DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Capitolului I "Dispozitii generale" (art.1-9), ale art.11 lit.e), f) si g), ale art.12 alin.(2), ale art.13, ale art.14 lit.c), d), e) si f), ale art.17, ale art.38 alin.(2) lit.f), g) si h), ale art.42 alin.(2), (3) si (4), ale Capitolului VI - "Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor" (art.45-50) si ale art.57 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate

Decizie neconstitutionalitate din 14-04-2010
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Capitolului I "Dispozitii generale" (art.1-9), ale art.11 lit.e), f) si g), ale art.12 alin.(2), ale art.13, ale art.14 lit.c), d), e) si f), ale art.17, ale art.38 alin.(2) lit.f), g) si h), ale art.42 alin.(2), (3) si (4), ale Capitolului VI - "Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor" (art.45-50) si ale art.57 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate


Publicata in Monitorul Oficial nr. 294/2010 - M. Of. 294 / 5 mai 2010

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.6, art.7, art.8, art.13, art.17, art.38 alin.(2) lit.f), g) si h), art.46 si art.57 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicata de ?erban Alexandru Bradisteanu in Dosarul nr.5544/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 18 martie 2010, in prezenta avocatului Alice Draghici, pentru autorul exceptiei ?erban Alexandru Bradisteanu, si a reprezentantului Ministerului Public, lipsind partile Agentia Nationala de Integritate si Statul roman, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, parti fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita. Dezbaterile au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 13 aprilie 2010, apoi pentru 14 aprilie 2010.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 16 iunie 2009, modificata prin Decizia nr.4710 din 29 octombrie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia contencios administrativ si fiscal, prin care s-a admis recursul declarat impotriva acesteia, Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.5, art.6, art.7, art.12, art.16, art.37 alin.(2) lit.e), f) si g), art.44 si art.54 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicata de Alexandru ?erban Bradisteanu intr-o cauza de contencios administrativ avand ca obiect solutionarea cererii de confiscare a averii nejustificate a acestuia, cerere formulata, in baza Legii nr.144/2007, de catre Agentia Nationala de Integritate printr-un act de constatare.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, contravenind prevederilor art.1 alin. (4) si art.116 alin.(2) din Constitutie, deoarece Agentia Nationala de Integritate, prin atributiile care i-au fost conferite, a fost instituita - contrar textelor constitutionale mentionate - ca un organ administrativ cu veritabila activitate jurisdictionala, subordonat Parlamentului. Pe de alta parte, arata ca inspectorii de integritate, desi sunt controlati politic prin intermediul Consiliului National de Integritate, se supun Legii nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici si au atributii specifice unui organism jurisdictional. In acest sens sunt prevederile cuprinse in Capitolul I din lege, potrivit carora inspectorii de integritate pot solicita institutiilor si autoritatilor publice date, informatii si documente pe baza carora solutioneaza dosarele, pot dispune efectuarea de expertize in conditii asemanatoare modalitatii in care este administrata aceasta proba in procedura penala, cu posibilitatea persoanei cercetate de a fi asistata de aparator, iar in cazul in care se efectueaza o expertiza, de a-si alege un consilier. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca actul de constatare reprezinta un adevarat rechizitoriu, ceea ce contravine art.1 alin.(4) din Constitutie, text ce exclude posibilitatea infiintarii unor organisme hibride, care sa indeplineasca simultan sarcini administrative si jurisdictionale si care sa se situeze sub control parlamentar. O alta dovada a faptului ca suntem in prezenta unui organism jurisdictional, in opinia autorului exceptiei, o reprezinta dispozitiile din legea criticata referitoare la modalitatea de repartizare a cauzelor, dar si anumite situatii care apar in mod deosebit in activitatea de administrare a justitiei, respectiv cauze de incompatibilitate, conflict de interese, formularea unor cereri de recuzare sau declaratii de abtinere din partea inspectorului de integritate.

In final, autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca intreaga Lege nr.144/2007 este neconstitutionala si *nejuridica*, deoarece stabileste modalitati diferite de cenzura a actelor pe care le emite. Astfel, procesul-verbal prin care este aplicata sanctiunea contraventionala a amenzii de catre inspectorul de integritate trebuie sa indeplineasca cerintele Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, dar, potrivit legii criticate, contestarea acestuia se poate face doar la Judecatoria Sectorului 1, pe raza teritoriala in care isi are sediul Agentia Nationala de Integritate, prevederi ce intra in contradictie cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.2/2001, potrivit carora instanta competenta teritorial este cea de la locul comiterii contraventiei. Pe de alta parte, actele de constatare se inainteaza sectiei de contencios administrativ a curtii de apel competente teritorial in functie de domiciliul persoanei verificate, iar la judecata participa statul, prin Ministerul Finantelor Publice, si procurorul. Prin urmare, desi obiectul judecatii il reprezinta contestarea actelor aceluiasi organ administrativ procese-verbale si acte de constatare, Legea nr.144/2007 prevede competenta unor instante de judecata diferite, precum si categorii diferite de participanti la judecata.

In concluzie, sustine ca din analiza de ansamblu a Legii nr.144/2007 rezulta ca aceasta este un act normativ neconstitutional.

Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal nu si-a exprimat opinia asupra temeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007 sunt constitutionale, deoarece Agentia Nationala de Integritate este o autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, fiind infiintata prin lege organica, cu respectarea dispozitiilor art.117 alin.(3), art.73 alin.(3) lit.t) si art.76 alin.(1) din Constitutie. Totodata, arata ca Agentia Nationala de Integritate nu indeplineste o activitate de infaptuire a justitiei, ci este o structura de cercetare si de sesizare a organului de urmarire penala, a organului fiscal competent sau a instantei de judecata, in conditiile legii.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, art.3, art.10 si art.29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din Incheierea din 16 iunie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, modificata prin Decizia nr.4710 din 29 octombrie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia contencios administrativ si fiscal, il reprezinta dispozitiile art.5, art.6, art.7, art.12, art.16, art.37 alin.(2) lit.e), f) si g), art.44 si art.54 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate.

Dupa data sesizarii initiale a Curtii Constitutionale prin Incheierea din 16 iunie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, Legea nr.144/2007 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.535 din 3 august 2009, dandu-se textelor o noua numerotare, iar dispozitiile art.5, art.6, art.7, art.12, art.16, art.37 lit.e), f) si g), art.44 si art.54 au devenit cele ale art.6, art.7, art.8, art.13, art.17, art.38 alin.(2) lit.f), g) si h), art.46 si art.57, avand urmatorul cuprins:
  • Art.6: *Pe parcursul desfasurarii verificarilor, Agentia poate solicita tuturor institutiilor si autoritatilor publice implicate, precum si altor persoane juridice de drept public sau privat documentele si informatiile necesare intocmirii actului de constatare.*;
  • Art.7: *La solicitarea motivata a inspectorului de integritate, conducatorii autoritatilor, institutiilor sau societatilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligati sa comunice acestuia, in termen de cel mult 10 zile lucratoare, datele, informatiile, inscrisurile si documentele prevazute la art. 6, indiferent de suportul acestora, precum si date, informatii sau documente pe care le detin, care ar putea conduce la solutionarea cauzei.*;
  • Art.8: *(1) Inspectorul de integritate poate dispune, cu acordul persoanei verificate, efectuarea unei expertize pentru lamurirea neconcordantelor dintre valoarea declarata si valoarea reala a bunurilor mentionate in declaratie.
    (2) Bunurile care fac obiectul unui act autentic pot fi supuse expertizei, in vederea stabilirii valorii acestora, doar in cazul in care actul autentic a fost anulat potrivit dreptului comun.
    (3) Persoana verificata are dreptul sa-si aleaga un expert asistent, pe cheltuiala proprie.*;
  • Art.13: *(1) Se infiinteaza Agentia Nationala de Integritate, autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, ce functioneaza la nivel national, ca structura unica, cu sediul in municipiul Bucuresti.
    (2) Personalul Agentiei este format din presedintele Agentiei, vicepresedintele Agentiei, inspectori de integritate, functionari publici si personal contractual. Presedintele Agentiei este demnitar cu rang de secretar de stat, vicepresedintele Agentiei este demnitar cu rang de subsecretar de stat, iar functia de inspector de integritate este functie publica cu statut special.
    (3) Prin hotarare a Consiliului National de Integritate, la propunerea presedintelui Agentiei, la nivel teritorial se pot infiinta structuri ale Agentiei.*;
  • Art.17: *(1) In vederea desfasurarii activitatii in conditii de profesionalism, cu respectarea principiilor impartialitatii, independentei, celeritatii si bunei administrari, repartizarea cauzelor se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat, de catre conducerea Agentiei.
    (2) Redistribuirea cauzelor repartizate inspectorilor de integritate se poate face numai in urmatoarele cazuri:
    a) imposibilitatea de exercitare a atributiilor, timp de cel putin 20 de zile;
    b) solicitarea motivata a inspectorului de integritate caruia i-a fost repartizata lucrarea;
    c) suspendarea din activitate, in conditiile legii;
    d) incompatibilitate;
    e) conflict de interese;
    f) admiterea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare a inspectorului de integritate;
    g) lasarea cauzei in nelucrare mai mult de 10 zile.*;
  • Art.38 alin.(2) lit.f), g) si h): *Consiliul are urmatoarele atributii:[..]
    f) formuleaza recomandari referitoare la strategia si activitatea Agentiei privind activitatea de verificare a averilor si a conflictelor de interese;
    g) analizeaza raportul anual de audit prevazut la art. 33;
    h) inainteaza Senatului, anual si ori de cate ori considera necesar, un raport despre activitatea Agentiei;*;
  • Art.46: *(1) Agentia intocmeste un act de constatare daca, in urma probelor aflate la dosar, rezulta ca:
    a) intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada sunt diferente vadite, iar dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este justificata, cauza se trimite instantei competente, care poate dispune confiscarea unei parti din averea dobandita sau unui bun determinat;
    b) una dintre persoanele supuse dispozitiilor legale privind conflictele de interese a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese;
    c) una dintre persoanele prevazute de lege se afla in stare de incompatibilitate;
    d) persoana verificata nu a actionat cu incalcarea obligatiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilitatilor.
    (2) Inspectorul de integritate comunica persoanei verificate actul de constatare, in termen de cel mult 5 zile de la data intocmirii.
    (3) Agentia sesizeaza organul de urmarire penala sau organul fiscal competent daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Verificarea efectuata de inspectorul de integritate se suspenda pana la solutionarea cauzei de catre organul judiciar, potrivit legii. in acest caz, termenul de prescriptie a raspunderii disciplinare se suspenda pana la reluarea verificarii de catre Agentie. Sesizarea organului fiscal competent se face in vederea stabilirii obligatiilor fiscale, potrivit legii.*;
  • Art.57: *Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr.115/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr.188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr.53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Codului de procedura civila, ale Ordonantei Guvernului nr.2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu dispozitiile altor acte normative, daca acestea nu sunt contrare prezentei legi.*
    Aceste dispozitii din Legea nr.144/2007 nu au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, deoarece Curtea nu a mai fost sesizata anterior cu exceptia de neconstitutionalitate a acestor prevederi, iar, potrivit Constitutiei si Legii nr.47/1992, Curtea Constitutionala nu se poate pronunta din oficiu decat asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. Cu privire la alte dispozitii din Legea nr.144/2007, Curtea s-a pronuntat prin 9 decizii referitoare la prevederile art.18 alin.(2) lit.d) si e) si ale art.39 alin.(1) pct.34, devenite cele ale art.19 alin.(2) lit.d) si e) si ale art.41 alin.(1) pct.34, dupa republicarea legii.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art.1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat si ale art.116 alin.(2) privind infiintarea organelor de specialitate.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

    1. Avand in vedere necesitatea si oportunitatea reglementarii intr-un veritabil cod de integritate a celor trei instrumente administrative de prevenire si de lupta impotriva coruptiei institutionale, si anume controlul declararii averilor, declararea si verificarea intereselor si a incompatibilitatilor in exercitarea demnitatii si a functiei publice, astfel cum reiese din Expunerea de motive a Legii nr.144/2007, aceasta reglementeaza organizarea si functionarea unei autoritati administrative autonome si unice, cu personalitate juridica si activitate permanenta, Agentia Nationala de Integritate (denumita in continuare Agentia). Potrivit art.14 din Legea nr.144/2007, aceasta are urmatoarele atributii:
    *a) verifica declaratiile de avere si declaratiile de interese;
    b) efectueaza controlul depunerii la termen a declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese de catre persoanele prevazute de lege;
    c) constata ca intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada exista o diferenta vadita care nu poate fi justificata si sesizeaza instanta competenta pentru stabilirea partii de avere dobandita sau a bunului determinat dobandit cu caracter nejustificat, a carui confiscare o solicita;
    d) constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor;
    e) dispune clasarea sesizarii, cand diferenta intre averea dobandita si veniturile realizate nu este vadita sau bunurile sunt justificate sau, dupa caz, cand nu se dovedeste conflictul de interese ori starea de incompatibilitate;
    f) sesizeaza organul de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;
    g) aplica sanctiunile si ia masurile prevazute de lege in competenta sa sau, dupa caz, sesizeaza autoritatile ori institutiile competente in vederea luarii masurilor si aplicarii sanctiunilor prevazute de lege;
    h) elaboreaza studii, analize, intocmeste statistici anuale privind declaratiile de avere, declaratiile de interese, precum si cu privire la verificarea acestora, efectuata de catre cei in drept, si dezvolta relatii de parteneriat cu persoanele care exercita demnitatile si functiile prevazute de prezenta lege, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenta;
    i) elaboreaza si difuzeaza ghiduri practice sau alte materiale in domeniu, intocmind propriile materiale in acest sens, avand in vedere practica organelor judiciare.*

    In vederea indeplinirii acestor atributii, Legea nr.144/2007 stabileste, in principal, urmatoarele reguli de procedura: Agentia isi indeplineste atributiile de verificare din oficiu sau, dupa caz, la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice interesate (art.4); repartizarea cauzelor se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat [art.17 alin.(1)]; cauzele se redistribuie altor inspectori de integritate in caz de incompatibilitate, de conflict de interese sau de admitere a declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare a inspectorului de integritate [art.17 alin.(2)]; in termen de 30 de zile de la primirea sesizarii, inspectorul de integritate efectueaza verificarea prealabila a documentelor depuse prin sesizare, inclusiv declaratia de avere si declaratia de interese ale persoanei in cauza [art.5 alin.(1)]; actele si lucrarile efectuate de catre inspectorii de integritate din cadrul Agentiei nu sunt publice, cu exceptia actului de constatare [art.5 alin.(8)]; Agentia poate solicita tuturor institutiilor si autoritatilor publice implicate, precum si altor persoane juridice de drept public sau privat documentele si informatiile necesare intocmirii actului de constatare (art.6); conducatorii autoritatilor, institutiilor sau societatilor publice ori private, cei ai regiilor autonome sunt obligati sa comunice inspectorului de integritate, in termen de cel mult 10 zile lucratoare, datele, informatiile, inscrisurile si documentele prevazute la art.6, indiferent de suportul acestora, precum si date, informatii sau documente pe care le detin, care ar putea conduce la solutionarea cauzei (art.7); inspectorul de integritate poate dispune efectuarea unei expertize pentru lamurirea neconcordantelor dintre valoarea declarata si valoarea reala a bunurilor mentionate in declaratie [art.8 alin.(1)]; persoana verificata are dreptul sa-si aleaga un expert asistent, pe cheltuiala proprie [art.8 alin.(3)]; inspectorul de integritate solicita persoanei verificate informatii si dovezi suplimentare [art.5 alin.(2)]; inspectorul de integritate intocmeste acte de constatare si procese-verbale [art.9 alin.(2)]; actele intocmite in cursul cercetarii prealabile sau al procedurii de verificare pot constitui mijloace de proba, potrivit legii [art.9 alin.(5)].

    Solutiile legale care pot fi dispuse de catre Agentie sunt urmatoarele: sesizarea instantei competente si solicitarea confiscarii unei parti din averea dobandita sau a unui bun determinat, in cazul in care inspectorul de integritate constata ca intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada sunt diferente vadite, iar dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate este nejustificata (art.46); sesizarea organului de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau organului fiscal competent in vederea stabilirii obligatiilor fiscale, potrivit legii (art.46); sesizarea autoritatilor competente in cazul in care inspectorul de integritate constata existenta unui conflict sau a unei stari de incompatibilitate (art.46); clasarea lucrarii [art.5 alin.(7)]; constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute de Legea nr.144/2007 (art.56).

    Analizand continutul normativ al textelor de mai sus, referitoare la atributiile, procedura si solutiile pe care le poate adopta Agentia, Curtea observa ca activitatile de cercetare, de ancheta, efectuate de catre inspectorii de integritate - in cadrul carora se administreaza si se evalueaza probe, se solicita orice informatii necesare de la orice institutie, autoritate publica, persoana juridica de drept public sau privat si se efectueaza expertize sunt urmate, potrivit art.46 din Legea nr.144/2007, de intocmirea unui act de constatare, cu efecte juridice similare rechizitoriului, sub aspectul sesizarii instantei de judecata. Astfel, prin actul de constatare, inspectorul de integritate analizeaza si decide printr-un procedeu specific functiei de judecata - daca exista diferente vadite intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada si daca dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate este nejustificata, solicitand instantei de judecata ca urmare a aceluiasi procedeu - confiscarea averii nejustificate. Totodata, drept consecinta a activitatii de cercetare, Agentia sesizeaza organul de urmarire penala, daca se constata ca exista probe sau indicii temeinice pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

    Avand in vedere regulile de procedura prevazute de Legea nr.144/2007 si solutiile pe care le poate adopta Agentia, Curtea constata ca anumite activitati desfasurate de inspectorii de integritate au caracter jurisdictional. Astfel, in temeiul art.46 din Legea nr.144/2007 si urmare a activitatilor de cercetare si verificare, creandu-se o confuzie intre functia de ancheta si cea de judecata, inspectorul de integritate pe baza liberei sale aprecieri in administrarea probelor, printr-o procedura care nu respecta contradictorialitatea - decide ca o parte din avere este nejustificata si prin urmare, da un verdict, *spune dreptul* (iuris dictio), activitate permisa numai instantelor de judecata, potrivit art.126 alin.(1) din Legea fundamentala, conform caruia *Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege*.

    Curtea mai constata ca organele care exercita aceste activitati nu sunt instante judecatoresti si nu se supun normelor de organizare si functionare prevazute in Capitolul VI - *Autoritatea judecatoreasca* din Titlul III *Autoritatile publice* al Constitutiei, intrucat functia de inspector de integritate este functie publica cu statut special, in conformitate cu prevederile art.17 alin.(2) din Legea nr.144/2007. In acelasi sens, Curtea observa ca, inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.144/2007, competenta de constatare a existentei unei diferente vadite intre bunurile si valorile declarate sau detinute si bunurile si valorile ce puteau fi dobandite din veniturile legal realizate apartinea *comisiei de cercetare*, un organ colegial, format din judecatori si procurori, potrivit Legii 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici.

    Totodata, in caracterizarea atributiilor jurisdictionale ale Agentiei, Curtea constata ca acele activitati de cercetare si de constatare, in temeiul carora este sesizata instanta de judecata, solicitandu-se confiscarea averii, sau organele de urmarire penala, nu se pot incadra nici in modalitatile de exercitare a jurisdictiilor speciale administrative, deoarece nu sunt facultative, asa cum prevede art.21 alin. (4) din Constitutie, ci obligatorii.

    Prin urmare, avand in vedere, pe de-o parte, statutul constitutional al justitiei, iar, pe de alta parte, activitatile de ancheta si de judecata desfasurate de Agentie, autoritate administrativa autonoma, prin care inspectorii de integritate ce detin functii publice cu statut special analizeaza si decid daca exista diferente vadite intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada si daca dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate este justificata sau nu, in vederea sesizarii instantei de judecata, solicitandu-i acesteia confiscarea averii, sau a organelor de urmarire penala, Curtea constata ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007 contravin prevederilor constitutionale ale art.124 alin.(2) din Constitutie, potrivit carora *Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti* si celor ale art.126 alin.(1) privind infaptuirea justitiei.

    De asemenea, Curtea constata ca atributia inspectorului de integritate de a solicita confiscarea averii incalca si prevederile art.44 alin.(8) si (9) din Constitutie, potrivit carora *averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma*, iar *bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.* Recunoscand posibilitatea inspectorului de integritate de a solicita instantei de judecata competente - in ipoteza nejustificarii dobandirii unei cote-parti din avere sau a unor bunuri determinate - confiscarea acestei parti sau a bunului determinat, prevederile art.46 din Legea nr.144/2007 extind masura confiscarii de la bunurile dobandite ilicit si cu privire la bunurile nejustificate, incalcand astfel prevederile art.44 alin.(8) si (9) din Constitutie. In acest sens este si Decizia Curtii Constitutionale nr.453/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.374 din 16 mai 2008, prin care instanta de contencios constitutional a decis ca *este evident ca masura confiscarii unor bunuri constituie o exceptie de la principiul constitutional, consfintit de art.44 alin.(8) din Constitutie, potrivit caruia caracterul licit al dobandirii bunurilor se prezuma. Astfel, confiscarea nu face decat sa aduca atingere prezumtiei de dobandire licita a unor bunuri, ceea ce nu poate conduce decat la concluzia neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege care ingaduie o astfel de atingere adusa averii unei persoane. De aceea, o asemenea masura este reglementata constitutional doar in cazul savarsirii unor infractiuni sau contraventii, adica in situatii constatate, in conditiile legii, ca reprezentand fapte cu un anumit grad de pericol social.*

    De asemenea, Curtea subliniaza ca principiul constitutional al prezumtiei dobandirii licite a averii trebuie sa se aplice si in cazul persoanelor cercetate potrivit Legii nr.144/2007, iar cei ce pretind ca averea unei persoane a fost dobandita ilicit trebuie sa dovedeasca acest lucru. Din dispozitiile Legii nr.144/2007 reiese insa ca persoana cercetata este tinuta sa dovedeasca provenienta licita a tuturor bunurilor dobandite in perioada supusa controlului, avand loc, asadar, o rasturnare a sarcinii probei, ceea ce contravine prezumtiei dobandirii licite a bunurilor, consacrata constitutional prin art.44 alin.(8).

    Totodata, Curtea retine ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007, prin posibilitatea inspectorilor de integritate de a solicita instantei de judecata competente confiscarea unei parti a averii sau a unui bun determinat, pronuntandu-se asupra vinovatiei unei persoane, incalca si prevederile art.23 alin.(11) din Constitutie referitoare la prezumtia de nevinovatie, deoarece confiscarea averii se solicita in absenta unei hotarari judecatoresti definitive, prin care sa se stabileasca vinovatia, penala ori contraventionala. In acelasi sens, potrivit principiilor de drept procesual penal, nimeni nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia, sarcina probatiunii revenind acuzarii, iar situatia de dubiu ii profita celui acuzat (in dubio pro reo), pe cand, in cazul constatarilor facute de catre inspectorii de integritate, in baza carora se cere confiscarea averii, persoana cercetata trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia.

    In consecinta, Curtea constata ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007 contravin prevederilor art.23 alin.(11), art.44 alin.(8) si (9), art.124 alin.(2) si art.126 alin.(2) din Legea fundamentala, precum si celor ale art.1 alin.(3) si (4) din Constitutie, potrivit carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate, iar organizarea statului are loc potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor.

    Ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii dispozitiilor art.46 din Legea nr.144/2007, in conformitate cu prevederile art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992, potrivit carora, *in caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare*- Curtea isi extinde controlul de constitutionalitate si urmeaza sa se pronunte si asupra dispozitiilor art.14 lit.c), d), e) si f) si ale Capitolului VI - *Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor* (art.45-50) din Legea nr.144/2007, dispozitii de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile art.46 din aceeasi lege.

    Astfel, potrivit dispozitiilor art.14 lit.c), d), e) si f), Agentia constata ca intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada exista o diferenta vadita care nu poate fi justificata si sesizeaza instanta competenta pentru stabilirea partii de avere dobandita sau a bunului determinat dobandit cu caracter nejustificat, a carui confiscare o solicita; constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor; dispune clasarea sesizarii, cand diferenta intre averea dobandita si veniturile realizate nu este vadita sau bunurile sunt justificate sau, dupa caz, cand nu se dovedeste conflictul de interese ori starea de incompatibilitate; sesizeaza organul de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Totodata, intregul Capitol VI, din care face parte art.46, reglementeaza procedura de verificare a averilor, conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.

    Prin urmare, avand in vedere ceea ce s-a retinut prin considerentele sus mentionate, ca tocmai aceste atributii exercitate de catre Agentie contravin prevederilor constitutionale, Curtea constata ca si dispozitiile art.14 lit.c), d), e) si f) si ale Capitolului VI - *Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor* (art.45-50) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate sunt, la randul lor, neconstitutionale, incalcand prevederile art.1 alin.(3) si (4), art.23 alin.(11), art.44 alin.(8) si (9), art.124 alin.(2) si art.126 alin.(2) din Legea fundamentala.

    2. Totodata, tinand cont de aceleasi prevederi ale art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992, si avand in vedere ca nici dispozitiile cuprinse in Capitolul I *Dispozitii generale* (art.1-9) din Legea nr.144/2007 nu pot fi disociate in mod necesar si evident de prevederile art.46 din aceeasi lege, deoarece instituie norme de procedura, Curtea urmeaza a se pronunta si asupra acestora.

    In acest sens, Curtea constata ca, pentru aceleasi considerente ca si cele de la pct.1 si raportat la aceleasi prevederi constitutionale, dispozitiile Capitolului I - Dispozitii generale* (art.1-9) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate sunt neconstitutionale, in masura in care prevad competenta Agentiei de a efectua acte de cercetare si de a intocmi acte de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor si de a sesiza, pe baza acestora, instantele competente si organele de urmarire penala.

    3. In temeiul dispozitiilor constitutionale ale art.142 alin.(1), *Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei*, iar, potrivit art.1 alin.(5) din Constitutie, suprematia Legii fundamentale este obligatorie. Prin urmare, Curtea urmeaza sa se pronunte si asupra dispozitiilor din Legea nr.144/2007 care prevad obligativitatea publicarii declaratiilor de avere si de interese pe pagina de internet a institutiilor, precum si transmiterea lor catre Agentie in vederea publicarii lor pe pagina de internet a acesteia.

    Aceste dispozitii din Legea nr.144/2007 sunt cele ale art.11 lit.e), f) si g), ale art.12 alin.(2) si ale art.42 alin.(2), (3) si (4) si au urmatorul cuprins:
  • Art.11: *Atributiile persoanelor desemnate potrivit art.10 sunt urmatoarele: [...]
    e) asigura publicarea si mentinerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, pe pagina de internet a institutiei, daca aceasta exista, sau la avizierul propriu, in termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaratiile de avere si de interese se pastreaza pe pagina de internet cel putin 5 ani de la publicare, dupa care se arhiveaza potrivit legii;
    f) trimit Agentiei, in termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaratiilor de avere si ale declaratiilor de interese primite, pe care Agentia le publica pe pagina proprie de internet, in termen de 30 de zile de la primirea acestora, si le mentine publicate pe durata prevazuta de dispozitiile lit. e);
    g) publica pe pagina de internet a institutiei, daca aceasta exista, sau la avizierul propriu, numele si functia persoanelor care nu depun declaratia de avere sau declaratia de interese in termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunica Agentiei;*
  • Art.12 alin.(2) *Declaratia rectificata depusa impreuna cu eventualele documente se trimit de indata Agentiei.*
  • Art.42 alin.(2), (3) si (4): *Declaratiile de avere si de interese se depun la Biroul Electoral Central sau, dupa caz, la biroul electoral de circumscriptie, odata cu declaratia de acceptare a candidaturii, in doua exemplare. Biroul Electoral Central si biroul electoral de circumscriptie transmit un exemplar al declaratiilor de avere si de interese la Agentie, in termen de cel mult 48 de ore de la depunere.
    (3) Declaratiile de avere si de interese ale candidatilor pentru funttia de Presedinte al Romaniei se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a lll-a, precum si pe pagina de internet a Agentiei, in termen de 10 zile de la data depunerii sau primirii, dupa caz, si se mentin publicate pe aceasta pagina.
    (4) Declaratiile de avere si de interese ale candidatilor pentru functia de deputat, senator, consilier judetean, consilier local sau primar se publica pe pagina de internet a Agentiei, in termen de 10 zile de la data primirii, si se mentin publicate pe aceasta pagina.*

    Curtea observa ca, potrivit art.26 alin.(1) din Constitutie, autoritatile publice trebuie sa respecte si sa ocroteasca viata intima, familiala si privata. Totodata, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului, valori consacrate in art.1 alin.(3) din Constitutie, nu pot fi concepute fara respectarea si ocrotirea vietii private. Dreptul la respectul si ocrotirea vietii intime, familiale si private face parte din categoria drepturilor si libertatilor fundamentale, fiind expres prevazut si in art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prevedere ce impune, in principal, obligatia negativa din partea autoritatilor statului de a nu face nimic de natura a stanjeni exercitiul dreptului la viata privata.

    In acest sens, Curtea constata ca obligatia prevazuta de lege de a se publica declaratiile de avere si de interese pe paginile de internet ale entitatilor unde persoanele care, in conformitate cu prevederile legale, au obligatia de a le depune, precum si transmiterea acestora catre Agentie in vederea publicarii pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul si ocrotirea vietii private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentala, precum si prin art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin expunerea nejustificata in mod obiectiv si rational, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea si interesele persoanelor ce au, potrivit legii, obligatia de a depune declaratii de avere si de interese.

    Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art.11 lit.e), f) si g), ale art.12 alin.(2) si ale art.42 alin.(2), (3) si (4) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate sunt neconstitutionale, in masura in care prevad obligativitatea transmiterii declaratiilor de avere si de interese Agentiei in vederea publicarii pe pagina de internet a acesteia, precum si obligativitatea publicarii lor pe pagina de internet a entitatilor unde persoanele care, in conformitate cu prevederile legale, au obligatia de a le depune.

    4. In ceea ce priveste dispozitiile art.13, art.17, art.38 alin.(2) lit.f), g) si h) si art.57 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, Curtea constata ca sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate sunt neintemeiate.

    Astfel, potrivit art.13 din Legea nr.144/2007, Agentia Nationala de Integritate se infiinteaza ca o autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, ce functioneaza la nivel national, ca structura unica, iar in conformitate cu art.17 din aceeasi lege, in vederea desfasurarii activitatii in conditii de profesionalism, cu respectarea principiilor impartialitatii, independentei, celeritatii si bunei administrari, repartizarea cauzelor se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat, de catre conducerea Agentiei, ceea ce este in deplin acord cu prevederile constitutionale.

    Totodata, Curtea retine ca dispozitiile art.38 lit.f), g) si h) din Legea nr.144/2007 prevad anumite atributii ale Consiliul National de Integritate - organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanenta -, si anume acelea de a formula recomandari referitoare la strategia si activitatea Agentiei, de a analiza raportul anual de audit si de a inainta Senatului un raport despre activitatea Agentiei, fara ca acestea sa contravina principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de art.1 alin.(4), astfel cum in mod gresit sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

    Cu privire la criticile de neconstitutionalitate ale art.57, Curtea retine ca acestea reprezinta probleme de aplicare a legii, ce nu intra in competenta Curtii Constitutionale, ci a instantei de judecata chemata sa solutioneze cauza. Totodata, eventuala neconcordanta dintre prevederile Legii nr.144/2007 si cele ale Ordonantei Guvernului nr.2/2001 referitoare la contestarea proceselor-verbale de constatare si sanctionare intocmite de catre Agentie nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

    5. Pe de alta parte, Curtea observa ca in procesul de adoptare a formei actuale a Legii nr.144/2007 au existat situatii de incoerenta si instabilitate, contrare normelor de tehnica legislativa, prevazute in Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.777 din 25 august 2004. Astfel, dupa ce Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.359 din 25 mai 2007, la nici o saptamana, aceasta a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.49/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.375 din 1 iunie 2007, prin care au fost modificate si completate 19 articole din Legea nr.144/2007, iar 3 alineate ale art.39, art.43 si art.53 au fost abrogate.

    Prin continutul ei, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.49/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate a afectat drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutie.

    Prin Legea nr.94/2008, de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.49/2007, legiuitorul a mai adoptat modificari la 16 articole ale Legii nr.144/2007, iar la 8 articole au fost introduse noi alineate, iar prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.138/2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.843 din 8 decembrie 2007, aprobata prin Legea nr.105/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.375 din 16 mai 2008, au mai fost modificate 4 articole din aceeasi lege.

    6. De asemenea, Curtea constata ca, potrivit art.1 alin.(5) din Constitutie, *In Romania, respectarea [...] legilor este obligatorie*, iar, potrivit Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.777 din 25 august 2004, tehnica legislativa asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. In acelasi sens, art.13 din aceasta lege instituie principiul unicitatii reglementarii in materie, statuand ca reglementarile de acelasi nivel si avand acelasi obiect se cuprind intr-un singur act normativ, iar, potrivit art.15, cu denumirea marginala *Evitarea paralelismelor*, in procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari in doua sau mai multe acte normative, iar in cazul existentei unor paralelisme, acestea vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei in reglementari unice.

    Or, Curtea observa ca in domeniul activitatii de control al averii dobandite in perioada exercitarii mandatelor sau a indeplinirii anumitor functii publice si a verificarii conflictelor de interese, exista reglementari paralele, si anume, pe de-o parte, Legea nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.263 din 28 octombrie 1996, modificata si completata prin Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.279 din 21 aprilie 2003, iar, pe de alta parte, Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, potrivit careia activitatea de verificare privind averea dobandita in perioada exercitarii mandatelor sau a indeplinirii functiilor ori demnitatilor publice, dupa caz, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor se efectueaza de catre Agentia Nationala de Integritate.

    7. In final, Curtea constata ca, potrivit Deciziei Plenului Curtii Constitutionale nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, Curtea retine ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.

    In consecinta, asa cum a statuat Curtea si in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.1415/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul prezentei decizii.

    In conformitate cu prevederile art.147 alin.(1) din Constitutie, *Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, [...] constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.* Curtea constata ca dispozitiile art.147 alin.(1) din Constitutie disting cu privire la obligatia de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei intre competenta Parlamentului, pentru dispozitiile din legi, pe de-o parte, si cea a Guvernului, pentru dispozitiile din ordonante ale acestuia, pe de alta parte.

    Ca atare, pe o perioada de 45 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentei decizii, Guvernul nu poate adopta o ordonanta de urgenta pentru a pune de acord prevederile Legii nr.144/2007 constatate ca fiind neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, dar poate initia un proiect de lege in acord cu cele stabilite prin prezenta decizie.
    DECIZIE


    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit. A. d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii

    Decide:


    1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.14 lit.c), d), e) si f) si ale Capitolului VI - *Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor* (art.45-50) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicata de Serban Alexandru Bradisteanu in Dosarul nr.5544/2/2008 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ, si constata ca acestea sunt neconstitutionale.

    2. Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Capitolului I *Dispozitii generale* (art.1-9) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar, al aceleiasi instante, si constata ca acestea sunt neconstitutionale in masura in care prevad competenta Agentiei Nationale de Integritate de a efectua si intocmi acte de cercetare si de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.

    3. Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.11 lit.e), f) si g), art.12 alin.(2) si ale art.42 alin.(2), (3) si (4) din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar, al aceleiasi instante, si constata ca acestea sunt neconstitutionale in masura in care prevad transmiterea declaratiilor de avere si de interese Agentiei Nationale de Integritate si publicarea lor pe pagina de internet a acesteia si a institutiei.


    4. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.13, art.17, art.38 alin.(2) lit.f), g) si h) si art.57 din Legea nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar, al aceleiasi instante.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 aprilie 2010.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    Scriptul s-a intrerupt din cauza unei erori: Table './dreptonl_dr/useronline' is marked as crashed and should be repaired