DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English



(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.641 si art.666 din Codul de procedura civila

Decizie neconstitutionalitate din 17-12-2015
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [3 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [248 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.641 si art.666 din Codul de procedura civila


Publicata in Monitorul Oficial nr. 84/2016 - M. Of. 84 / 4 februarie 2016

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Draganescu.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.20 si pct.29 din Legea nr.138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, exceptie ridicata de Liana-Corina Alexan si Maria Alexan in Dosarul nr.24522/271/2014 al Judecatoriei Oradea – Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.953D/2015.

2. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

3. Magistratul-asistent sef refera asupra faptului ca partea Petre-Vasile ?erbanescu a depus un punct de vedere prin care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens, se arata ca nu este incalcat accesul liber la justitie al persoanei si ca incuviintarea executarii silite este supusa controlului de legalitate al instantei judecatoresti.


CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

5. Prin Incheierea din 11 mai 2015, pronuntata in Dosarul nr.24522/271/2014, Judecatoria Oradea – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.20 si pct.29 din Legea nr.138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, exceptie ridicata de Liana-Corina Alexan si Maria Alexan intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii la executare formulata impotriva executarii silite pornite, la cererea creditorului, de catre executorul judecatoresc in temeiul unui titlu executoriu reprezentat de un contract de imprumut cu garantie imobiliara autentificat, investit cu formula executorie. Investirea cu formula executorie a contractului de imprumut cu garantie imobiliara a fost realizata prin incheierea din 12 noiembrie 2014, pronuntata de Judecatoria Oradea, iar cererea de executare silita a fost formulata la 20 noiembrie 2014, data la care executorul judecatoresc a si incuviintat executarea silita.

6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine ca posibilitatea declansarii imediate a procedurii executarii silite odata cu investirea titlului executoriu cu formula executorie incalca principiile de drept care delimiteaza procedura investirii cu formula executorie de cea a incuviintarii executarii silite. O asemenea posibilitate stabilita prin textele legale criticate este in contradictie atat cu art.622 alin.(1) din Codul de procedura civila, potrivit caruia obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie, cat si cu art.638 alin.(1) din Codul de procedura civila, dispozitii care nu obliga trecerea in mod imperativ si obligatoriu la pornirea executarii silite odata cu investirea cu formula executorie.

7. De asemenea, autorii exceptiei sunt nemultumiti de faptul ca contestatia la executare formulata nu suspenda executarea silita pornita de catre executorul judecatoresc, instanta judecatoreasca neputand cenzura legalitatea incheierii de incuviintare a executarii silite mai inainte ca aceasta sa isi produca efectele juridice.

8. Cu privire la art.I pct.29 din Legea nr.138/2014, se arata ca prin competenta acordata executorului judecatoresc de a incuviinta executarea silita, pe de o parte, se confera acestuia puterea unei instante judecatoresti, contrar art.124 si 125 din Constitutie, iar, pe de alta parte, acesta devine o instanta extraordinara in sensul art.126 alin.(5) din Constitutie. De asemenea, se apreciaza ca textul criticat incalca accesul liber la justitie, precum si dreptul la aparare al debitorului prevazut de art.21 alin.(1) si (2), respectiv art.24 din Constitutie.

9. Judecatoria Oradea – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens, se arata ca dispozitiile art.I pct.20 din Legea nr.138/2014 nu ingradesc accesul liber la justitie, reglementand doar modalitatea de investire cu formula executorie a titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti. Incuviintarea executarii silite dispusa de executorul judecatoresc este o procedura formala supusa controlului legalitatii sau temeiniciei conform art.666 alin.(6) din Codul de procedura civila; o atare solutie legislativa fluidizeaza procedura executarii silite si nu afecteaza puterea judecatoreasca, neputandu-se, astfel, constata o ingerinta in infaptuirea justitiei.

10. Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art.I pct.20 si pct.29 din Legea nr.138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe. In realitate, avand in vedere prevederile art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, potrivit carora *dispozitiile de modificare si de completare se incorporeaza, de la data intrarii lor in vigoare, in actul de baza, identificandu-se cu acesta. Interventiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de baza”, Curtea constata ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art.6401 si art.665 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.545 din 3 august 2012. Solutia legislativa cuprinsa in aceste dispozitii, in urma republicarii Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.247 din 10 aprilie 2015, a fost preluata in art.641 - Investirea cu formula executorie si art.666 - Incuviintarea executarii silite, texte asupra carora Curtea urmeaza a se pronunta prin prezenta decizie. Acestea au urmatorul cuprins:
  • Art. 641:
    *(1) Titlurile executorii, altele decat hotararile judecatoresti, pot fi puse in executare numai daca sunt investite cu formula executorie.
    (2) Cererea de investire cu formula executorie se solutioneaza de judecatoria in circumscriptia careia se afla domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, dupa caz, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului se afla in strainatate, creditorul va putea depune cererea de investire si la judecatoria in circumscriptia careia se afla domiciliul sau ales.
    (3) Instanta va verifica daca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerinte in cazurile anume prevazute de lege.
    (4) Incheierea prin care se respinge cererea de investire cu formula executorie poate fi atacata numai cu apel de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.
    (5) Incheierea prin care se admite cererea de investire cu formula executorie nu este supusa niciunei cai de atac, dar legalitatea acesteia poate face obiectul contestatiei la executare.
    (6) Formula executorie are urmatorul cuprins:
    *Noi, Presedintele Romaniei,
    Dam imputernicire si ordonam executorilor judecatoresti sa puna in executare titlul (Aici urmeaza elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronuntat prezenta incheiere de investire cu formula executorie. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea la indeplinire a titlului executoriu, in conditiile legii. (Urmeaza semnatura presedintelui completului si a grefierului.)*
    *.

  • Art.666:
    *(1) Cererea de executare silita se solutioneaza in maximum 3 zile de la inregistrarea ei.
    (2) Executorul judecatoresc se pronunta asupra incuviintarii executarii silite, prin incheiere, fara citarea partilor. Motivarea incheierii se face in cel mult 7 zile de la pronuntare.
    (3) Incheierea va cuprinde, in afara mentiunilor prevazute la art. 656 alin.(1), aratarea titlului executoriu pe baza caruia se va face executarea, suma, atunci cand aceasta este determinata sau determinabila, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului, si modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta.
    (4) Incuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc competent sa recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege in vederea realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Incuviintarea executarii silite produce efecte pe intreg teritoriul tarii. De asemenea, incuviintarea executarii silite se extinde si asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
    (5) Executorul judecatoresc va respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
    1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;
    2. hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
    3. inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu este investit cu formula executorie;
    4. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
    5. debitorul se bucura de imunitate de executare;
    6. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot duce la indeplinire prin executare silita;
    7. exista alte impedimente prevazute de lege.
    (6) Incheierea prin care s-a dispus incuviintarea executarii silite poate fi supusa controlului instantei de executare pe calea contestatiei la executare, in conditiile legii. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi contestata de catre creditor, in termen de 15 zile de la comunicare, la instanta de executare”.

    14. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate incalca dispozitiile constitutionale ale art.21 alin.(1) si (2) privind accesul liber la justitie, art.24 privind dreptul la aparare, art.124 privind infaptuirea justitiei, art.125 privind statutul judecatorilor si art.126 alin.(5) privind interdictia infiintarii de instante extraordinare. De asemenea, Curtea retine ca, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, este invocat, in mod implicit, si art.1 alin.(5) din Constitutie in componenta sa referitoare la calitatea legilor.

    15. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.641 din Codul de procedura civila, Curtea retine ca acestea reglementeaza cu privire la investirea cu formula executorie. Aceasta institutie a fost consacrata prin dispozitiile art.269 din Codul de procedura civila din 1865, art.374 alin.1 din cod stabilind, initial, ca nici o hotarare nu se poate executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta la art.269 alin.1, iar, ulterior, dupa modificarile aduse prin Legea nr.459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.994 din 13 decembrie 2006, ca hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta la art.269 alin.1. De asemenea, art.3741 din cod, cuprinzand o norma cu caracter general, prevedea ca *Inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie”.

    16. Cu privire la investirea cu formula executorie, Curtea, in jurisprudenta sa referitoare la prevederile corespondente din Codul de procedura civila din 1865, a retinut ca aceasta este un ordin dat in numele Presedintelui Romaniei organelor de executare, agentilor administrativi si procurorilor ca, dupa caz, sa procedeze la executarea hotararii sau sa sprijine aceasta executare. Asa fiind, rezulta ca Presedintele Romaniei, ca sef al puterii executive, da structurilor acesteia un ordin care are semnificatia colaborarii puterilor statului la aplicarea Constitutiei si a legilor, ceea ce nu infrange principiul constitutional al separatiei puterilor in stat (a se vedea Decizia nr.162 din 21 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.610 din 14 decembrie 1999, Decizia nr.163 din 21 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.624 din 21 decembrie 1999, Decizia nr.471 din 17 mai 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.418 din 22 iunie 2007, Decizia nr.740 din 13 septembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.714 din 23 octombrie 2007, Decizia nr.1607 din 9 decembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.82 din 1 februarie 2011, Decizia nr.1262 din 27 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.47 din 20 ianuarie 2012, sau Decizia nr.389 din 26 aprilie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.383 din 7 iunie 2012). De asemenea, Curtea a statuat ca, *in cadrul procedurii de investire cu formula executorie a hotararilor judecatoresti, instanta nu judeca fondul cauzelor, ci indeplineste o formalitate necesara punerii in executare a acestora de catre organele competente. Prin urmare, in aceasta faza procesuala nu sunt puse in discutie drepturi sau interese ale partilor […]” (Decizia nr.1262 din 27 septembrie 2011, precitata).

    17. Odata cu intrarea in vigoarea a noului Cod de procedura civila la 15 februarie 2013, legiuitorul a renuntat la exigenta investirii cu formula executorie, astfel incat nici hotararile judecatoresti si nici inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu nu mai sunt supuse investirii cu formula executorie, ele fiind supuse doar incuviintarii executarii silite la instanta de executare. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.138/2014, legiuitorul a reintrodus investirea cu formula executorie numai in privinta titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti, aceasta operatiune fiind realizata de judecatoria in circumscriptia careia se afla domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, dupa caz, in camera de consiliu, fara citarea partilor.

    18. Avand in vedere cele anterior aratate, Curtea observa o lipsa de stabilitate a normelor juridice care reglementeaza institutia investirii cu formula executorie, acestea fluctuand in mod radical intr-un interval temporal mai mic de 2 ani. Solutia legislativa la care s-a ajuns, respectiv investirea cu formula executorie numai a titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti, in privinta careia jurisprudenta anterior citata a Curtii isi pastreaza valabilitatea, respecta, in sine, exigentele art.124 si 126 din Constitutie referitoare la infaptuirea justitiei si competenta instantelor judecatoresti, intrucat acestea, bucurandu-se de garantiile de independenta si impartialitate, certifica faptul ca aceste inscrisuri sunt apte, din punct de vedere juridic, sa fie valorizate prin executare silita, asadar, de a fi titluri executorii; in acest sens, art.641 alin.(3) din cod mentioneaza ca instanta judecatoreasca verifica daca *inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum si alte cerinte in cazurile anume prevazute de lege”. In consecinta, numai prin mijlocirea instantelor judecatore?ti se poate da un ordin in numele Presedintelui Romaniei organelor de executare, agentilor administrativi si procurorilor ca, dupa caz, sa procedeze la executarea hotararii sau sa sprijine aceasta executare. Acest ordin confirma forta executorie a inscrisului si deschide posibilitatea creditorului de a apela la forta de constrangere a statului. Asadar, punerea in executare silita a titlului executoriu, altul decat o hotarare judecatoreasca, este conditionata, in primul rand, de investirea sa cu formula executorie, iar, in al doilea rand, de cererea de executare silita formulata de catre creditor si incuviintata de executorul judecatoresc. In schimb, hotararile judecatoresti prevazute la art.632 alin.(2), art.633 si art.634 din cod nu sunt supuse acestei formalitati, intrucat este de la sine inteles ca acestea, fiind titluri executorii si tinand seama de faptul ca emana in mod direct de la puterea judecatoreasca, dau posibilitatea creditorului de a apela la agentii puterii executive in vederea executarii silite. De aceea, in privinta hotararilor judecatoresti, creditorul trebuie sa formuleze doar o cerere de executare silita, cerere supusa incuviintarii executorului judecatoresc. In consecinta, Curtea constata ca art.641 din Codul de procedura civila nu incalca art.1 alin.(5) din Constitutie, continutul sau normativ fiind unul clar, precis si previzibil. De asemenea, solutia legislativa cuprinsa in textul analizat este in conformitate cu prevederile art.21 alin.(1) si (2) si art.124 din Constitutie, intrucat autoritatea care dispune investirea cu formula executorie - procedura necontencioasa - este o instanta judecatoreasca, care, la randul sau, beneficiaza de garantiile de independenta si impartialitate inerente dreptului la un proces echitabil. De asemenea, lipsa citarii partilor respecta exigentele art.21 din Constitutie, avand in vedere ca aceasta procedura nu vizeaza drepturile sau interesele partilor (a se vedea si par.16 al prezentei decizii). Curtea mai observa ca dispozitiile art.24 din Constitutie, privite prin prisma debitorului, art.125 din Constitutie, care reglementeaza statutul constitutional al judecatorilor, si art.126 alin.(5) referitor la instantele extraordinare nu sunt incidente in analiza referitoare la constitutionalitatea art.641 din Codul de procedura civila.

    19. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.666 din Codul de procedura civila, Curtea retine ca, in redactarea initiala a Codului de procedura civila aplicabila in perioada 15 februarie 2013-18 octombrie 2014, data intrarii in vigoare a Legii nr.138/2014, incuviintarea executarii silite a hotararilor judecatoresti si inscrisurilor carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu se realiza de catre instanta de executare, respectiv de judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care urma sa faca executarea, creditorul putand alege un executor judecatoresc din raza curtii de apel unde se afla imobilul, unde se afla domiciliul/ sediul debitorului sau unde urmeaza a se face executarea [art.650 alin.(1) si (2), art.651 alin.(1) si art.665 alin.(1)]. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr.138/2014, procedura incuviintarii executarii silite a fost regandita, in sensul ca hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii – acestea din urma investite cu formula executorie - se pun in executare silita de catre executorul judecatoresc numai dupa ce acesta incuviinteaza executarea silita [in prezent, art.666 din Codul de procedura civila].

    20. Avand in vedere noul cadrul normativ, Curtea retine ca, de principiu, titlul executoriu reprezentat de o hotarare judecatoreasca sau de un inscris, altul decat o hotarare judecatoreasca, investit cu formula executorie, poate fi pus in executare silita la cererea creditorului in masura in care debitorul nu a executat de bunavoie obligatia stabilita in sarcina sa prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu [a se vedea, in acest sens, art.622 alin.(1) si (2) din Cod]. Creditorul, prin formularea cererii de executare silita, solicita concursul statului in realizarea si concretizarea titlului sau. Daca investirea cu formula executorie are semnificatia unui ordin dat pentru a pune in executare titlul executoriu, fiind o formalitate necesara sub aspectul colaborarii puterilor in stat - asadar, ea exprima mai degraba o relatie intre autoritatile publice, si nu intre creditor si debitor -, in schimb, incuviintarea executarii silite are semnificatia apelarii la forta de constrangere a statului in sensul punerii in executare silita a titlului executoriu, debitorul obligatiei suportand, astfel, in mod direct, consecintele acestei operatiuni. Ea deschide posibilitatea realizarii efective a obligatiilor care incumba in sarcina debitorului, iar creditorul, prin forta de constrangere a statului, neutralizeaza libertatea de actiune a debitorului, realizandu-si creanta in dauna vointei acestuia.

    21. Curtea observa ca, potrivit jurisprudentei sale, *procesul civil constituie activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in cauzele civile, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. Asadar, procesul civil parcurge doua faze: judecata si executarea silita, aceasta din urma intervenind in cazul hotararilor susceptibile de a fi puse in executare cu ajutorul fortei de constrangere a statului sau a altor titluri executorii, in masura in care debitorul nu isi executa de bunavoie obligatia” (Decizia nr.458 din 31 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.256 din 17 aprilie 2009). Executarea unei sentinte, a oricarei instante, trebuie considerata ca facand parte integranta din *proces” in sensul art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Hotararea din 19 martie 1997, pronuntata in cauza Hornsby impotriva Greciei, par.40, Hotararea din 12 iulie 2007, pronuntata in cauza S.C. Ruxandra Trading S.R.L. impotriva Romaniei, par.52, Hotararea din 7 ianuarie 2014, pronuntata in cauza Fundatia Camine de Elevi ale Bisericii Reformate si Stanomirescu impotriva Romaniei, par.55). Raportand cele anterior expuse la cauza de fata, Curtea retine ca, prin formularea cererii de executare silita, creditorul solicita declansarea celei de-a doua faze a procesului civil, respectiv executarea silita.

    22. Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garantiilor ce caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, sub aspectul independentei si impartialitatii autoritatii, atat in faza judecatii, cat si a executarii silite (a se vedea mutatis mutandis si Decizia nr.503 din 7 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.892 din 9 decembrie 2014, par.16, prin care Curtea a statuat in sensul ca, prin incuviintarea executarii silite de catre instanta judecatoreasca, este respectat caracterul unitar al procesului civil, plasand executarea silita sub controlul instantelor judecatoresti). Curtea, prin Decizia nr.458 din 31 martie 2009, a stabilit ca declansarea celei de-a doua etape a procesului civil se poate realiza doar prin exercitarea controlul judecatoresc cu privire la aceasta. Este o exigenta constitutionala care trebuie respectata de legiuitor, indiferent de actul normativ care reglementeaza procedura executarii silite (Codul de procedura civila din 1865 sau Legea nr.134/2010 privind Codul de procedura civila) si de faptul ca legea impune sau nu obligatia investirii cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti, dupa caz.

    23. In acest context, Curtea constata ca, potrivit art.666 alin.(5) din Codul de procedura civila, prin incuviintarea executarii silite se verifica daca: cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat; hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu este investit cu formula executorie; creanta nu este certa, lichida si exigibila; debitorul se bucura de imunitate de executare; titlul cuprinde dispozitii care nu se pot duce la indeplinire prin executare silita; exista alte impedimente prevazute de lege. Analizand aceste aspecte, Curtea retine, pe de o parte, ca competenta executorului judecatoresc de a verifica daca inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, constituie, potrivit legii, titlu executoriu [art.666 alin.(5) pct.2 din Cod] se suprapune cu competenta instantei judecatoresti ca in procedura investirii cu formula executorie a acestuia sa verifice daca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, ceea ce echivaleaza cu posibilitatea acordata executorului judecatoresc de a controla legalitatea unei hotarari judecatoresti, iar, pe de alta parte, competenta executorului judecatoresc mentionata la art.666 alin.(5) pct.4-7 din Cod presupune realizarea unor aprecieri facute de acesta care excedeaza competentei sale de punere in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii [art.7 lit.a) din Legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.738 din 20 octombrie 2011]. Or, Constitutia recunoaste numai judecatorului jurisdictio si imperium, adica puterea de a *spune” dreptul si de a impune executarea fortata a hotararilor/ a da hotarari cu putere de executare silita (a se vedea Decizia nr.96 din 24 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.251 din 17 octombrie 1996, Decizia nr.339 din 18 iulie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.170 din 25 iulie 1997, sau Decizia nr.189 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.92 din 22 februarie 2001). Asadar, Curtea constata ca nu este de competenta executorului judecatoresc sa dispuna el insusi executarea titlului executoriu, acesta putand efectua numai acte de executare in cadrul procedurii declansate de catre o instanta judecatoreasca. Interventia instantei judecatoresti nu se poate realiza ex post, eventual pe calea solutionarii unei contestatii la executare, conform art.712 din Cod, intrucat hotararea acesteia nu poate nici inlatura si nici acoperi viciul de neconstitutionalitate al actului care a declansat executarea silita, faza a procesului civil, respectiv caracterul sau extrajudiciar.

    24. Executorul judecatoresc, desi indeplineste un serviciu public, il reprezinta pe creditor in raportul executional care s-a nascut intre creditor si debitor, fiind, practic, un agent al acestuia; de altfel, onorariul sau, parte a cheltuielilor de executare, chiar daca, in final, cade in sarcina debitorului, este avansat de creditor [art.670 din Codul de procedura civila]. Astfel cum s-a subliniat si in Decizia nr.458 din 31 martie 2009, executorul judecatoresc nu face parte din autoritatea judecatoreasca, iar activitatea sa, potrivit art.4 din Legea nr.188/2000, se afla sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei. Mai mult, acesta nu dispune de imperium - atribut care caracterizeaza numai judecatorul - pentru a da o hotarare in baza careia se dispune declansarea executarii silite, respectiv incheierea de incuviintare a executarii silite, si nu beneficiaza de atributele de impartialitate si de independenta specifice numai instantelor judecatore?ti (a se vedea si jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotararea din 22 mai 1998, pronuntata in cauza Vasilescu impotriva Romaniei, par.41, Hotararea din 6 mai 2003, pronuntata in cauza Kleyn si altii impotriva Olandei, par.190, sau Hotararea din 15 octombrie 2009, pronuntata in cauza Micallef impotriva Maltei, par.93-99).

    25. Expunerea de motive a legii, avizul Consiliului Legislativ si punctul de vedere al Guvernului nu fac nici o referire la Decizia Curtii Constitutionale nr.458 din 31 martie 2009; expunerea de motive a legii mentioneaza doar ca noua solutie legislativa este justificata de *cre?terea volumului de activitate al instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite” si ca, *pentru a elimina inconvenientul rezultat din aceasta sporire a competentei [instantelor judecatore?ti – sn], se impune eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc”. In consecinta, prin adoptarea Legii nr.138/2014, incuviintarea executarii silite a fost data in competenta executorului judecatoresc, ceea ce echivaleaza cu preluarea in noul Cod de procedura civila a unei solutii legislative constatata in precedent ca fiind neconstitutionala. Indiferent de motivatiile care au fost avute in vedere la adoptarea Legii nr.138/2014, legiuitorul nu poate incalca exigentele constitutionale stabilite prin deciziile anterioare ale Curtii Constitutionale, ci trebuie sa gaseasca alte modalitati de rezolvare a dificultatilor intampinate in practica in acord cu Constitutia. In acest sens, Curtea, in repetate randuri, a statuat ca *adoptarea de catre legiuitor a unor norme contrare celor hotarate intr-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la pastrarea solutiilor legislative afectate de vicii de neconstitutionalitate, incalca Legea fundamentala. Or, intr-un stat de drept, astfel cum este proclamata Romania in art.1 alin.(3) din Constitutie, autoritatile publice nu se bucura de nicio autonomie in raport cu dreptul, Constitutia stabilind in art.16 alin.(2) ca nimeni nu este mai presus de lege, iar in art.1 alin.(5) ca respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie” [a se vedea Decizia nr.1018 din 19 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.511 din 22 iulie 2010, Decizia nr.195 din 3 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.223 din 18 aprilie 2013, si Decizia nr.463 din 17 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.704 din 25 septembrie 2014, par.38].

    26. In jurisprudenta sa, Curtea a subliniat importanta principiului constitutional general al comportamentului loial si a stabilit ca *revine, in principal, autoritatilor publice sarcina de a-l aplica si respecta in raport cu valorile si principiile Constitutiei, inclusiv fata de principiul consacrat de art.147 alin.(4) din Constitutie referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instantei constitutionale (a se vedea, cu privire la intelesul principiului comportamentului loial al autoritatilor publice, Decizia nr.1257 din 7 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.758 din 6 noiembrie 2009, Decizia nr.1431 din 3 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.58 din 12 noiembrie 2010, Decizia nr.51 din 25 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2012, Decizia nr.727 din 9 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.477 din 12 iulie 2012, Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012, sau Decizia nr.260 din 8 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.318 din 11 mai 2015). In aceste conditii, Curtea retine ca legiuitorul, incalcand autoritatea de lucru judecat si efectele erga omnes ale deciziei de constatare a neconstitutionalitatii, a procedat intr-un mod contrar comportamentului constitutional loial de care acesta trebuie sa dea dovada fata de instanta constitutionala si fata de jurisprudenta acesteia. Intrucat respectarea jurisprudentei Curtii Constitutionale constituie una dintre valorile care caracterizeaza statul de drept, Curtea constata ca obligatiile constitutionale care rezulta din jurisprudenta sa circumscriu cadrul activitatii legislative viitoare; or, in cauza de fata, Curtea retine ca, prin adoptarea unei solutii legislative similare cu cea constatata, in precedent, ca fiind contrara dispozitiilor Constitutiei, legiuitorul a actionat ultra vires, incalcandu-si obligatia constitutionala rezultata din art.147 alin.(4).

    27. Avand in vedere cele anterior expuse, Curtea urmeaza a constata incalcarea art.21 alin.(3) si art.124 din Constitutie, prin prisma faptului ca inceperea/ declansarea procedurii executarii silite este sustrasa controlului judecatoresc, astfel ca nu sunt respectate exigentele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul impartialitatii si independentei autoritatii, infaptuirea justitiei fiind *delegata” executorului judecatoresc, precum si a art.147 alin.(4) din Constitutie, intrucat legiuitorul nu a respectat Decizia Curtii Constitutionale nr.458 din 31 martie 2009, ignorand exigentele constitutionale stabilite prin aceasta. De asemenea, Curtea, retinand incalcarea prevederile constitutionale antereferite, constata ca solutia legislativa contravine si dispozitiilor art.1 alin.(4) si art.126 alin.(1) din Constitutie, prin prisma exercitarii de catre executorii judecatoresti a unei activitati specifice instantelor judecatoresti.

    28. Cu privire la efectele pe care urmeaza a le produce prezenta decizie, Curtea constata ca, pe perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta procedurilor de executare silita incuviintate pana la data publicarii sale, aplicandu-se, in schimb, in privinta contestatiilor la executare formulate impotriva incheierii de incuviintare a executarii silite date de executorul judecatoresc aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data publicarii prezentei decizii, precum si in cele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus mentionata. De asemenea, odata cu publicarea deciziei Curtii Constitutionale, legiuitorul, in temeiul art.147 alin.(1) din Constitutie, are obligatia de a pune de acord intreaga procedura de incuviintare a executarii silite cu dispozitiile Constitutiei constatate a fi incalcate prin prezenta decizie, asadar, implicit, cu decizia Curtii Constitutionale, ale carei considerente si dispozitiv sunt general obligatorii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014, par.77), si sa procedeze, in consecinta, la respectarea exigentelor constitutionale. Pana la adoptarea solutiei legislative corespunzatoare, ca o consecinta a prezentei decizii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca instantele judecatoresti urmeaza sa aplice in mod direct art.21 alin.(3), art.124 si art.126 alin.(1) din Constitutie, devenind, astfel, competente sa incuviinteze executarea silita [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la aplicarea directa a Constitutiei, Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.213 din 16 mai 2000, sau Decizia nr.774 din 10 noiembrie 2015, nepublicata pana la data pronuntarii prezentei decizii]. Asadar, din ziua publicarii prezentei decizii, competenta executorilor judecatoresti de a incuviinta executarea silita inceteaza.

    29. Totodata, Curtea retine ca dispozitiile art.24, art.125 si art.126 alin.(5) din Constitutie nu au incidenta in privinta solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.666 din Codul de procedura civila, invocarea art.24 din Constitutie putand avea incidenta numai in privinta contestatiei la executare, iar celelalte doua texte constitutionale nu sunt aplicabile in procedura executarii silite.

    30. Invocarea pretinsei imprecizii a normelor procedural civile in materia executarii silite cu privire la problema executarii voluntare si de bunavoie a unui titlu executoriu este dedusa din coroborarea art.622 cu art.664 si urmatoarele din Codul de procedura civila, insa, aspectele invederate reprezinta mai degraba chestiuni care tin de interpretarea si aplicarea legii, revenind instantelor judecatore?ti competenta de a solutiona problemele ridicate de autorul exceptiei pe calea contestatiei la executare. Totusi, Curtea subliniaza faptul ca executarea voluntara si de bunavoie nu trebuie sa fie un aspect iluzoriu al procedurii de executare, intrucat, potrivit art.622 alin.(2) din Codul de procedura civila, numai in cazul in care nu se realizeaza o atare executare a obligatiei, aceasta va fi adusa la indeplinire prin executare silita, asadar, prin declansarea celei de-a doua faze a procesului civil, respectiv executarea silita.

    31. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi in privinta exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.641 din Codul de procedura civila si cu majoritate de voturi in privinta exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.666 din Codul de procedura civila,
    DECIZIE





    CURTEA CONSTITU?IONALA
    In numele legii

    Decide:


    1. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Liana-Corina Alexan si Maria Alexan in Dosarul nr.24522/271/2014 al Judecatoriei Oradea – Sectia civila si constata ca dispozitiile art.641 din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

    2. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in acelasi dosar al aceleiasi instante judecatoresti si constata ca dispozitiile art.666 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Judecatoriei Oradea – Sectia civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Pronuntata in sedinta din data de 17 decembrie 2015.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    191 useri online

    Useri autentificati: