DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Cursuri mediatori

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English




(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Strategia nationala de ordine publica 20102013
Hotararea nr. 1040/2010, HG 1040/2010 pentru aprobarea Strategiei nationale de ordine publica 20102013




Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 721 din 28 octombrie 2010

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1
Se aproba Strategia nationala de ordine publica 20102013, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2
Planul strategic pe sectorul de activitate "Ordine publica si siguranta cetateanului" 20102013 se aproba, potrivit normelor legale in vigoare, prin dispozitia secretarului de stat, sef al Departamentului ordine si siguranta publica din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 3
Finantarea actiunilor din cadrul Planului strategic prevazut la art. 2 se face in limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, precum si din alte fonduri legal constituite.


Anexa - Strategia Nationala de Ordine Publica 20102013



I. Introducere

Romania, ca parte a spatiului de securitate oferit de apartenenta sa la NATO si UE, isi exercita rolul activ in promovarea politicilor si mecanismelor de edificare a noii arhitecturi de securitate, implicand atat vointa si consens politic, resurse economice si tehnologice, idei si solutii privind predictibilitatea evolutiilor in domeniile securitatii internationale si nationale si ordinii de drept, cat si modalitati concrete de realizare a obiectivelor.

Sistemul de ordine publica romanesc a cunoscut, in ultimii 20 de ani, importante transformari, circumscrise procesului de tranzitie catre o societate democratica, in care statul de drept, drepturile si libertatile cetateanului sunt garantate. Mai mult, procesele internationale, precum institutionalizarea politica si financiara a Uniunii Europene si globalizarea, au favorizat miscarea, fara precedent, a oamenilor, a fluxurilor financiare, a comertului si a informatiei, determinand, pe langa imensele beneficii, si aparitia si dezvoltarea a numeroase amenintari clasice sau asimetrice la adresa ordinii de drept internationale si nationale si la adresa pacii, stabilitatii si drepturilor universale ale omului.

Intre cele mai recente evolutii cu impact in sistemul de ordine publica pot fi mentionate:

1. Incepand cu anul 1993, isi fac aparitia primele forme de criminalitate organizata (traficul de droguri si traficul de fiinte umane), iar Romania intra in circuitul international, initial ca tara de tranzit, apoi ca piata si tara de destinatie pentru diferite forme de criminalitate, inclusiv problematica imigratiei. Astazi, gruparile de crima organizata au acces la resurse ce pot afecta stabilitatea statelor in curs de dezvoltare si acceseaza resurse specializate distribuite la nivel global.

2. Sistemul legislativ este in permanenta transformare, pentru a transpune instrumentele legale internationale (tratate si protocoale internationale, acquis-ul european) si pentru a se integra intr-un sistem legislativ international.

3. Creste rolul procurorului in actul de justitie, ajungandu-se ca dupa 2003 procurorul sa controleze si sa supravegheze activitatea de urmarire penala.

4. Politia, principala institutie ce actioneaza pentru mentinerea ordinii publice, este transformata dintr-o forta politieneasca, militara, intr-un serviciu politienesc, in slujba cetateanului, incepand cu anul 2002.

5. Jandarmeria Romana si Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta au demarat procese de modernizare si profesionalizare, fapt ce determina ca, in prezent, cele doua institutii sa indeplineasca o gama variata de misiuni, inclusiv internationale.

6. Politia de Frontiera si Oficiul Roman pentru Imigrari au cunoscut evolutii organizatorice si functionale profunde, fiind compatibile cu cele mai moderne sisteme europene in domeniu, cu capabilitati operative eficiente in domeniul controlului, supravegherii si securizarii frontierei, al politicilor de azil si al controlului migratiei.

7. Dupa anul 2000, societatea romaneasca cunoaste o dezvoltare a serviciilor destinate protectiei bunurilor si persoanelor, prin aparitia societatilor specializate de paza si de detectivi particulari, precum si a politiei comunitare (serviciu public comunitar in subordinea nemijlocita a primarului).

8. Politicile de probatiune completeaza astazi sistemul judiciar, prin reinsertia persoanelor care au executat diferite pedepse privative de libertate.

9. Politicile antivictimale si asistenta victimei devin coordonate importante ale interventiei institutiilor statului in protejarea ordinii publice.

Toate acestea determina necesitatea definirii unei noi perspective strategice, care sa ofere o imagine de integrare si focalizare a actiunilor pentru toti actorii ce furnizeaza servicii de securitate pentru ordinea publica. Dezideratul unei perspective strategice este cu atat mai mare cu cat tot mai mult suntem martori ai unor procese socio-ecomomice si culturale care modifica permanent societatea si cresc inopinat presiunea asupra sistemului de ordine publica, prin dezvoltarea unor noi nevoi de securitate sau prin reconfigurarea institutiilor sociale.

La acestea se adauga amploarea si gravitatea efectelor fenomenelor naturale fapt ce reclama identificarea si valorificarea de solutii, prin reciprocitate si colaborare internationala.

Strategia nationala de ordine publica, denumita in continuare Strategia, ofera ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu, in domeniul ordinii publice, coroborate cu principalele modalitati de realizare si resurse necesare pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice si contribuie la stabilirea unei directii unitare, la nivelul tuturor institutiilor de ordine publica.

Este unul dintre pilonii de baza pentru realizarea obiectivelor strategice ale Strategiei Nationale de Aparare si urmareste imbunatatirea serviciilor de siguranta publica. Strategia se coreleaza cu Strategia pentru dezvoltarea justitiei (in prezent in forma de proiect), ce urmareste modernizarea si eficientizarea sistemului judiciar, si cu Strategia privind securitatea interna a Uniunii Europene, Programul Stockholm si Tratatul de la Lisabona.


II. Viziune si valori

Intr-un spatiu european, pentru fiecare cetatean trebuie sa existe un mediu de securitate, in care libertatea, securitatea si justitia sunt garantate. astazi, este necesar sa se construiasca un sistem integrat de ordine publica orientat proactiv catre nevoile de securitate si in serviciul cetatenilor.

Mai mult ca oricand, este necesar ca la nivelul sistemului de ordine publica sa se cristalizeze o cultura strategica bazata pe cunoasterea in profunzime a realitatii Romaniei si a tendintelor majore desprinse din evolutia globala a amenintarilor criminalitatii. Astfel, sa se proiecteze o noua arhitectura, care sa permita valorificarea integrata a capabilitatilor institutionale, promovarea de standarde operationale, ocupationale si profesionale si prioritizarea eforturilor in aplicarea Legii.

Libertatea de miscare, protectia, Inclusiv juridica, a persoanelor celor mai vulnerabile, a femeilor si copiilor victime ale violentei, a persoanelor dependente, protectia datelor cu caracter personal si a vietii private, participarea la viata democratica a Uniunii Europene, beneficierea de protectie in tarile terte trebuie sa fie consOlidate. Dezvoltarea protectiei civile in fata dezastrelor naturale sau a situaTiilor de urgenta trebuie asigurata.

Valorile comune in domeniul ordinii publice sustin intreaga activitate de zi cu zi si ofera coordonatele in care aceasta se dezvolta, precum si mijloacele prin care se realizeaza, astfel:
  • legalitate politicile in domeniul ordinii publice se constituie strict cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale si a suprematiei legii;
  • profesionalism presupune specializarea si diversificarea metodelor si mijloacelor de actiune, o politie stiintifica, flexibilitate institutionala, implementarea unui management proactiv si, in special, prin fundamentarea deciziilor pe baza de analiza;
  • dialog construirea unei relatii de incredere cu cetateanul, prin transparenta si comunicare, in conformitate cu principiile tolerantei, respectului si libertatii de exprimare;
  • integritate profesionala responsabilitate in cheltuirea banului public si desfasurarea intregii activitati in domeniul ordinii publice, dupa normele statuate in Codul de etica si deontologie profesionala;
  • parteneriat cooperarea impotriva criminalitatii, atat cu cetatenii, cat si cu institutiile de aplicare a legii, la nivel national si international, precum si cu alte organizatii publice sau private, pentru consolidarea interoperabilitatii si focalizarea resurselor catre securitatea publica si individuala;
  • operativitate si solidaritate receptarea mesajelor cetatenilor si identificarea modalitatilor optime de raspuns la acestea si actionarea cu promptitudine si eficacitate in desfasurarea prestatiilor efectuate in folosul membrilor comunitatii, precum si participarea la actiuni concrete in beneficiul tarilor din Uniunea Europeana.

    Intreg demersul de construire al strategiei este in spiritul principiilor europene enuntate in Strategia de securitate interna a Uniunii Europene:
  • o abordare vasta si globala a securitatii;
  • asigurarea supravegherii democratice si judiciare efective a activitatilor de securitate interne;
  • prevenire si anticipare: o abordare proactiva si fondata pe informatii;
  • elaborarea unui model global pentru schimbul de informatii;
  • cooperarea operationala;
  • cooperarea judiciara in materie penala;
  • gestionarea integrata a frontierelor;
  • un angajament in favoarea inovarii si a formarii;
  • dimensiunea externa a securitatii interne/cooperarea cu tarile terte;
  • flexibilitatea in vederea adaptarii la dificultatile viitoare.


    III. Provocari in domeniul ordinii publice

    In procesul de selectare a prioritatilor, prezenta strategie subliniaza necesitatea evaluarii amenintarilor criminalitatii si a vulnerabilitatilor sistemului de ordine publica. Intelegerea corecta a acestora ofera premisele identificarii riscurilor de ordine publica si, in special, a evaluarii impactului riscurilor in societate. Desi nu exista un sistem integrat de evaluare cetatean politie parchet justitie societate civila, pe date consolidate la nivel national, o evaluare sintetica a provocarilor din domeniul de ordine publica, raliate amenintarilor, vulnerabilitatilor, riscurilor si punctelor de impact aferente, evidentiaza urmatoarele:

    Situatia mediului social din punctul de vedere al ordinii publice:
  • Criza economica si financiara mondiala din anul 2009 continua sa exercite o influenta de ordin economic, social si politic, cu incidenta inevitabila si greu de anticipat asupra societatii romanesti si internationale si, implicit, asupra activitatilor institutiilor statului roman. Efectele crizei pot conduce la situatii de o gravitate exceptionala in plan economic, social si politic, prin cresterea numarului de disponibilizari, atat in sectorul public, cat si in cel privat, cu impact asupra cresterii infractionalitatii, sentimentului de neincredere a populatiei in institutiile statului, numarului de proteste si de manifestari violente in randul populatiei.

    Perceptia populatiei asupra provocarilor la adresa ordinii publice si asupra increderii in autoritatile din sistemul de ordine si siguranta publica:
  • Conform Eurobarometrului din toamna anului 2009, in perceptia cetatenilor, problema criminalitatii este plasata pe locul 4 intre problemele pe care trebuie sa le rezolve institutiile statului. In schimb, in viata personala, problema criminalitatii se situeaza pe locul 7, desi aceasta se afla pe un trend crescator (+2% fata de Eurobarometrul de primavara al anului 2009).

    Comparativ cu indicatorii inregistrati la nivelul celor 27 de state europene, in anul 2009 romanii acorda criminalitatii o mai mare importanta decat media inregistrata in Uniunea Europeana, indeosebi pe agenda nationala, in plan personal acesta situandu-se aproximativ la nivelul inregistrat in statele membre.
  • In ultimii 4 ani, imaginea Ministerului Administratiei si Internelor a inregistrat o evolutie defavorabila, la nivel calitativ, prin scaderea pana la jumatate a capitalului de imagine pozitiva a institutiei.
  • In sondajele de opinie, avand ca tema relatiile dintre cetateni si politie, proportia celor care considera ca politia ar trebui sa isi imbunatateasca relatiile cu cetatenii este de peste 93% nivel inregistrat inca din anul 2003, iar procentul celor care considera ca cetatenii ar trebui sa se implice mai activ in a ajuta politia sa isi indeplineasca atributiile este de 86%.
  • Cetateanul isi doreste un grad mai inalt de siguranta, ca atare el va trebui sa participe, in calitate de coautor, la realizarea acestui obiectiv. Standardele de moralitate pe care, in mod traditional, populatia le aplica politistilor, sunt cu mult mai inalte decat cele aplicate altor categorii socioprofesionale. Mai mult, se considera absolut firesc ca un politist sa isi riste zilnic viata pentru apararea drepturilor si libertatilor constitutionale ale cetateanului, pentru apararea avutului public si privat, motiv pentru care acestui functionar public trebuie sa i se asigure un statut social in concordanta cu riscurile inerente si cu importanta sociala a activitatii pe care o desfasoara.
  • Pentru mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii si sigurantei publice, potrivit obligatiilor si responsabilitatilor stabilite prin lege, Ministerul Administratiei si Internelor prin intermediul principalelor structuri: Politia Romana, Politia de Frontiera Romana si Jandarmeria Romana are prevazute posturi ce asigura o medie de 500 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. La inceputul anului 2010, deficitul de personal era de 13%, ceea ce conduce la o medie reala de 434 de politisti/jandarmi la 100.000 locuitori. Deficitul este in special in dispozitivele de ordine si siguranta publica.

    Situatia fenomenului infractional:

    Generalitati:
  • In ultimii ani, in Romania, criminalitatea a cunoscut un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al cetatenilor s-a amplificat. Indicatorii starii infractionale demonstreaza ca, pentru a stavili valul de amenintari la adresa ordinii publice infractiunile de mare violenta, crima organizata, marea criminalitate economico-financiara si criminalitatea transfrontaliera, este necesara o abordare mult mai complexa, in sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili.
  • Evolutia numarului de lucrari penale si dosare cu urmarire penala inceputa este in crestere permanenta, ajungandu-se ca la sfarsitul anului 2009, in Politia Romana, numarul de lucrari penale sa fie de aproximativ 700.000 (dublu fata de luna ianuarie 2005), iar al dosarelor penale cu urmarirea penala inceputa de aproximativ 425.000 (cu 60% mai mult decat in luna ianuarie 2005). In anul 2009, Ministerul Public a inregistrat aproximativ 1,4 milioane de dosare penale, de peste 8 ori mai mult decat in 1989 si de 3 ori mai mult fata de 2000, in conditiile in care numarul de procurori este aproape acelasi. Cel mai important risc este reprezentat de cresterea permanenta a volumului de activitate al celor doua institutii.
  • Desi caracteristica generala a evolutiei infractiunilor grave o constituie mentinerea unui trend descendent, in ultimii doi ani, conflictele dintre gruparile criminale devin din ce in ce mai violente, iar folosirea armelor este tot mai prezenta in situatiile acestea. Totodata, numarul furturilor din banci si din case de schimb valutar creste si apar moduri de operare deosebite (cu mana armata, persoane mascate).
  • Mica criminalitate, criminalitatea "de vitrina" (furturi din magazine, din buzunare, din masini, prostitutie etc.) constituie domeniul cel mai sensibil si cu impact direct asupra cetatenilor, ce sunt afectati de frecventa cu care sunt savarsite astfel de fapte. La nivelul Politiei Romane, precum si la parchete, anual, volumul de dosare penale este in crestere, capacitatile personalului fiind depasite. Caracterul preponderent reactiv la criminalitate si concentrarea in special pe activitatea de tragere la raspundere penala nu mai sunt strategii de succes. Este necesara concentrarea fortelor din sistemul de ordine publica pe componenta de proactivitate a activitatii politienesti, revigorarea politicilor de prevenire a criminalitatii si concentrarea eforturilor, in strada, ale politiei si jandarmeriei, in functie de intervalele si zonele critice pentru criminalitate.
  • Cu toate masurile adoptate legislative, organizatorice, educative , fenomenul violentei pe stadioane a proliferat, iar sentimentul de insecuritate al spectatorului simplu s-a amplificat.

    Lipsa de eficienta si de finalitate a masurilor legale dispuse a determinat escaladarea manifestarilor de huliganism, uneori chiar confruntari de strada intre grupurile rivale de suporteri, cu grave consecinte asupra climatului de normalitate, care ar trebui sa caracterizeze orice competitie sportiva.

    Criminalitatea economico-financiara:
  • Amploarea, complexitatea si inalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalitatii economicofinanciare in perioada ultimilor ani. Amplificarea fenomenului a fost determinata de trendul ascendent al criminalitatii economico-financiare, in anul 2009, fiind constatat un numar de aproximativ 80.000 de fraude de aceasta natura, cu un prejudiciu de peste 19.000.000 mii lei, de 3 ori mai mare decat in 2008.
  • Criminalitatea economico-financiara distorsioneaza mediul de afaceri, prin atingerea grava adusa concurentei loiale, si este strans asociata cu coruptia. Conform datelor statistice existente la nivelul Politiei Romane, rezulta ca, incepand cu anul 2006 si pana la sfarsitul anului 2009, s-a mentinut un trend ascendent al cresterii infractionalitatii specifice evaziunii fiscale. Astfel, daca in 2006 s-au constatat peste 3.900 infractiuni, in anul 2009 numarul acestora a crescut la aproximativ 9.300. Pe fondul unor proceduri de lucru greoaie si a unei legislatii neadaptate situatiei reale sistem de aplicare a legii fragmentat si fara instrumente legislative puternice de lupta antifrauda coroborat cu deschiderea frontierelor, in vederea realizarii unui comert liber intre statele Uniunii Europene, nivelul economiei subterane este unul in crestere. Este imperios necesar sa se creeze conditii de intarire a capacitatii de investigare si urmarire a acestor infractiuni, de atragere de fonduri si dezvoltare a resurselor umane, sa se imbunatateasca procedurile de confiscare a fondurilor rezultate din aceste infractiuni, sa se creeze conditii pentru refolosirea acestor fonduri, sa se puna accent pe intarirea capacitatii de identificare a tranzactiilor suspecte si sa se faciliteze schimbul de bune practici dintre autoritatile competente din alte state membre.

    Criminalitatea organizata:
  • Nu de multe ori, activitatile infractionale derulate de gruparile de criminalitate organizata sunt favorizate de coruperea unor oficiali din cadrul institutiilor administrative si de aplicare a legii, in special functionari cu atributii de executie, fapt ce impune intensificarea si diversificarea masurilor pentru prevenirea producerii unor acte si fapte de coruptie, in care sa fie angrenati reprezentanti ai institutiilor statului.
  • Trebuie remarcata, in ultima perioada, periculozitatea deosebita a tipologiei gruparilor infractionale actuale, fapt care determina, in plan intern si international, amenintari reale, prin:
    cresterea interesului pentru Romania a grupurilor criminale straine, cauza reprezentand-o pozitia geostrategica;
    interferentele intre criminalitatea organizata si finantarea terorismului, elemente ce se sustin reciproc in realizarea actului infractional;
    continua specializare a gruparilor criminale, accesul la ultimele tehnologii si angajarea de persoane cu diverse specializari necesare indeplinirii scopurilor infractionale;
    evolutia tot mai puternica, din punct de vedere financiar, a grupurilor infractionale, prin racordarea acestora la retele internationale, transfrontaliere de crima organizata si prin plasarea castigurilor ilicite in diferite zone economice, respectiv geografice.
  • Au fost semnalate, in ultimii ani, actiuni si fapte circumscrise terorismului, inclusiv preocupari de proliferare a traficului ilegal cu arme si chiar cresterea agresivitatii unor medii sau persoane interesate de a intra, in mod ilegal, in posesia unor produse, tehnologii strategice, cu dubla utilizare sau materiale din categoria CBRN (Chemical Biological Radiological - Nuclear).
  • In contextul relevat de multiplicarea si diversificarea amenintarilor la adresa ordinii publice, prin analiza permanenta a evolutiilor mediului intern de securitate se identifica o crestere a agresivitatii organizatiilor anarhiste, gruparilor antiglobalizare sau a sectelor pseudoreligioase, atragerea unui numar mai mare de adepti, precum si cresterea frecventei actiunilor acestor organizatii.
  • Din ce in ce mai prezent in Romania, fenomenul criminalitatii informatice se manifesta sub mai multe aspecte: cresterea numarului de cazuri inregistrate si organizarea celor ce comit astfel de fapte in adevarate grupuri infractionale, precum si reorientarea gruparilor criminale care, in trecut, comiteau infractiuni din sfera traficului de persoane, traficului international de autoturisme si traficului de droguri catre infractiuni de natura informatica. Principalii factori care au determinat reorientarea gruparilor criminale catre infractiuni informatice sunt legati de obtinerea de castiguri materiale mari intr-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici. Acest fenomen afecteaza in primul rand imaginea Romaniei, intrucat activitatile infractionale au ca tinta institutii financiare sau cetateni straini, slabind increderea in sistemele financiare si retelele de comunicatii din Romania, increderea cetatenilor romani in folosirea instrumentelor de plata electronica si a celor disponibile prin internet, existand riscul ca fortei de munca din domeniul IT&C din Romania sa i se confere o proasta reputatie, avand ca finalitate imediata lipsa de investitii sau retragerea celor existente in acest sector economic.
  • Un alt domeniu, in care eforturile mai multor institutii s-au conjugat, la nivel national si international, il reprezinta cel al luptei impotriva traficului si consumului de droguri. Desi Romania nu este o tara-sursa de droguri, teritoriul tarii este tranzitat de gruparile infractionale specializate. Daca, in mod traditional, este cunoscuta plasarea pe ruta balcanica si pe cea nordica de tranzit a drogurilor ce provin din zona Afganistanului (opium, heroina, morfina), capturile din Aeroportul International "Henri Coanda" (2007) si Portul Constanta (2009) plaseaza Romania si in circuitul de tranzit al cocainei, ce are ca sursa principala de producere, la nivel mondial, in special zona de centru si nord a Americii de Sud. Datorita pozitionarii geografice, contributia Romaniei in lupta contra traficului international de droguri este monitorizata de forurile internationale si europene. De mentionat ca in Romania s-a dezvoltat o piata de desfacere a drogurilor, fiind prezente toate tipurile de droguri, inclusiv cele sintetice. Odata cu dezvoltarea pietii s-au dezvoltat si serviciile de asistenta medicala pentru victimele traficului de droguri.
  • In prezent, Romania este o tara-sursa si de tranzit, dar poate deveni si o tara de destinatie pentru victimele traficului de persoane, motiv pentru care prevenirea si combaterea acestui tip de infractionalitate trebuie sa ramana o prioritate a structurilor de aplicare a legii. Desi in anul 2009 au fost desfasurate activitati specifice de investigare intr-un numar de peste 900 de cazuri si au fost identificate aproximativ 800 de victime, traficul de fiinte umane reprezinta o prioritate si pentru tara noastra, la acelasi nivel de importanta pe care il inregistreaza aceasta problema in toate statele Uniunii Europene.

    Migratia:
  • A doua frontiera externa a Uniunii Europene, cu segmente atat pe uscat, cat si maritim, Romania are un rol important in asigurarea echilibrelor demografice, economice si sociale in intreaga Europa. Eforturile trebuie coroborate pentru intarirea securitatii regionale, in eventualitatea unor amenintari grave transfrontaliere, ce pot deveni oricand realitate, in lipsa unui control atent si flexibil, exercitat pe limitele estice ale Spatiului Uniunii Europene. Fenomenul migratiei este considerat un proces multinational, care nu mai poate fi gestionat doar unilateral sau bilateral. Implementarea politicii comune in domeniul migratiei si azilului, prin asigurarea protectiei internationale, gestionarea eficienta a fluxurilor de migratie (admisie, sedere, indepartare, azil si integrare), prevenirea si aplicarea legii in domeniul migratiei ilegale deziderate ale identitatii europene a Romaniei, ca stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007 sunt realizate de Politia de Frontiera Romana si Oficiul Roman pentru Imigrari, rolul important al acestor institutii fiind unul recunoscut inclusiv in plan european.

    Infractiuni comise de cetatenii romani in strainatate:
  • Imaginea Romaniei continua sa fie afectata de criminalitatea comisa de romani pe teritoriul altor state. In ultimii 3 ani, numarul cetatenilor romani semnalati cu activitate infractionala in strainatate a crescut continuu, ajungandu-se ca, in anul 2009, numarul acestora sa fie de peste 9000. 90% din criminalitatea comisa de cetatenii romani in strainatate se inregistreaza pe teritoriul a 8 state (Austria, Italia, Franta, Spania, Irlanda, Belgia, Germania si Marea Britanie). Desi majoritatea faptelor ilicite se inscrie in sfera micii criminalitati, se constata si aparitia cazurilor in care cetateni romani fac parte din filiere transnationale de crima organizata.

    Siguranta rutiera:
  • Este necesara imbunatatirea climatului de siguranta in traficul rutier si reconstruirea strategiei de actiune la nivel guvernamental pentru convergenta actiunilor institutiilor, in vederea cresterii sigurantei participantilor la trafic si imbunatatirea conditiilor de trafic. Desi in anul 2009, datele statistice inregistrate releva o usoara scadere a riscului rutier, evolutiile ultimilor 5 ani il plaseaza pe un trend ascendent.

    Conform rezultatelor premergatoare intocmirii Programului european de actiune pentru siguranta rutiera 20112020, la nivelul Uniunii Europene vor fi stabilite obiective clare si masurabile, urmarindu-se o serie de prioritati, precum accidentele pe drumurile rurale (60% din numarul total de decese) si participantii la trafic vulnerabili, precum pietonii, biciclistii, motociclistii si batranii.

    Dezastre si calamitati:
  • Alaturi de problemele legate de criminalitate, securitatea indivizilor este afectata de dezastrele naturale sau de cele produse de om. Romania se afla in zona europeana cu risc ridicat de producere a cutremurelor devastatoare, iar aceasta realitate trebuie avuta in vedere de autoritatile publice centrale si locale, ale caror prioritati trebuie sa includa informarea permanenta a populatiei, pentru ca aceasta sa isi dezvolte un comportament adecvat inainte, in timpul si dupa producerea situatiilor de urgenta. In ultima perioada, ne-am confruntat cu efecte ale fenomenelor meteorologice deosebite revarsari de ape, inundatii, alunecari de teren necesitand eforturi conjugate din partea structurilor de ordine si siguranta publica si a structurilor pentru situatii de urgenta, pentru limitarea si inlaturarea efectelor produse de acestea, precum si participarea la interventii in sprijinul populatiei, prin asigurarea cu apa potabila si alimente.

    In concluzie, ne aflam intr-o perioada in care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generala de securitate a cetateanului si a mediului de afaceri are de suferit pe fondul unei insuficiente articulari si al unei anumite rigiditati a institutiilor din sistemul de ordine si siguranta publica, in fata noilor provocari. Desi numarul persoanelor care presteaza servicii de securitate a crescut in ultimii ani (sistemul privat de paza si protectie, politia comunitara), insuficienta coordonare a acestora creeaza vulnerabilitati care sunt exploatate tot mai mult de gruparile infractionale.

    La aceasta imagine se adauga dezideratul aderarii la Spatiul Schengen si garantiile pe care trebuie sa le asiguram pentru toti cetatenii Uniunii Europene, respectiv ca frontiera maritima, aeriana si terestra, aflata in responsabilitatea noastra, asigura un spatiu unic de libertate, securitate si justitie.


    IV. Prioritati in domeniul ordinii publice pentru 20102013:

    cresterea gradului de siguranta pentru cetateni, prin:
  • cunoasterea, prevenirea si aplicarea legii impotriva infractionalitatii, in special impotriva criminalitatii organizate si transfrontaliere, terorismului, precum si in ceea ce priveste sederea ilegala a strainilor pe teritoriul Romaniei;
  • reducerea impactului la nivelul comunitatilor si persoanelor a efectelor criminalitatii;
    restabilirea autoritatii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea si reforma institutionala, necesara consolidarii serviciilor comunitare si a celor de ordine publica din Romania, realizarii interoperabilitatii acestora, precum si asigurarii unui grad ridicat de incredere a cetatenilor fata de structurile de ordine publica;
    aderarea la Spatiul Schengen si armonizarea, pe segmentul ordinii publice, cu Strategia UE de securitate interna, prin abordari conceptuale unitare, continuarea progresului in spatiul de libertate, securitate si justitie, adoptarea modelului european de securitate, ca recunoastere a interdependentei dintre securitatea interna si cea externa in construirea "centrului de securitate globala".


    V. Cadrul juridic existent:

    1. Constitutia Romaniei, republicata;

    2. Strategia de Securitate Nationala;

    3. Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;

    4. Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;

    5. Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare;

    6. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare;

    7. Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, cu modificarile ulterioare;

    8. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

    9. Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei;

    10. Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

    11. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

    12. Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare;

    13. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata, cu completarile ulterioare;

    14. Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, cu modificarile ulterioare;

    15. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare;

    16. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, cu modificarile ulterioare;

    17. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului;

    18. Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, republicata;

    19. Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

    20. Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare;

    21. Legea nr. 477/2003 privind pregatirea economiei nationale si a teritoriului pentru aparare, cu modificarile ulterioare;

    22. Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;

    23. Legea nr. 355/2009 privind regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;

    24. Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare;

    25. Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, republicata, cu modificarile ulterioare;

    26. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive;

    27. Legea nr. 35/2007 privind cresterea sigurantei in unitatile de invatamant, cu modificarile si completarile ulterioare;

    28. legi si hotarari ale Guvernului privind organizarea si functionarea structurilor cu atributii in domeniul ordinii publice;

    29. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;

    30. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 260/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

    31. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu completarile ulterioare;

    32. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 134/2008;

    33. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005;

    34. Ordonanta Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sau un drept de sedere in Romania, precum si a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobata cu modificari prin Legea nr. 185/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

    35. Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de catre persoane (Codul Frontierelor Schengen);

    36. Hotararea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorica si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

    37. Hotararea Guvernului nr. 1.122/2007 pentru aprobarea Strategiei nationale privind imigratia pentru perioada 2007 2010;

    38. Hotararea Guvernului nr. 373/2008 privind organizarea, functionarea si compunerea Centrului National de Conducere a Actiunilor de Ordine Publica;

    39. Hotararea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta;

    40. Hotararea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei nationale de comunicare si informare publica pentru situatii de urgenta;

    41. Hotararea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de protectie civila;

    42. Hotararea Guvernului nr. 1.739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu;

    43. Hotararea Guvernului nr. 609/2008 pentru aprobarea Strategiei nationale anticoruptie privind sectoarele vulnerabile si administratia publica locala pe perioada 20082010;

    44. Hotararea Guvernului nr. 79/2010 privind infiintarea Comisiei de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei.


    VI. Obiective strategice

    Cele 3 prioritati de actiune stabilite de Strategie sunt coordonatele principale spre care se focalizeaza eforturile structurilor cu atributii si competente in domeniul ordinii publice si se fundamenteaza pe urmatoarele obiective strategice:

    1. imbunatatirea sigurantei cetateanului;
    2. asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri;
    3. reducerea impactului criminalitatii organizate, transfrontaliere si terorismului;
    4. consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publica si situatiilor de urgenta;
    5. imbunatatirea calitatii serviciilor publice in domeniu;
    6. securizarea frontierei, in special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul Romaniei.


    VII. Directii de actiune



    Obiectiv strategic nr. 1. Imbunatatirea sigurantei cetateanului


    Masurile de siguranta publica sau a cetateanului se constituie din ansamblul actiunilor legale preventiv-reactive pe care institutiile publice sau private sau indivizii le iau pentru a spori nivelul de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si bunurilor.

    Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:
    1.1. siguranta stradala si in mijloacele de transport in comun;
    1.2. siguranta traficului rutier;
    1.3. siguranta in mediul rural.


    Principalele directii de actiune sunt:
    1. imbunatatirea cadrului legislativ, in special in domeniul aplicarii si executarii masurilor contraventionale, pazei bunurilor si persoanelor si adoptarea legii politiei locale;
    2. cresterea capacitatii institutionale prin:
  • dezvoltarea mobilitatii aeriene si terestre a structurilor Ministerului Administratiei si Internelor;
  • dezvoltarea si modernizarea retelelor de comunicatii si suport informatic ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, in special in mediul rural;
  • modernizarea cladirilor destinate desfasurarii activitatilor specifice din mediul rural;
    3. redistribuirea resurselor in sistemul de ordine si siguranta publica, pentru acoperirea strazii si intarirea structurilor de politie din proximitatea frontierelor prin:
  • reorganizarea misiunilor de paza ale Jandarmeriei Romane, pentru reducerea personalului destinat acestei misiuni si implementarea unor instrumente tactice mai eficiente (supraveghere video, elemente de avertizare, dispozitive integrate de paza si patrulare etc.);
  • relocarea personalului politiei de frontiera de pe granita interna a Uniunii Europene, conform conceptiei elaborate in acest sens si aprobate de conducerea Ministerului Administratiei si Internelor;
    4. consolidarea managementului integrat al situatiei operative, prin:
  • derularea activitatilor de mentinere a ordinii publice in sistem integrat, pentru reducerea infractionalitatii stradale si din mijloacele de transport in comun, prin angrenarea, intr-un mediu comun de operare (COE), a structurilor Ministerului Administratiei si Internelor si a altor autoritati de securitate si ordine publica si societati private de securitate;
  • regandirea modului de organizare a fortelor de ordine publica in mediul rural, pentru asigurarea patrularii si interventiei la evenimente;
  • colectarea structurata, in sisteme informatice, a datelor si informatiilor privind incidentele, evenimentele si misiunile la care sunt alocate resursele de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice;
  • extinderea sistemului de analiza tactica pentru monitorizarea si evaluarea situatiei operative, precum si pentru planificarea activitatilor de mentinere a ordinii publice;
  • modernizarea si eficientizarea serviciilor politienesti specializate (structuri de interventie, politia fluviala etc.);
  • regandirea activitatii informative in Ministerul Administratiei si Internelor;
  • asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia desfasurarii unor activitati cu public numeros;
    5. cresterea capabilitatilor din teren, de verificare si de aplicare a masurilor specifice, in cazul situatiilor prevazute de Conventia Schengen si de celelalte acte comunitare relevante Schengen, inclusiv schimbarea comportamentului politistului/jandarmului in situatiile de legitimare;
    6. participarea reprezentantilor Politiei Rutiere in grupurile de lucru pentru elaborarea unei strategii guvernamentale in domeniul riscului rutier, in vederea cresterii gradului de siguranta rutiera;
    7. promovarea unei culturi de siguranta publica in comunitate, prin intermediul politistilor de proximitate, pentru cresterea gradului de constientizare si identificare a amenintarilor comunitatii locale;
    8. elaborarea unor proceduri unice de actiune aplicabile tuturor structurilor participante la realizarea sistemului integrat de ordine publica;
    9. asigurarea unui climat de ordine si siguranta publica in zona institutiilor de invatamant preuniversitar, prin angrenarea structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, a politiei comunitare si a unitatilor scolare.

    Rezultate asteptate:
  • reducerea deficitului de personal din dispozitivele de ordine publica;
  • cresterea performantei dispozitivelor de ordine si siguranta publica in sistem integrat;
  • reducerea numarului de persoane decedate, ca urmare a accidentelor de circulatie;
  • reducerea numarului de infractiuni stradale;
  • mentinerea unui procent de peste 90% a interventiilor sub 10 minute la apelurile de urgenta ale cetatenilor;
  • cresterea fermitatii in aplicarea legii;
  • cresterea nivelului de incredere a populatiei in institutiile Ministerului Administratiei si Internelor.


    Obiectiv strategic nr. 2. Asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri

    Securitatea economica constituie unul dintre elementele structurale ale securitatii nationale.


    Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:
    2.1. protejarea bugetului consolidat al statului. Combaterea evaziunii fiscale si a fraudelor vamale;
    2.2. combaterea infractionalitatii in domeniul achizitiilor publice;
    2.3. protectia drepturilor de proprietate intelectuala si industriala.

    Principalele directii de actiune sunt:
    1. implementarea unui sistem de management al cazurilor, care sa permita identificarea de conexiuni intre infractori si bunuri, imbunatatirea administrarii probatoriului si reducerea timpilor de solutionare a dosarelor si lucrarilor penale din domeniul economic in Politia Romana;
    2. imbunatatirea schimbului de informatii si coroborarea actiunilor intre structurile de aplicare a legii, in special dintre parchete, Politia Romana, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, precum si sprijinirea activitatilor desfasurate la nivelul Europol in dosarele analitice deschise pentru combaterea fraudelor intracomunitare si cu produse accizabile;
    3. consolidarea capabilitatilor de actiune prin institutionalizarea echipelor de tip task-force in nodurile strategice din fluxurile de persoane, bunuri si bani;
    4. cresterea nivelului de recuperare a prejudiciilor cauzate, prin perfectionarea cadrului legislativ in domeniul masurilor asiguratorii si armonizarea legislatiei romanesti cu cea comunitara in ceea ce priveste oficiile de recuperare a creantelor;
    5. intarirea capacitatii politiei judiciare de a interveni si a actiona in cazul gruparilor criminale, sub aspectul economic al activitatii infractionale, prin modificarea corespunzatoare a legislatiei privind descoperirea si combaterea evaziunii fiscale;
    6. clarificarea competentelor structurilor care actioneaza pentru combaterea criminalitatii financiare.

    Rezultate asteptate:
  • reducerea activitatilor care contribuie la dezvoltarea economiei subterane si transferul acestora in economia reala, in scopul aplicarii legislatiei in domeniul taxelor si impozitelor;
  • cresterea cuantumului de recuperare a prejudiciilor cauzate in domeniul criminalitatii economico-financiare;
  • cresterea numarului de cazuri rezolvate si finalizate cu condamnari in domeniul criminalitatii economico-financiare.


    Obiectiv strategic nr. 3. Reducerea impactului criminalitatii organizate, transfrontaliere si terorismului

    Obiectivul strategic se afla pe agenda publica, fiind in lista de prioritati din procesul de integrare in Uniunea Europeana. In acest context, domeniul a beneficiat de numeroase dezvoltari institutionale si activitatea este coordonata, secvential, de strategii sectoriale, ce intra in cicluri permanente de monitorizare si imbunatatire: Strategia nationala antidrog 20082012, Strategia nationala impotriva traficului de persoane pentru perioada 20062010, Strategia nationala privind imigratia pentru perioada 20072010,

    Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:
    3.1. cunoasterea, prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si imbunatatirea serviciilor de asistenta a victimelor;
    3.2. asigurarea unei politici coerente si eficiente in domeniul imigratiei;
    3.3. reducerea dimensiunii traficului de persoane si inlaturarea efectelor negative pe care acesta le are asupra cetatenilor si asupra societatii;
    3.4. cunoasterea, prevenirea si combaterea criminalitatii informatice;
    3.5. lupta impotriva spalarii banilor, a finantarii activitatilor criminale si valorificarea cadrului de cooperare pe linie de terorism, asigurat conform strategiei in domeniu, prin Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului.

    Principalele directii de actiune sunt:
    1. elaborarea unor noi standarde de evaluare a activitatilor specifice recuperarii prejudiciilor cauzate de gruparile criminale;
    2. imbunatatirea mecanismelor de control si reducerea vulnerabilitatilor din legislatie;
    3. dezvoltarea capacitatii institutionale si operationale de lupta impotriva criminalitatii informatice;
    4. intensificarea cooperarii politienesti;
    5. continuarea eforturilor de sprijin al statelor europene care inregistreaza o criminalitate comisa de romani ridicata, inclusiv specializarea politistilor la nivel teritorial, pe baza principiului judete sursa-tari de destinatie;
    6. sustinerea programelor nationale de prevenire si cresterea capacitatii de constientizare a societatii privind efectele traficului si consumului de droguri, traficului de fiinte umane, criminalitatii informatice, exploatarii sexuale a copiilor si pornografiei infantile pe internet;
    7. intarirea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale Antidrog si a Agentiei Nationale Impotriva Traficului de Persoane;
    8. consolidarea institutionala si operationala a Oficiului Roman pentru Imigrari;
    9. valorificarea expertizei atasatilor de afaceri interne din cadrul misiunilor permanente si al ambasadelor Romaniei.

    Rezultate asteptate:
  • cresterea numarului de cazuri rezolvate cu finalitate judiciara condamnari si confiscari, in domeniul crimei organizate;
  • cresterea cuantumului sumelor obtinute prin valorificarea bunurilor identificate si indisponibilizate in vederea confiscarii, rezultate din activitati ilicite;
  • capacitate crescuta de cunoastere si control al criminalitatii organizate si transfrontaliere, in special a imigrarii.


    Obiectiv strategic nr. 4. Consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publica si situatiilor de urgenta

    La nivelul Ministerului Administratiei si Internelor functioneaza Centrul National de Conducere a Actiunilor de Ordine Publica, structura interinstitutionala de suport decizional pentru managementul actiunilor in situatii de criza in domeniul ordinii publice. Pentru indeplinirea obiectivelor sale si asigurarea functiilor de sprijin pentru Ministerul Administratiei si Internelor, Centrul National coopereaza cu Centrul Operational National din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, cu Centrul de Situatii al Guvernului, cu Centrul de Coordonare Operativa Antiterorista, cu Componenta pentru situatii din cadrul Centrului de Conducere Operationala a Statului Major General, precum si cu celelalte centre operative constituite la nivelul institutiilor publice reprezentate.

    Activitatea de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta a constituit a preocupare prioritara pentru Guvernul Romaniei, in sensul identificarii unor linii directoare si pentru materializarea acestora in documente programatice strategice.

    In perspectiva se are in vedere constituirea Platformei nationale de reducere a riscului de dezastre, in acord cu obiectivele stabilite de Strategia internationala de reducere a dezastrelor (Planul-cadru de actiune Hyogo 20052015).


    Principalele domenii de interventie, subsumate acestui obiectiv strategic, sunt:
    4.1. perfectionarea sistemului integrat de gestionare a crizelor din domeniul ordinii publice;
    4.2. imbunatatirea mecanismelor de raspuns si gestionare a situatiilor de urgenta si asigurarea functiilor de sprijin de catre structurile cu atributii in domeniul ordinii publice;
    4.3. politici in domeniul managementului starilor exceptionale.


    Principalele directii de actiune sunt:
    1. imbunatatirea si eficientizarea proceselor de conducere a operatiunilor, monitorizare si analiza a riscurilor in domeniul ordinii publice si de planificare si folosire a resurselor participante la interventii;
    2. cresterea calitatii actiunilor si masurilor de prevenire a riscurilor majore de producere a unor dezastre si imbunatatirea capacitatii de actiune in astfel de situatii, potrivit legii;
    3. cresterea capacitatii de rezistenta si de aparare a populatiei, prin cultivarea capacitatilor de prevenire si autoaparare/autosustinere ale populatiei;
    4. integrarea si compatibilizarea cu sisteme similare din alte tari si de la nivel international;
    5. profesionalizarea personalului din comandamentele si centrele operationale, conform standardelor si bunelor practici europene;
    6. imbunatatirea dotarii si inzestrarii cu tehnica, echipamente, aparatura si materiale de interventie a structurilor operative, atat din fonduri bugetare, cat si prin atragerea fondurilor europene;
    7. cresterea calitatii asistentei medicale de urgenta si descarcerare, prin imbunatatirea pregatirii personalului si investitii in dotare;
    8. efectuarea anuala a unei simulari pentru gestionarea nationala a situatiilor de criza;
    9. promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor voluntare si private pentru situatii de urgenta;
    10. rolul activ in elaborarea planurilor nationale in domeniul starilor exceptionale, pentru a asigura pregatirea fortelor proprii, a economiei, a teritoriului si a populatiei, in cazul aparitiei unor situatii care pot genera mobilizarea sau starea de razboi;
    11. dezvoltarea programelor strategice in domeniu, de realizare a exercitiilor nationale si sub egida internationala, pentru implementarea standardelor NATO si UE in materie;
    12. alocarea resurselor pentru rezervele de stat si de mobilizare, planificarea rechizitiilor de bunuri si prestari de servicii in interes public, ca functie de sprijin complementara, mentinerea in stare de functionare a infrastructurii necesare bunei functionari a statului de drept, a institutiilor democratice si asigurarea continuitatii activitatilor economico-sociale, in conditiile declansarii starilor exceptionale.

    Rezultate asteptate:
    1. operationalizarea celor 42 de centre de comanda si coordonare, respectiv 42 de centre de coordonare si conducere a interventiei in situatii de urgenta centre judetene si al municipiului Bucuresti;
    2. reducerea timpului mediu de raspuns in situatii de criza de ordine publica si/sau in situatii de urgenta.


    Obiectiv strategic nr. 5. Imbunatatirea calitatii serviciilor publice

    Unul dintre cele mai importante obiective, datorita impactului direct asupra cetateanului, imbunatatirea calitatii serviciilor publice, induce actiuni conjugate pe doua domenii principale de interventie:
    5.1. cresterea transparentei si a celeritatii in prestarea serviciilor publice politienesti;
    5.2. optimizarea resurselor institutionale, in vederea debirocratizarii, descentralizarii, reducerii riscului de coruptie si imbunatatirii conditiilor socio-profesionale ale angajatilor.

    Prevenirea si combaterea coruptiei in sectoarele vulnerabile si administratia publica locala constituie unul dintre obiectivele majore nationale, strategie gestionata la nivelul Guvernului si monitorizata in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare al Uniunii Europene.

    Principalele directii de actiune sunt:
    1. informarea corecta si oportuna a mass-mediei cu evolutia situatiei operative;
    2. imbunatatirea serviciului de solutionare a cererilor si petitiilor, primirea in audienta si consiliere a cetatenilor;
    3. integrarea datelor biometrice in documentele de calatorie si de identitate ale cetatenilor romani si strainilor, in scopul cresterii gradului de securitate al acestora;
    4. organizarea unui observator national in domeniul ordinii si sigurantei publice, care sa consolideze statistici nationale din sistemul national judiciar si de ordine publica, sondaje de opinie, anchete sociale si evaluari ale riscurilor criminalitatii;
    5. asigurarea unei politici coerente in domeniul managementului datelor si informatiilor, care sa respecte drepturile si libertatile cetatenesti, in special protectia datelor cu caracter personal;
    6. imbunatatirea conditiilor de lucru cu publicul, prin punerea in siguranta si modernizarea imobilelor cu risc maxim seismic aflate in patrimoniul Ministerului Administratiei si Internelor;
    7. imbunatatirea sistemului de evaluare a performantei serviciilor publice din domeniul sigurantei si ordinii publice, prin construirea unui mecanism eficient de cooperare si implementarea unor indicatori calitativi si cantitativi concentrati pe eficienta si eficacitatea activitatilor, precum si pe satisfactia cetateanului;
    8. implementarea managementului calitatii in institutiile din domeniul sigurantei si ordinii publice;
    9. imbunatatirea pachetului salarial, prin oferirea de facilitati complementare;
    10. simplificarea procedurilor de lucru, prin informatizarea activitatilor, in special in domeniile logistic, financiar, resurse umane si secretariat;
    11. reevaluarea sistemului de formare si pregatire profesionala a personalului si reasezarea acestuia pe principiul asimilarii de competente profesionale (aptitudini, cunostinte si atitudini), ce alcatuiesc standardele ocupationale. Evaluarea personalului se va realiza prin raportarea la standardele ocupationale, iar pentru asigurarea accesului la dezvoltarea carierei se vor respecta principiile transparentei si nediscriminarii si se va oferi un ghid al carierei;
    12. reabilitarea si modernizarea retelei sanitare a Ministerului Administratiei si Internelor;
    13. implementarea Conceptiei privind activitatea de prevenire a faptelor de coruptie in cadrul structurilor Ministerului Administratiei si Internelor;
    14. identificarea si monitorizarea riscurilor de coruptie in structurile Ministerului Administratiei si Internelor.

    Rezultate asteptate:
    1. imbunatatirea imaginii si prestigiului Ministerului Administratiei si Internelor si a personalului sau;
    2. imbunatatirea relatiei Ministerului Administratiei si Internelor cu societatea civila, prin cresterea increderii in institutiile politienesti;
    3. cresterea increderii in institutiile cu atributii in domeniul ordinii publice.


    Obiectiv strategic nr. 6. Securizarea frontierei, in special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul Romaniei

    Domeniu considerat prioritar pentru viitorul apropiat al Romaniei, din perspectiva aderarii la Spatiul Schengen, securizarea frontierei vizeaza in principal protejarea cetatenilor in Europa, in cadrul unei "societati globale". In considerarea rolului important pe care managementul integrat al frontierelor il joaca in domeniul securitatii la nivel european, Romania trebuie sa isi aduca aportul la consolidarea mecanismului de gestionare integrata a frontierelor, pornind chiar de la conceptul european de securizare a frontierei.

    Astfel, conform prevederilor Catalogului Schengen actualizat al UE privind controlul la frontierele externe, returnarea si readmisia, asigurarea unui inalt nivel de supraveghere si control al frontierei, la nivelul standardelor comunitare, incumba implementarea unui management integrat la frontiera, cu participarea tuturor institutiilor statului cu atributii in domeniu si aplicarea unui set de masuri complementare, respectiv:
    controlul la frontiere (verificari si supraveghere), astfel cum este definit in Codul Frontierelor Schengen, incluzand analize de risc pertinente si informatii privind criminalitatea;
    depistarea si investigarea criminalitatii transfrontaliere, in coordonare cu toate autoritatile competente de aplicare a legii;
    aplicarea modelului celor 4 filtre, stabilit la nivel european;
    cooperarea dintre agentii pentru managementul frontierelor (politia de frontiera, vama, politie, imigrari, securitatea nationala si alte autoritati competente) si cooperarea internationala;
    coordonarea si coerenta activitatilor statelor membre, ale institutiilor si ale altor organisme ale Comunitatii si ale Uniunii. Securizarea frontierei este dezvoltata si monitorizata la nivel national prin Strategia nationala privind aderarea la Spatiul Schengen si Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 20072010 (aflata, in prezent, in curs de revizuire).


    Principalele domenii de interventie subsumate acestui obiectiv strategic sunt:
    6.1. crearea unui sistem integrat de securitate a frontierei. Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;
    6.2. cooperarea si colaborarea cu structuri similare din Uniunea Europeana in cadrul sistemului de ordine publica si siguranta nationala.

    Principalele directii de actiune sunt:
    1. aderarea la Spatiul Schengen in luna martie 2011, prin implementarea Sistemului informatic Schengen si prin finalizarea Sistemului integrat de securizare a frontierei, ce asigura implementarea modelului celor 4 filtre (masuri in tari terte, cooperarea cu statele vecine, controlul frontierelor si masuri de control in interiorul spatiului comun, inclusiv returnarea);
    2. implementarea de masuri compensatorii pentru monitorizarea interna a amenintarilor criminalitatii asociate miscarii de bunuri si persoane pe teritoriul Romaniei;
    3. valorificarea "analizei de risc si amenintarilor criminalitatii transfrontaliere si terorismului" la frontiera Schengen, precum si asigurarea asistentei tehnice si operative europene, prin echipele de interventie rapida si sprijin aerian la frontiera externa;
    4. dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:
  • extinderea si dezvoltarea relatiilor de cooperare in domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeana, cu NATO si cu alte organizatiile internationale specializate;
  • cresterea cooperarii bilaterale, in special cu statele vecine, pentru sprijinirea misiunilor operative, inclusiv cu statele terte, in conformitate cu dezvoltarea dimensiunii externe a programului Stockholm, aprobat de Consiliul European in decembrie 2009;
  • cooperarea interinstitutii de aplicare a legii;
  • utilizarea parteneriatului public-privat ca instrument in dezvoltarea politicii de prevenire si pentru transferul de cunostinte de specialitate in domenii foarte specializate (sisteme informationale geografice, tehnologia informatiei etc.);
    5. dezvoltarea componentei de cooperare la Marea Neagra, in special in ceea ce priveste combaterea criminalitatii organizate;
    6. sustinerea activa a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, in conformitate cu principiul solidaritatii;
    7. continuarea participarii la misiuni internationale organizate sub egida ONU, UE sau a altor organisme internationale.


    Rezultate asteptate:
    1. monitorizarea frontierei in standardele europene;
    2. reabilitarea tuturor punctelor de trecere a frontierei internationale, conform cerintelor Catalogului Schengen Controlul frontierelor externe, returnare si readmisie;
    3. directionarea a 85% din totalul personalului Politiei de Frontiera si din totalul echipamentelor si mijloacelor detinute de institutie catre activitatile din domeniul operativ;
    4. armonizarea conditiilor de intrare a cetatenilor straini pe teritoriul tarii, cu acquis-ul Schengen.


    VIII. Implicatii juridice

    In plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului ordinii publice, demersurile legislative urmarind cu precadere clarificarea competentelor si responsabilitatilor structurilor cu atributii in materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum si euroconformizarea cu actele comunitare aferente.

    Initiativele legislative vor avea in vedere implementarea actelor normative adoptate la nivelul UE, potrivit algoritmului stabilit prin Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2010 si prin Agenda europeana si de cooperare internationala in domeniul afaceri interne.

    Initiativele legislative de modificare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonante ale Guvernului, hotarari ale Guvernului) si a celor de nivel intern (ordine, instructiuni ale ministrului administratiei si internelor) se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunitati reiesite din Strategie.


    IX. Implicatii bugetare

    Strategia nationala de ordine publica implica, in general, activitati care vor fi realizate in limitele cheltuielilor adoptate anual, prin legea bugetului de stat, precum si prin realizarea absorbtiei fondurilor europene si asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinantarea proiectelor realizate cu acestea.

    In vederea finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si controlul frontierelor, Romania beneficiaza de fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeana, prin intermediul Facilitatii Schengen si al Programului PHARE.

    Indicatiile referitoare la implicatiile bugetare vor fi prevazute si detaliate in Planul strategic pe sectorul de activitate "Ordine publica si siguranta cetateanului" 20102013.


    X. Proceduri de implementare, monitorizare si evaluare

    Cadrul organizatoric necesar implementarii, monitorizarii si evaluarii strategiei presupune colaborarea tuturor institutiilor implicate si interesate pentru a pune in aplicare, intr-un mod eficient, directiile de actiune si activitatile prevazute in cadrul obiectivelor si se va realiza prin Planul strategic pe sectorul de activitate "Ordine publica si siguranta cetateanului" 20102013, precum si prin programe si planuri distincte ale structurilor componente ale Ministerului Administratiei si Internelor.

    Acolo unde exista strategii sectoriale, instrumentele de implementare si monitorizare sunt cele stabilite la nivelul respectivei strategii.

    Anual sau de cate ori se impune se va elabora si se va face public un raport prin care se va urmari stadiul de atingere a obiectivelor, iar la sfarsitul perioadei de implementare se va realiza un studiu de post-implementare si impact.

    Rolul de integrator al monitorizarii, de prezentare anuala sau ori de cate ori este necesar a unor rapoarte de stadiu, revine Directiei generale management operational din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.


    Index de termeni

    1. Ordinea publica este componenta securitatii nationale reprezentata de starea de legalitate, de echilibru si de pace sociala, corespunzatoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor de drept si de conduita civica, care permite exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, precum si functionarea structurilor specifice statului de drept si se caracterizeaza prin credibilitatea institutiilor, sanatatea si morala publica, starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii politice, sociale si economice, in concordanta cu normele juridice, etice, morale, religioase si de alta natura, general acceptate de societate.

    2. Siguranta publica drept concept doctrinar reprezinta sentimentul de liniste si incredere pe care il confera serviciul politienesc (institutiile statului) pentru aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii publice, a gradului de siguranta al persoanelor, colectivitatilor si bunurilor, precum si pentru realizarea parteneriatului societate civila politie, in scopul solutionarii problemelor comunitatii, al apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legale ale cetatenilor.

    3. Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor si activitatilor desfasurate cotidian de catre politie pentru protejarea si respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, functionarea normala a institutiilor statului, a normelor de conduita civica, a regulilor de convietuire sociala, a celorlalte valori supreme, precum si a avutului public si privat.

    4. Asigurarea ordinii publice cuprinde masurile ce se intreprind pentru respectarea legalitatii, prevenirea si descurajarea unor actiuni care vizeaza tulburari sociale sau manifestari de violenta pe timpul adunarilor si manifestatiilor publice, activitatilor culturale si sportive, precum si al altor manifestari similare, cu participare numeroasa.

    5. Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale intreprinse pentru repunerea acesteia in situatia initiala, atunci cand a fost tulburata grav, prin mijloace pasnice ori prin folosirea exclusiva a fortei.

    6. Sistem de ordine si siguranta publica reprezinta totalitatea fortelor investite cu atributii si competente directe sau indirecte in vederea mentinerii, asigurarii si restabilirii ordinii si linistii publice.

    7. Impact, paguba, pericol reprezinta un efect negativ (nedorit) rezultat din influenta unei stari, unui fenomen sau eveniment.

    8. Amenintare in domeniul ordinii si sigurantei publice reprezinta existenta potentialitatii de a crea un pericol la adresa ordinii publice.

    9. Vulnerabilitate in domeniul ordinii si sigurantei publice reprezinta existenta unei slabiciuni care permite unei amenintari existente ori potentiale sa produca o paguba.

    10. Risc in domeniul ordinii si sigurantei publice reprezinta existenta unei probabilitati ca o existenta amenintare sa fie capabila sa exploateze o existenta vulnerabilitate ce poate cauza paguba

    -------------
    Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
    -------------



    Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Monitorul Oficial

    Poate fi de interes si:
    OG 27/2014 privind finantarea institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala. Ordonanta 27/2014
    Hotararea CSM 231/2014 pentru completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005
    OUG 9/2014 pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale. Ordonanta de urgenta nr. 9/2014
    Legea 61/1991 republicata pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Lege nr. 61/1991 republicata 2014
    Ordin 190/2013 privind formarea initiala, in anul 2014, in institutiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne a politistilor locali cu atributii in domeniul ordinii si linistii publice si in domeniul circulatiei rutiere
    Hotararea 878/2013 pentru modificarea si completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti
    Legea 241/2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Lege nr. 241/2013
    Ordin 39/2013 privind constituirea, organizarea si functionarea la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Comitetului pentru coordonarea elaborarii Strategiei nationale de ordine publica 2014-2020
    Legea 20/2013 privind aprobarea OUG 7/2010 pentru modificarea si completarea OUG 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, ordine publica si siguranta nationala
    Hotararea CSM 975/2012 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti
    Legea 219/2012 pentru aprobarea OUG 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si p
    Legea nr. 238/2009 republicata 2012 privind reglementarea prelucrarii datelor cu caracter personal de catre structurile/unitatile Ministerului Administratiei si Internelor in activitatile de prevenire, cercetare si combatere a infractiunilor, precum
    Legea 87/2012 privind aprobarea OUG 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului. Lege nr. 87/2012
    OUG 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte norm
    Legea 11/2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala
    OUG 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Ordonanta de urgenta 1/2011
    HG 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a politiei locale. Hotararea 1332/2010
    Legea 153/2010 privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Legea nr. 153/2010
    Legea politiei locale. Legea 155/2010
    Ordin 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara in directiile generale/directiile aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor
    Comentariile Codului civil - Posesia. Uzucapiunea
    Claudiu Dragusin

    Pret: 53 lei

    COMANDA ACUM

    Cautare legislatie:




    Alte reglementari




    Termeni juridici, grupare tematica


  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    209 useri online

    Useri autentificati:

    elyk