DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra initiativei legislative a cetatenilor intitulate "Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei"

Decizie neconstitutionalitate din 20-10-2016
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra initiativei legislative a cetatenilor intitulate "Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei"


Publicata in Monitorul Oficial nr. 857/2016 - M. Of. 857 / 27 octombrie 2016



1. Cu adresa nr.986 din 22 iunie 2016, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.5.978 din 27 iunie 2016, secretarul general al Senatului a transmis Curtii Constitutionale propunerea legislativa a cetatenilor de revizuire a art.48 alin.(1) din Constitutie, inregistrata la Senat cu nr.Bp 293 din 23 mai 2016, impreuna cu originalele listei de sustinatori.

2. Documentatia transmisa Curtii Constitutionale de catre Senat cuprinde:
  • cererea inregistrata la Biroul Permanent al Senatului sub nr.Bp 293 din 23 mai 2016, prin care Presedintele Comitetului de initiativa, domnul Mihai Gheorghiu, a solicitat inregistrarea propunerii legislative a cetatenilor;
  • expunerea de motive *privind adoptarea proiectului de lege pentru modificarea art.48 alin.(1) din Constitutia Romaniei*;
  • propunerea legislativa care face obiectul initiativei;
  • extras din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.883 din 25 noiembrie 2015, cuprinzand expunerea de motive, propunerea legislativa ce face obiectul initiativei cetatenesti, Avizul Consiliului Legislativ nr.1.200 din 6 noiembrie 2015 referitor la initiativa legislativa a cetatenilor intitulata *Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei* si Declaratia de constituire a Comitetului de initiativa pentru promovarea propunerii legislative a cetatenilor privind revizuirea art.48 alin.(1) din Constitutia Romaniei;
  • centralizatorul intocmit de Senat cuprinzand numarul de dosare si, respectiv numarul de semnaturi ale sustinatorilor initiativei legislative, structurat pe judete: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Braila, Bucuresti, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea si Vrancea, impreuna cu tabelele corespunzatoare fiecaruia dintre judetele mentionate;
  • opisuri distincte, pe judete, cu privire la numarul de dosare/semnaturi valide, intocmite de initiatori;
  • dosarele cu liste de sustinatori ai initiativei legislative a cetatenilor, din judetele: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Braila, Bucuresti, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea (total 40 judete si municipiul Bucuresti).

    3. Potrivit expunerii de motive care insoteste propunerea legislativa a cetatenilor, aceasta a fost initiata pentru a inlatura orice echivoc pe care utilizarea termenului de *soti* in cuprinsul art.48 alin.(1) din Constitutie ar putea sa-l creeze in conturarea notiunii de *familie*, a raportului dintre *familie* si dreptul fundamental al barbatului si al femeii de a se casatori si de a intemeia o familie. Se arata ca prin inlocuirea termenului de *soti*, cu expresia *barbat si femeie*, se asigura implementarea precisa si literala a unor expresii consacrate cu puterea unor garantii imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscuta drept *elementul natural si fundamental al societatii* in art.16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In acelasi sens, si in Romania, doar *barbatul si femeia* impreuna se bucura de recunoastere si garantarea universala a dreptului de a se casatori si de a intemeia o familie pe baza unor importante considerente de natura istorica, culturala si morala specifice societatii romanesti.

    4. Se precizeaza ca atat Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale opereaza in mod intentionat cu notiunea de *barbat si femeie*, si nu cu cea de *soti* in ce priveste recunoasterea dreptului la casatorie si consacrarea dreptului de a intemeia o familie. Din aceasta perspectiva, se considera necesara modificarea primului alineat al art.48 din Constitutia Romaniei, atat pentru a evita dezbateri nenecesare si interpretari contradictorii, cat si pentru a recunoaste in mod neechivoc ca dreptul de a intemeia o familie este un drept fundamental destinat barbatului si femeii, de care ei se bucura nu individual, ci impreuna.

    5. Potrivit art.16 pct.1 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului adoptate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite in data de 10 decembrie 1948, *barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie*. O formulare similara se regaseste si in Conventia europeana a drepturilor omului, in care art.12 prevede ca: *Incepand cu varsta stabilita prin lege, barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie conform legislatiei nationale ce reglementeaza exercitarea acestui drept.*

    6. In Romania, in preocuparea sa continua de a asigura respectarea obligatiei constitutionale asumate prin art.20 din Constitutie, potrivit caruia *Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte*, legiuitorul a adoptat in mod expres o definitie a notiunii de *soti*, incepand cu 1 octombrie 2011, data la care a intrat in vigoare noul Cod civil adoptat prin Legea nr.287/2009, astfel cum a fost pusa in aplicare prin Legea nr.71/2011. Astfel, art.258 *Familia* alin.(4) precizeaza: *In sensul prezentului cod, prin soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie.* In ceea ce priveste definitia casatoriei, art.259 *Casatoria* alin.(1) precizeaza: *Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii.* Chiar daca dispozitiile Codului civil sunt de generala aplicare si reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, nu poate fi omis riscul ca, sub efectul unor presiuni de moment, straine dezvoltarii durabile si sanatoase a societatii, dreptul barbatului si al femeii de a se casatori si de a intemeia o familie sa sufere alterari, ingradiri si interpretari, chiar legislative, straine de spiritul si interesul fundamental de ocrotire a celei mai importante institutii umane de pretutindeni: familia.

    7. Se mai arata ca impactul socio-economic al modificarii propuse este unul pozitiv, cu efecte ce au potentialul de a contribui la solutionarea unor probleme in materia drepturilor fundamentale ale barbatului si femeii, si anume *evolutia demografica ingrijoratoare* si *rata alarmanta a copiilor nascuti in afara casatoriei.*

    8. Potrivit Eurostat, Romania ocupa locul 5 in Uniunea Europeana cu cele mai multe casatorii anuale dupa Lituania, Cipru, Malta si Letonia. Acest fapt indica nu numai ca familia si casatoria au o importanta majora in societatea romaneasca, ci releva si existenta unei puternice cutume sociale in privinta casatoriei dintre un barbat si o femeie. La nivel european insa, din cauza lipsei unei politici mai eficiente de protejare a familiei, intemeiate pe actul casatoriei, cat si datorita aparitiei si incurajarii unor noi forme de convietuire legale a determinat, din 1965 pana azi, o scadere cu 50% a ratei de casatorie in cele 28 de state membre. Pentru a evita aceasta tendinta, statul roman trebuie sa ia exemplul altor state membre precum Polonia, Croatia, Slovacia, Letonia, Lituania si Ungaria in a consfinti explicit casatoria ca o uniune dintre un barbat si o femeie si sa urmareasca o politica durabila de stimulare si protectie a institutiei familiei.

    9. Conceptele de familie si de casatorie deriva din realitatea fireasca a evolutiei socio-umane, ele definind o suma de drepturi si obligatii comune si specifice barbatului si femeii, priviti impreuna, ca elemente intrinseci si naturale ale formarii unui cuplu, avand ca scop fundamental perpetuarea. Experienta altor comunitati umane de-a lungul istoriei a relevat ca societatile care nu au respectat si promovat legile naturale de formare, dezvoltare si ocrotire a familiei au disparut sau au fost absorbite si asimilate de alte grupuri sau forme de organizare si manifestare etnica consolidate tocmai prin protejarea si asumarea conceptului de familie. Intr-un stat de drept, ca forma de organizare democratica, existenta normelor sociale este obiectiv necesara in scopul identificarii necesitatii adoptarii unor reglementari legale. Protejarea constitutionala a familiei impotriva oricaror tentative de erodare a casatoriei, ca uniune liber consimtita dintre barbat si femeie, in scopul intemeierii unei familii si al procrearii, se impune astfel drept o masura esentiala pentru protejarea poporului roman, a identitatii si unitatii acestuia in marea familie europeana.

    10. In ceea ce priveste prevederile dreptului european, statelor membre le revine competenta exclusiva de a adopta acte normative in materia institutiilor juridice specifice dreptului familiei, cu exceptia catorva aspecte cu implicatii transfrontaliere in scopul asigurarii cooperarii judiciare in materie civila, care este supusa unei proceduri distincte in conformitate cu art.81 alin.(3) al Tratatului de functionare a Uniunii Europene. In mod specific, in materie de casatorie, jurisprudenta Curtii Europene de Justitie (CJUE) confirma existenta unei competente exclusive a statelor membre. Astfel, in Hotararea din 1 aprilie 2008, pronuntata in Cauza C-267/06 Tadao Maruko impotriva Versorgungsanstalt der deutschen Bühnen, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a precizat ca *starea civila si prestatiile care deriva din aceasta reprezinta materii ce intra in competenta statelor membre, iar dreptul comunitar nu aduce atingere acestei competente*. In Hotararea din 10 mai 2011, pronuntata in Cauza C-147/08, Jürgen Römer impotriva Freie und Hansestadt Hamburg, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a reiterat aceeasi pozitie, intarind faptul ca in materie de stare civila a persoanelor, competenta le revine statelor membre. Se invoca, totodata, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, aratandu-se ca prevede acelasi punct de vedere in articolul 9 — Dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie. Astfel, in documentul explicativ al Conventiei care a elaborat Carta se evidentiaza faptul ca statele membre sunt libere sa dispuna asupra componentei uniunii careia ii este atribuit statutul de casatorie. In acest sens, un numar de 13 state europene au adoptat reglementari constitutionale prin care casatoria este in mod explicit recunoscuta ca uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie.

    11. Familia si institutia casatoriei sunt protejate in temeiul art.8 si art.12 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, norme care reglementeaza dreptul la viata privata si de familie si dreptul barbatului si al femeii de a se casatori si intemeia o familie. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a evidentiat in jurisprudenta sa recenta privind incalcarea art.8 din Conventie dreptul imuabil al statelor membre de a proteja casatoria si familia in conformitate cu realitatile sociale specifice fiecarui stat si cu nevoia fiecarei natiuni de a-si proteja valorile sociale fundamentale. De asemenea, instanta europeana a confirmat ca dreptul de a se casatori si intemeia o familie inglobeaza conceptul traditional de casatorie dintre un barbat si o femeie. Curtea Europeana a Drepturilor Omului retine in mod explicit ca reglementarea si protejarea casatoriei ca uniune rezervata exclusiv barbatului si femeii nu reprezinta in sine o incalcare a art.8 si/sau 12 din Conventie, in masura in care si celelalte forme de convietuire sociala se bucura de o recunoastere si protectie legislativa si daca o astfel de protectie nu afecteaza un interes public si general al statului respectiv. Cu toate acestea, cu ocazia adoptarii acestei ultime decizii, s-a putut constata cum interpretarea termenului constitutional de *soti* a fost precizata doar prin raportare la punctul de vedere al Guvernului Italiei si al unor organizatii nonguvernamentale reprezentante ale unor grupuri minoritare si fara a se tine seama de realitatile sociale ale Republicii Italiene si de opinia majoritatii cetatenilor acestui stat.

    12. In expunerea de motive se mai invoca si Rezolutia Consiliului Drepturilor Omului al Organizatiei Natiunilor Unite privind protectia familiei din data de 3 iulie 2015, care reafirma ca familia reprezinta grupul natural si fundamental al societatii si trebuie in mod esential protejata de catre stat. De asemenea, se admite ca familia joaca un rol crucial in prezervarea identitatii culturale, a traditiei, a moralei si a valorilor societatii si se evidentiaza faptul ca parintii, avand obligatia primordiala de crestere si protectie a copiilor, sunt primii care au rolul de a-i educa in privinta normelor si a valorilor fundamentale ale societatii.

    13. La dosar au fost depuse o serie de documente si cereri amicus curiae, cuprinzand atat argumente in sustinerea initiativei de revizuire a Constitutiei, cat si impotriva acesteia.

    14. Astfel, prin memoriul amicus curiae al Asociatiei ACCEPT, inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr.3.409 din 17 iunie 2016, se solicita Curtii ca, in exercitarea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei, sa avizeze negativ initiativa cetateneasca, punand capat astfel unui exercitiu inutil si ilegal, ca fiind manipulator si generator de ura la nivelul intregii societati.

    15. In memoriul amicus curiae formulat de ILGA-Europe, impreuna cu organizatiile Amnesty International, ECSOL si International Commission of Jurists, inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr.6.096 din 28 iunie 2016, se arata, in esenta, ca *revizuirea constitutionala propusa, daca este adoptata ca lege, ar contraveni obligatiei Romaniei conform legislatiei internationale privind drepturile omului de a respecta, apara si realiza drepturile omului, inclusiv dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la egalitate in fata legii si de ocrotire egala din partea legii si dreptul la respectarea vietii private si de familie*.

    16. In memoriul amicus curiae formulat de Centrul pentru Resurse Juridice, Societatea Academica din Romania, Institutul pentru Politici Publice, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundatia Agentia de Dezvoltare Comunitara *Impreuna*, Centrul pentru Inovare Publica, Asociatia ActiveWatch, Centrul Euroregional pentru Initiative Publice, Centrul de Dezvoltare Curriculara si Studii de Gen: FILIA, Asociatia Funky Citizens, Asociatia Romana Anti-SIDA, Centrul de Resurse pentru Participare Publica, Fundatia PACT, Centrul de Studii Juridice si Drepturile Omului, Asociatia E-Romnja (Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome), Fundatia Romanian Angel Appeal, Asociatia FRONT, Asociatia Expert Forum, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitati, Asociatia Umanista Romana, Asociatia Secular-Umanista din Romania, Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii — Romani CRISS, inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr.6.240 din 1 iulie 2016, sunt supuse Curtii o serie de argumente juridice considerate esentiale, *in scopul avizarii negative a proiectului de lege*.

    17. In interventia privind propunerea legislativa a cetatenilor de revizuire a Constitutiei formulata de Organizatia ADF International, transmisa de Coalitia pentru Familie si inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.6.472 din 6 iulie 2016, se solicita Curtii Constitutionale *sa avizeze pozitiv propunerea legislativa* de revizuire a Constitutiei Romaniei.

    18. In memoriul depus de Coalitia pentru Familie, din partea Organizatiei Liberty Counsel, respectiv amicus curiae in sprijinul propunerii legislative a cetatenilor de revizuire a Constitutiei Romaniei, inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr.6.731 din 14 iulie 2016, se solicita Curtii Constitutionale sa aprobe propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei si sa permita referendumul sustinut de semnatarii acesteia.

    19. In memoriul formulat de Asociatia Medicilor Catolici Bucuresti, inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr.6.766 din 15 iulie 2016, se apreciaza, in esenta, asupra protectiei familiei intemeiate pe casatoria dintre un barbat si o femeie, cu referire punctuala la educatia copiilor.

    20. In memoriul depus de Coalitia pentru Familie, din partea Organizatiei European Center for Law and Justice, respectiv amicus curiae in sprijinul propunerii legislative a cetatenilor de revizuire a Constitutiei Romaniei, inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr.6.786 din 18 iulie 2016, se arata ca propunerea de revizuire a Constitutiei nu incalca limitele prevazute de art.152 din Legea fundamentala.

    21. Cu privire la toate aceste memorii, Curtea reitereaza cele statuate in jurisprudenta sa, in sensul ca *procedeul interventiei in calitate de amicus curiae in procedura din fata Curtii Constitutionale nu reprezinta o extindere a cadrului procesual existent [...] Depunerea de note scrise, in aceste conditii, nu echivaleaza cu atribuirea vreunei calitati procesuale […], ci are semnificatia exprimarii unei opinii/pozitii a unei terte persoane fata de litigiul constitutional asupra problemei deduse instantei a quo, cu scopul de a sprijini instanta de contencios constitutional in solutionarea cauzei* (Decizia nr.887 din 15 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.191 din 15 martie 2016).


    CURTEA,


    22. Examinand propunerea legislativa a cetatenilor intitulata *Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei*, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile Constitutiei, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, precum si ale Legii nr.189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata, cu modificarile ulterioare, constata urmatoarele:

    23. Competenta Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra tuturor initiativelor legislative de revizuire a Constitutiei este prevazuta de dispozitiile art.146 lit.a) teza a II-a din Constitutie, potrivit carora Curtea se pronunta *din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei*.

    24. In privinta acestei atributii sunt aplicabile, de asemenea, dispozitiile art.150—152 din Constitutie, cuprinse in Titlul VII — *Revizuirea Constitutiei*, avand urmatorul cuprins:
  • Art.150 — Initiativa revizuirii:
    *(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata […] de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
    (2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.*
  • Art.152 — Limitele revizuirii:
    *(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
    (2) De asemenea, nicio revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
    (3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.*

    25. Intrucat initiativa de revizuire a Constitutiei apartine cetatenilor, alaturi de normele legii organice a Curtii Constitutionale care reglementeaza competenta acesteia de verificare a constitutionalitatii initiativelor cetatenesti de revizuire a Constitutiei, sunt aplicabile in cauza si dispozitiile art.7 din Legea nr.189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.516 din 8 iunie 2004, cu modificarile ulterioare. Aceste dispozitii stabilesc obiectul verificarii pe care Curtea o realizeaza in privinta indeplinirii conditiei prevazute de art.150 din Constitutie.

    26. Potrivit art.7 alin.(1) din Legea nr.189/1999, republicata: *Curtea Constitutionala, din oficiu sau pe baza sesizarii presedintelui Camerei Parlamentului la care s-a inregistrat initiativa, va verifica:
    a) caracterul constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei;
    b) indeplinirea conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si daca listele de sustinatori prezentate sunt atestate potrivit art.5;
    c) intrunirea numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, prevazut la art.74 si, dupa caz, la art.150 din Constitutie, republicata, precum si respectarea dispersiei teritoriale in judete si in municipiul Bucuresti, prevazuta de aceleasi articole.*

    27. Potrivit art.7 alin.(3) si (4) din Legea nr.189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare:
    *(3) Curtea Constitutionala se pronunta in termen de 30 de zile de la sesizare asupra propunerii legislative si in termen de 60 de zile de la sesizare asupra propunerii de revizuire a Constitutiei.
    (4) Decizia sau, dupa caz, hotararea Curtii Constitutionale se comunica presedintelui Camerei Parlamentului care a sesizat-o si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.*

    28. Art.5 alin.(1) si (3) din Legea nr.189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, la care normele mai sus citate fac referire, prevad urmatoarele: *(1) Atestarea calitatii de cetatean cu drept de vot si a domiciliului sustinatorilor se face de catre primarul localitatii fie personal, fie, in localitatile urbane, si prin functionarii primariei imputerniciti de primar in acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de sustinatori, iar in ceea ce priveste domiciliul, in colaborare cu organul local de politie, daca este cazul. […]
    (3) Atestarea de catre primar a listei de sustinatori se face prin semnatura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de imputernicire, daca este cazul, si a datei cand s-a facut atestarea, precum si prin aplicarea stampilei. Daca primarul a solicitat sprijinul organului local de politie, va semna si reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnatura se aplica pe ultima coperta a dosarului cuprinzand listele verificate, aflat la comitetul de initiativa, dupa ce a fost confruntat cu cel depus la primarie. Aspectele neatestate se elimina din lista, facandu-se aplicarea dispozitiilor art.4 alin.(3).*

    29. Fata de aceste prevederi, Curtea constata ca a fost legal sesizata si este competenta sa se pronunte asupra initiativei legislative a cetatenilor de modificare a art.48 alin.(1) din Constitutie. In exercitarea competentei sale in acest cadru constitutional si legal, Curtea verifica:
    — intrunirea numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, prevazut la art.150 alin.(1) din Constitutie (500.000 de cetateni cu drept de vot), precum si respectarea dispersiei teritoriale in judete si in municipiul Bucuresti, prevazute de art.150 alin.(2) din Constitutie (cetatenii ce initiaza revizuirea sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii/cel putin 20.000 de semnaturi de sustinere in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti); verificarea are in vedere si conditiile pe care Legea nr.189/1999 le impune, in privinta publicarii initiativei legislative cetatenesti si a atestarii listelor de sustinatori;
    — caracterul constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor, asadar respectarea limitelor revizuirii prevazute de art.152 din Constitutie.

    30. Nu intra in competenta Curtii examinarea oportunitatii propunerii de revizuire a Constitutiei, aceasta revenind Parlamentului, in calitate de organ reprezentativ suprem, respectiv cetatenilor, care isi pot exprima direct vointa la referendumul ce constituie ultima etapa a procedurii de adoptare a legilor constitutionale, in conformitate cu prevederile art.151 din Constitutie. Astfel fiind, consideratiile de aceasta natura cuprinse in cererile amicus curiae urmeaza a fi avute in vedere, in mod corespunzator, in etapele subsecvente controlului de constitutionalitate a initiativei de revizuire a Constitutiei. Cat priveste verificarea listelor de sustinatori, aceasta vizeaza atestarea de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora, iar nu activitatea membrilor comitetului de initiativa, a modului de colectare a semnaturilor ori a corectitudinii datelor colectate. Analiza acestor din urma acte sau fapte excedeaza competentei Curtii Constitutionale.

    31. Procedand la examinarea initiativei cetatenesti de revizuire a Constitutiei, Curtea constata, mai intai ca propunerea legislativa ce face obiectul acestei initiative, precum si expunerea de motive care o insoteste, semnata de comitetul de initiativa format din 16 membri, au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.883 din 25 noiembrie 2015, in cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr.1.200 din 6 noiembrie 2015, prevazut la art.3 alin.(4) din Legea nr.189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare.

    32. Verificand, in continuare, daca listele de sustinatori sunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora, Curtea retine ca atestarea listelor de sustinatori nu s-a facut, in unele cazuri, cu respectarea stricta a dispozitiilor legale aplicabile, constatandu-se diverse abateri de la cadrul legal. Exista, astfel, liste de sustinatori care nu sunt atestate (de exemplu: Bucuresti — Sectorul 6, Caras-Severin, Constanta, Harghita, Hunedoara, Mures, Salaj, Timis), precum si liste de sustinatori prezentate in fotocopie (de exemplu: Botosani, Calarasi, Iasi, Suceava, Timis). S-a mai constatat ca atestarea listelor de sustinatori nu s-a facut, in unele cazuri, cu respectarea stricta a dispozitiilor art.5 din Legea nr.189/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, existand situatii in care atestarea calitatii de cetatean cu drept de vot si a domiciliului sustinatorilor, prevazuta la art.5 din Legea nr.189/1999, cu modificarile ulterioare, s-a facut de catre persoane imputernicite de primar, insa in localitati rurale (ex: Galati, Valcea) sau semnatura din formula de atestare nu apartine primarului, ci viceprimarului, secretarului primariei, altor persoane (ex: Constanta, Galati, Valcea), nu exista numarul si/sau data imputernicirii (Valcea), lipseste data atestarii (ex: Alba, Bacau, Bihor, Braila, Cluj, Iasi, Prahova, Sibiu), formula de atestare este incompleta (ex: Arad, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Caras-Severin, Cluj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timis, Tulcea) sau atestarea a fost atasata in fotocopie (ex: Botosani, Iasi, Neamt). Alte omisiuni sau neregularitati, cum sunt lipsa precizarii exprese a numelui persoanei care a efectuat atestarea, in conditiile in care stampila aplicata este a primarului, exista numar de la registratura, precum si semnatura (ex: Arges), retinerea eronata a numarului de semnaturi valide (in mai multe situatii au fost constatate erori de calcul sau erori materiale, insa in tabelele centralizatoare s-au retinut datele corecte) sau lipsa unei corelatii perfecte intre datele Comitetului de initiativa si datele din formula de atestare a primarului (ex: Valcea, Timis), nu au fost apreciate ca fiind incalcari ale dispozitiilor art.5 din Legea nr.189/1999, cata vreme atestarea a fost realizata de persoanele prevazute de textul legal sau opereaza o prezumtie simpla in acest sens. Sustinatorii care nu sunt atestati si cei care sunt atestati cu incalcarea dispozitiilor legale, precum si cei care nu indeplinesc conditiile de atestare, potrivit mentiunilor cuprinse in listele centralizatoare pe judete, nu pot fi luati in calcul la stabilirea numarului de sustinatori ai initiativei legislative. Scazand din numarul total al sustinatorilor initiativei legislative (2.760.516) numarul celor ale caror semnaturi nu au fost legal atestate (62.039), rezulta un numar total de 2.698.477 de sustinatori ale caror semnaturi sunt legal atestate. Asadar, erorile constatate, explicabile avand in vedere numarul foarte mare de sustinatori inregistrati, nu sunt de natura sa atraga neconstitutionalitatea initiativei de revizuire a Constitutiei, fiind deci indeplinita conditia prevazuta de art.150 alin.(1) din Constitutie, respectiv existenta unui numar de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot necesar pentru initierea revizuirii Constitutiei.

    33. Pe baza examinarii dosarelor cu sustinatorii initiativei legislative, inclusiv din punct de vedere al legalitatii atestarii, s-a constatat ca un numar de 39 judete (Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea) si municipiul Bucuresti indeplinesc, fiecare, conditia de a avea cel putin 20.000 de semnaturi legal atestate in sustinerea initiativei legislative. Practic, este vorba despre toate judetele din care s-au colectat semnaturi, cu exceptia judetului Harghita. Astfel fiind, Curtea constata ca este intrunita si conditia dispersiei teritoriale, prevazuta de art.150 alin.(2) din Constitutie.

    34. Constatand indeplinita cerinta referitoare la initiatorii revizuirii, Curtea va proceda, in continuare, la verificarea caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor, ceea ce presupune examinarea acesteia in raport de dispozitiile art.152 din Constitutie, care stabilesc limitele revizuirii Constitutiei. Norma constitutionala de referinta reglementeaza conditii de constitutionalitate intrinseca a initiativei de revizuire [alin.(1) si (2) ale art.152] si de constitutionalitate extrinseca a acesteia [alin.(3) al art.152].

    35. Sub aspectul constitutionalitatii extrinseci, privitoare la normalitatea imprejurarilor revizuirii Constitutiei, dispozitiile art.152 alin.(3) din Legea fundamentala, care interzic revizuirea Constitutiei pe durata starii de asediu sau a starii de razboi, se coroboreaza cu cele ale art.63 alin.(4) teza a II-a din Constitutie, potrivit carora revizuirea Constitutiei nu se poate realiza in perioada in care mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. Curtea constata ca, in cauza, nu subzista niciuna dintre situatiile la care fac referire textele constitutionale mentionate, fiind intrunite conditiile de constitutionalitate extrinseca a initiativei de revizuire.

    36. Pronuntarea cu privire la constitutionalitatea intrinseca impune analiza prin raportare la dispozitiile art.152 alin.(1) si (2) din Constitutie, pentru a determina daca obiectul revizuirii il constituie caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala, precum si daca modificarile propuse au ca efect suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale sau a garantiilor acestora.

    37. Realizand aceasta verificare, Curtea constata ca initiativa de revizuire are ca obiect un text cuprins in Titlul II al Constitutiei — Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale, respectiv art.48 — Familia, care are in prezent urmatorul cuprins: *(1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
    (2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
    (3) Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.*

    38. Se propune o noua redactare a alin.(1) al art.48 din Constitutie, dupa cum urmeaza: *Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.* Deosebirea fata de redactarea actuala a aceluiasi alineat consta in inlocuirea sintagmei *intre soti* cu sintagma *intre un barbat si o femeie*.

    39. Curtea constata ca aceasta modificare nu pune in discutie valorile expres si limitativ enumerate de art.152 alin.(1) din Constitutie, si anume: caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala. Prin urmare, initiativa de revizuire a Constitutiei este constitutionala prin raportare la dispozitiile alin.(1) al art.152 din Legea fundamentala.

    40. Analizand, in continuare, conformitatea modificarii propuse cu prevederile alin.(2) al art.152 din Legea fundamentala, referitoare la interdictia suprimarii vreunui drept sau libertate fundamentala sau a garantiilor acestora, Curtea constata, mai intai, ca textul propus a fi modificat are ca denumire marginala Familia, iar, in continut, stabileste o serie de principii si garantii in privinta casatoriei. Avand in vedere continutul reglementarii, Curtea retine ca art.48 din Constitutie consacra si protejeaza dreptul la casatorie, si relatiile de familie rezultand din casatorie, distinct de dreptul la viata familiala/respectarea si ocrotirea vietii familiale, cu un continut juridic mult mai larg, consacrat si ocrotit de art.26 din Constitutie, potrivit caruia *(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
    (2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.* Notiunea de viata de familie este complexa, cuprinzand inclusiv raporturile de familie de fapt, distinct de relatiile de familie rezultand din casatorie, a caror importanta a indrituit legiuitorul constituant sa evidentieze distinct, in art.48, protectia relatiilor de familie rezultand din casatorie si din legatura intre parinti si copii.

    41. Intrucat propunerea de revizuire a Constitutiei vizeaza doar casatoria si relatiile de familie ce rezulta din casatorie, iar nu viata de familie in sensul art.26 din Constitutie, Curtea urmeaza sa stabileasca numai daca prin modificarea propusa de initiatorii revizuirii Constitutiei se suprima dreptul la casatorie, ori o garantie a acestuia.

    42. Potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, prin notiunea *a suprima* se intelege *a face sa dispara, a inlatura, a elimina, a anula*. Examinand redactarea art.48 alin.(1) din Constitutie, propusa de initiatorii revizuirii, Curtea constata ca aceasta nu este de natura sa faca sa dispara sau sa inlature, elimine ori anuleze institutia casatoriei. De asemenea, toate garantiile dreptului la casatorie, astfel cum sunt consacrate in textul constitutional de referinta, raman neschimbate. Prin inlocuirea sintagmei *intre soti* cu sintagma *intre un barbat si o femeie*, se realizeaza doar o precizare in privinta exercitarii dreptului fundamental la casatorie, in sensul stabilirii exprese a faptului ca aceasta se incheie intre parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificatia originara a textului. In anul 1991, cand Constitutia a fost adoptata, casatoria era privita in Romania in acceptiunea sa traditionala, de uniune intre un barbat si o femeie. Aceasta idee este sustinuta de evolutia ulterioara a legislatiei in materia dreptului familiei din Romania, precum si de interpretarea sistematica a normelor constitutionale de referinta. Astfel, art.48 din Constitutie defineste institutia casatoriei in corelatie cu protectia copiilor, deopotriva *din afara casatoriei* si *din casatorie*. Este evidenta, deci, componenta biologica ce a fundamentat conceptia legiuitorului constituant in privinta casatoriei, fiind fara indoiala ca aceasta a fost privita ca uniunea dintre un barbat si o femeie, cata vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent daca este in casatorie sau in afara ei, se pot naste copii.

    43. Astfel fiind, Curtea constata ca initiativa de revizuire a Constitutiei este constitutionala in raport de prevederile art.152 alin.(2) din Constitutie, intrucat nu suprima dreptul la casatorie ori garantii ale acestuia.

    44. Propunerea de modificare a art.48 alin.(1) din Constitutie se refera exclusiv la dreptul la casatorie si relatiile de familie ce rezulta din casatorie. Alte drepturi fundamentale, la care fac referire memoriile amicus curiae depuse la dosar, nu sunt puse in discutie de initiativa de revizuire si, prin urmare, nu pot face obiectul analizei de constitutionalitate a acesteia.
    DECIZIE




    45. Avand in vedere aceste considerente, dispozitiile art.146 lit.a) teza a II-a din Constitutie, prevederile Legii nr.47/1992, precum si dispozitiile Legii nr.189/1999, republicata, cu unanimitate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii

    Decide:


    Constata ca initiativa legislativa a cetatenilor intitulata *Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei* indeplineste conditiile prevazute de art.150 si art.152 din Constitutie.

    Decizia se comunica initiatorilor revizuirii, precum si Presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Pronuntata in sedinta din data de 20 iulie 2016.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    194 useri online

    Useri autentificati: