DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii

Decizie neconstitutionalitate din 29-11-2016
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii


Publicata in Monitorul Oficial nr. 1014/2016 - M. Of. 1014 / 16 decembrie 2016



1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii, obiectie formulata de Guvernul Romaniei, in temeiul prevederilor art.146 lit.a) din Constitutie si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

2. Cu Adresa nr.5/7013/D.C.-1 noiembrie 2016, Guvernul Romaniei a trimis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate formulata, care a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.10.323 din 1 noiembrie 2016 si constituie obiectul Dosarului nr.2.472A/2016.

3. In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate, Guvernul arata ca noul Cod de procedura civila a reformat si resistematizat substantial materia executarii silite. Scopul noii reglementari procesual-civile in materia executarii silite consta in executarea prompta si efectiva a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute ca atare de lege, in conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat si ale oricarei alte persoane interesate. Dispozitiile art.631 din Codul de procedura civila prevad ca dispozitiile cartii a V-a *Despre executarea silita* constituie dreptul comun in materie de executare silita, indiferent de izvorul sau de natura obligatiilor cuprinse in titlul executoriu ori de calitatea juridica a partilor, iar executarea silita poate fi pornita impotriva oricarei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat, cu exceptia acelora care beneficiaza, in conditiile legii, de imunitate de executare.

4. Guvernul arata ca, in scopul asigurarii unei reglementari uniforme in materia executarii silite a obligatiilor stabilite prin titluri executorii, noul Cod de procedura civila a instituit competenta generala a executorului judecatoresc de a efectua executarea silita a oricarui titlu executoriu, abordare de natura sa promoveze egalitatea de tratament juridic a subiectelor de drept din cadrul raporturilor juridice de executare silita. Astfel, potrivit dispozitiilor art.623 din cod, executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptiile prevazute de lege, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. De asemenea, noul Cod de procedura civila instituie un principiu aplicabil in materia executarii silite principiul legalitatii in conformitate cu care executarea silita se face cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate, fiind interzisa efectuarea de acte de executare de alte persoane sau organe decat cele prevazute la art.623 din acelasi cod.
Mai mult, codul consacra un alt principiu general al executarii silite, cel privind rolul activ al executorului judecatoresc, concretizat intr-o serie de indatoriri ce incumba acestuia pe intreaga durata a executarii silite. Cu referire la acest rol in materia executarii silite, in doctrina s-a aratat ca trebuie coroborat si cu alte prevederi ale noului Cod de procedura civila, precum cele cuprinse in art.660 privitoare la indatorirea tertilor de a da informatiile necesare executarii silite la cererea executorului judecatoresc sau cele referitoare la extinderea urmaririi si la alte bunuri ale debitorului decat cele indicate initial de creditor. Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum si a cheltuielilor de executare [art.622 alin.(3) din cod].
Cat priveste temeiul executarii silite, art.632 prevede ca executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu, constituind titluri executorii hotararile executorii prevazute la art.633, hotararile cu executare provizorie, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.

5. Fata de actualul cadru legal in materie procesual civila, precum si de reglementarile speciale, care ar fi impus reanalizarea principiala si cu prudenta a necesitatii si oportunitatii promovarii unor reglementari particulare in materia executarii silite a veniturilor obtinute de persoanele fizice din raporturi contractuale de munca, Guvernul formuleaza critici care vizeaza lipsa conformitatii solutiilor legislative adoptate prin Legea privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii cu mai multe dispozitii din Constitutie.

6. Guvernul apreciaza ca normele preconizate de legea criticata nu raspund exigentelor de previzibilitate, intrucat sunt imprecise si lapidare, nu reglementeaza in mod neechivoc intentia de legiferare, cu consecinta producerii unor viitoare confuzii in activitatea de interpretare si aplicare si, prin urmare, a afectarii drepturilor si intereselor partilor din procedura executarii silite.
Astfel, reglementarea, in ansamblul sau, dubleaza, fara a realiza necesara corelare, cadrul legal de drept comun in materia executarii silite sau, dupa caz, unele reglementari speciale ori particulare in materie: art.1 care se refera la executarea silita a veniturilor din munca ale persoanelor fizice de competenta executorilor judecatoresti; art.2 alin.(1) care urmareste sa reglementeze aspecte vizand rolul activ al executorului judecatoresc; art.3 si 4, prin care se intentioneaza reglementarea unor aspecte privind concursul de executari si limitele urmaririi si ale veniturilor supuse executarii silite; art.5, prin care se instituie reglementari privitoare la obligatiile tertului poprit. De asemenea, reglementarea ignora ori este in contradictie flagranta cu dreptul comun in materie, exemplu fiind art.1 din lege, care utilizeaza sintagma *sentinte judecatoresti investite cu formula executorie*. Or, pe de o parte, notiunea de titlu executoriu nu este limitata la sentintele judecatoresti, iar, pe de alta parte, procedura investirii cu formula executorie a fost suprimata ca procedura de sine-statatoare, formula executorie fiind cuprinsa in partea finala a incheierii de incuviintare a executarii silite (art.666 din noul Cod de procedura civila).

7. Guvernul arata ca lipsa de corelare legislativa, de natura sa genereze confuzii si incertitudine, dar si dificultati in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea reglementarii a fost sanctionata de Curtea Constitutionala.
In lumina jurisprudentei Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, caracterul insuficient al reglementarii, care o priveaza de claritate si previzibilitate, precum si lipsa integrarii sale in ansamblul legislatiei in vigoare constituie argumente ce conduc la concluzia incalcarii dispozitiilor art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie. Imprecizia si caracterul lapidar si confuz ale reglementarii analizate se rasfrang si pe planul respectarii exigentelor constitutionale (art.24 si 44), conventionale (art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art.1 din Protocolul nr.1 la aceasta conventie) si legale privind dreptul la aparare si dreptul la proprietate. Astfel, dispozitiile art.3 din legea criticata ar fi de natura sa creeze prima facie auspiciile unei imunitati de executare pentru eventuale urmariri silite concomitente sau ulterioare, in detrimentul drepturilor altor creditori, iar art.5 din aceeasi lege permite tertului poprit sa plateasca direct creditorului sumele retinute din veniturile debitorilor, cu ignorarea drepturilor altor creditori care ar fi indreptatiti, in egala masura, sa participe la distribuirea sumei consemnate la dispozitia executorului judecatoresc.

8. In ceea ce priveste adoptarea acestei initiative legislative sub forma legii ordinare, astfel cum rezulta din formula de atestare a autenticitatii de la finalul textului legii adoptate, Guvernul apreciaza ca initiativa legislativa trebuia adoptata in conditiile prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutie, respectiv cu majoritatea ceruta pentru adoptarea legilor organice. In aceste conditii, reglementarea abaterii disciplinare a executorului judecatoresc printr-o lege ordinara pune in discutie neconstitutionalitatea extrinseca a actului normativ in raport cu prevederile art.73 alin.(3) lit.p) din Constitutie, conform carora regimul general privind raporturile de munca se reglementeaza prin lege organica.

9. Dincolo de acest aspect, Guvernul arata ca faptele incriminate prin textul art.6 din legea criticata nu ar putea constitui abateri disciplinare, intrucat abaterile disciplinare ale executorilor judecatoresti sunt reglementate prin prevederile art.47 din Legea nr.188/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, eventualele acte de executare intocmite de executorii judecatoresti cu incalcarea prevederilor legale putand fi atacate la instanta de judecata competenta, prin intermediul contestatiei la executare, conform prevederilor art.712720 din Codul de procedura civila.

10. Pentru aceste argumente, autorul sesizarii solicita admiterea criticilor formulate si constatarea neconstitutionalitatii Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii, in ansamblul ei.

11. In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Avocatului Poporului, pentru a comunica punctele lor de vedere.

12. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand obiectia de neconstitutionalitate, raportul judecatorului-raportor, dispozitiile Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii, precum si prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

13. Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie si ale art.1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

14. Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii.

15. Autorul sesizarii sustine ca actul normativ criticat contravine prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) care consacra obligativitatea respectarii legii si a Constitutiei, art.24 privind dreptul la aparare, art.44 referitor la dreptul de proprietate privata, precum si ale art.73 alin.(3) lit.p), conform caruia regimul general privind raporturile de munca se reglementeaza prin lege organica.

16. In vederea solutionarii prezentei sesizari, Curtea procedeaza, mai intai, la verificarea admisibilitatii acesteia. Analiza indeplinirii conditiilor de admisibilitate a sesizarii trebuie realizata prin raportare la art.15 alin.(1) din lege, potrivit caruia *Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.* Astfel, se constata ca actul supus controlului este o lege adoptata de Parlamentul Romaniei, sesizarea fiind formulata de Guvernul Romaniei, sub semnatura prim-ministrului, care potrivit dispozitiilor legale, intruneste calitatea de titular al sesizarii.

17. Propunerea legislativa privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii a fost inaintata Senatului Romaniei, in calitate de prima Camera sesizata, la data de 2 septembrie 2013. Initiativa legislativa este justificata in Expunerea de motive de frecventa ridicata a incalcarii dispozitiilor legale prevazute de Codul muncii si de Codul de procedura civila, precum si de aplicarea abuziva a procedurii executarii silite in materia veniturilor persoanelor fizice rezultate din raporturi de munca de catre executorii judecatoresti. Consiliul legislativ, in data de 7 octombrie 2013, avizeaza negativ initiativa legislativa, motivand ca *problema executarii silite a veniturilor persoanelor fizice realizate in calitate de angajat este deja reglementata, situatie in care nu este vorba despre necesitatea unei noi reglementari, ci numai de aplicarea corecta a celor existente.[...] In cazul in care se doreste o reglementare suplimentara, sugeram ca aceasta sa fie facuta eventual sub forma unei modificari a prevederilor Codului muncii ori a Codului de procedura civila, avandu-se in vedere normele deja existente si a caror eventuala detaliere se impune.*
Propunerea legislativa este dezbatuta si respinsa de Plenul Senatului, in data de 3 februarie 2014, si trimisa spre Camera decizionala in data de 10 februarie 2014. La 18 octombrie 2016, Camera Deputatilor, in temeiul art.75 si art.76 alin.(2) din Constitutie, adopta legea si o trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei, in data de 29 octombrie 2016. In termenul legal, Guvernul Romaniei a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea prezentei obiectii de neconstitutionalitate.

18. In lumina principiului legalitatii si a principiului bunei-credinte, legiuitorul stabileste ca subiectii de drept trebuie sa aiba o conduita conforma cu cele stabilite printr-o hotarare judecatoreasca sau printrun alt titlu executoriu si sa execute de bunavoie obligatiile care le revin. Potrivit art.638 din Codul de procedura civila sunt titluri executorii: incheierile si procesele-verbale intocmite de executorii judecatoresti prevazute de lege, inscrisurile autentice, in cazurile prevazute de lege, titlurile executorii notariale emise in conditiile prevazute de lege, precum si titlurile de credit sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste putere executorie. Daca debitorul nu executa de bunavoie obligatia, creditorul acesteia poate porni executarea silita. Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc. Statul este obligat sa asigure, prin agentii sai, executarea in mod prompt si efectiv a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii, iar, in caz de refuz, cei vatamati au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit.
Rolul statului este acelasi indiferent ca se executa o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu, cum ar fi un act autentificat de notar care constata o creanta certa, lichida si exigibila sau un act care constata o creanta fiscala. Nerespectarea de catre stat a obligatiei prevazute in art.626 din Codul de procedura civila da dreptul persoanelor vatamate la repararea integrala a prejudiciului suferit, in cadrul unei actiuni directe impotriva statului.

19. Principala categorie de organe de executare este reprezentata de executorii judecatoresti si este reglementata de dispozitiile Legii nr.188/2000 privind executorii judecatoresti, care prevad, in alin.(1) al art.1, ca *Executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel*.
Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.188/2000, executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public. Art.627 din Codul de procedura civila consacra rolul activ al executorului judecatoresc. Astfel, in tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate. Stabilirea principiului rolului activ al executorului judecatoresc este consecinta faptului ca acesta exercita un serviciu public a carui normala desfasurare trebuie garantata chiar de catre stat, in virtutea obligatiei generale pozitive reglementate in art.626 din cod. Conduita prescrisa executorului pentru ca acesta sa isi exercite rolul activ consta in folosirea tuturor mijloacelor admise de lege pentru atingerea scopului urmarit, si anume realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu.

20. Desi executarea silita poate avea loc simultan si in oricare dintre forme, veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor si numai daca sunt urmaribile (art.629 din Codul de procedura civila). Textul vine sa apere drepturile debitorului care ar putea fi pus in situatia de a-i fi urmarite simultan bunuri si venituri care, cumulate, depasesc cu mult valoarea creantei. Legea lasa executorului o marja de apreciere cu privire la stabilirea bunurilor si veniturilor a caror urmarire este necesara si suficienta pentru realizarea creantei.
Oricum, debitorul nemultumit de urmarirea simultana a unor bunuri si venituri cu o valoare net superioara creantei executate poate formula contestatie la executare. Art.727 din Codul de procedura civila indica bunurile mobile care nu pot fi urmarite silit, iar art.728 din cod stabileste bunurile care pot fi urmarite doar pentru executarea anumitor obligatii, respectiv doar in lipsa altor bunuri urmaribile si in anumite conditii. Bunurile imobile care pot fi urmarite si limitele in care poate fi realizata urmarirea sunt stabilite in art.813818 din cod, in vreme ce limitele urmaririi veniturilor banesti sunt expres tratate in art.729 al aceluiasi act normativ. Bunurile care au un regim special de circulatie pot fi urmarite silit doar cu respectarea regimului special prescris prin lege. De asemenea, potrivit art.224 din Codul de procedura fiscala, impozitele, taxele, contributiile si orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmarite de niciun creditor pentru nicio categorie de creante in cadrul procedurii de executare silita. In ceea ce priveste domeniul de aplicare relativ la sfera persoanelor, regula este aceea ca executarea silita poate fi pornita impotriva oricarei persoane fizice sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat.
Exceptia de la regula este de stricta interpretare si se refera la persoanele care beneficiaza de imunitate de executare, care este o parte a imunitatii de jurisdictie si trebuie sa fie expres prevazuta de lege. Potrivit art.631 alin.(1) din Codul de procedura civila, oricine poate fi debitor, dar aceasta nu inseamna ca toate persoanele au calitatea de debitor raportat la un anumit titlu executoriu. Cu alte cuvinte, in cazul incalcarii obligatiilor legale generale de a nu face, procesul si executarea silita se desfasoara doar in contradictoriu cu persoana sau persoanele care au incalcat obligatia negativa.
Executarea silita se efectueaza impotriva debitorului concret dintr-un anumit titlu executoriu.

21. Titlul II din cartea V a Codului de procedura civila, intitulat *Urmarirea silita asupra bunurilor debitorului*, in care este reglementat regimul juridic al bunurilor mobile urmaribile, are ca premisa raspunderea nelimitata a debitorului, cu toate bunurile. Potrivit art.1.518 din Codul civil, daca prin lege nu se prevede altfel, debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale; raspunderea debitorului poate fi limitata numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Regula este aceea ca bunurile mobile, in cadrul carora sunt incluse veniturile banesti, sunt urmaribile si pot fi supuse executarii silite.
Desi art.629 din Codul de procedura civila vorbeste despre bunuri care, *potrivit legii, sunt urmaribile*, legiuitorul nu realizeaza o enumerare a acestora, ci, din contra, stabileste bunurile care, potrivit legii, *nu se pot urmari*. Asadar, debitorul va trebui sa il incunostinteze pe executor in legatura cu caracterul neurmaribil al unui anumit bun, indicand si motivul exceptarii de la urmarire.

22. In considerarea principiului conform caruia urmarirea silita a bunurilor nu trebuie sa-l puna pe debitor in situatia de a nu-si putea asigura mijloacele de existenta, legiuitorul stabileste in art.729 din Codul de procedura civila care sunt limitele urmaririi veniturilor banesti. Instituirea limitelor urmaririi salariilor si a altor venituri periodice se realizeaza exclusiv prin raportarea la anumite parti din acestea (o treime sau o jumatate), fara a interesa cuantumul veniturilor periodice. In optica legiuitorului, indiferent de felul creantei sau al datoriei si indiferent de cuantumul veniturilor periodice, creditorii nu vor putea urmari silit mai mult de jumatate din veniturile periodice ale debitorului. In acest sens este si alin.(3) al art.729, care stabileste limita maxima a veniturilor urmaribile, atunci cand suma veniturilor debitorului este mai mica decat cuantumul salariului minim net pe economie. Intr-o astfel de situatie vor putea fi urmarite numai sumele care depasesc jumatate din cuantumul salariului minim net pe economie. Prin urmare, indiferent de creanta, nu se vor putea urmari veniturile lunare ale debitorului al caror cuantum este mai mic sau egal cu jumatate din venitul minim pe economie.

23. Dispozitiile art.729 din Codul de procedura civila prevad, atat la alin.(1), cat si la alin.(3), ca limitele urmaririi sunt aplicabile atunci cand veniturile banesti sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale debitorului. Limitele urmaririi veniturilor banesti periodice sunt cele din art.729, chiar daca debitorul are alte bunuri sau venituri care nu sunt periodice. Creditorul va putea urmari inclusiv bunurile sau veniturile respective pentru satisfacerea creantei, fara ca, intr-o astfel de situatie, sa se poata sustine ca veniturile periodice ar putea fi urmarite in integralitatea lor, deoarece nu ar fi destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia.

24. Pe de alta parte, dispozitiile art.169 din Codul muncii prevad ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege, iar in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine: obligatiile de intretinere, conform Codului civil, contributiile si impozitele datorate catre stat, daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite, in fine, acoperirea altor datorii. Mai mult, art.169 alin.(4) prevede expres ca *Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net*.

25. Din analiza legislatiei in vigoare, Curtea constata ca executarea silita a veniturilor din salarii, indemnizatii sau orice alte forme de retribuire a muncii prestate in baza unui raport de munca se realizeaza in baza dispozitiilor Codului muncii si ale Codului de procedura civila. De altfel, in ceea ce priveste executarea silita a titlurilor executorii care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, art.236 alin.(4) din Codul de procedura fiscala prevede ca *Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila, republicat*. Cu alte cuvinte, aceste venituri nu pot fi supuse executarii silite in temeiul Codului de procedura fiscala, ele ramanand sub incidenta normelor de drept comun.

26. Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila la 15 februarie 2013, legiuitorul a renuntat la exigenta investirii cu formula executorie, astfel incat nici hotararile judecatoresti si nici inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu nu mai sunt supuse investirii cu formula executorie, ele fiind supuse doar incuviintarii executarii silite la instanta de executare. Astfel, in ceea ce priveste hotararile judecatoresti, acestea nu mai sunt supuse acestei formalitati, intrucat este de la sine inteles ca, fiind titluri executorii si tinand seama de faptul ca emana in mod direct de la puterea judecatoreasca, dau posibilitatea creditorului de a apela la agentii puterii executive in vederea executarii silite. De aceea, in privinta hotararilor judecatoresti, creditorul trebuie sa formuleze o cerere de executare silita, cerere supusa incuviintarii instantei judecatoresti de executare. In privinta titlurilor executorii, altele decat hotararile judecatoresti, dupa intrarea in vigoare a Legii nr.138/2014, legiuitorul a reintrodus investirea cu formula executorie, aceasta operatiune fiind realizata de judecatoria in circumscriptia careia se afla domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, dupa caz, in camera de consiliu, fara citarea partilor; in acest sens, art.641 alin.(3) din cod mentiona ca instanta judecatoreasca verifica daca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerinte in cazurile anume prevazute de lege. Asadar, punerea in executare silita a titlului executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, era conditionata, in primul rand, de investirea sa cu formula executorie, iar, in al doilea rand, de cererea de executare silita formulata de catre creditor si incuviintata de instanta judecatoreasca de executare.

27. Avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr.895 din 17 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2016, prin care Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art.666 din noul Cod de procedura civila, care priveau, in esenta, incuviintarea executarii silite de catre executorul judecatoresc, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/2016 pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si a unor acte normative conexe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.85 din 4 februarie 2016, care a modificat dispozitiile art.641 din cod, in sensul eliminarii procedurii investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, altele decat hotarari judecatoresti, stabilind ca *Inscrisurile sub semnatura privata sunt titluri executorii numai in cazurile si conditiile anume prevazute de lege*. Prin urmare, in prezent, potrivit normelor legale in vigoare nu exista procedura investirii cu formula executorie a niciunei categorii de titluri executorii.

28. Critica de neconstitutionalitate a Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii, in ansamblul ei, in raport cu art.1 alin.(5) din Constitutia are in vedere modul defectuos in care legiuitorul si-a exercitat competenta de legiferare, prin incalcarea cerintelor referitoare la previzibilitatea pe care trebuie sa o aiba un act normativ. Notiunea de previzibilitate a legii poate fi analizata sub aspectul modului in care destinatarul normei recepteaza continutul normativ adoptat de legiuitor, a capacitatii acestuia de a intelege norma in scopul de a-si adecva comportamentul, de a se conforma prescriptiei legale.
Din aceasta perspectiva, previzibilitatea legii impune legiuitorului ca normele pe care le edicteaza sa fie clare, usor de inteles, fara un continut echivoc, precise, in corelare cu intreg ansamblul normativ.

29. Referitor la cerintele de claritate, precizie si previzibilitate ale legii, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.732 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 29), ca trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii (a se vedea, in acest sens, si Decizia Curtii Constitutionale nr.232 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.727 din 15?noiembrie 2001, Decizia Curtii Constitutionale nr.234 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011) si ca *Statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea tuturor legilor si tuturor actelor normative cu aceasta* (Decizia Curtii Constitutionale nr.22 din 27 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.233 din 17 martie 2004), ceea ce inseamna ca aceasta *implica, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenta un stat in care se manifesta domnia legii* (Decizia Curtii Constitutionale nr.13 din 9 februarie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.178 din 26 aprilie 1999). In acest sens, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.1 din 10?ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea Constitutionala a retinut ca una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative si ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr.903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, Decizia Curtii Constitutionale nr.743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.579 din 16 august 2011, Decizia Curtii Constitutionale nr.1 din 11?ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.674 din 1 noiembrie 2013).

30. Cu privire la aceleasi cerinte de calitate a legii, garantie a principiului legalitatii, mentionam ca instanta de contencios constitutional a statuat ca in masura in care o reglementare legala nu respecta normele de tehnica legislativa, determinand aparitia unor *situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii*, acea lege este contrara prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012). Prima dintre conditiile ce asigura aplicabilitatea fluenta si rational eficienta a dreptului o constituie suficienta sa definire, care vizeaza asigurarea rigorii atat in planul conceptualizarii dreptului, a notiunilor juridice, cat si in planul redactarii actelor normative.

31. Raportand aceste considerente de principiu la speta dedusa judecatii, Curtea constata ca, potrivit art.1 din legea criticata, *Veniturile unei persoane fizice obtinute in baza unor contracte privind raporturi de munca pot fi executate silit numai in baza unor sentinte judecatoresti investite cu formula executorie, prin birourile executorilor judecatoresti, in conditiile legii.* Coroborand aceste dispozitii cu cadrul legal in vigoare, despre care s-a facut vorbire in paragrafele anterioare, rezulta doua interpretari pe care noul text de lege le poate accepta. Astfel, intr-o prima interpretare, vointa legiuitorului ar fi aceea de a completa cadrul legal existent, in sensul pastrarii ca temei al executarii silite asupra veniturilor unei persoane fizice obtinute *in baza unor contracte privind raporturi de munca* atat a hotararilor judecatoresti, cat si a celorlalte titluri executorii, insa in ceea ce priveste prima categorie, conditioneaza declansarea procedurii executorii de investirea hotararii judecatoresti cu formula executorie, sau, in cea de-a doua interpretare, vointa legiuitorului ar fi aceea de a intemeia executarea silita asupra veniturilor mentionate exclusiv pe un titlu executor reprezentat de o hotarare judecatoreasca, cu excluderea celorlalte categorii de titluri executorii, iar hotararea trebuie investita cu formula executorie.

32. Anterior analizei fiecarei dintre aceste posibile interpretari, Curtea observa optiunea nejustificata a legiuitorului cu privire la terminologia utilizata, respectiv alegerea unei notiuni care desemneaza diferenta specifica *sentinta judecatoreasca*, iar nu genul proxim *hotararea judecatoreasca*, cu consecinta limitarii sferei de incidenta a titlurilor executorii reprezentate de hotararile judecatoresti doar la o anumita categorie, cu inlaturarea incheierilor definitive executorii si a deciziilor executorii.

33. Cu privire la prima interpretare, care rezulta din coroborarea dispozitiilor art.1 din legea criticata cu celelalte dispozitii ale legii (art.2, 3 si 5) care folosesc notiunea de *titluri executorii*, in general, si, indirect, din Expunerea de motive la lege, in care se face vorbire despre necesitatea unei reglementari *clare a modului in care pot fi puse in executare hotararile judecatoresti executorii sau orice alte titluri executorii*, Curtea apreciaza ca aceasta nu are nicio justificare logica.
Adoptand Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/2016, legiuitorul a renuntat la exigenta investirii cu formula executorie, astfel incat nici hotararile judecatoresti si nici inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu nu mai sunt supuse investirii cu formula executorie, ele fiind supuse doar incuviintarii executarii silite la instanta de executare. Prin legea criticata, legiuitorul revine asupra solutiei legislative, adoptand o norma cu caracter special care obliga la investirea cu formula executorie, in mod surprinzator doar cu privire la titlurile executorii reprezentate de hotarari judecatoresti, in conditiile in care, prin Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, Curtea Constitutionala statua ca *solutia legislativa la care s-a ajuns, respectiv investirea cu formula executorie numai a titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti, in privinta careia jurisprudenta anterior citata a Curtii isi pastreaza valabilitatea, respecta, in sine, exigentele art.124 si 126 din Constitutie referitoare la infaptuirea justitiei si competenta instantelor judecatoresti, intrucat acestea, bucurandu-se de garantiile de independenta si impartialitate, certifica faptul ca aceste inscrisuri sunt apte, din punct de vedere juridic, sa fie valorizate prin executare silita, asadar, de a fi titluri executorii; in acest sens, art.641 alin.(3) din cod mentioneaza ca instanta judecatoreasca verifica daca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerinte in cazurile anume prevazute de lege. In consecinta, numai prin mijlocirea instantelor judecatoresti se poate da un ordin in numele Presedintelui Romaniei organelor de executare, agentilor administrativi si procurorilor ca, dupa caz, sa procedeze la executarea hotararii sau sa sprijine aceasta executare. Acest ordin confirma forta executorie a inscrisului si deschide posibilitatea creditorului de a apela la forta de constrangere a statului. Asadar, punerea in executare silita a titlului executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, este conditionata, in primul rand, de investirea sa cu formula executorie, iar, in al doilea rand, de cererea de executare silita formulata de catre creditor si incuviintata de executorul judecatoresc.
In schimb, hotararile judecatoresti prevazute la art.632 alin.(2), art.633 si 634 din cod nu sunt supuse acestei formalitati, intrucat este de la sine inteles ca acestea, fiind titluri executorii si tinand seama de faptul ca emana in mod direct de la puterea judecatoreasca, dau posibilitatea creditorului de a apela la agentii puterii executive in vederea executarii silite. De aceea, in privinta hotararilor judecatoresti, creditorul trebuie sa formuleze doar o cerere de executare silita, cerere supusa incuviintarii executorului judecatoresc.* Cu alte cuvinte, daca in cazul titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti interventia instantei judecatoresti s-ar justifica prin garantiile de independenta si impartialitate, validand calitatea inscrisurilor, din punct de vedere juridic, in scopul valorizarii lor prin executare silita, aceasta justificare nu se mentine in cazul hotararilor judecatoresti care constituie titluri executorii si cu atat mai putin nu ar putea fi retinuta doar in privinta acestora.

34. Pe langa lipsa de stabilitate a normelor juridice care reglementeaza institutia investirii cu formula executorie, acestea fluctuand in mod radical intr-un interval temporal mai mic de 1?an, legiuitorul se limiteaza la a conditiona executarea silita de investirea prealabila cu formula executorie a hotararii judecatoresti, fara a arata care este formula executorie care se ataseaza titlului executoriu. Astfel, in conditiile in care dispozitiile procedurale de drept comun referitoare la formula executorie au fost abrogate, in prezent nu mai exista nicio norma in vigoare care sa ateste continutul redactional al formulei executorii. Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art.1 din legea criticata raman fara aplicabilitate de vreme ce actul normativ nu reglementeaza si acest aspect.

35. Cu privire la cea de-a doua interpretare, cea care reprezinta probabil adevarata intentie a legiuitorului, Curtea apreciaza ca aceasta produce efectele juridice cele mai grave, intrucat alaturi de neajunsurile invederate in privinta interpretarii anterioare, se adauga si cele ce urmeaza.
Excluderea titlurilor executorii, altele decat o hotarare judecatoreasca, dintre temeiurile care pot fundamenta demararea procedurii executarii silite in cazul in care debitorul refuza indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor legale sau contractuale, constituie premisa unei grave incalcari a dreptului de proprietate al creditorilor acestor titluri. Astfel, din perspectiva acestora, obligatia stabilita in titlul executoriu, respectiv plata unei sume de bani, reprezinta un drept de creanta, care ia nastere in patrimoniul lor de la data emiterii titlului. Intrucat dreptul de creanta este un bun, acesta cade in sfera de protectie a dispozitiilor art.44 alin.(2) din Constitutie, care prevad garantarea si ocrotirea egale a proprietatii private (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr.70 din 27 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.236 din 10 mai 2001, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.188 din 2 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.237 din 14 aprilie 2010). Dispozitia constitutionala este incidenta in cauza sub aspectul sferei sale de reglementare, ea referindu-se eo ipso la ocrotirea in mod egal, printre altele, a proprietatii apartinand persoanelor fizice ori persoanelor juridice de drept privat (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr.177 din 15 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.77 din 24 februarie 1999). Or, in conditiile in care executarea silita este procedura prin mijlocirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, constrange, cu concursul organelor de stat competente, pe debitorul sau, care nu isi executa de bunavoie obligatiile decurgand dintr-un asemenea titlu, de a si le aduce la indeplinire in mod silit, constituind acea faza a procesului civil in cadrul careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite intr-un titlu executoriu, prin constrangerea patrimoniala a debitorului, inlaturarea posibilitatii de valorificare pe aceasta cale procedurala a unui titlu executoriu prevazut de lege, altul decat o hotarare judecatoreasca, pune creditorul obligatiei consacrate de titlul in cauza in situatia de a pierde dreptul de proprietate, in substanta sa.
Astfel, daca veniturile obtinute in baza unor contracte privind raporturi de munca constituie unica sursa de venit a unei persoane fizice, interdictia de a declansa procedura executarii silite asupra acestor venituri echivaleaza cu lipsirea de efecte juridice a insusi titlului executoriu, intrucat, in asteptarea realizarii unor venituri urmaribile, altele decat cele salariale sau asimilate acestora, executarea titlului executoriu devine incerta, chiar iluzorie. Sunt indepartate, pe aceasta cale, de la executarea silita titlurile executorii care consacra creante certe, lichide si exigibile, respectiv actele autentice notariale sau actele de impunere ale organelor fiscale, in aceste situatii creditorii, persoane fizice sau juridice, respectiv statul, mizand exclusiv pe o executare benevola a obligatiilor pecuniare.

36. Relativ la activitatea desfasurata de executorii judecatoresti, Curtea Constitutionala, sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr.188/2000, a statuat (a se vedea Decizia Curti Constitutionale nr.631 din 26 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.518 din 1 august 2007), in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca activitatea executorilor judecatoresti constituie *un element esential al statului de drept*, iar, intrucat acestia nu detin forta publica coercitiva, *statului ii revine obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca ei sa poata duce la indeplinire sarcina cu care au fost investiti, in special prin asigurarea concursului efectiv al altor autoritati care pot impune prin forta executarea atunci cand este cazul, masuri in lipsa carora garantiile de care beneficiaza justitiabilul in fata instantelor isi pierd ratiunea de a fi* (Cauza Pini si Bertani/Manera si Atripaldi impotriva Romaniei, 2004).
Sub acest aspect, subliniind importanta executarii silite, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in jurisprudenta sa, ca dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu si lipsit de eficienta practica daca ordinea juridica interna a statului, care respecta preeminenta dreptului, ar permite ca o hotarare judecatoreasca sau un alt inscris care constituie titlu executoriu sa ramana neexecutata in detrimentul unei parti. Statul, in calitate de depozitar al fortei publice, este chemat sa manifeste un comportament vigilent si sa-l asiste pe creditor in executarea hotararii care ii este favorabila.

37. Prin urmare, optand pentru solutia legislativa criticata, statul nu isi indeplineste obligatia de a asigura, prin agentii sai, executarea in mod prompt si efectiv a titlurilor executorii. Rolul statului este acelasi indiferent ca se executa o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu, cum ar fi un act autentificat de notar care constata o creanta certa, lichida si exigibila sau o decizie de impunere a organelor fiscale, astfel ca nerespectarea de catre stat a obligatiei prevazute in art.626 din Codul de procedura civila da dreptul persoanelor vatamate, in virtutea dreptului lor de proprietate privata, garantat de art.44 din Constitutie, la repararea integrala a prejudiciului suferit, in cadrul unei actiuni directe impotriva statului.

38. Pentru toate aceste argumente, Curtea constata evidenta lipsa de claritate, precizie si previzibilitate a normei supuse controlului, care a fost adoptata cu incalcarea prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5), imprejurare care este de natura a determina si incalcarea prevederilor art.44 alin.(2) din Constitutie, teza referitoare la garantarea si ocrotirea in mod egal a dreptului de proprietate privata.

39. Potrivit dispozitiilor art.781 din Codul de procedura civila, salariul si toate veniturile periodice asimilate salariului reprezinta sume de bani, care pot face obiectul executarii silite, prin intermediul popririi, indiferent de titlul cu care sunt datorate de tert debitorului urmarit, cu exceptia cazurilor in care legea declara insesizabile, in tot sau in parte, anumite sume de bani datorate debitorului urmarit. De asemenea pot fi poprite sumele de bani din conturile bancare, in acest caz poprirea purtand atat asupra soldului creditor al acestor conturi, cat si asupra incasarilor viitoare. In privinta urmaririi sumelor de bani datorate de un tert debitorului urmarit, inclusiv a celor aflate in conturi bancare, trebuie avute in vedere dispozitiile art.729 din Codul de procedura civila, care instituie limitele in ceea ce priveste urmarirea veniturilor banesti ale debitorului urmarit: salariile si toate veniturile periodice asimilate salariului sunt supuse unei insesizabilitati absolute (in raporturile cu oricare dintre creditori), dar partiale, o cota din salariu ori din veniturile asimilate acestuia fiind rezervata creditorilor urmaritori, dupa cum urmeaza: pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, respectiv pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. O dispozitie speciala de protectie sociala a fost introdusa in art.729 alin.(3) cu privire la veniturile din munca ori la orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie. Astfel, aceste venituri vor putea fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din cuantumul salariului minim net pe economie.

40. Potrivit dispozitiilor art.3 din legea criticata, *Veniturile debitorilor prevazute la art.1, virate in conturile lor bancare, de catre platitorii acestor drepturi, dupa efectuarea retinerilor din acestea in baza unui titlu executoriu, potrivit legii, nu mai pot face obiectul niciunei alte retineri ulterioare, sub niciun motiv.* Cu alte cuvinte, aceste dispozitii prevad interdictia de a face obiect al unei executari silite viitoare veniturile obtinute din raporturi de munca asupra carora a fost efectuata deja o retinere in baza unei proceduri executionale prealabile. Cu alte cuvinte, norma instituie insesizabilitatea absoluta si totala (*sub niciun motiv*) a veniturilor obtinute din raporturi de munca, care survine ulterior parcurgerii unei executari silite.
Dispozitiile art.4 prevad obligatia executorilor judecatoresti de a se asigura atunci cand extind executarea silita la conturile bancare ale persoanelor fizice debitoare ca acestea nu au mai facut obiectul unor alte executari silite, altfel spus ca aceste venituri nu au devenit insesizabile.

41. Potrivit Expunerii de motive care insoteste legea supusa controlului, *modul abuziv practicat in prezent de executare silita a veniturilor persoanelor fizice rezultate din contracte privind raporturi de munca [...] determina adevarate drame familiale ca urmare a retinerii integrale a veniturilor acestora [...]. Pentru a evita in viitor aparitia unor astfel de situatii se impune o reglementare clara a modului in care pot fi puse in executare hotararile judecatoresti executorii sau orice alte titluri executorii [...].
Concret, aceste reglementari se refera la: obligarea birourilor executorilor judecatoresti de a infiinta poprirea [...]doar la sediul persoanei juridice de la care debitorul, persoana fizica, obtine venituri in baza unor contracte privind raporturi de munca [...]; obligarea persoanelor juridice de la care debitorul obtine venituri in baza unor contracte privind raporturi de munca de a efectua retinerile dispuse prin titlurile executorii, in limitele stabilite prin lege.*

42. Curtea observa ca intre declaratia de intentie a initiatorilor propunerii legislative si continutul normativ al dispozitiilor criticate exista o diferenta radicala. In concret, dispozitiile art.3 din legea adoptata prevad o cauza de imunitate de executare, intemeiata pe efectuarea prealabila a unui act de executare prin retinerea unei sume de bani din veniturile salariale sau asimilate acestora ale persoanei fizice, chiar daca prin aceasta retinere nu a fost atinsa cota din salariu ori din veniturile asimilate acestuia rezervata creditorilor urmaritori, potrivit art.729 din Codul de procedura civila. Or, in conditiile in care, asa cum s-a aratat anterior, intrucat obligatia stabilita in titlul executoriu, respectiv plata unei sume de bani, reprezinta un drept de creanta, care ia nastere in patrimoniul creditorului de la data emiterii titlului, drept care intra in sfera de protectie a dispozitiilor art.44 alin.(2) din Constitutie, cauza de imunitate la executare anihileaza drepturile creditorilor de proprietate asupra creantelor concomitente sau succesive creantei executate silit, stabilind interdictia oricarei urmariri silite ulterioare.
Normele criticate sunt clare si neechivoce *nu mai pot face obiectul niciunei alte retineri ulterioare*, inlaturand pentru viitor orice posibilitate de valorificare a titlului executoriu, si opereaza in mod absolut, cu privire la orice tip de creanta (deci, inclusiv cea referitoare la obligatia de intretinere sau alocatia pentru copii) *sub niciun motiv*.

43. Curtea apreciaza ca argumentele retinute in prealabil, in ceea ce priveste neconstitutionalitatea art.1 din lege, referitoare la lipsirea de efecte a titlului executoriu care consemneaza un drept de proprietate al creditorului sunt a fortiori aplicabile in cazul prevederilor art.3 din legea criticata.

44. Dispozitiile art.6 din legea criticata stabilesc ca *Constituie abatere disciplinara retinerea unor parti mai mari decat cele prevazute de lege ori a unor sume mai mari decat cele prevazute in titlul executoriu sau retinerea din conturile bancare ale debitorilor, din sumele virate in aceste conturi, prevazute la art.1 si care au facut deja obiectul unei executari silite anterioare, indiferent de motivul in baza caruia se fac aceste retineri.*

45. In lumina celor prezentate in Expunerea de motive referitor la modul abuziv de executare silita practicat de birourile executorilor judecatoresti si tinand cont de reglementarea de ansamblu a Legii privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii, supuse controlului de constitutionalitate, care instituie obligatii noi in sarcina executorilor judecatoresti cu privire la executarea silita asupra veniturilor mentionate de lege, dispozitiile art.6 par a reglementa sanctiunea nerespectarii acestor obligatii, respectiv calificarea unor fapte ale executorilor judecatoresti ca abateri disciplinare.
Aceasta este concluzia la care ajunge si autorul criticilor de neconstitutionalitate care sustine, pe de o parte, ca reglementarea abaterii disciplinare a executorului judecatoresc sub forma legii ordinare pune in discutie neconstitutionalitatea extrinseca a actului normativ in raport cu prevederile art.73 alin.(3) lit.p) din Constitutie, conform carora regimul general privind raporturile de munca se reglementeaza prin lege organica, si, pe de alta parte, ca faptele incriminate prin textul art.6 din legea criticata nu ar putea constitui abateri disciplinare, intrucat eventualele acte de executare intocmite de executorii judecatoresti cu incalcarea prevederilor legale pot fi atacate la instanta de judecata competenta, prin intermediul contestatiei la executare, conform prevederilor legale.

46. Curtea retine ca, in aplicarea dispozitiilor art.729 din Codul de procedura civila, dispozitiile art.787 din Codul de procedura civila instituie obligatiile tertului poprit, care in termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, trebuie fie sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, fie sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii.
In cazul popririlor care depasesc cuantumul sumei urmaribile din veniturile debitorului, art.789 alin.(1) din cod stabileste ca tertul poprit va retine si va consemna suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle.

47. Analizand dispozitiile criticate in coroborare cu prevederile Codului de procedura civila mai sus mentionate, Curtea observa ca, de fapt, obligatia de retinere a sumei de bani urmaribila din salariu sau venituri periodice asimilate salariului cade in sarcina tertului poprit, iar nu a executorului judecatoresc. Acesta are doar obligatia de a proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, potrivit art.788 din Codul de procedura civila, nicidecum de a retine suma prevazuta in titlul executoriu, care nu se afla in patrimoniul sau sub niciun titlu, el nefiind debitorul obligatiei de plata a dreptului salarial (angajatorul) si nici institutia bancara la care persoana fizica are deschis contul in care se vireaza venitul obtinut din raportul de munca. Asa fiind, legiuitorul, desi a urmarit sanctionarea executorului judecatoresc pentru o conduita care se abate de la reglementarile legale, sanctioneaza, de fapt, tertul poprit, cel care are obligatia de retinere a sumelor de bani care fac obiectul titlului executoriu.

48. Dincolo de confuzia si lipsa de predictibilitate a acestei norme, Curtea apreciaza ca solutia legislativa adoptata, si anume calificarea drept abatere disciplinara a faptelor savarsite de tertul poprit ridica serioase probleme privind respectarea principiului legalitatii, prevazut de art.1 alin.(5) din Constitutie. Intrucat in majoritatea covarsitoare a cazurilor tertul poprit este o persoana juridica (de drept privat sau de drept public), apare discutabil in ce masura poate aceasta raspunde disciplinar. Ipoteza este la fel de incerta si in cazul in care furnizorul veniturilor de natura salariala (angajatorul) este o persoana fizica.
Mai mult, calificand faptele acestora ca fiind abateri disciplinare, legiuitorul nu stabileste organul competent si procedura privind constatarea si sanctionarea lor. Or, Curtea constata ca nereglementarea acestor aspecte lipseste de efecte juridice dispozitiile art.6, care raman astfel fara aplicabilitate practica.

49. Pe de alta parte, Curtea observa ca, in toate aceste cazuri, legiuitorul a prevazut deja remedii, dispozitiile art.712 din Codul de procedura civila privind contestatia la executare fiind pe deplin aplicabile. Astfel, daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce ii revin pentru efectuarea popririi, creditorul urmaritor sau debitorul poate sesiza instanta de executare, in vederea invalidarii actului de executare vatamator. Pe de alta parte, potrivit art.790 alin.(9) din cod, tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin hotararea de validare a popririi, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei.

50. Avand in vedere aceste argumente, Curtea constata ca dispozitiile art.6 din legea criticata contravin prevederilor art.1 alin.(5) din Constitutie, pe de o parte, sub aspectul principiului legalitatii, si pe de alta parte, in componenta sa referitoare la conditiile de claritate, precizie si previzibilitate ale normelor legale.

51. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile art.73 alin.(3) lit.p) din Constitutie, Curtea apreciaza ca aceasta nu se sustine in masura in care, asa cum s-a aratat in prealabil, desi intentia legiuitorului a fost de a modifica dispozitiile Legii nr.188/2000 privind executorii judecatoresti, lege organica, cu privire la abaterile disciplinare ale executarilor judecatoresti, in realitate art.6 al legii criticate nu opereaza o modificare a acestei legi, reglementand abaterile disciplinare ale tertilor popriti. Mai mult, Legea privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii nu se incadreaza in niciuna dintre ipotezele prevazute de art.73 alin.(3) lit.p) din Constitutie, intrucat nu reglementeaza regimul general in niciunul dintre domeniile enumerate: raporturi de munca, sindicate, patronate, respectiv protectie sociala, astfel ca nu poate fi retinuta incalcarea acestor prevederi constitutionale.

52. Avand in vedere ca dispozitiile art.1, 3 si 6 din Legea privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executori sunt esentiale si definitorii pentru existenta actului normativ, Curtea constata ca viciile de neconstitutionalitate retinute in privinta acestora, prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) si art.44 din Constitutie, afecteaza actul normativ in substanta sa, motiv pentru care va admite obiectia si va constata neconstitutionalitatea legii, in ansamblul sau.
DECIZIE




53. Pentru considerentele aratate, in temeiul art.146 lit.a) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 alin.(1) si al art.18 alin.(2) din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:


Admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca Legea privind unele masuri de efectuare a retinerilor din venituri obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca in baza unor titluri executorii este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 29 noiembrie 2016.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
21 useri online

Useri autentificati: