DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.II pct. 1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin punctul 8 al articolului unic din Legea nr.303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

Decizie neconstitutionalitate din 16-03-2010
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.II pct. 1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, astfel cum au fost modificate prin punctul 8 al articolului unic din Legea nr.303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia


Publicata in Monitorul Oficial nr. 265/2010 - M. Of. 265 / 23 aprilie 2010

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 25 februarie 2010, in prezenta reprezentantilor partilor si a Ministerului Public, si au fost consemnate in incheierea din acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in conformitate cu dispozitiile art.14 si ale art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amanat pronuntarea pentru data de 16 martie 2010.

Curtea, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 18 iunie 2009, pronuntata in Dosarul nr.16735/3/2008, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor *art.II pct.1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr.303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.*

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de S.C. *Eda Impex* S.R.L. din Braila intr-o cauza privind solutionarea unui apel formulat intr-o actiune avand ca obiect obligatia de a face.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca legea criticata dispune trecerea din proprietatea privata a statului in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale a unor bunuri imobile si mobile fara ca acestea sa fie declarate ca fiind bunuri de uz sau de interes public local, incalcand astfel dispozitiile art.136 alin.(2) din Constitutie si prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. De altfel, acest din urma act normativ – legea organica in materia proprietatii publice – *nu prevede nicio modalitate de trecere a unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale, ceea ce prevede, in schimb, Legea nr.303/2008*. Totodata, *nu exista si nu poate exista potrivit Constitutiei si Legii nr.213/1998 un domeniu public sau privat al autoritatii administrativ-teritoriale*, astfel cum prevede *art.II pct.9 din Legea nr.303/2008*, si nici subiectul de drept public determinat de *sectoarele Municipiului Bucuresti*, deoarece unitatile administrativ-teritoriale, mentionate in art.136 alin.(2) din Constitutie, reprezinta, potrivit art.21 din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, *comuna, orasul si judetul.*

Mai sustine autorul exceptiei ca dispozitiile art.II pct.5 din legea atacata incalca principiul autonomiei locale, statuat de art.120 alin.(1) din Constitutie, deoarece *consiliul local al unitatii administrativ-teritoriale beneficiare este obligat sa isi insuseasca, prin hotarare, preluarea unui bun, in proprietate publica, doar pe baza vointei primarului si a reprezentantului Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «Romania-Film», exprimata prin intermediul unui simplu protocol.*

Textele de lege criticate contravin si principiului statuat de art.136 alin.(4) din Constitutie, potrivit caruia *Bunurile proprietate publica sunt inalienabile.* Astfel, cu toate ca, prin art.II pct.1 din legea examinata, salile si gradinile de spectacol cinematografic sunt trecute din domeniul privat al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, iar prin pct. 9 al aceluiasi articol se interzice autoritatilor administratiei publice locale trecerea imobilelor preluate in temeiul acestor prevederi legale din domeniul public in domeniul privat al respectivelor autoritati, totusi, la pct.11 se dispune ca autoritatile administratiei publice locale pot initia procedura de privatizare in favoarea titularului contractului de inchiriere a respectivului imobil. Cu privire la bunurile mobile rezultate prin investitiile contractantului, se arata ca, *desi pct.1 al art.II din Legea nr.303/2008 dispune ca bunurile mobile trec in domeniul public, la pct.2 al aceluiasi articol se arata ca aceste bunuri trec, in acelasi timp, si in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale si in administrarea consiliilor locale ale acestora.* Se realizeaza, asfel, o nationalizare, un transfer silit de proprietate, care opereaza din patrimoniul Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «Romania-Film», ceea ce reprezinta o incalcare a dispozitiilor art.44 alin.(1) din Constitutie.

Dispozitiile art.II pct.11 din legea criticata instituie o discriminare contrara art.16 alin.(1) din Constitutie, prin aceea ca, pentru accesul la procedura de privatizare, contractul de inchiriere trebuie sa prevada in mod expres obligativitatea difuzarii de film cinematografic, difuzarea de film trebuie sa fi fost constanta, iar toate clauzele contractuale respectate. Asadar, un contract de inchiriere legal nu ofera titularului sau aceleasi sanse de acces la procedura de privatizare, categoria titularilor unor astfel de contracte fiind diferentiata retroactiv, in functie de obiectul contractului si modalitatea de desfasurare.

Autorul exceptiei sustine ca textele de lege criticate contravin si prevederilor art.53 din Constitutie si incalca, totodata, principiul separatiei puterilor in stat, deoarece puterea legislativa a intervenit asupra puterii judecatoresti, care nu se mai poate pronunta cu privire la posibilitatea ca titularul contractului de inchiriere sa devina proprietarul acelui bun imobil, detinut si folosit in baza contractului.

In sfarsit, se mai arata ca Legea nr.303/2008 a fost adoptata cu incalcarea art.76 alin.(1) din Constitutie, deoarece prevederile legale criticate au fost introduse si adoptate in Camera Deputatilor, dupa ce legea fusese dezbatuta si adoptata in Senat ca prima Camera sesizata, iar la adoptarea legii nu a fost intrunit cvorumul necesar, respectiv votul majoritatii fiecarei Camere, ci votul majoritatii membrilor prezenti, necesar adoptarii legilor ordinare.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comerciala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata doar in ceea ce priveste dispozitiile *art.II pct.11 din Legea nr.303/2008*, care incalca art.136 alin.(4) din Constitutie, deoarece prevad posibilitatea ca autoritatile locale sa initieze procedura de privatizare asupra unor bunuri ce apartin domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale, si, deci, sunt inalienabile.

Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata, in acest sens, ca Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor «Romania-Film» este titulara dreptului de administrare asupra bunurilor imobile din patrimoniul sau, iar nu titulara dreptului de proprietate. Articolul 65 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia prevede expres ca salile si gradinile de spectacol cinematografic, precum si terenurile aferente acestora se afla in proprietatea privata a statului si in administrarea Regiei, cu mentiunea ca, prin Decizia nr.227/2007, Curtea Constitutionala a constatat ca acest text incalca art.44 alin.(1), (2) si (3) din Constitutie in masura in care titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor cuprinse in anexa nr.1 este o persoana fizica, juridica sau o unitate administrativ-teritoriala, iar nu statul. Asadar, a accepta ca trecerea unui bun din domeniul privat al statului in domeniul sau public are natura unei nationalizari este un nonsens juridic, deoarece statul este si ramane titular al dreptului de proprietate.

Dispozitiile de lege criticate reprezinta o masura legislativa pentru satisfacerea interesului public general privind accesul la cultura, astfel cum a aratat Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1217/2008.

Cat priveste celelalte texte din Constitutie pretins a fi incalcate, Guvernul apreciaza ca aceasta contradictie nu este argumentata suficient de clar, astfel ca in cauza se pune, eventual, o problema de aplicare a legii, iar nu de constitutionalitate. De asemenea, exceptia are caracter inadmisibil si in ceea ce priveste invocarea unor neconcordante intre dispozitiile legale criticate si alte dispozitii cuprinse in diferite acte normative.

Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata doar in ceea ce priveste dispozitiile *art.II pct.11 din Legea nr.303/2008*, intrucat contravin prevederilor art.136 alin.(4) din Constitutie, aducand atingere principiului constitutional al inalienabilitatii bunurilor ce constituie obiect al proprietatii publice. Acest principiu impune nu numai solutia interdictiei instrainarii acestor bunuri, ci, ca o consecinta, si imposibilitatea dobandirii lor de catre terti prin oricare alt mod de dobandire reglementat de lege. Considera ca prevederile art.II pct.2, 5, 9 si 12 din aceeasi lege nu incalca dispozitiile art.44 alin.(1) si nici ale art.136 alin.(4) din Legea fundamentala, indicand, in acest sens, Decizia nr.1217/2008 a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

Curtea,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, din examinarea succesiunii actelor normative in materie, dispozitiile art.II pct.1, 2, 5, 9, 11 si 12 din Legea nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.649 din 27 iulie 2006. Aceste texte au fost modificate si completate prin art.II pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.120 din 15 februarie 2008, astfel cum dispozitiile art.II pct.1 din aceasta ordonanta au fost, la randul lor, modificate si completate prin punctual 8 al articolului unic din Legea nr.303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.894 din 30 decembrie 2008. Textele legale criticate au urmatorul continut:

*Art. II
1. La data intrarii in vigoare a prezentei legi, salile si gradinile de spectacol cinematografic, prevazute in anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 328/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «Romania-Film», impreuna cu terenurile si bunurile mobile aferente, trec in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orasenesti, municipale si al sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, si in administrarea consiliilor locale respective.
2. Bunurile mobile aflate in inventarul salilor si gradinilor de spectacol cinematografic trec in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale locale si in administrarea consiliilor locale ale acestora.
(…)
5. Punerea in aplicare a dispozitiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol incheiat intre primarul unitatii administrativ-teritoriale beneficiare si reprezentantul mandatat de catre conducerea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «Romania-Film», in acest scop, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Protocolul incheiat va fi asumat de catre consiliile locale respective prin hotarare.
(…)
9. Prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, se interzice autoritatilor administratiei publice locale trecerea imobilelor preluate in baza prezentei legi din domeniul public in domeniul privat al respectivelor autoritati administrativ-teritoriale.
(…)
11. In cazul salilor si gradinilor de spectacol cinematografic care la data preluarii fac obiectul unui contract de inchiriere ce prevede in mod expres obligativitatea difuzarii de film cinematografic, autoritatile administratiei publice locale pot initia procedura de privatizare in favoarea contractantului, in baza dispozitiilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, daca difuzarea de film cinematografic s-a facut constant si au fost respectate toate clauzele contractuale.
12. In termen de maximum 30 de zile de la preluarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, in baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de inchiriere pot sa notifice intentia de cumparare consiliului local al autoritatii administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor in vigoare.*

Autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(4) si (5) care consacra principiul separatiei si echilibrului puterilor, respectiv al suprematiei Constitutiei si al obligativitatii respectarii sale si a legilor, ale art.16 alin.(1) potrivit carora cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, ale art.44 alin.(1) referitor la principiul garantarii dreptului de proprietate privata, ale art.53 – Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ale art.61 alin.(2) referitoare la principiul bicameralismului, ale art.73 alin.(3) lit.m) conform carora regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii se reglementeaza prin lege organica, ale art.76 alin.(1) care prevad ca *Legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere*, ale art.120 alin.(1) referitor la principiul autonomiei locale si ale art.136 - Proprietatea.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata urmatoarele:

Critica de neconstitutionalitate a autorului exceptiei cuprinde, pe de o parte, motive de neconstitutionalitate extrinseca, raportate la prevederile art.73 alin.(3) lit.m), art.76 alin.(1), respectiv la art.61 alin.(2) din Legea fundamentala, iar, pe de alta parte, argumente in favoarea unei pretinse neconstitutionalitati intrinseci, prin invocarea prevederilor art.1 alin.(4) si (5), art.16 alin.(1), art.44, art.53, art.120 alin.(1) si ale art.136 din Constitutie.

A. Cat priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca, acestea au in vedere, in primul rand, incalcarea prevederilor art.76 alin.(1) din Legea fundamentala, deoarece Legea nr.303/2008 a fost adoptata ca lege ordinara, cu respectarea art.76 alin.(2); or, aceasta lege reglementeaza regimul juridic al proprietatii, domeniu ce, potrivit art.73 alin.(3) lit.m) din Constitutie, apartine legii organice.

Aceasta critica de neconstitutionalitate nu este intemeiata.

Intr-adevar, Legea nr.303/2008 reglementeaza materia proprietatii, in sensul ca “salile si gradinile de spectacol cinematografic, prevazute in anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 328/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, aflate in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor «Romania-Film», impreuna cu terenurile si bunurile mobile aferente, trec in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orasenesti, municipale si al sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, si in administrarea consiliilor locale respective.* Totodata, potrivit mentiunii din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.894 din 30 decembrie 2008, Legea nr.303/2008 a fost adoptata de Parlamentul Romaniei cu respectarea prevederilor art.75 si ale art.76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, deci, ca lege ordinara.

Cu privire la calificarea legii ca fiind organica sau ordinara, Curtea Constitutionala a retinut in jurisprudenta sa, de pilda Decizia nr. 26 din 7 martie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 141 din 8 iulie 1996, sau Decizia nr.702 din 11 septembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, ca “pentru calificarea unei legi ca fiind organica sau ordinara nu este determinanta mentiunea facuta in Monitorul Oficial al Romaniei, in care se publica legea, cu privire la conditiile in care aceasta a fost adoptata, fiind mai importanta majoritatea de voturi inregistrata la data votului final asupra legii.* Pe de alta parte, s-a mai retinut ca “indeplinirea cerintelor constitutionale referitoare la legiferare trebuie raportata la continutul normativ al legii la data adoptarii ei si la numarul de voturi favorabil exprimate.*

Potrivit art.67 din Constitutie, *Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor*, iar conform art.76 alin.(1) din aceasta, “Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.*

Din examinarea procesului legislativ, rezulta ca, in sedinta din 8 aprilie 2008, Senatul, in calitate de prima Camera sesizata, a respins proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. In sedinta din 8 octombrie 2008, Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, a adoptat, cu un numar de 217 de voturi pentru, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia (devenita Legea nr.303/2008).

Curtea constata, asadar, ca la adoptarea Legii nr.303/2008 au fost respectate prevederile art.76 alin.(1) din Constitutie, in sensul ca votul final acordat a intrunit majoritatea necesara pentru adoptarea legilor organice.

Cat priveste a doua critica de neconstitutionalitate extrinseca, aceasta consta in incalcarea principiului bicameralismului, reglementat de art.61 alin.(2) din Legea fundamentala. Autorul exceptiei sustine ca art.II din Legea nr.328/2006 “a fost introdus si adoptat in Camera Deputatilor, dupa ce in prealabil legea a fost dezbatuta in Senat, prevederile art.II nemaifiind supuse spre dezbatere si adoptare in Senat.*

Curtea constata ca si aceasta critica este neintemeiata.

Senatul a respins proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, a introdus si a adoptat legea cu unele amendamente, care, prin caracterul lor, apartin, potrivit art.75 alin.(1) din Constitutie, competentei sale decizionale. Curtea constata ca nu erau intrunite cerintele alin.(4) si (5) ale aceluiasi articol, pentru ca legea sa se intoarca la prima Camera sesizata.

Asadar, in cauza nu se poate sustine incalcarea principiului bicameralismului, de vreme ce prima Camera sesizata si-a exprimat votul, in sensul respingerii proiectului de lege, iar Camera decizionala a aprobat-o, cu unele amendamente ce apartin competentei sale sub aspectul votului definitiv.

B. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate intrinseca invocate de autorul exceptiei, acestea se raporteaza la prevederile art.1 alin.(4) si (5), art.16 alin.(1), art.44, art.53, art.120 alin.(1) si ale art.136 din Constitutie.

Analizand critica de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca aceasta este intemeiata numai in privinta dispozitiilor art.II pct.2, 11 si 12 din Legea nr.328/2006, in sensul ca aceste texte contravin prevederilor art.44, respectiv art.136 alin.(4) din Constitutie.

Dispozitiile art.II pct.2 din legea examinata prevad urmatoarele: “Bunurile mobile aflate in inventarul salilor si gradinilor de spectacol cinematografic trec in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale locale si in administrarea consiliilor locale ale acestora.*

Prevederile legale criticate incalca dreptul persoanelor fizice sau persoanelor juridice de drept privat care au in proprietate bunurile mobile aflate in inventarul salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, intrucat acestea trec, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale locale si in administrarea consiliilor locale ale acestora. Daca art.II pct.1 dispune trecerea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic din domeniul privat al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, pct. 2 al aceluiasi articol prevede trecerea bunurilor mobile aflate in inventarul salilor si gradinilor de spectacol cinematografic in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale locale si in administrarea consiliilor locale ale acestora, fara nicio distinctie in ceea ce priveste titularul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri. Asa cum arata si art.II pct.11 din lege, salile si gradinile de spectacol cinematografic puteau constitui, la data preluarii lor, obiectul unor contracte de inchiriere in temeiul carora persoane fizice sau persoane juridice de drept privat ar fi putut efectua lucrari de investitii sau diverse alte achizitii, concretizate in bunuri mobile aflate in inventarul spatiului inchiriat si asupra carora acestea au drept de proprietate.

Trecerea prin lege a acestei categorii de bunuri in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale locale si in administrarea consiliilor locale ale acestora, fara distinctie in privinta titularului dreptului de proprietate si fara a stipula conditiile de despagubire a acestuia, incalca dispozitiile art.44 alin.(2) din Constitutie, potrivit carora proprietatea privata este ocrotita si garantata in mod egal de lege, indiferent de titular.

Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art.II pct.2 sunt neconstitutionale in masura in care se refera la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate in inventarul salilor si al gradinilor de spectacol cinematografic.

Dispozitiile art.II pct.11 din Legea nr.328/2006, criticate, prevad urmatoarele: “In cazul salilor si gradinilor de spectacol cinematografic care la data preluarii fac obiectul unui contract de inchiriere ce prevede in mod expres obligativitatea difuzarii de film cinematografic, autoritatile administratiei publice locale pot initia procedura de privatizare in favoarea contractantului, in baza dispozitiilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, daca difuzarea de film cinematografic s-a facut constant si au fost respectate toate clauzele contractuale. “

Aceste dispozitii contravin art.136 alin.(4) teza intai din Legea fundamentala, potrivit carora “Bunurile proprietate publica sunt inalienabile.*

In conformitate cu prevederile art.II pct.1 din aceeasi lege, salile si gradinile de spectacol cinematografic au trecut din domeniul privat al statului in domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale locale. Art.136 alin.(2) din Constitutie prevede ca “Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.* Asadar, reglementarea posibilitatii ca, prin procedura de privatizare, bunuri ce au intrat in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale sa poata fi instrainate catre terti, prin vanzare-cumparare, incalca flagrant principiul inalienabilitatii acestora.

Mai mult, dispozitiile art.II pct.11 din Legea nr.328/2006 opereaza in mod discriminatoriu si retroactiv, deoarece permit accesul la procedura de privatizare numai titularilor contractelor de inchiriere care aveau obligatia difuzarii de film cinematografic, cu difuzare constanta si daca s-au respectat toate clauzele contractuale. Or, la momentul reglementarii posibilitatii incheierii contractelor de inchiriere, persoanelor fizice sau persoanelor juridice nu li s-a impus vreo conditie speciala in privinta obiectului contractului de inchiriere, avand libertatea de a desfasura, in mod legal, orice activitate in incinta acelor spatii. A reglementa, ulterior, accesul la procedura de privatizare si a selecta numai pe acei titulari de contracte ce prevad un anumit obiect de activitate echivaleaza cu impunerea unei conditii in mod retroactiv, de care acestia nu aveau cunostinta la momentul incheierii lor, cu consecinta afectarii egalitatii de sanse a tuturor agentilor economici aflati, initial, in aceeasi situatie juridica.

Curtea observa ca dispozitiile art.II pct.12 din Legea nr.328/2006, potrivit carora *In termen de maximum 30 de zile de la preluarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, in baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de inchiriere pot sa notifice intentia de cumparare consiliului local al autoritatii administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor in vigoare* nu se pot disocia de prevederile art.II pct.11, reprezentand norme de aplicare ale acestora. Prin urmare, pentru aceleasi considerente expuse anterior, in temeiul art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992, Curtea constata ca si aceste norme legale sunt neconstitutionale.

Cat priveste celelalte critici de neconstitutionalitate, referitoare la prevederile art.II pct.1, 5 si 9 din Legea nr.328/2006, Curtea observa ca acestea nu pot fi retinute.

Prin Decizia nr.1217/2008, Curtea Constitutionala a statuat, pentru argumentele acolo aratate si care isi mentin valabilitatea, ca dispozitiile art.II pct.1 din legea criticata corespund exigentelor impuse de art.44 alin.(1), (2) si (3) din Constitutie. Dispozitiile art.II pct.5 din lege reglementeaza modalitatea practica prin care unitatea administrativ- teritoriala preia in proprietate publica si spre administrare bunurile mobile si imobile prevazute la pct.1-4 din actul normativ criticat, fara ca prin aceasta sa se poata sustine incalcarea principiului autonomiei locale, prevazut de art.120 alin.(1) din Constitutie. In sfarsit, dispozitiile art.II pct.9, de asemenea, criticate, interzic autoritatilor administratiei publice locale trecerea respectivelor bunuri imobile din domeniul public in domeniul lor privat. Or, aceasta este o masura menita sa asigure respectarea principiului inalienabilitatii proprietatii publice.
DECIZIE




Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

Decide:



1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de S.C. *Eda Impex* S.R.L. din Braila in Dosarul nr.16735/3/2008 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comerciala si constata ca dispozitiile art.II pct.11 si 12 din Legea nr.328/2006, astfel cum au fost modificate prin punctul 8 al articolului unic din Legea nr.303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia sunt neconstitutionale, precum si dispozitiile art.II pct.2, in masura in care se refera la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate in inventarul salilor si al gradinilor de spectacol cinematografic.

2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.II pct.1, 5 si 9 din Legea nr.328/2006, astfel cum au fost modificate prin punctul 8 al articolului unic din Legea nr.303/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante de judecata.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 16 martie 2010.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
17 useri online

Useri autentificati: