externa a securitatii interne/cooperarea cu
tarile terte;
flexibilitatea in vederea adaptarii la dificultatile viitoare.
III. Provocari in domeniul ordinii publice
In procesul de selectare a prioritatilor, prezenta strategie
subliniaza necesitatea evaluarii amenintarilor criminalitatii si a
vulnerabilitatilor sistemului de ordine publica. Intelegerea
corecta a acestora ofera premisele identificarii riscurilor de
ordine publica si, in special, a evaluarii impactului riscurilor in
societate. Desi nu exista un sistem integrat de evaluare cetatean
— politie — parchet — justitie — societate civila, pe date
consolidate la nivel national, o evaluare sintetica a provocarilor
din domeniul de ordine publica, raliate amenintarilor,
vulnerabilitatilor, riscurilor si punctelor de impact aferente,
evidentiaza urmatoarele:
Situatia mediului social din punctul de vedere al ordinii
publice:
Criza economica si financiara mondiala din anul 2009
continua sa exercite o influenta de ordin economic, social si
politic, cu incidenta inevitabila si greu de anticipat asupra
societatii romanesti si internationale si, implicit, asupra
activitatilor institutiilor statului roman. Efectele crizei pot conduce
la situatii de o gravitate exceptionala in plan economic, social si
politic, prin cresterea numarului de disponibilizari, atat in sectorul
public, cat si in cel privat, cu impact asupra cresterii
infractionalitatii, sentimentului de neincredere a populatiei in
institutiile statului, numarului de proteste si de manifestari
violente in randul populatiei.
Perceptia populatiei asupra provocarilor la adresa ordinii
publice si asupra increderii in autoritatile din sistemul de ordine si
siguranta publica:
Conform Eurobarometrului din toamna anului 2009, in
perceptia cetatenilor, problema criminalitatii este plasata pe locul
4 intre problemele pe care trebuie sa le rezolve institutiile
statului. In schimb, in viata personala, problema criminalitatii se
situeaza pe locul 7, desi aceasta se afla pe un trend crescator
(+2% fata de Eurobarometrul de primavara al anului 2009).
Comparativ cu indicatorii inregistrati la nivelul celor 27 de state
europene, in anul 2009 romanii acorda criminalitatii o mai mare
importanta decat media inregistrata in Uniunea Europeana,
indeosebi pe agenda nationala, in plan personal acesta
situandu-se aproximativ la nivelul inregistrat in statele membre.
In ultimii 4 ani, imaginea Ministerului Administratiei si
Internelor a inregistrat o evolutie defavorabila, la nivel calitativ,
prin scaderea pana la jumatate a capitalului de imagine pozitiva
a institutiei.
In sondajele de opinie, avand ca tema relatiile dintre
cetateni si politie, proportia celor care considera ca politia ar
trebui sa isi imbunatateasca relatiile cu cetatenii este de peste
93% — nivel inregistrat inca din anul 2003, iar procentul celor
care considera ca cetatenii ar trebui sa se implice mai activ in a
ajuta politia sa isi indeplineasca atributiile este de 86%.
Cetateanul isi doreste un grad mai inalt de siguranta, ca
atare el va trebui sa participe, in calitate de coautor, la realizarea
acestui obiectiv. Standardele de moralitate pe care, in mod
traditional, populatia le aplica politistilor, sunt cu mult mai inalte
decat cele aplicate altor categorii socioprofesionale. Mai mult,
se considera absolut firesc ca un politist sa isi riste zilnic viata
pentru apararea drepturilor si libertatilor constitutionale ale
cetateanului, pentru apararea avutului public si privat, motiv
pentru care acestui functionar public trebuie sa i se asigure un
statut social in concordanta cu riscurile inerente si cu importanta
sociala a activitatii pe care o desfasoara.
Pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii si
sigurantei publice, potrivit obligatiilor si responsabilitatilor
stabilite prin lege, Ministerul Administratiei si Internelor — prin
intermediul principalelor structuri: Politia Romana, Politia de
Frontiera Romana si Jandarmeria Romana — are prevazute
posturi ce asigura o medie de 500 de politisti/jandarmi la
100.000 locuitori. La inceputul anului 2010, deficitul de personal
era de 13%, ceea ce conduce la o medie reala de 434 de
politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. Deficitul este in special in
dispozitivele de ordine si siguranta publica.
Situatia fenomenului infractional:
Generalitati:
In ultimii ani, in Romania, criminalitatea a cunoscut un trend
preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al
cetatenilor s-a amplificat. Indicatorii starii infractionale
demonstreaza ca, pentru a stavili valul de amenintari la adresa
ordinii publice — infractiunile de mare violenta, crima organizata,
marea criminalitate economico-financiara si criminalitatea
transfrontaliera, este necesara o abordare mult mai complexa,
in sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili.
Evolutia numarului de lucrari penale si dosare cu urmarire
penala inceputa este in crestere permanenta, ajungandu-se ca
la sfarsitul anului 2009, in Politia Romana, numarul de lucrari
penale sa fie de aproximativ 700.000 (dublu fata de luna
ianuarie 2005), iar al dosarelor penale cu urmarirea penala
inceputa de aproximativ 425.000 (cu 60% mai mult decat in luna
ianuarie 2005). In anul 2009, Ministerul Public a inregistrat
aproximativ 1,4 milioane de dosare penale, de peste 8 ori mai
mult decat in 1989 si de 3 ori mai mult fata de 2000, in conditiile
in care numarul de procurori este aproape acelasi. Cel mai
important risc este reprezentat de cresterea permanenta a
volumului de activitate al celor doua institutii.
Desi caracteristica generala a evolutiei infractiunilor grave
o constituie mentinerea unui trend descendent, in ultimii doi ani,
conflictele dintre gruparile criminale devin din ce in ce mai
violente, iar folosirea armelor este tot mai prezenta in situatiile
acestea. Totodata, numarul furturilor din banci si din case de
schimb valutar creste si apar moduri de operare deosebite (cu
mana armata, persoane mascate).
Mica criminalitate, criminalitatea "de vitrina" (furturi din
magazine, din buzunare, din masini, prostitutie etc.) constituie
domeniul cel mai sensibil si cu impact direct asupra cetatenilor,
ce sunt afectati de frecventa cu care sunt savarsite astfel de
fapte. La nivelul Politiei Romane, precum si la parchete, anual,
volumul de dosare penale este in crestere, capacitatile
personalului fiind depasite. Caracterul preponderent reactiv la
criminalitate si concentrarea in special pe activitatea de tragere
la raspundere penala nu mai sunt strategii de succes. Este
necesara concentrarea fortelor din sistemul de ordine publica
pe componenta de proactivitate a activitatii politienesti,
revigorarea politicilor de prevenire a criminalitatii si concentrarea
eforturilor, in strada, ale politiei si jandarmeriei, in functie de
intervalele si zonele critice pentru criminalitate.
Cu toate masurile adoptate — legislative, organizatorice,
educative —, fenomenul violentei pe stadioane a proliferat, iar
sentimentul de insecuritate al spectatorului simplu s-a amplificat.
Lipsa de eficienta si de finalitate a masurilor legale dispuse a
determinat escaladarea manifestarilor de huliganism, uneori
chiar confruntari de strada intre grupurile rivale de suporteri, cu
grave consecinte asupra climatului de normalitate, care ar trebui
sa caracterizeze orice competitie sportiva.
Criminalitatea economico-financiara:
Amploarea, complexitatea si inalta specializare a
infractorilor au definit caracteristicile criminalitatii economicofinanciare
in perioada ultimilor ani. Amplificarea fenomenului a
fost determinata de trendul ascendent al criminalitatii
economico-financiare, in anul 2009, fiind constatat un numar de
aproximativ 80.000 de fraude de aceasta natura, cu un
prejudiciu de peste 19.000.000 mii lei, de 3 ori mai mare decat
in 2008.
Criminalitatea economico-financiara distorsioneaza mediul
de afaceri, prin atingerea grava adusa concurentei loiale, si este
strans asociata cu coruptia. Conform datelor statistice existente
la nivelul Politiei Romane, rezulta ca, incepand cu anul 2006 si
pana la sfarsitul anului 2009, s-a mentinut un trend ascendent al
cresterii infractionalitatii specifice evaziunii fiscale. Astfel, daca
in 2006 s-au constatat peste 3.900 infractiuni, in anul 2009
numarul acestora a crescut la aproximativ 9.300. Pe fondul unor
proceduri de lucru greoaie si a unei legislatii neadaptate situatiei
reale — sistem de aplicare a legii fragmentat si fara instrumente
legislative puternice de lupta antifrauda — coroborat cu
deschiderea frontierelor, in vederea realizarii unui comert liber
intre statele Uniunii Europene, nivelul economiei subterane este
unul in crestere. Este imperios necesar sa se creeze conditii de
intarire a capacitatii de investigare si urmarire a acestor
infractiuni, de atragere de fonduri si dezvoltare a resurselor
umane, sa se imbunatateasca procedurile de confiscare a
fondurilor rezultate din aceste infractiuni, sa se creeze conditii
pentru refolosirea acestor fonduri, sa se puna accent pe
intarirea capacitatii de identificare a tranzactiilor suspecte si sa
se faciliteze schimbul de bune practici dintre autoritatile
competente din alte state membre.
Criminalitatea organizata:
Nu de multe ori, activitatile infractionale derulate de
gruparile de criminalitate organizata sunt favorizate de
coruperea unor oficiali din cadrul institutiilor administrative si de
aplicare a legii, in special functionari cu atributii de executie, fapt
ce impune intensificarea si diversificarea masurilor pentru
prevenirea producerii unor acte si fapte de coruptie, in care sa
fie angrenati reprezentanti ai institutiilor statului.
Trebuie remarcata, in ultima perioada, periculozitatea
deosebita a tipologiei gruparilor infractionale actuale, fapt care
determina, in plan intern si international, amenintari reale, prin:
— cresterea interesului pentru Romania a grupurilor
criminale straine, cauza reprezentand-o pozitia geostrategica;
— interferentele intre criminalitatea organizata si finantarea
terorismului, elemente ce se sustin reciproc in realizarea actului
infractional;
— continua specializare a gruparilor criminale, accesul la
ultimele tehnologii si angajarea de persoane cu diverse
specializari necesare indeplinirii scopurilor infractionale;
— evolutia tot mai puternica, din punct de vedere financiar,
a grupurilor infractionale, prin racordarea acestora la retele
internationale, transfrontaliere de crima organizata si prin
plasarea castigurilor ilicite in diferite zone economice, respectiv
geografice.
Au fost semnalate, in ultimii ani, actiuni si fapte circumscrise
terorismului, inclusiv preocupari de proliferare a traficului ilegal
cu arme si chiar cresterea agresivitatii unor medii sau persoane
interesate de a intra, in mod ilegal, in posesia unor produse,
tehnologii strategice, cu dubla utilizare sau materiale din
categoria CBRN (Chemical — Biological — Radiological -
Nuclear).
In contextul relevat de multiplicarea si diversificarea
amenintarilor la adresa ordinii publice, prin analiza permanenta
a evolutiilor mediului intern de securitate se identifica o crestere
a agresivitatii organizatiilor anarhiste, gruparilor antiglobalizare
sau a sectelor pseudoreligioase, atragerea unui numar mai
mare de adepti, precum si cresterea frecventei actiunilor acestor
organizatii.
Din ce in ce mai prezent in Romania, fenomenul
criminalitatii informatice se manifesta sub mai multe aspecte:
cresterea numarului de cazuri inregistrate si organizarea celor
ce comit astfel de fapte in adevarate grupuri infractionale,
precum si reorientarea gruparilor criminale care, in trecut,
comiteau infractiuni din sfera traficului de persoane, traficului
international de autoturisme si traficului de droguri catre
infractiuni de natura informatica. Principalii factori care au
determinat reorientarea gruparilor criminale catre infractiuni
informatice sunt legati de obtinerea de castiguri materiale mari
intr-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici. Acest fenomen
afecteaza in primul rand imaginea Romaniei, intrucat activitatile
infractionale au ca tinta institutii financiare sau cetateni straini,
slabind increderea in sistemele financiare si retelele de
comunicatii din Romania, increderea cetatenilor romani in
folosirea instrumentelor de plata electronica si a celor disponibile
prin internet, existand riscul ca fortei de munca din domeniul
IT&C din Romania sa i se confere o proasta reputatie, avand ca
finalitate imediata lipsa de investitii sau retragerea celor
existente in acest sector economic.
Un alt domeniu, in care eforturile mai multor institutii s-au
conjugat, la nivel national si international, il reprezinta cel al
luptei impotriva traficului si consumului de droguri. Desi
Romania nu este o tara-sursa de droguri, teritoriul tarii este
tranzitat de gruparile infractionale specializate. Daca, in mod
traditional, este cunoscuta plasarea pe ruta balcanica si pe cea
nordica de tranzit a drogurilor ce provin din zona Afganistanului
(opium, heroina, morfina), capturile din Aeroportul International
"Henri Coanda" (2007) si Portul Constanta (2009) plaseaza
Romania si in circuitul de tranzit al cocainei, ce are ca sursa
principala de producere, la nivel mondial, in special zona de
centru si nord a Americii de Sud. Datorita pozitionarii geografice,
contributia Romaniei in lupta contra traficului international de
droguri este monitorizata de forurile internationale si europene.
De mentionat ca in Romania s-a dezvoltat o piata de desfacere
a drogurilor, fiind prezente toate tipurile de droguri, inclusiv cele
sintetice. Odata cu dezvoltarea pietii s-au dezvoltat si serviciile
de asistenta medicala pentru victimele traficului de droguri.
In prezent, Romania este o tara-sursa si de tranzit, dar
poate deveni si o tara de destinatie pentru victimele traficului de
persoane, motiv pentru care prevenirea si combaterea acestui
tip de infractionalitate trebuie sa ramana o prioritate a structurilor
de aplicare a legii. Desi in anul 2009 au fost desfasurate
activitati specifice de investigare intr-un numar de peste 900 de
cazuri si au fost identificate aproximativ 800 de victime, traficul
de fiinte umane reprezinta o prioritate si pentru tara noastra, la
acelasi nivel de importanta pe care il inregistreaza aceasta
problema in toate statele Uniunii Europene.
Migratia:
A doua frontiera externa a Uniunii Europene, cu segmente
atat pe uscat, cat si maritim, Romania are un rol important in
asigurarea echilibrelor demografice, economice si sociale in
intreaga Europa. Eforturile trebuie coroborate pentru intarirea
securitatii regionale, in eventualitatea unor amenintari grave
transfrontaliere, ce pot deveni oricand realitate, in lipsa unui
control atent si flexibil, exercitat pe limitele estice ale Spatiului
Uniunii Europene. Fenomenul migratiei este considerat un
proces multinational, care nu mai poate fi gestionat doar
unilateral sau bilateral. Implementarea politicii comune in
domeniul migratiei si azilului, prin asigurarea protectiei
internationale, gestionarea eficienta a fluxurilor de migratie
(admisie, sedere, indepartare, azil si integrare), prevenirea si
aplicarea legii in domeniul migratiei ilegale — deziderate ale
identitatii europene a Romaniei, ca stat membru al Uniunii
Europene de la 1 ianuarie 2007 — sunt realizate de Politia de
Frontiera Romana si Oficiul Roman pentru Imigrari, rolul
important al acestor institutii fiind unul recunoscut inclusiv in plan
european.
Infractiuni comise de cetatenii romani in strainatate:
Imaginea Romaniei continua sa fie afectata de
criminalitatea comisa de romani pe teritoriul altor state. In ultimii
3 ani, numarul cetatenilor romani semnalati cu activitate
infractionala in strainatate a crescut continuu, ajungandu-se ca,
in anul 2009, numarul acestora sa fie de peste 9000. 90% din
criminalitatea comisa de cetatenii romani in strainatate se
inregistreaza pe teritoriul a 8 state (Austria, Italia, Franta,
Spania, Irlanda, Belgia, Germania si Marea Britanie). Desi
majoritatea faptelor ilicite se inscrie in sfera micii criminalitati,
se constata si aparitia cazurilor in care cetateni romani fac parte
din filiere transnationale de crima organizata.
Siguranta rutiera:
Este necesara imbunatatirea climatului de siguranta in
traficul rutier si reconstruirea strategiei de actiune la nivel
guvernamental pentru convergenta actiunilor institutiilor, in
vederea cresterii sigurantei participantilor la trafic si
imbunatatirea conditiilor de trafic. Desi in anul 2009, datele
statistice inregistrate releva o usoara scadere a riscului rutier,
evolutiile ultimilor 5 ani il plaseaza pe un trend ascendent.
Conform rezultatelor premergatoare intocmirii Programului
european de actiune pentru siguranta rutiera 2011—2020, la
nivelul Uniunii Europene vor fi stabilite obiective clare si
masurabile, urmarindu-se o serie de prioritati, precum
accidentele pe drumurile rurale (60% din numarul total de
decese) si participantii la trafic vulnerabili, precum pietonii,
biciclistii, motociclistii si batranii.
Dezastre si calamitati:
Alaturi de problemele legate de criminalitate, securitatea
indivizilor este afectata de dezastrele naturale sau de cele
produse de om. Romania se afla in zona europeana cu risc
ridicat de producere a cutremurelor devastatoare, iar aceasta
realitate trebuie avuta in vedere de autoritatile publice centrale
si locale, ale caror prioritati trebuie sa includa informarea
permanenta a populatiei, pentru ca aceasta sa isi dezvolte un
comportament adecvat — inainte, in timpul si dupa producerea
situatiilor de urgenta. In ultima perioada, ne-am confruntat cu
efecte ale fenomenelor meteorologice deosebite — revarsari de
ape, inundatii, alunecari de teren — necesitand eforturi
conjugate din partea structurilor de ordine si siguranta publica si
a structurilor pentru situatii de urgenta, pentru limitarea si
inlaturarea efectelor produse de acestea, precum si participarea
la interventii in sprijinul populatiei, prin asigurarea cu apa
potabila si alimente.
In concluzie, ne aflam intr-o perioada in care majoritatea
formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de
manifestare, iar starea generala de securitate a cetateanului
si a mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei
insuficiente articulari si al unei anumite rigiditati a
institutiilor din sistemul de ordine si siguranta publica, in
fata noilor provocari. Desi numarul persoanelor care
presteaza servicii de securitate a crescut in ultimii ani
(sistemul privat de paza si protectie, politia comunitara),
insuficienta coordonare a acestora creeaza vulnerabilitati
care sunt exploatate tot mai mult de gruparile infractionale.
La aceasta imagine se adauga dezideratul aderarii la Spatiul
Schengen si garantiile pe care trebuie sa le asiguram pentru
toti cetatenii Uniunii Europene, respectiv ca frontiera
maritima, aeriana si terestra, aflata in responsabilitatea
noastra, asigura un spatiu unic de libertate, securitate si
justitie.
IV. Prioritati in domeniul ordinii publice pentru 2010—2013:
— cresterea gradului de siguranta pentru cetateni, prin:
cunoasterea, prevenirea si aplicarea legii impotriva
infractionalitatii, in special impotriva criminalitatii organizate si
transfrontaliere, terorismului, precum si in ceea ce priveste
sederea ilegala a strainilor pe teritoriul Romaniei;
reducerea impactului la nivelul comunitatilor si persoanelor
a efectelor criminalitatii;
— restabilirea autoritatii structurilor de aplicare a legii,
descentralizarea si reforma institutionala, necesara consolidarii
serviciilor comunitare si a celor de ordine publica din Romania,
realizarii interoperabilitatii acestora, precum si asigurarii unui
grad ridicat de incredere a cetatenilor fata de structurile de
ordine publica;
— aderarea la Spatiul Schengen si armonizarea, pe
segmentul ordinii publice, cu Strategia UE de securitate interna,
prin abordari conceptuale unitare, continuarea progresului in
spatiul de libertate, securitate si justitie, adoptarea modelului
european de securitate, ca recunoastere a interdependentei
dintre securitatea interna si cea externa in construirea "centrului
de securitate globala".
V. Cadrul juridic existent:
1. Constitutia Romaniei, republicata;
2. Strategia de Securitate Nationala;
3. Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile
ulterioare;
4. Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare;
5. Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
6. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu
modificarile si completarile ulterioare;
7. Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea
politiei judiciare, cu modificarile ulterioare;
8. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
9. Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei;
10. Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 105/2001 privind
frontiera de stat a Romaniei, aprobata cu modificari prin Legea
nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
11. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile
ulterioare;
12. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al
munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata,
cu completarile ulterioare;
14. Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, cu
modificarile ulterioare;
15. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si
completarile ulterioare;
16. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea
criminalitatii organizate, cu modificarile ulterioare;
17. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea
terorismului;
18. Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea
adunarilor publice, republicata;
19. Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de
incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii
publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
20. Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu
modificarile si completarile ulterioare;
21. Legea nr. 477/2003 privind pregatirea economiei
nationale si a teritoriului pentru aparare, cu modificarile
ulterioare;
22. Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si
prestarile de servicii in interes public, cu modificarile si
completarile ulterioare;
23. Legea nr. 355/2009 privind regimul starii de mobilizare
partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
24. Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a
masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului
penal, cu modificarile si completarile ulterioare;
25. Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, republicata, cu
modificarile ulterioare;
26. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea
violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive;
27. Legea nr. 35/2007 privind cresterea sigurantei in unitatile
de invatamant, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. legi si hotarari ale Guvernului privind organizarea si
functionarea structurilor cu atributii in domeniul ordinii publice;
29. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind
organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si
Internelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, cu
modificarile si completarile ulterioare;
30. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind
libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor
membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 260/2005, cu
modificarile si completarile ulterioare;
31. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul strainilor in Romania, republicata, cu completarile
ulterioare;
32. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2007 privind
incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul
Romaniei, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 134/2008;
33. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005;
34. Ordonanta Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea
sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sau un
drept de sedere in Romania, precum si a cetatenilor statelor
membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 185/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare;
35. Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului
European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui
Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de catre
persoane (Codul Frontierelor Schengen);
36. Hotararea Guvernului nr. 416/2007 privind structura
organizatorica si efectivele Ministerului Administratiei si
Internelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
37. Hotararea Guvernului nr. 1.122/2007 pentru aprobarea
Strategiei nationale privind imigratia pentru perioada 2007—
2010;
38. Hotararea Guvernului nr. 373/2008 privind organizarea,
functionarea si compunerea Centrului National de Conducere a
Actiunilor de Ordine Publica;
39. Hotararea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea
Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta;
40. Hotararea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea
Strategiei nationale de comunicare si informare publica pentru
situatii de urgenta;
41. Hotararea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea
Strategiei nationale de protectie civila;
42. Hotararea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru aprobarea
categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii
si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu;
43. Hotararea Guvernului nr. 609/2008 pentru aprobarea
Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile
si administratia publica locala pe perioada 2008—2010;
44. Hotararea Guvernului nr. 79/2010 privind infiintarea
Comisiei de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania
in domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva
coruptiei.
VI. Obiective strategice
Cele 3 prioritati de actiune stabilite de Strategie sunt
coordonatele principale spre care se focalizeaza eforturile
structurilor cu atributii si competente in domeniul ordinii publice
si se fundamenteaza pe urmatoarele obiective strategice:
1. imbunatatirea sigurantei cetateanului;
2. asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri;
3. reducerea impactului criminalitatii organizate,
transfrontaliere si terorismului;
4. consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine
publica si situatiilor de urgenta;
5. imbunatatirea calitatii serviciilor publice in domeniu;
6. securizarea frontierei, in special a celei externe a Uniunii
Europene de pe teritoriul Romaniei.
VII. Directii de actiune
Obiectiv strategic nr. 1. Imbunatatirea sigurantei cetateanului
Masurile de siguranta publica sau a cetateanului se
constituie din ansamblul actiunilor legale preventiv-reactive pe
care institutiile publice sau private sau indivizii le iau pentru a
spori nivelul de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si
bunurilor.
Principalele domenii de interventie subsumate acestui
obiectiv strategic sunt:
1.1. siguranta stradala si in mijloacele de transport in comun;
1.2. siguranta traficului rutier;
1.3. siguranta in mediul rural.
Principalele directii de actiune sunt:
1. imbunatatirea cadrului legislativ, in special in domeniul
aplicarii si executarii masurilor contraventionale, pazei bunurilor
si persoanelor si adoptarea legii politiei locale;
2. cresterea capacitatii institutionale prin:
dezvoltarea mobilitatii aeriene si terestre a structurilor
Ministerului Administratiei si Internelor;
dezvoltarea si modernizarea retelelor de comunicatii si
suport informatic ale structurilor Ministerului Administratiei si
Internelor, in special in mediul rural;
modernizarea cladirilor destinate desfasurarii activitatilor
specifice din mediul rural;
3. redistribuirea resurselor in sistemul de ordine si siguranta
publica, pentru acoperirea strazii si intarirea structurilor de politie
din proximitatea frontierelor prin:
reorganizarea misiunilor de paza ale Jandarmeriei
Romane, pentru reducerea personalului destinat acestei misiuni
si implementarea unor instrumente tactice mai eficiente
(supraveghere video, elemente de avertizare, dispozitive
integrate de paza si patrulare etc.);
relocarea personalului politiei de frontiera de pe granita
interna a Uniunii Europene, conform conceptiei elaborate in
acest sens si aprobate de conducerea Ministerului Administratiei
si Internelor;
4. consolidarea managementului integrat al situatiei
operative, prin:
derularea activitatilor de mentinere a ordinii publice in
sistem integrat, pentru reducerea infractionalitatii stradale si din
mijloacele de transport in comun, prin angrenarea, intr-un mediu
comun de operare (COE), a structurilor Ministerului
Administratiei si Internelor si a altor autoritati de securitate si
ordine publica si societati private de securitate;
regandirea modului de organizare a fortelor de ordine
publica in mediul rural, pentru asigurarea patrularii si interventiei
la evenimente;
colectarea structurata, in sisteme informatice, a datelor si
informatiilor privind incidentele, evenimentele si misiunile la care
sunt alocate resursele de mentinere, asigurare si restabilire a
ordinii publice;
extinderea sistemului de analiza tactica pentru
monitorizarea si evaluarea situatiei operative, precum si pentru
planificarea activitatilor de mentinere a ordinii publice;
modernizarea si eficientizarea serviciilor politienesti
specializate (structuri de interventie, politia fluviala etc.);
regandirea activitatii informative in Ministerul Administratiei
si Internelor;
asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia desfasurarii
unor activitati cu public numeros;
5. cresterea capabilitatilor din teren, de verificare si de
aplicare a masurilor specifice, in cazul situatiilor prevazute de
Conventia Schengen si de celelalte acte comunitare relevante
Schengen, inclusiv schimbarea comportamentului
politistului/jandarmului in situatiile de legitimare;
6. participarea reprezentantilor Politiei Rutiere in grupurile de
lucru pentru elaborarea unei strategii guvernamentale in
domeniul riscului rutier, in vederea cresterii gradului de siguranta
rutiera;
7. promovarea unei culturi de siguranta publica in
comunitate, prin intermediul politistilor de proximitate, pentru
cresterea gradului de constientizare si identificare a
amenintarilor comunitatii locale;
8. elaborarea unor proceduri unice de actiune aplicabile
tuturor structurilor participante la realizarea sistemului integrat
de ordine publica;
9. asigurarea unui climat de ordine si siguranta publica in
zona institutiilor de invatamant preuniversitar, prin angrenarea
structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, a politiei
comunitare si a unitatilor scolare.
Rezultate asteptate:
reducerea deficitului de personal din dispozitivele de ordine
publica;
cresterea performantei dispozitivelor de ordine si siguranta
publica in sistem integrat;
reducerea numarului de persoane decedate, ca urmare a
accidentelor de circulatie;
reducerea numarului de infractiuni stradale;
mentinerea unui procent de peste 90% a interventiilor sub
10 minute la apelurile de urgenta ale cetatenilor;
cresterea fermitatii in aplicarea legii;
cresterea nivelului de incredere a populatiei in institutiile
Ministerului Administratiei si Internelor.
Obiectiv strategic nr. 2. Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri
Securitatea economica constituie unul dintre elementele
structurale ale securitatii nationale.
Principalele domenii de interventie subsumate acestui
obiectiv strategic sunt:
2.1. protejarea bugetului consolidat al statului. Combaterea
evaziunii fiscale si a fraudelor vamale;
2.2. combaterea infractionalitatii in domeniul achizitiilor
publice;
2.3. protectia drepturilor de proprietate intelectuala si
industriala.
Principalele directii de actiune sunt:
1. implementarea unui sistem de management al cazurilor,
care sa permita identificarea de conexiuni intre infractori si
bunuri, imbunatatirea administrarii probatoriului si reducerea
timpilor de solutionare a dosarelor si lucrarilor penale din
domeniul economic in Politia Romana;
2. imbunatatirea schimbului de informatii si coroborarea
actiunilor intre structurile de aplicare a legii, in special dintre
parchete, Politia Romana, Oficiul National pentru Prevenirea si
Combaterea Spalarii Banilor si Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, precum si sprijinirea activitatilor
desfasurate la nivelul Europol in dosarele analitice deschise
pentru combaterea fraudelor intracomunitare si cu produse
accizabile;
3. consolidarea capabilitatilor de actiune prin
institutionalizarea echipelor de tip task-force in nodurile
strategice din fluxurile de persoane, bunuri si bani;
4. cresterea nivelului de recuperare a prejudiciilor cauzate,
prin perfectionarea cadrului legislativ in domeniul masurilor
asiguratorii si armonizarea legislatiei romanesti cu cea
comunitara in ceea ce priveste oficiile de recuperare a
creantelor;
5. intarirea capacitatii politiei judiciare de a interveni si a
actiona in cazul gruparilor criminale, sub aspectul economic al
activitatii infractionale, prin modificarea corespunzatoare a
legislatiei privind descoperirea si combaterea evaziunii fiscale;
6. clarificarea competentelor structurilor care actioneaza
pentru combaterea criminalitatii financiare.
Rezultate asteptate:
reducerea activitatilor care contribuie la dezvoltarea
economiei subterane si transferul acestora in economia reala, in
scopul aplicarii legislatiei in domeniul taxelor si impozitelor;
cresterea cuantumului de recuperare a prejudiciilor cauzate
in domeniul criminalitatii economico-financiare;
cresterea numarului de cazuri rezolvate si finalizate cu
condamnari in domeniul criminalitatii economico-financiare.
Obiectiv strategic nr. 3. Reducerea impactului criminalitatii organizate, transfrontaliere si terorismului
Obiectivul strategic se afla pe agenda publica, fiind in lista
de prioritati din procesul de integrare in Uniunea Europeana. In
acest context, domeniul a beneficiat de numeroase dezvoltari
institutionale si activitatea este coordonata, secvential, de
strategii sectoriale, ce intra in cicluri permanente de monitorizare
si imbunatatire: Strategia nationala antidrog 2008—2012,
Strategia nationala impotriva traficului de persoane pentru
perioada 2006—2010, Strategia nationala privind imigratia
pentru perioada 2007—2010,
Principalele domenii de interventie subsumate acestui
obiectiv strategic sunt:
3.1. cunoasterea, prevenirea si combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri si imbunatatirea serviciilor de
asistenta a victimelor;
3.2. asigurarea unei politici coerente si eficiente in domeniul
imigratiei;
3.3. reducerea dimensiunii traficului de persoane si
inlaturarea efectelor negative pe care acesta le are asupra
cetatenilor si asupra societatii;
3.4. cunoasterea, prevenirea si combaterea criminalitatii
informatice;
3.5. lupta impotriva spalarii banilor, a finantarii activitatilor
criminale si valorificarea cadrului de cooperare pe linie de
terorism, asigurat conform strategiei in domeniu, prin Sistemul
national de prevenire si combatere a terorismului.
Principalele directii de actiune sunt:
1. elaborarea unor noi standarde de evaluare a activitatilor
specifice recuperarii prejudiciilor cauzate de gruparile criminale;
2. imbunatatirea mecanismelor de control si reducerea
vulnerabilitatilor din legislatie;
3. dezvoltarea capacitatii institutionale si operationale de
lupta impotriva criminalitatii informatice;
4. intensificarea cooperarii politienesti;
5. continuarea eforturilor de sprijin al statelor europene care
inregistreaza o criminalitate comisa de romani ridicata, inclusiv
specializarea politistilor la nivel teritorial, pe baza principiului
judete sursa-tari de destinatie;
6. sustinerea programelor nationale de prevenire si cresterea
capacitatii de constientizare a societatii privind efectele traficului
si consumului de droguri, traficului de fiinte umane, criminalitatii
informatice, exploatarii sexuale a copiilor si pornografiei infantile
pe internet;
7. intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale
Antidrog si a Agentiei Nationale Impotriva Traficului de
Persoane;
8. consolidarea institutionala si operationala a Oficiului
Roman pentru Imigrari;
9. valorificarea expertizei atasatilor de afaceri interne din
cadrul misiunilor permanente si al ambasadelor Romaniei.
Rezultate asteptate:
cresterea numarului de cazuri rezolvate cu finalitate
judiciara — condamnari si confiscari, in domeniul crimei
organizate;
cresterea cuantumului sumelor obtinute prin valorificarea
bunurilor identificate si indisponibilizate in vederea confiscarii,
rezultate din activitati ilicite;
capacitate crescuta de cunoastere si control al criminalitatii
organizate si transfrontaliere, in special a imigrarii.
Obiectiv strategic nr. 4. Consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publica si situatiilor de urgenta
La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor
functioneaza Centrul National de Conducere a Actiunilor de
Ordine Publica, structura interinstitutionala de suport decizional
pentru managementul actiunilor in situatii de criza in domeniul
ordinii publice. Pentru indeplinirea obiectivelor sale si asigurarea
functiilor de sprijin pentru Ministerul Administratiei si Internelor,
Centrul National coopereaza cu Centrul Operational National
din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, cu
Centrul de Situatii al Guvernului, cu Centrul de Coordonare
Operativa Antiterorista, cu Componenta pentru situatii din cadrul
Centrului de Conducere Operationala a Statului Major General,
precum si cu celelalte centre operative constituite la nivelul
institutiilor publice reprezentate.
Activitatea de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta
a constituit a preocupare prioritara pentru Guvernul Romaniei, in
sensul identificarii unor linii directoare si pentru materializarea
acestora in documente programatice strategice.
In perspectiva se are in vedere constituirea Platformei
nationale de reducere a riscului de dezastre, in acord cu
obiectivele stabilite de Strategia internationala de reducere a
dezastrelor (Planul-cadru de actiune Hyogo 2005—2015).
Principalele domenii de interventie, subsumate acestui
obiectiv strategic, sunt:
4.1. perfectionarea sistemului integrat de gestionare a
crizelor din domeniul ordinii publice;
4.2. imbunatatirea mecanismelor de raspuns si gestionare a
situatiilor de urgenta si asigurarea functiilor de sprijin de catre
structurile cu atributii in domeniul ordinii publice;
4.3. politici in domeniul managementului starilor
exceptionale.
Principalele directii de actiune sunt:
1. imbunatatirea si eficientizarea proceselor de conducere a
operatiunilor, monitorizare si analiza a riscurilor in domeniul
ordinii publice si de planificare si folosire a resurselor
participante la interventii;
2. cresterea calitatii actiunilor si masurilor de prevenire a
riscurilor majore de producere a unor dezastre si imbunatatirea
capacitatii de actiune in astfel de situatii, potrivit legii;
3. cresterea capacitatii de rezistenta si de aparare a
populatiei, prin cultivarea capacitatilor de prevenire si
autoaparare/autosustinere ale populatiei;
4. integrarea si compatibilizarea cu sisteme similare din alte
tari si de la nivel international;
5. profesionalizarea personalului din comandamentele si
centrele operationale, conform standardelor si bunelor practici
europene;
6. imbunatatirea dotarii si inzestrarii cu tehnica,
echipamente, aparatura si materiale de interventie a structurilor
operative, atat din fonduri bugetare, cat si prin atragerea
fondurilor europene;
7. cresterea calitatii asistentei medicale de urgenta si
descarcerare, prin imbunatatirea pregatirii personalului si
investitii in dotare;
8. efectuarea anuala a unei simulari pentru gestionarea
nationala a situatiilor de criza;
9. promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor
voluntare si private pentru situatii de urgenta;
10. rolul activ in elaborarea planurilor nationale in domeniul
starilor exceptionale, pentru a asigura pregatirea fortelor proprii,
a economiei, a teritoriului si a populatiei, in cazul aparitiei unor
situatii care pot genera mobilizarea sau starea de razboi;
11. dezvoltarea programelor strategice in domeniu, de
realizare a exercitiilor nationale si sub egida internationala,
pentru implementarea standardelor NATO si UE in materie;
12. alocarea resurselor pentru rezervele de stat si de
mobilizare, planificarea rechizitiilor de bunuri si prestari de
servicii in interes public, ca functie de sprijin complementara,
mentinerea in stare de functionare a infrastructurii necesare
bunei functionari a statului de drept, a institutiilor democratice si
asigurarea continuitatii activitatilor economico-sociale, in
conditiile declansarii starilor exceptionale.
Rezultate asteptate:
1. operationalizarea celor 42 de centre de comanda si
coordonare, respectiv 42 de centre de coordonare si conducere
a interventiei in situatii de urgenta — centre judetene si al
municipiului Bucuresti;
2. reducerea timpului mediu de raspuns in situatii de criza
de ordine publica si/sau in situatii de urgenta.
Obiectiv strategic nr. 5. Imbunatatirea calitatii serviciilor publice
Unul dintre cele mai importante obiective, datorita impactului
direct asupra cetateanului, imbunatatirea calitatii serviciilor
publice, induce actiuni conjugate pe doua domenii principale
de interventie:
5.1. cresterea transparentei si a celeritatii in prestarea
serviciilor publice politienesti;
5.2. optimizarea resurselor institutionale, in vederea
debirocratizarii, descentralizarii, reducerii riscului de coruptie si
imbunatatirii conditiilor socio-profesionale ale angajatilor.
Prevenirea si combaterea coruptiei in sectoarele vulnerabile
si administratia publica locala constituie unul dintre obiectivele
majore nationale, strategie gestionata la nivelul Guvernului si
monitorizata in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare
al Uniunii Europene.
Principalele directii de actiune sunt:
1. informarea corecta si oportuna a mass-mediei cu evolutia
situatiei operative;
2. imbunatatirea serviciului de solutionare a cererilor si
petitiilor, primirea in audienta si consiliere a cetatenilor;
3. integrarea datelor biometrice in documentele de calatorie
si de identitate ale cetatenilor romani si strainilor, in scopul
cresterii gradului de securitate al acestora;
4. organizarea unui observator national in domeniul ordinii si
sigurantei publice, care sa consolideze statistici nationale din
sistemul national judiciar si de ordine publica, sondaje de opinie,
anchete sociale si evaluari ale riscurilor criminalitatii;
5. asigurarea unei politici coerente in domeniul
managementului datelor si informatiilor, care sa respecte
drepturile si libertatile cetatenesti, in special protectia datelor cu
caracter personal;
6. imbunatatirea conditiilor de lucru cu publicul, prin punerea
in siguranta si modernizarea imobilelor cu risc maxim seismic
aflate in patrimoniul Ministerului Administratiei si Internelor;
7. imbunatatirea sistemului de evaluare a performantei
serviciilor publice din domeniul sigurantei si ordinii publice, prin
construirea unui mecanism eficient de cooperare si
implementarea unor indicatori calitativi si cantitativi concentrati
pe eficienta si eficacitatea activitatilor, precum si pe satisfactia
cetateanului;
8. implementarea managementului calitatii in institutiile din
domeniul sigurantei si ordinii publice;
9. imbunatatirea pachetului salarial, prin oferirea de facilitati
complementare;
10. simplificarea procedurilor de lucru, prin informatizarea
activitatilor, in special in domeniile logistic, financiar, resurse
umane si secretariat;
11. reevaluarea sistemului de formare si pregatire
profesionala a personalului si reasezarea acestuia pe principiul
asimilarii de competente profesionale (aptitudini, cunostinte si
atitudini), ce alcatuiesc standardele ocupationale. Evaluarea
personalului se va realiza prin raportarea la standardele
ocupationale, iar pentru asigurarea accesului la dezvoltarea
carierei se vor respecta principiile transparentei si nediscriminarii
si se va oferi un ghid al carierei;
12. reabilitarea si modernizarea retelei sanitare a Ministerului
Administratiei si Internelor;
13. implementarea Conceptiei privind activitatea de
prevenire a faptelor de coruptie in cadrul structurilor Ministerului
Administratiei si Internelor;
14. identificarea si monitorizarea riscurilor de coruptie in
structurile Ministerului Administratiei si Internelor.
Rezultate asteptate:
1. imbunatatirea imaginii si prestigiului Ministerului
Administratiei si Internelor si a personalului sau;
2. imbunatatirea relatiei Ministerului Administratiei si
Internelor cu societatea civila, prin cresterea increderii in
institutiile politienesti;
3. cresterea increderii in institutiile cu atributii in domeniul
ordinii publice.
Obiectiv strategic nr. 6. Securizarea frontierei, in special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul Romaniei
Domeniu considerat prioritar pentru viitorul apropiat al
Romaniei, din perspectiva aderarii la Spatiul Schengen,
securizarea frontierei vizeaza in principal protejarea cetatenilor in Europa, in cadrul unei "societati globale". In considerarea
rolului important pe care managementul integrat al frontierelor il
joaca in domeniul securitatii la nivel european, Romania trebuie
sa isi aduca aportul la consolidarea mecanismului de gestionare
integrata a frontierelor, pornind chiar de la conceptul european
de securizare a frontierei.
Astfel, conform prevederilor Catalogului Schengen actualizat
al UE privind controlul la frontierele externe, returnarea si
readmisia, asigurarea unui inalt nivel de supraveghere si control
al frontierei, la nivelul standardelor comunitare, incumba
implementarea unui management integrat la frontiera, cu
participarea tuturor institutiilor statului cu atributii in domeniu si
aplicarea unui set de masuri complementare, respectiv:
— controlul la frontiere (verificari si supraveghere), astfel
cum este definit in Codul Frontierelor Schengen, incluzand
analize de risc pertinente si informatii privind criminalitatea;
— depistarea si investigarea criminalitatii transfrontaliere, in
coordonare cu toate autoritatile competente de aplicare a legii;
— aplicarea modelului celor 4 filtre, stabilit la nivel european;
— cooperarea dintre agentii pentru managementul
frontierelor (politia de frontiera, vama, politie, imigrari,
securitatea nationala si alte autoritati competente) si cooperarea
internationala;
— coordonarea si coerenta activitatilor statelor membre, ale
institutiilor si ale altor organisme ale Comunitatii si ale Uniunii.
Securizarea frontierei este dezvoltata si monitorizata la nivel
national prin Strategia nationala privind aderarea la Spatiul
Schengen si Strategia nationala de management integrat al
frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007—2010 (aflata, in
prezent, in curs de revizuire).
Principalele domenii de interventie subsumate acestui
obiectiv strategic sunt:
6.1. crearea unui sistem integrat de securitate a frontierei.
Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;
6.2. cooperarea si colaborarea cu structuri similare din
Uniunea Europeana in cadrul sistemului de ordine publica si
siguranta nationala.
Principalele directii de actiune sunt:
1. aderarea la Spatiul Schengen in luna martie 2011, prin
implementarea Sistemului informatic Schengen si prin
finalizarea Sistemului integrat de securizare a frontierei, ce
asigura implementarea modelului celor 4 filtre (masuri in tari
terte, cooperarea cu statele vecine, controlul frontierelor si
masuri de control in interiorul spatiului comun, inclusiv
returnarea);
2. implementarea de masuri compensatorii pentru
monitorizarea interna a amenintarilor criminalitatii asociate
miscarii de bunuri si persoane pe teritoriul Romaniei;
3. valorificarea "analizei de risc si amenintarilor criminalitatii
transfrontaliere si terorismului" la frontiera Schengen, precum si
asigurarea asistentei tehnice si operative europene, prin
echipele de interventie rapida si sprijin aerian la frontiera
externa;
4. dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:
extinderea si dezvoltarea relatiilor de cooperare in domeniul
afacerilor interne cu Uniunea Europeana, cu NATO si cu alte
organizatiile internationale specializate;
cresterea cooperarii bilaterale, in special cu statele vecine,
pentru sprijinirea misiunilor operative, inclusiv cu statele terte,
in conformitate cu dezvoltarea dimensiunii externe a
programului Stockholm, aprobat de Consiliul European in
decembrie 2009;
cooperarea interinstitutii de aplicare a legii;
utilizarea parteneriatului public-privat ca instrument in
dezvoltarea politicii de prevenire si pentru transferul de
cunostinte de specialitate in domenii foarte specializate (sisteme
informationale geografice, tehnologia informatiei etc.);
5. dezvoltarea componentei de cooperare la Marea Neagra,
in special in ceea ce priveste combaterea criminalitatii
organizate;
6. sustinerea activa a unei politici strategice a Uniunii
Europene pentru frontierele externe estice, in conformitate cu
principiul solidaritatii;
7. continuarea participarii la misiuni internationale organizate
sub egida ONU, UE sau a altor organisme internationale.
Rezultate asteptate:
1. monitorizarea frontierei in standardele europene;
2. reabilitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei
internationale, conform cerintelor Catalogului Schengen —
Controlul frontierelor externe, returnare si readmisie;
3. directionarea a 85% din totalul personalului Politiei de
Frontiera si din totalul echipamentelor si mijloacelor detinute de
institutie catre activitatile din domeniul operativ;
4. armonizarea conditiilor de intrare a cetatenilor straini pe
teritoriul tarii, cu acquis-ul Schengen.
VIII. Implicatii juridice
In plan legislativ se impune evaluarea actelor normative
incidente domeniului ordinii publice, demersurile legislative
urmarind cu precadere clarificarea competentelor si
responsabilitatilor structurilor cu atributii in materie, corelarea
domeniilor subsecvente, precum si euroconformizarea cu actele
comunitare aferente.
Initiativele legislative vor avea in vedere implementarea
actelor normative adoptate la nivelul UE, potrivit algoritmului
stabilit prin Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul
2010 si prin Agenda europeana si de cooperare internationala in
domeniul afaceri interne.
Initiativele legislative de modificare a unor acte normative de
nivel superior (legi, ordonante ale Guvernului, hotarari ale
Guvernului) si a celor de nivel intern (ordine, instructiuni ale
ministrului administratiei si internelor) se vor realiza conform
planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor
oportunitati reiesite din Strategie.
IX. Implicatii bugetare
Strategia nationala de ordine publica implica, in general,
activitati care vor fi realizate in limitele cheltuielilor adoptate
anual, prin legea bugetului de stat, precum si prin realizarea
absorbtiei fondurilor europene si asigurarea resurselor
financiare necesare pentru cofinantarea proiectelor realizate cu
acestea.
In vederea finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale
Uniunii Europene, pentru punerea in aplicare a acquis-ului
Schengen si controlul frontierelor, Romania beneficiaza de
fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeana, prin
intermediul Facilitatii Schengen si al Programului PHARE.
Indicatiile referitoare la implicatiile bugetare vor fi prevazute
si detaliate in Planul strategic pe sectorul de activitate "Ordine
publica si siguranta cetateanului" 2010—2013.
X. Proceduri de implementare, monitorizare si evaluare
Cadrul organizatoric necesar implementarii, monitorizarii si
evaluarii strategiei presupune colaborarea tuturor institutiilor
implicate si interesate pentru a pune in aplicare, intr-un mod
eficient, directiile de actiune si activitatile prevazute in cadrul
obiectivelor si se va realiza prin Planul strategic pe sectorul de
activitate "Ordine publica si siguranta cetateanului" 2010—2013,
precum si prin programe si planuri distincte ale structurilor
componente ale Ministerului Administratiei si Internelor.
Acolo unde exista strategii sectoriale, instrumentele de
implementare si monitorizare sunt cele stabilite la nivelul
respectivei strategii.
Anual sau de cate ori se impune se va elabora si se va face
public un raport prin care se va urmari stadiul de atingere a
obiectivelor, iar la sfarsitul perioadei de implementare se va
realiza un studiu de post-implementare si impact.
Rolul de integrator al monitorizarii, de prezentare anuala sau
ori de cate ori este necesar a unor rapoarte de stadiu, revine
Directiei generale management operational din cadrul
Ministerului Administratiei si Internelor.
Index de termeni
1. Ordinea publica este componenta securitatii nationale
reprezentata de starea de legalitate, de echilibru si de pace
sociala, corespunzatoare unui nivel socialmente acceptabil de
respectare a normelor de drept si de conduita civica, care
permite exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului, precum si functionarea structurilor specifice statului de
drept si se caracterizeaza prin credibilitatea institutiilor,
sanatatea si morala publica, starea de normalitate in
organizarea si desfasurarea vietii politice, sociale si economice,
in concordanta cu normele juridice, etice, morale, religioase si
de alta natura, general acceptate de societate.
2. Siguranta publica drept concept doctrinar reprezinta
sentimentul de liniste si incredere pe care il confera serviciul
politienesc (institutiile statului) pentru aplicarea masurilor de
mentinere a ordinii si linistii publice, a gradului de siguranta al
persoanelor, colectivitatilor si bunurilor, precum si pentru
realizarea parteneriatului societate civila — politie, in scopul
solutionarii problemelor comunitatii, al apararii drepturilor,
libertatilor si intereselor legale ale cetatenilor.
3. Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor
si activitatilor desfasurate cotidian de catre politie pentru
protejarea si respectarea drepturilor fundamentale ale
cetatenilor, functionarea normala a institutiilor statului, a
normelor de conduita civica, a regulilor de convietuire sociala, a
celorlalte valori supreme, precum si a avutului public si privat.
4. Asigurarea ordinii publice cuprinde masurile ce se
intreprind pentru respectarea legalitatii, prevenirea si
descurajarea unor actiuni care vizeaza tulburari sociale sau
manifestari de violenta pe timpul adunarilor si manifestatiilor
publice, activitatilor culturale si sportive, precum si al altor
manifestari similare, cu participare numeroasa.
5. Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor
legale intreprinse pentru repunerea acesteia in situatia initiala,
atunci cand a fost tulburata grav, prin mijloace pasnice ori prin
folosirea exclusiva a fortei.
6. Sistem de ordine si siguranta publica reprezinta totalitatea
fortelor investite cu atributii si competente directe sau indirecte
in vederea mentinerii, asigurarii si restabilirii ordinii si linistii
publice.
7. Impact, paguba, pericol reprezinta un efect negativ
(nedorit) rezultat din influenta unei stari, unui fenomen sau
eveniment.
8. Amenintare in domeniul ordinii si sigurantei publice
reprezinta existenta potentialitatii de a crea un pericol la adresa
ordinii publice.
9. Vulnerabilitate in domeniul ordinii si sigurantei publice
reprezinta existenta unei slabiciuni care permite unei amenintari
existente ori potentiale sa produca o paguba.
10. Risc in domeniul ordinii si sigurantei publice reprezinta
existenta unei probabilitati ca o existenta amenintare sa fie
capabila sa exploateze o existenta vulnerabilitate ce poate
cauza paguba
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Monitorul Oficial
Poate fi de interes si:
OUG 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte norm
Legea 11/2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala
OUG 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Ordonanta de urgenta 1/2011
HG 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a politiei locale. Hotararea 1332/2010
Legea 153/2010 privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Legea nr. 153/2010
Legea politiei locale. Legea 155/2010
Ordin 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara in directiile generale/directiile aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor
OUG 44/2010 privind trecerea Inspectoratului de Stat in Constructii — I.S.C. din subordinea Guvernului in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Ordonanta de urgenta 44/2010
Ordin nr. 60/2010 privind organizarea si executarea activitatilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice
OUG 7/2010 pentru modificarea si completarea OUG nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, ordine publica si siguranta nationala
Hotarare nr. 1788/2009 pentru completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005
Lege nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrarii datelor cu caracter personal de catre structurile/unitatile Ministerului Administratiei si Internelor in activitatile de prevenire, cercetare si combatere a infractiunilor, precum si de mentinere si
Hotarare nr. 38/2009 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005
Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti din 22/09/2005, consolidat pana in noiembrie 2008
Lege nr. 234/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata
Regulament de ordine interioara al parchetelor, 2007
Hotarare privind organizarea, functionarea si compunerea Centrului National de Conducere a Actiunilor de Ordine Publica, hotarare nr. 373/2008
| | Societati comerciale. Solutii profesionale de la A la Z
Coordonator stiintific prof. univ. dr. Angheni Smaranda , Editie ingrijita de Craznic Oliviu
COMANDA ACUM
|
PROMO - Ai pensie privata?
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
