Decizia nr. 20 din 21 septembrie 2009, posibilitatea acordarii si cuantificarii drepturilor banesti reprezentand suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 16 decembrie 2009
Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectiile Unite —
Decizia nr. 20 din 21 septembrie 2009
Dosar nr. 9/2009
Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intrunit pentru a examina
recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind
interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici,
republicata, referitor la posibilitatea acordarii si cuantificarii drepturilor banesti reprezentand suplimentul postului si suplimentul
corespunzator treptei de salarizare.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, fiind prezenti 85 de judecatori din totalul de 113 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta
Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in
interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca nu sunt intemeiate actiunile formulate de
functionarii publici pentru acordarea si cuantificarea drepturilor salariale constand in suplimentul postului si suplimentul
corespunzator treptei de salarizare.
Sectiile Unite,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor de judecata s-a constatat ca nu exista
un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si
aplicarea dispozitiilor art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea
nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la posibilitatea
acordarii si cuantificarii drepturilor banesti reprezentand
suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de
salarizare.
Astfel, unele instante au admis cererile reclamantilor si au
obligat autoritatile parate la plata drepturilor banesti
reprezentand suplimentul postului si suplimentul treptei de
salarizare, doar pentru trecut, incepand cu data de 1 ianuarie
2004, iar in unele cazuri si pentru viitor, fara a le cuantifica,
retinand, in esenta, ca cele doua drepturi au fost expres
prevazute in favoarea functionarilor publici prin art. 31 (fost
art. 29) alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, ale carui prevederi au
fost suspendate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit
dispozitiilor art. 44 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor
drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005, si art. 48 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea
drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici
pentru anul 2006.
Alte instante, admitand actiunile reclamantilor, au stabilit un
cuantum al celor doua suplimente salariale, respectiv un procent
de cate 25% din salariul de baza pentru fiecare, si au obligat
autoritatile parate la plata acestor drepturi fie de la data de
1 ianuarie 2004 pana la data pronuntarii, fie si pentru viitor.
Alte instante, dimpotriva, au respins actiunile reclamantilor,
retinand ca suplimentul postului si suplimentul corespunzator
treptei de salarizare sunt componente ale salariului de baza
cuvenit functionarilor publici si isi gasesc corespondent in
categoriile, clasele, gradele profesionale si treptele de
salarizare.
In fine, alte instante au respins actiunile reclamantilor —
functionari publici prin care se solicita obligarea angajatorilor la
plata sumelor de bani reprezentand suplimentul postului si
suplimentul treptei de salarizare in cuantum de 25% fiecare din
salariul de baza, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, retinand,
in esenta, ca procentul celor doua suplimente salariale nu a fost
stabilit nici prin Legea nr. 188/1999 si nici prin actele normative
subsecvente, iar instantele de judecata nu se pot substitui
legiuitorului ori executivului in privinta acordarii efective a unui
drept prevazut de lege.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect
dispozitiile legii.
Problema de drept care se cere a fi solutionata prin recursul
in interesul legii vizeaza posibilitatea acordarii drepturilor banesti
reprezentand suplimentul postului si suplimentul corespunzator
treptei de salarizare, pentru perioada 2004—2006 si in
continuare, in temeiul art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea
nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
In conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) din Legea
nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, "pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au
dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baza;
b) sporul pentru vechime in munca;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzator treptei de salarizare".
Art. 31 alin. (3) din acelasi act normativ statueaza in mod
expres ca salarizarea functionarilor publici se face in
conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului
unitar de salarizare pentru functionarii publici.
Cum nu a fost adoptata o lege de salarizare a functionarilor
publici, drepturile salariale ale acestei categorii profesionale au
fost reglementate anual, prin ordonante ale Guvernului.
Astfel, au fost adoptate Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor
drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 76/2005, si Ordonanta
Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale
si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 417/2006.
Totodata, prin dispozitiile art. 44 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 92/2004 si, respectiv, art. 48 din Ordonanta
Guvernului nr. 2/2006 s-a suspendat pentru perioada noiembrie
2004—31 decembrie 2006 aplicarea dispozitiilor art. 29 (devenit
ulterior art. 31) din Legea nr. 188/1999, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Pentru perioada 2007—2009 drepturile salariale si alte
drepturi ale functionarilor publici au fost reglementate tot pe
calea unor ordonante ale Guvernului adoptate pentru fiecare an
in parte, insa nu s-a mai preluat solutia legislativa de
suspendare a aplicarii dispozitiilor art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din
Legea nr. 188/1999.
Cuantumul celor doua suplimente salariale nu a fost insa
stabilit nici prin Legea nr. 188/1999 si nici prin actele normative
subsecvente, astfel incat nu exista baza legala pentru calcularea
si acordarea acestora.
Pentru cuantificarea suplimentului postului si a suplimentului
treptei de salarizare, ca parti componente ale salariului
functionarilor publici, este necesara existenta unor dispozitii date
in aplicarea art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999,
atributie ce revine fie Parlamentului, in cazul promovarii unei
legi, fie Guvernului, prin delegare legislativa sau prin adoptarea
unei hotarari date in aplicarea acestor prevederi legale.
In conditiile in care nu este reglementata modalitatea de
calcul al suplimentului postului si al suplimentului treptei de
salarizare, suntem in prezenta doar a unei intentii a legiuitorului
de a acorda functionarilor publici doua drepturi de natura
salariala, intentie materializata prin instituirea drepturilor, dar
nefinalizata deoarece nu este stabilit cuantumul acestora sau
criteriile pe baza carora pot fi calculate.
In atare situatie, nefiind creat cadrul functional de acordare
a drepturilor, acestea raman doar drepturi "virtuale".
In consecinta, cele doua drepturi nu pot fi obtinute prin
promovarea unor actiuni in instanta, caci acordarea lor pe cale
judecatoreasca ar insemna sa se faca fie prin obligarea
angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, fie
prin eventuala cuantificare de catre instanta in raport de diverse
criterii aplicate prin analogie, ceea ce echivaleaza cu o
substituire in atributiile legiuitorului ori ale executivului, contrar
celor stabilite prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 820 din 3 iulie
2008, in cuprinsul careia s-a retinut ca instantele judecatoresti
nu au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte
normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii,
si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu
prevederi cuprinse in alte acte normative.
De asemenea, admiterea unor asemenea actiuni, in
conditiile in care dispozitivul sentintei nu ar identifica, pentru ca
nu are cum, suma la care urmeaza a fi obligata autoritatea
parata, ar presupune pronuntarea unor hotarari judecatoresti
nesusceptibile de executare, de natura a reprezenta o incalcare
a art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, cu referire
la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in care s-a
retinut ca dreptul de a apela la o instanta ar fi iluzoriu, daca
ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o
hotarare judecatoreasca definitiva si obligatorie sa fie ineficienta
in detrimentul unei parti (Imobiliara Saffi impotriva Italiei —
1999, paragraful 63; Dorneanu impotriva Romaniei — 2007,
paragraful 32).
Totodata, prin pronuntarea unei hotarari de admitere a
actiunilor reclamantilor, fara indicarea unor criterii pe baza
carora creanta continuta de titlul executoriu sa devina certa, se
lasa posibilitatea debitorului (institutia publica angajatoare) de
a refuza ori de a stabili el insusi intinderea si aplicarea titlului
executoriu.
Nu poate fi promovata nici solutia de cuantificare a celor
doua suplimente salariale, deoarece, astfel cum s-a aratat
anterior, in lipsa unui act normativ care sa stabileasca
modalitatea de calcul al acestor drepturi, instantele de judecata
nu se pot substitui puterii legislative, prin reglementarea lor.
In situatia neacordarii acestor sporuri nu se incalca
prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia
europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, care obliga statele parti sa adopte masuri pentru
a asigura garantarea dreptului de proprietate, nefiind in prezenta
unui "bun", notiune cu semnificatie autonoma, in sensul
Conventiei, care, fara a se limita numai la proprietatea unor
bunuri corporale, include orice interes economic cu valoare
patrimoniala.
Nu se poate vorbi nici de existenta unei "sperante legitime"
a reclamantilor, in sensul avut in vedere in jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului in care s-a retinut ca atunci cand
interesul patrimonial apartine categoriei juridice "creanta" nu
poate fi considerat "valoare patrimoniala" si implicit "speranta
legitima" decat daca are o baza suficienta in dreptul intern, spre
exemplu o dispozitie legala, sau daca existenta sa este
confirmata printr-o jurisprudenta clara si concordanta a
instantelor nationale (Kopecky c/a Slovacia — 2004, paragrafele 35
si 48—52; Pressos Compania Naviera — S.A. si altii c/a Belgia —
1995, paragraful 31; Draon c/a Franta — 2005, paragrafele
65—70; Maurice c/a Franta — 2005, paragrafele 63—70).
Or, drepturile salariale in discutie nu au o suficienta baza in
dreptul intern, in absenta criteriilor legale de cuantificare a
acestora.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 329 alin. 2 si 3
din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in
interesul legii si a se stabili ca dispozitiile art. 31 alin. (1) lit. c) si
d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se
interpreteaza in sensul ca in lipsa unei cuantificari legale nu se
pot acorda pe cale judecatoreasca drepturile salariale constand
in suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de
salarizare.
Pentru aceste motive
In numele legii
Decid:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 31 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999 privind statutul
functionarilor publici, republicata, stabilesc ca in lipsa unei cuantificari legale nu se pot acorda pe cale judecatoreasca drepturile
salariale constand in suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 21 septembrie 2009.
Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Monitorul Oficial
Poate fi de interes si:
Ordin 727/2010 privind constituirea unei baze de date cu privire la salariile si structura acestora pentru personalul din sectorul bugetar
Ordin nr. 32/2010 pentru monitorizarea si controlul aplicarii prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice la nivelul institutiilor si autoritatilor publice ale administratiei locale
Lege cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Lege-cadru 330/2009
Medicul si magistratii sai
Lege nr. 145/2009 pentru aprobarea OUG nr. 1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar, legea 145/2009
OUG nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009. Ordonanta de urgenta 41/2009
Legea nr. 117/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 155/2008 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul pentru salarizarea clerului
OUG nr. 31/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar. Ordonanta de urgenta nr. 31/2009
Legea nr. 327/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din serviciile de probatiune
Codul muncii, 2003
OUG nr. 1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar
OUG nr. 155/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
OUG nr. 136/2008, Ordonanta de urgenta privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008
OUG nr. 107/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor
Norma de incadrare, activitate si salarizare ale mediatorului scolar, 2007
Norma de aplicare a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitatile sanitare publice din sectorul sanitar, 2007
Ordonanta privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, ordonanta nr. 8/2007
Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea si alte drepturi banesti ale personalului din administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele cul
Lege nr. 132/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
Legea nr. 142/1999, legea privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
| | Culegere de practica judiciara in materie de conflicte de munca si asigurari sociale, 2006-2008
Curtea de Apel Bucuresti
COMANDA ACUM |
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
