DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. 24 din 12 mai 2008 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 12-05-2008
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 24 din 12 mai 2008 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007


Publicata in Monitorul Oficial nr. 894/2008 - M. Of. nr. 894 / 30 dec. 2008

Dosar nr. 7/2007

Sub presedintia domnului profesor universitar dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei referitor la posibilitatea acordarii indemnizatiei lunare de 10% din salariul de baza tuturor grefierilor din cadrul instantelor si parchetelor.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 88 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii si a pus concluzii pentru admiterea acestuia, urmand a se stabili ca dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996, republicata, si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei se interpreteaza in sensul ca indemnizatia lunara de 10% din salariul de baza nu se cuvine decat categoriilor de grefieri expres si limitativ prevazute de textele mentionate.


SECTIILE UNITE,



examinand recursul in interesul legii, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996, republicata, si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, referitor la acordarea indemnizatiei lunare de 10% din salariul de baza tuturor grefierilor din cadrul instantelor si parchetelor.

Astfel, unele instante au admis actiunile formulate de reclamanti, grefieri din cadrul instantelor si parchetelor, si au stabilit ca indemnizatia lunara de 10% din salariul brut trebuie acordata tuturor grefierilor din cadrul acestora.

In argumentarea acestui punct de vedere s-a sustinut ca responsabilitatile pe care le implica activitatile desfasurate de grefierii beneficiari ai sporului de 10% nu pot fi retinute ca reprezentand criterii obiective care sa explice distinctia salariala intre grefieri.

S-a mai apreciat ca intre grefierii enuntati limitativ de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996, republicata, respectiv de art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007, si ceilalti grefieri din cadrul instantelor si parchetelor a fost creata o diferenta de tratament juridic evident discriminatorie.

Alte instante, dimpotriva, au respins cererile grefierilor privind plata indemnizatiei lunare in cuantum de 10% din salariul brut, considerand ca dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si ale art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 sunt aplicabile numai categoriilor de grefieri prevazute de textele de lege mentionate.

Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Din punct de vedere juridic, prestarea muncii si salarizarea ei sunt obligatii principale ce rezulta pentru salariat si, respectiv, pentru angajator, din incheierea contractului individual de munca sau din existenta raportului de serviciu.

Reglementarile legale stabilesc principiul conform caruia pentru munca prestata fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului respectiv.

Prin Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 95 (1949) privind protectia salariului, ratificata de Romania prin Decretul nr. 284/1973, s-a stabilit ca, in sensul acestei conventii, termenul salariu inseamna, oricare i-ar fi denumirea sau modul de calcul, remunerarea sau castigurile susceptibile de a fi evaluate in bani si stabilite prin acordul partilor sau de catre legislatia nationala, pe care angajatorul le datoreaza unui salariat in baza unui contract de munca, scris sau verbal, fie pentru munca efectuata sau care urmeaza a fi efectuata, fie pentru serviciile prestate sau care urmeaza a fi prestate.

Potrivit art. 155 din Codul muncii si art. 38 alin. 4 din contractul colectiv de munca unic la nivel national, salariul cuprinde: salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri la salariul de baza.

Salariul de baza constituie elementul principal al salariului si se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu urmatorii factori: calificarea, importanta, complexitatea atributiilor de serviciu, pregatirea si competenta profesionala etc.

Sporul la salariul de baza reprezinta un element accesoriu si variabil al salariului, care se acorda in functie de conditiile in care se presteaza munca, numai daca sunt intrunite urmatoarele cerinte:

- salariatul sa ocupe un post intr-o specialitate care ii confera dreptul la un anumit spor;

- salariatul sa lucreze efectiv in conditiile prescrise de lege, de contractul colectiv de munca sau, dupa caz, de contractul individual de munca.

Indemnizatiile constituie sume platite anumitor salariati peste salariul de baza, in functie de criterii specifice muncii sau de cheltuielile necesare pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu.

Prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti s-a stabilit un sistem unic de salarizare a magistratilor si a personalului auxiliar de specialitate din instantele judecatoresti si parchete, tinandu-se seama de rolul, raspunderea, complexitatea, caracterul justitiei de putere in stat, de pregatirea si competenta profesionala, precum si de incompatibilitatile si interdictiile pentru magistrati prevazute de Constitutie si de legea pentru organizarea judecatoreasca.

Potrivit art. 18 din acest act normativ, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 14 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate de la instantele judecatoresti si parchete erau stabilite intre limitele minima-maxima, pe grade sau trepte profesionale, in functie de pregatirea profesionala, de vechimea in specialitate si de nivelul instantei sau al parchetului.

Personalul auxiliar de specialitate beneficia de un spor de fidelitate, in raport cu vechimea efectiva in functia auxiliara de specialitate, calculat la salariul de baza, si de o majorare intre 5% si 10% a aceluiasi salariu, in raport de nivelul instantei sau al parchetului, iar conform art. 19 alin. (3), astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 17 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000, grefierii care participau la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si executare civila, a actelor comisiei pentru cetatenie, precum si cei care erau secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiau de o indemnizatie lunara de 10% din salariul brut, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati. De aceeasi indemnizatie beneficiau si conducatorii de carte funciara.

Legea nr. 50/1996 a fost abrogata prin art. 30 lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, aprobata prin Legea nr. 247/2007, care, incepand cu data intrarii sale in vigoare - 3 februarie 2007 -, instituie un sistem unic de salarizare si de acordare a altor drepturi aplicabil exclusiv acestui personal auxiliar.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007, salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientului de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau al parchetului.

Totodata, conform art. 3 alin. (8) din acelasi act normativ, alineat abrogat prin art. I pct. 18 din Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008: *Grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si falimentului, a actelor de executare penala si executare civila beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din salariul de baza, calculata in raport cu timpul efectiv lucrat in aceste activitati.*

Cu alte cuvinte, spre deosebire de perioada anterioara, intre 3 februarie 2007 si 15 aprilie 2008 au beneficiat de aceasta indemnizatie lunara de 10% din salariul de baza un numar mai mic de grefieri, respectiv doar aceia care au participat la efectuarea actelor privind procedura reorganizarii judiciare si falimentului si a actelor de executare penala si civila.

Unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela al egalitatii de tratament in stabilirea salariului, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constitutia Romaniei si de art. 6 alin. (3) din Codul muncii, cel de-al doilea text fiind introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, in concordanta cu normele Uniunii Europene.

Acest principiu de ordine publica: *la munca egala sau de valoare egala, salariu egal* exclude orice discriminare in materia stabilirii sau modificarii salariilor. Daca felul muncii este acelasi, daca cerintele si conditiile de munca sunt aceleasi, daca munca este egala sau de valoare egala, diferentierile de salarizare nu se justifica.

Sunt admisibile diferentieri de salarii pentru functii/posturi similare daca sunt dimensionate in functie de nivelul studiilor, in raport cu importanta si complexitatea muncii, cu functia/postul/meseria indeplinit(a) dupa cantitatea, calitatea si valoarea muncii, in raport cu conditiile de munca si in functie de vechimea in munca, indeosebi in specialitate, diferita.

Si in sistemul public (bugetar) principiul este aplicabil in interiorul aceleiasi ramuri, al aceluiasi domeniu sau la acelasi nivel, fiind posibile insa diferentieri intemeiate obiectiv si rezonabil intre domenii sau niveluri, fara a fi vorba de existenta unor discriminari.

In raport cu dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007, in prezent abrogate, este fara indoiala faptul ca au putut beneficia de indemnizatia lunara de 10% din salariul de baza doar grefierii care participau la efectuarea actelor procedurale mentionate de prevederile legale respective, fara ca salariile acestor grefieri sa fie discriminatorii fata de salariile celorlalti grefieri.

Aceste dispozitii legale nu au adus atingere principiului egalitatii de tratament in stabilirea salariilor, intrucat legiuitorul a instituit criterii obiective si rezonabile pentru determinarea beneficiarilor acestui drept salarial suplimentar, constand in natura activitatii prestate si in timpul efectiv lucrat in aceste activitati.

Potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, pentru activitatea desfasurata personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea are dreptul la o salarizare stabilita in raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in munca si in specialitate, precum si cu alte criterii prevazute de lege.

Totodata, conform art. 38 alin. 2, art. 42 alin. 2 si art. 48 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe sectii si compartimente se stabileste prin ordin de serviciu al presedintelui instantei, in raport cu pregatirea profesionala si cu experienta fiecaruia.

Stabilirea prin legea speciala de salarizare a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea a unor sporuri si indemnizatii salariale, avandu-se in vedere specificul activitatilor prestate, sub aspectul complexitatii si responsabilitatii atributiilor ce sunt aferente functiilor detinute, a fost permisa de legea care reglementeaza statutul acestei categorii de personal, fara ca din aceasta imprejurare sa se poata deduce existenta unei discriminari.

Nu poate fi ignorat faptul ca grefierii care participau la efectuarea actelor prevazute in art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 desfasurau activitati administrativ-judiciare ce implicau operatiuni specifice si complexe, care necesitau performante profesionale superioare ce concurau la cresterea eficientei activitatii instantelor judecatoresti.

Principiul egalitatii de tratament in stabilirea salariilor nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite, pentru situatii diferite, justificate pe baza unor criterii rationale si obiective.

Numai legiuitorul poate stabili daca si in ce masura anumite categorii de salariati beneficiaza de sporuri si alte indemnizatii salariale, singura conditie fiind aceea ca de aceste majorari de salarii sa beneficieze toti salariatii care se afla in situatii identice.

Diferenta de tratament juridic este discriminatorie, doar daca nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva, adica nu urmareste un scop legitim sau daca nu exista un raport rezonabil, de proportionalitate, intre mijloacele folosite si scopul urmarit.

Scopul urmarit de legiuitor prin adoptarea art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 a fost legitim si a constat in retribuirea corespunzatoare a personalului auxiliar de specialitate care desfasura anumite activitati in cadrul instantelor de judecata, activitati ce presupun o complexitate si responsabilitati deosebite.

Totodata, mijloacele folosite, constand in acordarea unor indemnizatii la salariul de baza, s-au bazat pe criterii obiective si rezonabile si au fost proportionale cu acest scop.

Nu se poate vorbi de un tratament preferential ori de o discriminare in cadrul aceleiasi categorii profesionale, intrucat situatiile nu sunt analoage sau comparabile.

In materie de salarizare, existenta unor situatii analoage sau comparabile trebuie analizata nu numai prin prisma calitatii de personal auxiliar de specialitate, intrucat criteriul este prea general, ci in raport de atributiile de serviciu ale diferitelor categorii de grefieri, care sunt diferentiate atat din punctul de vedere al functiei, cat si din punctul de vedere al reglementarilor privind organizarea judiciara, cu incidenta in ceea ce priveste conditiile necesare pentru ocuparea unei anumite functii, continutul concret al atributiilor de serviciu si complexitatea acestora.

Instituirea unor reguli speciale, in considerarea unor situatii deosebite, nu contravine principiului constitutional pentru munca egala sau de valoare egala, plata egala, deoarece art. 41 alin. (4) din Constitutia Romaniei vizeaza doar excluderea oricarei discriminari in materia stabilirii sau modificarii salariilor categoriilor de personal care au acelasi fel al muncii, aceleasi cerinte si conditii de munca si aceleasi atributii de serviciu, nu si identitatea de tratament juridic.

Ca atare, se justifica nu numai existenta unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de personal, dar si necesitatea lui, deoarece respectarea principiului constitutional amintit nu presupune o uniformitate, respectiv o egalitate de tratament juridic aplicat unei categorii de personal, in comparatie cu alta.

In plus, daca legiuitorul ar fi inteles sa acorde indemnizatia aflata in discutie tuturor grefierilor din cadrul instantelor judecatoresti, ar fi prevazut in mod expres o atare posibilitate.

In aceste conditii, prevederile legale aplicabile unei anumite categorii de grefieri nu se puteau extinde si asupra celorlalti grefieri, care nu faceau parte din categoriile expres si limitativ prevazute de lege, astfel incat indemnizatia lunara de 10% din salariul de baza s-a putut acorda pana la data de 15 aprilie 2008 numai grefierilor mentionati la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 si art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007, pentru perioada in care aceste dispozitii au fost in vigoare.

In consecinta, in temeiul prevederilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale art. 329 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si sa se stabileasca ca dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei se interpreteaza in sensul ca indemnizatia lunara de 10% din salariul de baza nu se cuvine decat categoriilor de grefieri expres si limitativ prevazute de normele mai sus mentionate.
DECIZIE





PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii

DECID



Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc:

Dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, republicata, si ale art. 3 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei se interpreteaza in sensul ca indemnizatia lunara de 10% din salariul de baza nu se cuvine decat categoriilor de grefieri expres si limitativ prevazute de normele mai sus mentionate.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 12 mai 2008.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
Scriptul s-a intrerupt din cauza unei erori: Table './dreptonl_dr/useronline' is marked as crashed and should be repaired