DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Ghid metodologic de implementare a standardelor minime obligatorii privind centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie





[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 648 din 27/07/2006


Capitolul 1 - Introducere


Prezentul ghid metodologic vine in sprijinul Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) si organismelor private acreditate (OPA) in vederea implementarii standardelor minime obligatorii privind Centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie (CRI).
Atat prevederile standardelor minime obligatorii (SMO), cat si ale ghidului prezent privesc deopotriva CRI si activitatile de reintegrare/integrare in familie derulate de personalul specializat (asistent social, psiholog) din cadrul serviciilor de tip rezidential si de asistenta maternala. In fapt, CRI este un serviciu de zi care sustine activitatea celorlalte servicii din protectia speciala mai ales pe parcursul reformei din domeniu, urmand sa-si piarda treptat aceasta valenta odata cu dezvoltarea acestui tip de activitate in cadrul serviciilor mai sus amintite. Cu alte cuvinte, in timp, CRI isi poate schimba misiunea, fiind transformat intr-un alt tip de serviciu de zi, in acord cu nevoile clientilor din judetul/sectorul respectiv.
Reintegrarea copiilor in familie este un proces complex, iar succesul acestuia depinde de modul in care profesionistii reusesc sa pregateasca copiii si parintii pentru depasirea situatiilor care au determinat separarea lor, cat si a consecintelor acesteia.
Ghidul metodologic cuprinde un set minim de principii care asigura calitatea relatiilor dintre clienti si profesionisti, proceduri si instrumente de lucru care privesc organizarea, functionarea optima si administrarea Centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie, pe baza standardelor minime obligatorii pentru aceste centre.
In functie de nevoile clientilor si particularitatile comunitatii deservite de CRI, acesta isi poate adapta si imbunatati serviciile, procedurile si instrumentele de lucru in scopul cresterii performantelor.
In situatia in care CRI instrumenteaza cazuri care au ca obiectiv plasamentul copilului la asistentul maternal profesionist (AMP) sau adoptia, echipa CRI aplica cerintele prevazute in standardele minime obligatorii si ghidurile metodologice aferente privind asigurarea protectiei copilului la AMP si procedura adoptiei interne. Pentru aceasta, CRI colaboreaza cu serviciul de asistenta maternala si cu serviciul de adoptie din cadrul DGASPC/OPA.

1.1. Misiunea
Centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie are drept misiune reintegrarea in familie sau, in situatia in care aceasta nu este posibila, gasirea de alternative de tip familial pentru copiii care au o masura de protectie speciala.

1.2. Locul CRI in sistemul de servicii sociale
CRI este o structura integrata in sistemul judetean/local de servicii de protectie a copilului si este complementar cu celelalte servicii sociale pentru copil si familie. Numarul centrelor de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie, capacitatea acestora, structura de personal sunt adaptate conditiilor locale si nevoilor clientilor.

13. Clientii CRI sunt:
  • copiii aflati in servicii de tip rezidential si copiii aflati in servicii de tip familial;
  • familia, familia extinsa, AMP, persoana/familia de plasament, familia (potential) adoptatoare, persoanele de referinta sau alte persoane importante pentru copil.

    1.4. Principii de lucru si valori:
    Pentru indeplinirea misiunii sale, angajatii CRI, partenerii si colaboratorii acestuia trebuie sa respecte urmatoarele principii si valori in toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului in familie:
    1. Valorizarea familiei ca mediu prioritar de ingrijire si educare a copilului;
    2. Responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti;
    3. Ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si gradul sau de maturitate;
    4. Asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica;
    5. Celeritatea in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
    6. Centrarea interventiilor pe copil si familie;
    7. Promovarea parteneriatului cu copilul si familia;
    8. Promovarea responsabilizarii clientilor si incurajarea initiativei acestora;
    9. Valorizarea capacitatilor si resurselor clientilor;
    10. Implicarea comunitatii si responsabilizarea ei pentru protectia si promovarea drepturilor copilului;
    11. Respectarea confidentialitatii datelor cu privire la clienti.


    Capitolul 2 - Managementul de caz


    2.1. Preluarea cazului
    Copilul care are planul individualizat de protectie (PIP) cu obiectiv reintegrarea/integrarea in familie intra in atentia CRI prin transmiterea cazului catre coordonatorul CRI de catre managerul de caz. In situatia activitatilor de reintegrare/integrare din cadrul serviciilor de tip rezidential si de asistenta maternala, personalul specializat face parte din echipa care elaboreaza si implementeaza PIP.
    Precizari cu privire la diferentele intre obiectivul PIP si finalitatea acestuia: PIP poate avea drept finalitate, dupa caz:
  • reintegrarea in familie;
  • integrarea socio-profesionala a tinerilor cu varsta de 18 ani care parasesc sistemul de proiectie a copilului;
  • adoptia interna.
    Se poate face confuzie intre luarea deciziei in ceea ce priveste masura de protectie speciala necesara pentru un copil separat, temporar sau definitiv, de parinti din diferite motive si obiectivul final al PIP. In luarea deciziei amintite mai sus, Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului este clara: plasamentul in servicii rezidentiale se realizeaza numai daca nu a putut fi, in primul rand, instituita tutela si mai apoi daca nu a putut fi plasat copilul in familia largita sau la un asistent maternal ori la alt tip de familie substitutiva - art. 54 alin. (4). Totodata, legea este clara in definirea PIP: "documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale (initiale) a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil" - art. 4 lit. e).
    Coordonatorul CRI desemneaza un responsabil cu elaborarea si implementarea programului de interventie specifica (PIS) pentru reintegrare/integrare.
    Responsabilul de PIS asigura inregistrarea cazului in registrul de evidenta a cazurilor. RC prezinta clientilor o descriere sumara a CRI, a modului de lucru al echipei multidisciplinare si atributiile sale.
    Responsabilul de PIS poate fi oricare dintre membrii echipei multidisciplinare a CRI cu respectarea SMO privind managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului.

    2.2. Evaluare detaliata
    Responsabilul de PIS analizeaza si utilizeaza informatiile existente in Dosarul cazului (ancheta sociala, adeverinte medicale, rapoarte, "cartea vietii" etc). In aceasta etapa se realizeaza/reactualizeaza: ancheta sociala, evaluarea psihologica a copilului si a familiei (vezi anexa 1), evaluarea situatiei juridice, evaluarea starii de sanatate a copilului si familiei si evaluarea situatiei scolare a copilului.
    Evaluarea detaliata cuprinde informatii despre copil, familie, mediul de viata al familiei, precum si resursele comunitare relevante pentru client.
    In toate fazele culegerii de informatii sau evaluari, pentru completarea anchetei sociale si a fisei de evaluare psihologica, copilul si familia trebuie incurajati sa-si exprime opiniile, sentimentele si atitudinile. De asemenea, copiii si parintii/familia sunt consultati si in ceea ce priveste formularea concluziilor si recomandarilor asistentului social si ale psihologului, in urma evaluarilor facute. Evaluarea detaliata furnizeaza informatiile necesare elaborarii si implementarii PIS.
    In termen de 10 zile de la inregistrarea cazului, responsabilul de PIS impreuna cu echipa multidisciplinara a CRI realizeaza raportul de evaluare detaliata. Acest raport este semnat de responsabilul de PIS si de catre profesionistii care au participat la evaluare si avizat de coordonatorul CRI. In termen de 5 zile de la intocmirea raportului de evaluare detaliata, responsabilul de PIS comunica concluziile si recomandarile acestuia familiei si copilului, in functie de gradul lui de intelegere, ca parteneri in procesul de reintegrare/integrare.
    Responsabilul de PIS actualizeaza informatiile referitoare la clienti si introduce in baza de date informatiile legate de serviciile oferite acestora in cadrul CRI.

    2.2.1. Ancheta sociala
    Pentru realizarea anchetei sociale asistentul social din echipa CRI se intalneste cu copilul, familia, persoanele importante pentru copil. Intalnirile au loc la domiciliul familiei/asistentului maternal profesionist/familiei de plasament.
    Asistentul social prezinta ancheta sociala responsabilului de PIS care va utiliza concluziile si recomandarile acesteia pentru elaborarea raportului de evaluare detaliata. Pe baza raportului de evaluare detaliata, profesionistii stabilesc solutiile cele mai potrivite pentru copil si obiectivele PIS.

    2.2.2. Evaluarea psihologica a copilului si familiei
    Masurile si actiunile intreprinse pentru fiecare copil trebuie sa tina seama de si sa puna in relatie cel putin doua categorii de date:
    a) date referitoare la familia in care va fi reintegrat/integrat copilul si la capacitatea acesteia de a raspunde sarcinilor de ingrijire si educare a copilului si
    b) date referitoare la copil, starea lui actuala si nevoile lui de dezvoltare.
    In timpul realizarii evaluarii psihologice a copilului, parintilor, asistentului maternal profesionist, familiei de plasament, psihologul urmareste:
  • crearea sentimentului de siguranta la copil, familie (acordand atentie aspectului confidentialitatii);
  • identificarea eventualului risc de neglijare, abuz, abandon, institutionalizare la care copilul ar putea fi supus in viitor;
  • identificarea efectelor psihologice ale institutionalizarii si ale separarii copilului de familia sa;
  • evaluarea aspectelor de ordin psihologic si psiho-social care definesc contextul in care a avut loc separarea copilului de familia sa;
  • evaluarea aspectelor psihologice importante pentru procesul reintegrarii/integrarii, aspecte ce caracterizeaza clientii;
  • efectele pe care separarea, institutionalizarea, neglijarea le-au generat in dezvoltarea copilului si influenta acestora asupra relatiei viitoare cu familia in care va fi reintegrat/integrat;
  • identificarea resurselor si nevoilor clientilor;
  • formularea de recomandari privind elaborarea si implementarea PIS.
    Fisele de evaluare psihologica servesc la personalizarea actiunilor intreprinse pentru copil si familie prin cunoasterea si intelegerea particularitatilor proprii acestora. Informatiile culese contribuie la intelegerea globala a situatiei copilului si familiei si, prin urmare, la luarea unor decizii cat mai adecvate pentru fiecare copil in parte.

    2.3. Elaborarea programului de interventie specifica
    Pentru fiecare copil aflat in atentia CRI se elaboreaza un PIS. Pentru fiecare caz in parte, specialistii CRI colaboreaza, in vederea intocmirii PIS, cu toti profesionistii din celelalte servicii pentru protectia copilului care sunt si/sau au fost implicati in cazul respectiv. Avand in vedere concluziile si recomandarile raportului de evaluare detaliata, responsabilul de PIS stabileste data intalnirii de elaborare a PIS si convoaca specialistii care vor contribui la elaborarea si implementarea PIS.
    PIS contine obiective pe termen scurt, mediu si lung; activitati corespunzatoare atingerii obiectivelor; durata aferenta activitatilor; personalul de specialitate desemnat si alte persoane implicate in activitati; resurse materiale si financiare alocate activitatilor; modalitati de monitorizare si evaluare/reevaluare a activitatilor.
    Obiectivul pe termen lung al PIS este reintegrarea/integrarea copilului in familie.
    Obiectivele pe termen mediu si scurt vizeaza: acoperirea nevoilor legate de schimbarea sau modificarea mediului care sa permita dezvoltarea optima a copilului, acoperirea nevoilor afective, educative, de sanatate, de reabilitare pentru copilul cu handicap si de sprijin comunitar pentru reusita reintegrarii/integrarii copilului in familie.
    Derularea reuniunii de elaborare a PIS. PIS se elaboreaza in termen de 5 zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliata, pe baza concluziilor si recomandarilor acestuia, in cadrul unei reuniuni organizate de catre responsabilul de PIS. La reuniune participa toti specialistii implicati in procesul de reintegrare/integrare a copilului in familie, atat din CRI, cat si din cadrul institutiilor partenere.
    Aceasta reuniune parcurge urmatorii pasi:
  • prezentarea de catre responsabilul de PIS a concluziilor si recomandarilor raportului de evaluare detaliata privind cazul in discutie;
  • stabilirea obiectivelor pornind de la nevoile si resursele clientilor;
  • stabilirea activitatilor necesare atingerii obiectivelor, responsabililor si a calendarului activitatilor;
  • stabilirea serviciilor acordate clientilor;
  • stabilirea resurselor materiale si financiare alocate activitatilor;
  • stabilirea planului de monitorizare si evaluare a cazului;
  • completarea rubricilor PIS-ului;
  • stabilirea urmatoarei intalniri de management de caz in care obiectivele si activitatile din PIS sunt evaluate pe baza rapoartelor de monitorizare si evaluare.
    Se recomanda organizarea unei intalniri de re/evaluare a PIS la cel putin 3 luni.
    Dupa discutarea PIS cu clientii si obtinerea acordului acestora, responsabilul de PIS elaboreaza forma finala a PIS care va fi semnata de acesta si de membrii echipei de specialisti care au participat la intalnirea de elaborare a PIS si va fi avizata de catre coordonatorul CRI.
    In aceasta etapa, responsabilul de PIS elaboreaza contractul cu familia. Acesta este semnat de catre client, responsabilul de PIS si managerul de caz in trei exemplare. Contractul cu clientul prevede obiectivele, activitatile, responsabilii, calendarul activitatilor, precum si obligatiile ambelor parti. El va cuprinde clauze comune, conditii de modificare sau reziliere si semnaturile partilor implicate.

    2.4. Punerea in aplicare a PIS
    Responsabilul de PIS coordoneaza toate interventiile profesionistilor implicati si a serviciilor oferite pe parcursul procesului de reintegrare/integrare. Responsabilul de PIS monitorizeaza permanent atingerea obiectivelor propuse si asigura coerenta interventiilor. Acesta trebuie sa fie in masura sa precizeze modalitatile in care s-a intervenit in fiecare caz particular, etapa procesului de asistenta in care se afla acel caz, precum si tipurile de interventii (si desfasurarea lor anticipata in timp) care vor urma.
    Principalele atributii ale responsabilului de PIS:
  • urmareste realizarea activitatilor de catre profesionistii implicati in implementarea PIS si ia masuri pentru evitarea suprapunerii unor servicii sau a absentei altora;
  • informeaza clientii asupra drepturilor lor si asupra serviciilor de care pot beneficia in cadrul CRI;
  • mentine relatii permanente cu clientii pe toata durata implementarii PIS;
  • organizeaza si modereaza reuniunile de reevaluare PIS, la fiecare 3 luni sau mai des, in functie de fiecare caz in parte;
  • informeaza clientii si profesionistii asupra evolutiei cazului;
  • implica persoanele importante pentru copil in implementarea PIS;
  • informeaza coordonatorul CRI despre evolutia implementarii PIS.
    Principalele responsabilitati ale asistentului social in procesul de reintegrare/integrare sunt:
  • mediaza relatia dintre copil, familia acestuia si persoana de referinta din mediul sau de viata;
  • mediaza relatia dintre copil si familia acestuia, pe de o parte, si diferite institutii cu responsabilitati in domeniul social, pe de alta parte;
  • realizeaza consilierea pe probleme sociale a clientilor CRI;
  • realizeaza demersuri sau acompaniaza clientii pentru obtinerea documentelor legale necesare interventiei in favoarea acestora;
  • realizeaza monitorizarea interventiilor in conformitate cu obiectivele PIS;
  • contacteaza periodic reprezentantii institutiilor publice si private investite cu responsabilitati in domeniul protectiei copilului, in scopul cresterii accesului membrilor comunitatii locale la serviciile oferite de catre echipa CRI;
  • realizeaza/reactualizeaza anchetele sociale si identifica nevoile de ingrijire ale copilului, precum si nevoia de sprijin a familiei;
  • identifica in comunitate servicii adecvate pentru copii (servicii complementare de sanatate, socializare) si familii, facilitandu-le accesul la aceste servicii;
  • participa la activitatile de sensibilizare a comunitatii cu privire la nevoile specifice ale copiilor si familiilor lor;
  • prezinta in cadrul intalnirilor de management de caz rezultatele activitatilor sale pentru implementarea PIS;
  • monitorizeaza copilul dupa ce acesta este reintegrat/integrat in familie;
  • consiliaza copilul si familia dupa reintegrare/integrare;
  • realizeaza rapoarte privind interventia in plan social in cadrul PIS;
  • consiliaza familiilor pentru evitarea legaturilor de dependenta ale acestora fata de serviciile sociale de care beneficiaza la un moment dat;
  • participa la formarea si organizarea grupurilor de sprijin pentru familii.
    Principalele responsabilitati ale psihologului:
  • organizeaza sesiuni de consiliere individuala si/sau de familie (inclusiv informare/educare) pentru atingerea obiectivelor PIS, precum si dupa reintegrarea/integrarea copilului in familie (vezi anexa 2 - fisa de consiliere);
  • participa la organizarea programelor de formare a abilitatilor parentale;
  • participa la formarea si organizarea grupurilor de sprijin pentru familii; realizeaza evaluarea periodica a rezultatelor interventiilor sale; prezinta in cadrul intalnirilor de management de caz rezultatele activitatilor sale pentru implementarea PIS;
  • corelarea interventiilor in plan psihologic cu celelalte componente ale interventiei: in plan social, educational, medical si juridic;
  • implica clientii in luarea deciziilor privind interventiile in plan psihologic.
    Fiecare specialist implicat in atingerea obiectivelor PIS urmareste respectarea calendarului activitatilor propuse si informeaza responsabilul de PIS despre progresele si dificultatile in realizarea acestora.
    2.4.1. Principalele activitati derulate pentru atingerea obiectivelor PIS sunt: pregatirea copilului, familiei, persoanelor importante pentru copil si a comunitatii pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie; organizarea intalnirilor copil-familie si sprijin post-reintegrare/integrare.
    a) Pregatirea copilului pentru reintegrare/integrare
    Copilul va fi pregatit pentru reintegrare/integrare atat de specialistii CRI, cat si de persoanele importante pentru el, care se afla in mediul de viata din care el va pleca.
    In situatia in care copilul a fost separat de familia sa o perioada mai lunga de timp, asistentul social informeaza permanent copilul despre familia sa, evenimentele traite de membrii familiei, astfel incat acesta sa cunoasca istoria familiei sale si sa o accepte pentru reintoarcerea sa in familie. Copilului i se acorda sprijin pentru intelegerea si depasirea posibilelor conflicte cu familia, a traumelor cauzate de separarea de familie, a intelegerii situatiilor care au dus la luarea unei masuri de protectie si va fi consiliat in vederea reconcilierii cu familia si acceptarea trecutului. Un accent deosebit se acorda pentru mentinerea relatiilor copilului cu fratii sai prin vizite si activitati comune.
    Pentru situatia in care copilul va fi integrat in familia extinsa sau intr-o familie substitutiva acesta este informat despre motivele pentru care nu poate fi reintegrat in propria sa familie si i se prezinta aceste alternative, implicatiile acestora si i se solicita opinia. Copilul va primi, intr-un mod accesibil, informatii despre familia in care va fi integrat si despre drepturile si responsabilitatile pe care le va avea atat el, cat si familia. De asemenea, copilul va fi ajutat sa cunoasca familia in care va fi integrat si sa stabileasca relatii pozitive cu toti membrii acesteia.
    Copilul va fi incurajat sa-si exprime opinia si eventualele ingrijorari legate de integrarea in noul mediu de viata si sa solicite ajutor de la specialistii CRI.
    Este interzisa etichetarea/discreditarea parintilor, care au cerut instituirea unei masuri de protectie pentru copil, de catre profesionistii CRI.
    b) Pregatirea familiei pentru reintegrare/integrare
    Familia biologica este ajutata sa depaseasca situatia/situatiile care au determinat instituirea unei masuri de protectie pentru copil, sa reia sau sa mentina relatii continue cu acesta. Specialistii CRI vor informa familia in legatura cu evolutia copilului pe perioada separarii. Familia este ajutata sa inteleaga efectele separarii asupra copilului in vederea adaptarii ei adecvate in momentul integrarii acestuia. Familia este informata despre planul individualizat de protectie/planul de servicii, cat si despre modalitatile de implementare a acestora.
    Familia va fi consiliata asupra drepturilor si responsabilitatilor pe care le are, asupra posibilitatilor de asistare legala si a conditiilor in care se realizeaza aceasta. Familiei i se va acorda ajutor financiar pentru transportul in localitatea in care se afla copilul si pentru a participa la intalnirile stabilite de profesionistii CRI la sediul centrului. In functie de fiecare caz in parte, pe baza evaluarilor efectuate de specialistii CRI, parintii pot fi inclusi in programe care au ca scop dezvoltarea si consolidarea abilitatilor parentale.
    Familia de plasament va fi pregatita pentru intelegerea rolului, drepturilor si responsabilitatilor fata de copilul luat in ingrijire. Specialistii CRI acorda o importanta deosebita pregatirii familiei de plasament pentru a intelege, sprijini si facilita mentinerea relatiilor copilului cu familia lui biologica. Familia de plasament va primi informatii scrise despre prestatiile si serviciile de care poate beneficia in conformitate cu legislatia in vigoare. Familia de plasament va fi pregatita pentru a intelege pe de o parte, rolul sau de a oferi ingrijire de scurta durata pentru copilul plasat si, pe de alta parte, pentru a intelege nevoile copilului de ingrijire permanenta in familia biologica sau intr-o familie adoptatoare.
    c) Pregatirea persoanelor importante pentru copil
    Persoanele importante pentru copilul (de ex. persoana de referinta a copilului/educatorul, familia/persoana la care copilul a fost dat in plasament etc.) trebuie sa fie implicate in implementarea PIP pentru copil, care are ca finalitate reintegrarea/integrarea in familie. Acestea vor colabora cu toti profesionistii implicati in re/integrare in vederea unei abordari unitare a fiecarui caz in parte.
    Persoanele importante pentru copil vor fi consiliate in legatura cu ajutorul pe care ele il pot oferi copilului pentru ca acesta sa accepte separarea de vechiul mediu de viata si sa se simta parte integranta a noului mediu de viata. Aceste persoane importante pentru copil, fiind cele mai apropiate de acesta si cele in care el are incredere, constituie resurse foarte necesare pentru o re/integrare de succes.
    d) Pregatirea comunitatii
    Echipa CRI va actiona pentru implicarea si responsabilizarea membrilor comunitatii (medic de familie, educator/invatator, preot, lideri comunitari, vecini, grupuri de sprijin ale comunitatii) si a serviciilor sociale locale. Vizitele asistentului social in comunitate au o importanta deosebita pentru schimbarea atitudinilor si mentalitatilor membrilor comunitatii fata de copiii care sunt beneficiari ai serviciilor de protectie sociala.
    Asistentul social va contacta institutiile si membrii comunitatii in scopul realizarii unei retele de sprijin local in vederea reintegrarii/integrarii cu succes a copilului si a familiei in comunitate.
    In cazul reintegrarii copilului in familie, responsabilul de PIS din cadrul CRI impreuna cu managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA/altor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social colaboreaza cu asistentul social (responsabil de caz prevenire) al serviciul public de asistenta sociala/persoana cu atributii in asistenta sociala din cadrul autoritatii locale de la domiciliul familiei biologice in vederea intocmirii planului de servicii.
    2.4.2. Organizarea intalnirilor copil-familie
    Intalnirile propriu-zise intre copil si familie sunt organizate si mediate/supravegheate de personalul CRI. Intalnirile se pot organiza la sediul CRI, intr-o camera special amenajata, la domiciliul familiei, la domiciliul familiei de plasament, precum si in alte locuri adecvate. Locul ales pentru desfasurarea intalnirii trebuie sa fie firesc si mai putin restrictiv, cu conditia sa fie asigurata siguranta copilului. O data cu evolutia relatiilor dintre copil si familie, intalnirile la sediul CRI vor fi treptat inlocuite cu vizitele acasa, cu sfarsituri de saptamana petrecute in familie. Sederile peste noapte vor fi posibile atunci cand exista certitudinea ca se poate asigura securitatea copilului in noul mediu familial.
    La prima intalnire copil-familie este obligatorie prezenta unui profesionist al CRI (asistent social, psiholog) pentru a media discutiile, pentru a-l ajuta pe copil si pentru a raspunde la intrebarile suplimentare ale parintilor. Familia trebuie sa beneficieze de intimitate in intalnirea cu copilul daca siguranta acestuia din urma este asigurata.
    Responsabilul de PIS decide observarea intalnirilor urmatoare; motivele acestei decizii si persoana desemnata ca observator sunt consemnate in Raportul de intalnire copil-familie (vezi anexa 3) care va face parte din dosarul copilului.
    Observarea vizitelor poate fi justificata in anumite cazuri, de exemplu atunci cand:
  • se suspecteaza posibilitatea unui abuz asupra copilului pe durata vizitelor;
  • comportamentul parintilor este inadecvat (denigrarea institutiei sau familiei in grija careia este copilul) ori imprevizibil sau daca acestia trec printr-o perioada mai dificila si nu pot gestiona problemele aparute;
  • parintii fac promisiuni nerealiste sau inadecvate situatiei copilului;
  • copilul se teme sa stea singur cu parintii sai, etc.
    Intalnirile copil-familie observate/supravegheate de profesionistii CRI sunt consemnate in raportul de intalnire copil-familie. Pentru intalnirile nemediate de profesionistii CRI raportul este realizat de catre responsabilul de PIS care mentioneaza aspectele legate de locul, data si durata intalnirii, precum si de comportamentul copilului inainte si dupa vizita.
    Daca scopul intalnirii copil-familie este sa sprijine parintele sa dobandeasca abilitati parentale, unul sau doi profesionisti pot participa la intalnire si pot interveni direct in diversele activitati care se desfasoara pe parcursul intalnirii.
    Prezenta persoanelor importante pentru copil la unele din intalnirile copil-familie este esentiala pentru stimularea parteneriatului dintre profesionisti si parinti, cat si pentru reusita procesului de reintegrare/integrare.
    2.4.3. Mijloacele de realizare a activitatilor prezentate anterior sunt urmatoarele:
  • consilierea psiho-sociala si juridica;
  • informarea si orientarea clientilor si
  • educatia parentala.
    a) Consiliere psiho-sociala si juridica
    Consilierea copilului se realizeaza in cadrul CRI intr-un spatiu special amenajat destinat numai sedintelor de consiliere. Spatiul trebuie sa asigure intimitatea si siguranta clientilor si trebuie sa fie dotat cu mobilier si mijloace adecvate pentru derularea eficienta a intalnirilor de consiliere.
    Scopurile consilierii psiho-sociale si juridice a copilului pot fi: reconcilierea copilului cu familia si acceptarea trecutului, depasirea traumelor cauzate de separare sau pierdere; pregatirea copilului pentru schimbarea mediului de viata; refacerea, mentinerea, consolidarea relatiei copil-familie; stabilirea unor relatii de atasament pozitive; stimularea si incurajarea copilului de sa-si exprime sentimentele si opiniile; ameliorarea tulburarilor de comportament; reducerea starii de dependenta fata de institutie si personalul ei; incurajarea exercitarii drepturilor si obtinerea lor, etc.
    Consilierea familiei se realizeaza in cadrul CRI sau la domiciliul acesteia, cu respectarea intimitatii si a confidentialitatii. Scopurile consilierii psiho-sociale si juridice a familiei pot fi: depasirea situatiei care a determinat instituirea masurii de protectie a copilului; pregatirea pentru exercitarea abilitatilor de crestere si ingrijire, dezvoltarea competentelor parentale si educatie pentru sanatate; informarea si pregatirea parintilor pentru a face fata cerintelor copilului cu dizabilitati; dezvoltarea abilitatilor de relationare cu comunitatea; consilierea parintilor pentru obtinerea drepturilor de munca, protectie sociala si a altor drepturi prevazute de lege; potrivirea copil-familie extinsa si/sau copil-familie/persoana de plasament; pregatirea familiei pentru refacerea/mentinerea/consolidarea relatiilor cu copilul; intermedierea relatiei familiei cu institutii, autoritati, servicii si ameliorarea efectelor cauzate de separarea copilului de familie.
    Consilierea persoanelor importante pentru copil urmareste: mentinerea contactelor cu copilul pe intreg parcursul procesului de reintegrare/integrare si in perioada post-re/integrare; constientizarea importantei mediului familial in dezvoltarea copilului; indeplinirea rolului de facilitator al reintegrarii/integrarii familiale; respectarea regulilor deontologice in relatia cu copilul si familia.
    Consilierea familiei extinse si a familiei substitutive urmareste informarea asupra: importantei mediului familial in dezvoltarea copilului; drepturilor si responsabilitatilor familiei biologice si a familiei de plasament; oportunitatilor si conditiilor de obtinere a drepturilor legale; calitatii relatiei copil-familie de plasament; importantei potrivirii copil-familie in situatia plasamentului copilului la o persoana/familie.
    b) Informare si orientare
    Activitatile de informare se regasesc in toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului in familie insa ele sunt tratate separat in aceasta parte a ghidului pentru a sublinia importanta si efectul acestora asupra incheierii cu succes a intregului proces.
    Modalitatea si continutul informatiilor oferite de CRI sunt adaptate nivelului de intelegere al clientilor.
    Activitatile de informare oferite de CRI vizeaza:
  • copilul: informarea copilului despre rezultatele evaluarii detaliate, despre continutul PIS, despre data inceperii si inchiderii serviciilor oferite, despre oportunitatile de pregatire scolara si profesionala, despre drepturi si responsabilitati;
  • familia: informarea despre continutul PIS, resursele comunitare si drepturile prevazute de legislatie, despre serviciul in care este plasat in prezent copilul si despre alternativele posibile pentru copil;
  • persoanele importante pentru copil: informarea despre continutul PIS, despre implicatiile reintegrarii/integrarii, despre importanta implicarii acestora in procesul de reintegrare/integrare.
    Alaturi de serviciile oferite direct de catre CRI, profesionistii centrului orienteaza clientii catre alte servicii specializate cu responsabilitati in oferirea de servicii sau prestatii necesare solutionarii problemelor cu care se confrunta acestia (probleme legate de somaj, obtinerea unor prestatii sociale, etc).
    c) Educatia parentala
    Activitatile care au ca scop formarea si dezvoltarea de abilitati parentale ("Scoala Parintilor") vor fi organizate de catre CRI (in functie de resursele financiare si materiale proprii existente) sau de catre CRI in colaborare cu institutii publice si OPA care au experienta in acest domeniu.
    CRI asigura accesul parintilor la aceste activitati in functie de nevoile identificate de specialistii CRI si de solicitarile parintilor in acest sens, atat inainte cat si dupa reintegrarea/integrarea copilului in familie.
    Scopul acestor activitati este de a dezvolta abilitati parentale de ingrijire si crestere adecvata a copiilor si de a dezvolta o retea de sprijin comunitar formata din parintii inclusi in activitatile de formare a abilitatilor parentale.
    Activitatile derulate au rolul de a ajuta parintii sa faca fata provocarilor legate de cresterea si educarea copiilor, a reduce izolarea parintilor prin relationarea cu alti parinti aflati in situatii similare si a asigura accesul la resursele comunitare.
    In intalnirile cu parintii se vor aborda cu predilectie urmatoarele teme: cresterea si educarea copilului; etapele dezvoltarii copilului; importanta familiei in dezvoltarea copilului; efectele separarii si institutionalizarii asupra copilului; formarea atasamentului; abuzul si neglijarea copilului; ingrijirea copilului cu nevoi speciale; dezvoltarea abilitatilor pentru o viata independenta a copilului; legislatie in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului. Temele scolii parintilor vor fi stabilite pe baza evaluarii nevoilor de formare identificate in cadrul discutiilor prealabile cu parintii.

    2.5. Monitorizarea si re/evaluarea implementarii PIS
    Monitorizarea implementarii PIS se realizeaza de catre responsabilul de PIS si urmareste:
    a) daca specialistii implicati in implementarea PIS au initiat, in maxim 2 zile de la termenele stabilite, activitatile prevazute in PIS;
    b) lunar, serviciile furnizate si adecvarea acestora pentru atingerea obiectivelor;
    c) problemele aparute pe parcursul implementarii PIS si gasirea de solutii necesare depasirii acestora;
    d) asigurarea fluxului de informatie intre membrii echipei, alti specialisti implicati in implementarea PIS, familie si copil;
    e) medierea relatiei dintre familie si copil, pe de o parte, si profesionisti, pe de alta parte (de exemplu negocierea conflictelor);
    f) re/evaluarea situatiei copilului, respectiv a modului de implementare a PIS cel putin o data la 3 luni si, daca este necesar, revizuirea PIS;
    g) inregistrarea permanenta a informatiilor, progreselor, evolutiei cazului in dosarul copilului si in baza de date a CRI;
    h) daca dosarul cazului este complet si toate documentele sunt semnate de catre profesionistii care le-au intocmit si avizate de catre coordonatorul CRI sau managerul de caz, in functie de responsabilitatile pe care acestia le au;
    i) modificarea contractului cu familia atunci cand este cazul.
    Profesionistii implicati in implementarea PIS au obligatia de a intocmi rapoarte de monitorizare, lunar sau ori de cate ori este nevoie, pe care le transmit responsabilului de PIS.
    Activitatile de monitorizare se desfasoara atat in timpul implementarii PIS cat si dupa finalizarea acestuia.
    Responsabilul de PIS intocmeste rapoarte de re/evaluare si, dupa caz, de revizuire a PIS care trebuie avizate de coordonatorul CRI si transmise, in termen maxim de 3 zile de la intocmirea acestora, managerului de caz, membrilor echipei, familiei si, dupa caz, copilului.
    Atunci cand obiectivele PIS pentru reintegrare au fost atinse, managerul de caz din cadrul DGASPC sau OPA propune Comisiei pentru Protectia Copilului revocarea masurii de protectie si reintegrarea copilului in familie.

    2.6. Activitati post-reintegrare/integrare
    Activitatile post-reintegrare/integrare ale CRI se desfasoara cu scopul evaluarii situatiei copilului si a familiei reintregite.
    Activitatile constau in:
  • evaluarea modului de relationare copil-familie;
  • verificarea modului in care copilul si familia sunt implicati in activitati care au ca scop integrarea in comunitate;
  • colaborarea cu serviciile comunitare pentru asigurarea accesului neingradit al copilului la: gradinita/scoala, medic de familie, stomatolog, consilier, psihopedagog, servicii specializate, etc.
  • colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar in vederea implicarii copilului in activitati de petrecere a timpului liber, de socializare.
    Asistenta copilului si familiei se realizeaza pana in momentul in care relatiile familiale sunt armonioase, iar familia asigura securitate fizica, psihica si economica a copilului. Relatia profesionistilor cu familia si copilul trebuie sa incurajeze autonomia familiei si sa nu creeze dependenta acesteia de servicii sociale. Finalizarea relatiei clientilor cu profesionistii trebuie discutata inca de la inceputul interventiei si pe intreg parcursul desfasurarii procesului de reintegrare/integrare.
    Dupa reintegrarea copilului in familie atat copilul, cat si familia, beneficiaza in continuare de serviciile furnizate de CRI sau li se va facilita accesul la alte servicii, in functie de nevoile identificate de specialistii CRI si de solicitarile clientilor.
    Monitorizarea post reintegrare a cazului se realizeaza pe o perioada de minim 3 luni din momentul reintegrarii copilului in familie. Pentru monitorizare, CRI colaboreaza cu autoritatile locale de la domiciliul parintilor.
    Dupa finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza rapoartelor de monitorizare post-servicii, se inchide cazul din punctul de vedere al interventiilor CRI.


    Capitolul 3 - Promovarea CRI in comunitate, parteneriate si colaborari


    3.1. Promovare si informare
    CRI va desfasura atat activitati de promovare a serviciilor furnizate, cat si activitati de informare a clientilor si grupurilor tinta.
    Promovarea si informarea se realizeaza pentru a sensibiliza publicul si profesionistii din diverse domenii de activitate fata de situatia copiilor separati de familiile lor, pentru a raspunde favorabil nevoii de servicii de tip familial pentru copiii a caror reintegrare in familie nu a fost posibila si pentru a sprijini familiile in care copiii sunt reintegrati/integrati.
    In vederea promovarii/informarii, membrii comunitatii vor fi invitati la evenimentele importante ale CRI, ocazie cu care li se vor prezenta centrul, obiectivele si realizarile acestuia. CRI valorizeaza copilul si copilaria si reprezinta o resursa pentru comunitate, semnaland problemele cu care se confrunta familiile, situatiile de risc si situatiile de criza ale acestora.
    Pentru schimbarea mentalitatilor si a practicilor de separare a copilului de familie, CRI organizeaza intalniri cu specialisti, cu alti membri ai comunitatii locale, cu scopul sensibilizarii acestora fata de problematica copilului in dificultate si a rolului familiei in cresterea si educarea copilului. De asemenea, CRI organizeaza intalniri cu grupuri de copii pentru acceptarea copiilor integrati/reintegrati in comunitate si pentru reducerea riscului de marginalizare sociala a acestora.
    CRI atrage si incurajeaza participarea voluntarilor in activitatile sale, cu predilectie in cele de promovare a centrului.
    Pentru promovare si informare CRI poate derula campanii media, ca de exemplu: participarea la emisiuni radio-TV, realizarea de postere, afise, pliante, spoturi, organizarea de intalniri cu lideri de opinie din comunitate. In activitatile de sensibilizare, se recomanda folosirea unui limbaj adaptat clientilor si grupurilor tinta.
    Activitatile de promovare si informare ale CRI au ca efect o mai buna cunoastere a activitatilor derulate si evitarea stigmatizarii sau a etichetarii persoanelor care beneficiaza de serviciile CRI.
    Prin activitatile de promovare a serviciilor de tip familial, CRI contribuie la dezvoltarea si la mobilizarea resurselor comunitatii.
    Pentru o buna informare si pentru asigurarea transparentei activitatii centrului, coordonatorul CRI realizeaza raportul anual de activitate si il face public.

    3.2. Parteneriate si colaborari
    CRI formeaza impreuna cu serviciile comunitare cu responsabilitati in educatie, sanatate, pregatire profesionala, protectie sociala etc., o retea de sprijin comunitar pentru facilitarea accesului la serviciile de specialitate din comunitate (medicale, consiliere familiala, centre resursa pentru reconversie profesionala, servicii de specialitate ale Primariei, scoala, gradinite, centre de zi, etc.).
    Echipa CRI identifica potentialii parteneri comunitari (cadre didactice, medici, asistente medicale, consilieri locali, preoti, vecini, etc.) care pot contribui la dezvoltarea activitatilor centrului si pot deveni persoane de sprijin pentru activitatile acestuia. CRI organizeaza grupuri/retele de sprijin in proximitatea clientilor pentru a ajuta familiile in cresterea si educarea copiilor.
    CRI incheie conventii de colaborare/acorduri de parteneriat cu institutiile din comunitate cu scopul realizarii unor obiective concrete privind integrarea/reintegrarea copiilor in familie.
    Atat in aspectele sale formale, cat si cele informale, parteneriatul cu familia urmareste: informarea familiei in legatura cu mandatul CRI, valorile promovate si drepturile si obligatiile familiei; implicarea familiei in planificarea activitatilor prevazute in PIS; cooptarea parintilor ca parteneri egali in orice decizie care il priveste pe copilul lor; informarea si formarea parintilor cu privire la nevoile si drepturile copilului, tehnici de ingrijire/educare, educatie pentru sanatate, etc.


    Capitolul 4 - Resurse umane


    Managementul resurselor umane ale CRI se refera la urmatoarele aspecte: recrutarea, formarea initiala si continua, evaluarea, supervizarea personalului, precum si recrutarea, pregatirea, coordonarea si evaluarea voluntarilor.

    4.1. Structura de personal
    La angajarea personalului se va tine cont de studiile absolvite de acesta, de experienta anterioara si abilitatile de munca cu copii si familii.
    Echipa CRI este formata din cel putin un coordonator, un asistent social si un psiholog.
    Asistentul social este persoana care indeplineste conditiile prevazute in Legea privind statutul asistentului social.
    Psihologul este absolvent al unei institutii de invatamant superior de specialitate, cu diploma de licenta in psihologie, acreditata conform legii.
    Este necesar ca la angajarea personalului sa se tina seama daca acesta are urmatoarele calitati si competente: personalitate echilibrata, capacitate de lucru in echipa, abilitati in lucrul cu copiii si familiile, toleranta fata de diverse comportamente ale clientilor, rezistenta la stres, cunoasterea legislatiei in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului.

    4.2. Formarea personalului
    Obiectivul principal al formarii este cresterea eficientei personalului, prin acumularea de cunostinte, deprinderi, schimbari atitudinale etc.
    Formarea de initiere (la angajare) si continua (pe parcursul angajarii) a personalului intra in responsabilitatea coordonatorului CRI. Formarea de initiere se realizeaza la locul de munca, se adreseaza intregului personal de specialitate si va consta cel putin in urmatoarele: prezentarea CRI si a personalului; analizarea fisei postului si a sarcinilor locului de munca; prezentarea metodelor de lucru cu clientii; prezentarea unor studii de caz relevante, prezentarea unor dosare de caz.
    Formarea continua urmareste acoperirea nevoilor de formare a personalului in vederea cresterii performantei si eficientei interventiilor.
    Un aspect important al formarii il constituie coeziunea echipei (prin cursurile de formare ale intregii echipe se va urmari imbunatatirea comunicarii, eficientei, identificarea rolurilor in echipa, indeplinirea responsabilitatilor, etc.).
    Pe baza analizei nevoilor de formare coordonatorul realizeaza, pentru fiecare membru al echipei, un plan de formare continua.

    4.3. Evaluarea personalului
    Evaluarea personalului CRI este un proces prin care se apreciaza activitatile desfasurate de catre fiecare membru al echipei si de catre intreaga echipa CRI. Evaluarea personalului are ca efect motivarea acestuia in derularea de activitati performante si in cresterea satisfactiei in munca.
    Evaluarile profesionale se concretizeaza in acordarea de calificative. Calificativele stau la baza promovarii in functie, acordarea de recompense etc.
    Evaluarea personalului se realizeaza in functie de criteriile din fisa postului dupa o metodologie conforma reglementarilor in vigoare si particularizata specificului CRI.
    In CRI exista un sistem articulat de evaluari, monitorizari si raportari care privesc derularea activitatilor, rezultatele obtinute, atingerea obiectivelor stabilite.
    Rezultatele evaluarilor sunt sintetizate in rapoartele de evaluare ale coordonatorului CRI. Rapoartele de evaluare includ: progresul angajatului de la ultima evaluare; nevoile de pregatire ale angajatului, modalitatile de formare si termenele pana la care angajatul trebuie sa se perfectioneze.
    In elaborarea planului de formare continua al fiecarui angajat al CRI, coordonatorul ia in considerare de asemenea si recomandarile persoanei care se ocupa de supervizarea echipei CRI.

    4.4. Supervizarea
    Obiectivul principal al supervizarii profesionistilor CRI consta in sprijinirea acestora pentru realizarea activitatilor cu maxima eficienta si utilizarea celor mai bune practici in relatia cu clientii.
    Supervizarea se desfasoara sub forma de intalniri periodice "fata in fata", organizate intre persoana care asigura supervizarea si profesionist/profesionistii CRI si dureaza 30-90 de minute.
    Supervizarea profesionistilor CRI consta in:
  • oferirea de sprijin informational si suport emotional profesionistilor;
  • fundamentarea teoretica a cazurilor;
  • asigurarea obiectivitatii in solutionarea cazurilor;
  • dezvoltarea capacitatii de reflectie asupra interventiei profesionale si a interactiunilor cu ceilalti.
    Persoana care realizeaza supervizarea contribuie la identificarea nevoilor de formare ale profesionistilor si la evaluarea acestora, inclusiv prin intermediul evolutiei cazurilor.
    Efectuarea supervizarii determina reducerea stresului profesional, favorizarea climatului potrivit pentru desfasurarea activitatilor, clarificarea rolurilor si responsabilitatilor angajatilor CRI. De asemenea, supervizarea ofera cadrul pentru prelucrarea informatiilor despre propria persoana in diferite contexte, ofera sprijin in autoconstientizare si autocontrol. Prin intermediul supervizarii sunt aduse in planul constientizarii si reflectarii trairi afective, sentimente, atitudini, valori, comportamente fata de clienti (copii, adulti), colegi s.a., cu incidenta in plan profesional.
    Prin supervizarea individuala se urmareste cu prioritate atingerea urmatoarelor obiective:
  • Dezvoltarea capacitatii de a-si constientiza si controla propriile sentimente si atitudini;
  • Constientizarea punctelor vulnerabile si resurselor;
  • Dezvoltarea capacitatii de a lucra pe baza unei planificari si reflectii critice;
  • Prelucrarea imaginii despre sine in aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca aceasta sa devina mai compatibila cu realitatea;
  • Dezvoltarea capacitatii de analiza a situatiilor;
  • Dezvoltarea capacitatii de a rezolva probleme.
    Prin supervizarea de grup se urmareste cu prioritate atingerea urmatoarelor obiective:
  • Constientizarea propriilor trairi afective, comportamente si efectele acestora asupra celorlalti;
  • Dezvoltarea capacitatii de a lucra in grup;
  • Dezvoltarea capacitatii de a folosi constructiv propunerile si perceptia altora;
  • Dezvoltarea competentei sociale;
  • Dezvoltarea capacitatii de analiza a situatiilor;
  • Dezvoltarea capacitatii de a rezolva probleme.
    Competente necesare persoanei care asigura supervizarea CRI sunt: capacitatea de interactiune cu personalul CRI, abilitati de comunicare, pregatire teoretica si experienta practica in activitatea de supervizare si in domeniul protectiei copilului.

    4.5. Recrutarea, pregatirea, coordonarea si evaluarea voluntarilor
    Recrutarea se orienteaza catre acele grupuri de persoane din care este cel mai probabil sa se poata selecta voluntari (de exemplu: studenti la facultati cu profil socio-uman). Activitatile desfasurate pentru recrutarea voluntarilor cuprind: distribuirea de materiale informative; publicitate in presa; prezentari publice; contacte personale ale angajatilor CRI.
    La recrutarea voluntarilor se tine seama de existenta anumitor aptitudini necesare pentru indeplinirea activitatilor in care vor fi implicati acestia. Obiectivele interviului de selectie a voluntarilor sunt obtinerea de informatii despre personalitatea candidatului si motivatia acestuia de a lucra in cadrul CRI.
    Coordonatorul CRI prezinta candidatilor misiunea si activitatile CRI, precum si conditiile de desfasurare a muncii de voluntariat (drepturi si obligatii conform legislatiei in vigoare).
    Pregatirea voluntarilor. In pregatirea voluntarilor se va pune accent pe aspecte privind respectarea valorilor si principiilor de lucru ale CRI. Fiecare voluntar beneficiaza de un numar minim de 14 ore de formare initiala in cadrul CRI si de formare continua in scopul insusirii de cunostinte teoretice si practice pentru a asigura indeplinirea in cele mai bune conditii a activitatilor ce trebuie efectuate. Pregatirea trebuie sa cuprinda un set de activitati sistematice, planificate, pentru a asigura cunostintele si abilitatile necesare desfasurarii activitatilor de voluntariat. Pregatirea este asigurata de personalul CRI in baza unei analize a nevoilor individuale si de grup a voluntarilor. Astfel voluntarii vor fi bine informati asupra aspectelor organizationale ale CRI, precum si asupra activitatilor ce trebuie desfasurate cuprinse in contractul de voluntariat, conform legislatiei in vigoare.
    Coordonarea voluntarilor se realizeaza de un membru al echipei CRI, desemnat de coordonatorul CRI. Periodic, fiecare voluntar informeaza coordonatorul de voluntari despre activitatile desfasurate. Un rol important al coordonatorului de voluntari este motivarea voluntarilor in vederea mentinerii acestora in cadrul CRI. In motivarea voluntarilor se va tine seama de crearea unui mediu adecvat si de stabilire a sistemelor de recompensa, de exemplu: recunoasterea meritelor, responsabilizarea, prezentarea succeselor etc.
    Evaluarea voluntarilor. Aprecierea performantelor voluntarilor se realizeaza de catre coordonatorul de voluntari. Evaluarea voluntarilor are ca obiective: dezvoltarea personala, mentinerea, cresterea sau corectarea performantei. Aprecierea performantelor va tine seama de descrierea activitatilor, contractul de voluntariat, SMO privind CRI, precum si de nivelul asteptarilor. Rezultatele evaluarii se comunica individual. Activitatile in care pot fi implicati voluntarii sunt stabilite de coordonatorul CRI impreuna cu echipa. Voluntarii vor fi implicati cu predilectie in activitati de promovare si relatii cu comunitatea ale CRI.


    Capitolul 5 - Administrare si management


    Pentru atingerea obiectivelor sale, CRI utilizeaza proceduri administrative si de management performant. Un management performant implica un accent deosebit pe calitatea serviciilor furnizate in vederea acoperirii nevoilor reale ale clientilor.
    Furnizorul de servicii angajeaza in conditiile legii si cu respectarea SMO privind CRI un coordonator cu norma intreaga. Coordonatorul este implicat de catre furnizorul de servicii in activitatile de recrutare si angajare a personalului CRI.
    Responsabilitatile coordonatorului sunt multiple si implica cunostinte cu privire la fiecare domeniu de lucru din cadrul CRI, cunostinte specifice legate de clienti, abilitati de colaborare cu personalul CRI etc. Pe langa acestea, responsabilitatile administrative si de gestiune, precum si solicitarea resurselor necesare desfasurarii adecvate a activitatilor CRI sunt elemente de care depinde realizarea efectiva a obiectivelor generale ale centrului.

    5.1. Principalele responsabilitati ale coordonatorului CRI sunt:
  • Coordoneaza, planifica si controleaza intreaga activitate a CRI asigurand concordanta dintre misiunea si obiectivele centrului si orientarea activitatii acestuia;
  • Elaboreaza si controleaza respectarea programului zilnic al CRI;
  • Stabileste orarele de lucru;
  • Mediaza conflictele din echipa;
  • Conduce reuniunile administrative de echipa;
  • Evalueaza nevoile de formare ale echipei si face propuneri furnizorului de servicii pentru includerea personalului in programe de formare;
  • Raspunde de toate aspectele functionarii cotidiene a CRI;
  • Face demersuri pentru obtinerea fondurilor necesare derularii activitatilor si functionarii CRI;
  • Raspunde de gestionarea corecta a resurselor, conform bugetului;
  • Intocmeste rapoarte periodice, narative, statistice, financiare, cu privire la activitatea CRI;
  • Faciliteaza colaborarea dintre echipa si clienti si institutii comunitare;
  • Asigura legatura activa a CRI cu comunitatea locala;
  • Promoveaza CRI in comunitate;
  • Elaboreaza si revizuieste periodic impreuna cu echipa misiunea centrului; obiectivele, indicatorii de evaluare a atingerii obiectivelor si rezultatelor;
  • Initiaza si conduce activitati de evaluare individuala si de echipa;
  • Asigura respectarea regulilor deontologice in relatia cu familia si copilul, cu ceilalti membri ai echipei, cu comunitatea;
  • Elaboreaza normele interne de functionare sau regulamentul de ordine interioara; intocmeste metodologia de lucru a CRI;
  • Propune sanctionarea si gratificarea membrilor echipei CRI;
  • Realizeaza planul anual de actiune (vezi anexa 5).

    5.2. Organigrama CRI este parte integranta a organigramei furnizorului de servicii si este aprobata conform legii. Organigrama CRI reflecta imaginea procesului de comunicare, delegare de autoritate si de luare a deciziilor in cadrul CRI.
    Intre furnizorul de servicii si coordonatorul CRI, pe de o parte, si intre coordonatorul CRI si echipa centrului, pe de alta parte, relatiile sunt ierarhice si de subordonare. Membrii echipei CRI sunt subordonati coordonatorului CRI si duc la indeplinire deciziile luate de acesta.
    Persoana care realizeaza supervizarea se afla in relatie functionala cu coordonatorul CRI.
    Intre membrii echipei CRI, celelalte servicii ale furnizorului de servicii si institutiile publice sau private implicate in protectia copilului sunt relatii functionale.
    Conventiile de colaborare incheiate de CRI cu alte institutii/servicii se stabilesc cu scopul de a se asigura eficienta interventiilor si atingerea obiectivelor CRI. De asemenea, CRI stabileste colaborari de tip formal sau informal cu grupuri de sprijin din comunitate: lideri comunitari, persoane fizice.
    Fiecare angajat al CRI isi cunoaste pozitia in echipa centrului, rolul si responsabilitatile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru atingerea obiectivelor vizate, asa cum sunt mentionate in fisele de post.

    5.3. Comunicarea interna si externa
    In cadrul CRI se organizeaza doua tipuri de intalniri:
  • Reuniuni cu participarea tuturor angajatilor CRI
  • Reuniuni ale echipei pluridisciplinare
    Reuniunile cu participarea tuturor angajatilor sunt periodice, cel putin o data pe luna; in cadrul acestora fiecare angajat are ocazia sa-si prezinte activitatile realizate, dificultatile intampinate si propunerile pentru depasirea acestora. Aceste reuniuni sunt planificate, iar tematica lor este cunoscuta de toti angajatii CRI. Reuniunile au scopul de a intari coeziunea echipei, de a asigura schimbul de informatii si de a imbunatati relatiile umane si profesionale. Aceste reuniuni periodice sunt organizate si conduse de coordonatorul CRI. Durata acestor reuniuni de echipa nu va depasi 2 ore.
    Cu ocazia reuniunilor de echipa coordonatorul CRI prezinta informatiile si deciziile importante care vizeaza schimbarile propuse de angajator/furnizorul de servicii.
    Reuniunile de echipa se finalizeaza cu un proces verbal. La aceste reuniuni de echipa participa, dupa caz, si o persoana cu functie de conducere din cadrul DGASPC/OPA.
    Angajatii CRI care au responsabilitati in implementarea PIS se intalnesc saptamanal in reuniuni ale echipei pluridisciplinare ori cu o periodicitate impusa de numarul de cazuri in lucru, de complexitatea si urgenta acestora. La reuniunile echipei pluridisciplinare participa, atunci cand este cazul, si persoane a caror prezenta este considerata de catre profesionisti a fi necesara pentru rezolvarea unui anumit caz (de exemplu persoana de referinta a copilului).
    Reuniunile echipei pluridisciplinare au ca obiective:
  • numirea responsabililor de PIS,
  • elaborarea PIS,
  • realizarea evaluarilor periodice ale rezultatelor interventiilor,
  • adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor,
  • discutarea altor aspecte privind dificultatile intampinate pe parcursul interventiei si in monitorizarea cazurilor.
    Pentru realizarea unei comunicari interne eficiente si rapide se utilizeaza pe langa comunicarea verbala si comunicarea scrisa (avizierul, cutia personalizata de documente, mesajele prin posta electronica).
    Comunicarea externa a CRI este reglementata de furnizorul de servicii. Informatiile comunicate in exterior si frecventa acestora, altele decat cele prevazute de SMO, sunt stabilite de catre furnizorul de servicii. Transmiterea informatiilor in exteriorul CRI tine seama de principiul confidentialitatii si al protejarii imaginii clientilor CRI.

    5.4. Baza de informatii si date
    Intreaga activitate a CRI se va reflecta in documentele scrise sau electronice ale centrului. Acestea privesc:
  • clientii serviciilor,
  • raportarile prevazute in SMO,
  • materialele de promovare si informare,
  • colaborarile si parteneriatele,
  • reuniunile de echipa,
  • analize si studii.
    Informatiile si datele CRI sunt pastrate si arhivate la sediul centrului. Gestiunea, pastrarea si arhivarea acestora intra in responsabilitatea coordonatorului CRI.
    Informatiile despre clienti se constituie intr-o baza de date care se structureaza in conformitate cu cerintele serviciului de monitorizare din cadrul DGASPC si in concordanta cu cerintele nationale. Aceasta baza de date este electronica. Raportarile din baza de date electronica se transmit de catre coordonatorul CRI serviciului de monitorizare al furnizorului de servicii.
    Informatiile despre fiecare client al CRI sunt pastrate de catre responsabilul de PIS intr-un dosar al cazului, in conditii de securitate conform legislatiei in vigoare. In dosarul de caz al CRI nu se pastreaza documente originale, ci numai copii ale acestora. Documentele originale sunt pastrate la sediul furnizorului de servicii.
    Informatiile despre copil si familia acestuia sunt difuzate in conditiile si limitele prevazute de legislatia in vigoare.

    5.5. Punct de documentare
    Pentru asigurarea accesului egal al membrilor echipei pluridisciplinare la informatii de interes profesional, CRI va organiza la sediul in care functioneaza un punct de documentare in care se colecteaza materiale de sinteza, studii, documente de prezentare, reviste, buletine informative, carti, rapoarte de conferinte, materiale publicitare, brosuri de promovare, etc., pe care angajatii CRI le-au obtinut de la institutii de profil sau cu ocazia participarii acestora la seminarii, conferinte, cursuri de pregatire, intalniri profesionale, stagii in strainatate, vizite de lucru, etc., sau care le-au fost trimise.
    Gestiunea punctului de documentare intra in responsabilitatea coordonatorului CRI sau, dupa caz, unei alte persoane, desemnate in acest scop.

    5.6. Conditii de functionare si locatie
    Finantarea CRI este asigurata de furnizorul de servicii si este in conformitate cu nevoile de servicii ale clientilor si nevoile de functionare.
    CRI functioneaza, dupa caz, intr-o cladire proprie sau intr-un spatiu propriu aflat intr-o cladire in care mai functioneaza si alte servicii complementare.
    Spatiul destinat CRI este suficient pentru desfasurarea in conditii optime a activitatilor cu clientii si pentru atingerea obiectivelor sale. Spatiile in care functioneaza CRI sunt suficiente pentru a asigura primirea clientilor, consilierea psihologica, sociala si juridica, individuala si de grup a clientilor, pentru organizarea reuniunilor de echipa, pentru organizarea intalnirilor de grup ale parintilor care participa la programele/activitatilor de formare a abilitatilor parentale ("Scoala Parintilor"), pastrarea in siguranta a documentelor si informatiilor.
    Cladirea in care functioneaza CRI asigura clientilor, personalului si vizitatorilor siguranta si confort. Aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege in ceea ce priveste avizele de functionare si este adaptata nevoilor clientilor cu dizabilitati fizice.
    Dotarile CRI sunt corespunzatoare nevoilor clientilor si personalului. Dotarile asigura profesionistilor CRI conditii de desfasurare a activitatilor prevazute in SMO pentru atingerea obiectivelor de reintegrare/integrare.
    CRI este dotat cu echipamente tehnice si electronice si, dupa caz, cu un mijloc de transport necesar efectuarii deplasarilor in teren.
    Mobilierul CRI este adaptat clientilor (copii si adulti) si activitatilor desfasurate de echipa pluridisciplinara.
    Bugetul anual al CRI este alcatuit tinand cont de costurile realiste si complete ale tuturor activitatilor. Bugetul nu trebuie sa supraevalueze sau sa subevalueze costurile necesare desfasurarii activitatilor in conditiile asigurarii calitatii conform SMO pentru aceste centre.

    5.7. Metodologia de lucru a CRI
    Realizarea metodologiei de lucru a CRI este in responsabilitatea coordonatorului CRI si este avizata de furnizorul de servicii. Metodologia de lucru vizeaza cel putin urmatoarele aspecte privind organizarea si functionarea eficienta a CRI:
  • Proceduri de transmitere a informatiilor, comunicare interna si externa;
  • Proceduri de lucru cu clientii, cu partenerii si cu celelalte institutii si servicii din comunitate;
  • Proceduri de promovare a CRI in comunitate;
  • Proceduri legate de evaluarea personalului;
  • Proceduri legate de recrutarea, pregatirea, coordonarea si evaluarea voluntarilor;
  • Proceduri referitoare la admiterea si evaluarea copiilor;
  • Proceduri de mentinere a legaturilor cu familia si diversele persoane importante din viata copilului, inclusiv referitoare la restrictiile in acest sens; conditii referitoare la organizarea spatiului privat in care au loc intalnirile dintre copil si familie si conditiile referitoare la cazarea temporara a familiei;
  • Proceduri referitoare la respectarea intimitatii si confidentialitatii datelor clientilor; proceduri referitoare la accesul personalului si a altor persoane la baza de date a CRI;
  • Proceduri scrise privind efectuarea, inregistrarea si solutionarea sesizarilor si reclamatiilor referitoare la serviciile oferite sau al caror acces il faciliteaza, intocmite in baza legislatiei in vigoare;
  • Proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea si solutionarea suspiciunilor sau acuzatiilor de abuz asupra copiilor;
  • Proceduri financiare;
  • Proceduri de control.


    Poate fi de interes si:
    Avocat Romania
    Divortul in Romania
    Avocat divort
    Lege nr. 288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei
    Codul Familiei, actualizat 2009
    Lege privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei, Legea nr. 396/2006
    Lege privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, legea nr. 17/2000, republicata in 2007
    Ordin nr. 299/2009 pentru modificarea si completarea Metodologiei privind selectia si pregatirea prin rezidentiat cu timp partial in specialitatea medicina de familie sesiunea 22 martie 2009, aprobata prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 171/2009
    Norma metodologica de aplicare a prevederilor Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor, 2008
    Ordonanta de urgenta nr. 97/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, OUG 97/2007
    Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului, legea nr. 272/2004
    Legea adoptiei, legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata 2012
    Ordin nr. 607/2008 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare cu titlu gratuit a echipamentelor de calcul necesare functionarii cabinetelor medicilor de familie
    Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, consolidata 2009
    Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata 2014. Lege nr. 217/2003 republicata 2014
    OG nr. 95/2003, ordonanta privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie
    Lege nr. 236/2008 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala
    Lege nr. 257/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului
    Rudenia. Rudenia fireasca, rudenia prin adoptie. Afinitate
    Resurse juridice. Informatii juridice de interes. Articole juridice


    -------------
    Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
    -------------


    Alte reglementari




    Termeni juridici, grupare tematica



  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    139 useri online

    Useri autentificati: