DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.440 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala

Decizie neconstitutionalitate din 01-10-2015
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.440 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala


Publicata in Monitorul Oficial nr. 861/2015 - M. Of. 861 / 19 noiembrie 2015

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sandu Niculae si Marilena Cimpeanu in Dosarul nr.9073/101/2011 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.178 D/2015.

2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.

3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Se face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la asigurarea principiului contradictorialitatii, jurisprudenta care a schimbat filosofia Codului de procedura penala.
Se arata ca efectele acestei jurisprudente au fost acelea ca recursul in casatie a ramas singura procedura in care examinarea admisibilitatii de principiu se face fara asigurarea contradictorialitatii, iar raspunsul procurorului la argumentele partilor nu se transmite acestora. Se observa ca situatia este similara cu cea din procedura camerei preliminare, constatata ca fiind neconstitutionala de catre instanta de contencios constitutional.


Curtea,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

4. Prin Incheierea din 15 ianuarie 2015, pronuntata in Dosarul nr.9073/101/2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sandu Niculae si Marilena Cimpeanu, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri de recurs in casatie formulate de autorii exceptiei, aflata in stadiu de verificare a admisibilitatii acesteia.

5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca examinarea admisibilitatii cererii de recurs in camera de consiliu, fara participarea partilor si a procurorului, conform prevederilor art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala, este de natura a contraveni dreptului de acces liber la justitie si dreptului la aparare, prevazute la art.21 si art.24 din Constitutie.
Se sustine ca lipsa contradictorialitatii si publicitatii procedurii reglementate prin textul criticat nu poate asigura exigentele specifice drepturilor fundamentale anterior enuntate.
Se face trimitere la solutia si la considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr.663 din 11 noiembrie 2014, prin care instanta de contencios constitutional, prin raportare la critici de neconstitutionalitate similare, a constatat neconstitutionalitatea solutiei legislative cuprinse in art.341 alin.(10) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta *fara participarea procurorului si a inculpatului* asupra plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, despre care se sustine ca sunt aplicabile mutatis mutandis si in prezenta cauza.
Se mai face trimitere la Hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 15 mai 2005, 6 iulie 2005, 7 mai 2006, 28 mai 2006 si 11 iulie 2006, si pronuntate in cauzele Philippe Pause impotriva Frantei, Lacas impotriva Frantei, Halis Dogan impotriva Turciei, Tosun impotriva Turciei si Sahin Ça?das impotriva Turciei.

6. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata, in acest sens, ca, in scopul asigurarii celeritatii procesului penal, noul Cod de procedura penala prevede doar o singura cale ordinara de atac, cea a apelului, recursul, denumit recurs in casatie, devenind o cale de atac extraordinara, ce are ca scop verificarea conformitatii hotararilor judecatoresti atacate cu regulile de drept aplicabile. Se sustine ca, in aceste conditii, legiuitorul este indreptatit sa stabileasca pentru aceasta cale extraordinara de atac reguli procedurale specifice, inclusiv in ceea ce priveste procedura de examinare a cererii, reguli care sa asigure stabilitatea circuitului juridic.
Se arata ca retinerea unei eventuale incalcari a prevederilor constitutionale ale art.21 si art.24 ar presupune constatarea neasigurarii unui grad de jurisdictie impus de tratatele internationale sau a dreptului la aparare. Se mai arata ca asigurarea dreptului de acces liber la justitie nu implica lipsa oricarei conditionari si ca examinarea admisibilitatii cererii de recurs in casatie in camera de consiliu nu este de natura a contraveni prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei, datorita caracterului extraordinar al caii de atac analizate, care se exercita numai impotriva unor hotarari definitive, dupa parcurgerea etapelor judecatii in prima instanta si in apel.

7. In conformitate cu dispozitiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

8. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Curtea,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

9. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

10. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala. Curtea constata ca intre dispozitiile art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala si dispozitiile art.440 alin.(2) din acelasi cod exista o legatura indisolubila prin prisma faptului ca alin.(2) al art.440 din Codul de procedura penala stabileste aspectele care fac obiectul cercetarii admisibilitatii cererii de recurs in casatie, astfel incat cele doua texte de lege urmeaza a fi analizate impreuna prin prezenta decizie.
Pentru acest motiv, Curtea retine ca obiect al prezentei exceptii de neconstitutionalitate dispozitiile art.440 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:
*(1) Admisibilitatea cererii de recurs in casatie se examineaza in camera de consiliu de un complet format din un judecator, dupa depunerea raportului magistratului-asistent si atunci cand procedura de comunicare este legal indeplinita. (2) Daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) si (6), art. 437 si 438 ori daca cererea este vadit nefondata, instanta respinge, prin incheiere definitiva, cererea de recurs in casatie*.

11. Se sustine ca textele criticate incalca prevederile constitutionale ale art.21 referitor la accesul liber la justitie si art.24 cu privire la dreptul la aparare.

12. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca recursul in casatie este o cale extraordinara de atac ce urmareste, conform dispozitiilor art.433 din Codul de procedura penala, verificarea unor aspecte de drept, supunand Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.
In realizarea acestui scop, potrivit art.439 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala, cererea de recurs in casatie, impreuna cu inscrisurile anexate, se depun, insotite de copii pentru procuror si parti, la instanta a carei hotarare este atacata, de unde sunt comunicate acestora, cu mentiunea ca, in vederea solutionarii cauzei, pot fi depuse concluziile scrise, in termen de 10 zile de la primirea comunicarilor, la aceeasi instanta. Potrivit alin.(3) al aceluiasi articol, nedepunerea de catre parti si procuror de concluzii scrise nu impiedica judecarea recursului in casatie.

13. Potrivit art.440 din Codul de procedura penala, procedura de solutionare a recursului in casatie parcurge etapa de admitere in principiu, examinarea admisibilitatii cererii realizandu-se, conform alin.(1) al art.440 anterior referit, in camera de consiliu de un complet format dintr-un judecator, dupa depunerea raportului magistratului-asistent si atunci cand procedura de comunicare este legal indeplinita. In urma acestei examinari, instanta pronunta, prin incheiere, o solutie de admitere in principiu sau de respingere a cererii de recurs in casatie. Potrivit alin.(2) al aceluiasi art.440, daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) si (6), art. 437 si 438 din Codul de procedura penala ori daca cererea este vadit nefondata, instanta respinge, prin incheiere definitiva, cererea de recurs in casatie. Iar, conform art.440 alin.(4) din Codul de procedura penala, in cazul in care instanta constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute la art.434-438 din Codul de procedura penala, dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si trimite cauza in vederea judecarii recursului in casatie.

14. Analizand comparativ procedura admisibilitatii in principiu a recursului in casatie cu procedura admisibilitatii in principiu a altor doua cai extraordinare de atac reglementate de Codul de procedura penala, Curtea retine urmatoarele:

15. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se judeca, conform art.431 alin.(2) din Codul de procedura penala, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Prin Decizia nr.542 din 14 iulie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.707 din 21 septembrie 2015, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.431 alin.(1) din Codul de procedura penala si a constatat ca solutia legislativa potrivit careia admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se examineaza de catre instanta *fara citarea partilor* este neconstitutionala, restabilind, in acest fel, constitutionalitatea textului criticat.

16. Admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire se examineaza, conform art.459 alin.(2) din Codul de procedura penala, de catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Prin Decizia nr.506 din 30 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.539 din 20 iulie 2015, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.459 alin. (2) din Codul de procedura penala si a constatat ca solutia legislativa potrivit careia admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire se examineaza de catre instanta *fara citarea partilor* este neconstitutionala, remediind si in acest caz, prin decizia anterior citata, constitutionalitatea procedurii supuse controlului.

17. Pentru pronuntarea deciziilor anterior mentionate, instanta de contencios constitutional a avut in vedere cele statuate de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.3 din 19 ianuarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.150 din 2 martie 2015, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii, prin care instanta suprema a subliniat faptul ca dispozitiile art.363 alin.(1) din Codul de procedura penala, care consacra obligativitatea prezentei procurorului la judecata, instituie o regula cu caracter general, incidenta ori de cate ori este vorba despre o activitate procesuala de judecata, inclusiv in materia cailor extraordinare de atac, in lipsa unei dispozitii exprese contrare. Prin aceasta decizie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.431 alin.(1) din Codul de procedura penala, a stabilit ca admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se examineaza in camera de consiliu, fara citarea partilor, dar cu participarea procurorului, intrucat nu exista o dispozitie expresa care sa il excluda pe acesta de la judecata. Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea solutiilor legislative de judecare a admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare si a revizuirii avand in vedere doar nerespectarea principiului egalitatii de arme, in conditiile in care participarea procurorului era obligatorie, in vreme ce partile nu erau citate, in aceasta faza care nu viza fondul judecatii.

18. Analizand dispozitiile procesual penale ce reglementeaza solutionarea recursului in casatie, respectiv art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala, Curtea retine ca acestea nu prevad in mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilitatii in principiu a cererii.
Asa fiind, avand in vedere cele retinute de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.3 din 19 ianuarie 2015 anterior analizata, Curtea constata ca participarea procurorului la procedura reglementata prin art.440 din Codul de procedura penala apare ca fiind obligatorie, fiind aplicabila in acest caz norma generala, respectiv art.363 alin.(1) din Codul de procedura penala.

19. Spre deosebire de procedurile referitoare la admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire, prevazuta la art.459 alin.(2) din Codul de procedura penala, si la admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare, prevazuta la art.431 alin.(1) din Codul de procedura penala, procedura de examinare a admisibilitatii cererii de recurs in casatie, reglementata la art.440 din Codul de procedura penala, nu prevede in mod expres ca aceasta se realizeaza fara citarea partilor.

20. Curtea constata ca, in mod similar dispozitiilor art.363 din Codul de procedura penala, prevederile art.353 din acelasi cod reglementeaza citarea la judecata, prevazand la alin.(1) teza intai ca judecata poate avea loc numai daca persoana vatamata si partile sunt legal citate si procedura este indeplinita; conform dispozitiilor aceleiasi norme, inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente si, dupa caz, reprezentantii legali ai acestora se citeaza din oficiu de catre instanta, care poate dispune si citarea altor subiecti procesuali atunci cand prezenta acestora este necesara pentru solutionarea cauzei. Analizand sistematic prevederile art.353 si art.363 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca acestea au fost incluse in cuprinsul titlului III al Partii speciale – Judecata, capitolul I – Dispozitii generale, fapt ce releva intentia legiuitorului de a reglementa prin ele norme cu caracter general aplicabile oricarei proceduri de judecata, in lipsa unor dispozitii speciale contrare.

21. In aceste conditii, Curtea retine ca in procedura admisibilitatii in principiu a cererii de recurs in casatie ar urma sa fie aplicabile dispozitiile generale in materia citarii, adica prevederile art.353 alin.(1) teza a doua din Codul de procedura penala, potrivit carora inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente si, dupa caz, reprezentantii legali ai acestora se citeaza din oficiu de catre instanta.

22. Concluzionand, rezulta ca examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de recurs in casatie trebuie realizata cu citarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a partilor, conform art.353 alin.(1) din Codul de procedura penala, si cu participarea procurorului, potrivit art.363 alin.(1) din Codul de procedura penala. Pentru aceasta pledeaza si faptul ca daca intentia legiuitorului ar fi fost aceea de a exclude participarea procurorului si citarea partilor de la examinarea admisibilitatii in principiu a recursului in casatie, acest lucru ar fi fost reglementat in mod expres in cuprinsul Codului de procedura penala, ca exceptie de la dispozitiile art.353 alin.(1) si art.363 alin.(1) anterior referite.

23. In fapt, jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie releva un aspect diferit de cele anterior mentionate, in sensul ca, in toate cazurile, cererile de recurs in casatie sunt examinate din perspectiva admisibilitatii in principiu a acestora fara participarea procurorului si fara citarea partilor, conform procedurii prevazuta la art.440 din Codul de procedura penala.
Asa fiind, lipsa aplicarii dispozitiilor art.353 alin.(1) si art.363 alin.(1) din Codul de procedura penala de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si, prin urmare, examinarea admisibilitatii in principiu a recursului in casatie fara citarea partilor si fara participarea procurorului ridica doar o problema de interpretare si aplicare a legii, si nu una de constitutionalitate a textului criticat, conform dispozitiilor art.2 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, din moment ce este asigurata egalitatea procesuala intre parti, pe de o parte, si procuror, pe de alta parte. Si cum, conform prevederilor art.11 alin.(3) teza intai din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, *Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata*, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala este inadmisibila.

24. In ceea ce priveste insa dispozitiile art.440 alin.(2) din Codul de procedura penala, Curtea urmeaza sa examineze daca textul analizat, nu are valente neconstitutionale, incalcand dispozitiile art.21 alin.(3) din Legea fundamentala si pe cele ale art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

25. Referitor la procedura de examinare a admisibilitatii recursului in casatie, prevazuta la art.440 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca solutiile ce pot fi pronuntate in urma judecatii sunt admiterea in principiu si respingerea.
Admiterea in principiu are loc, conform art.440 alin.(4) din Codul de procedura penala, atunci cand se constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute la art. 434-438 din Codul de procedura penala, situatie in care cauza este trimisa in vederea judecarii in fond a recursului in casatie. In aceste conditii, examinarea fondului cererii de recurs in casatie se va face cu respectarea tuturor garantiilor procesuale specifice accesului liber la justitie, dreptului la un proces echitabil si dreptului la aparare, incluzand citarea partilor si participarea procurorului, conform art.445 din Codul de procedura penala. Cererea de recurs in casatie poate fi respinsa, potrivit art.440 alin.(2) din Codul de procedura penala, atunci cand nu este formulata in termenul prevazut de lege, conform art.435 din Codul de procedura penala, nu au fost respectate prevederile art.434, art.436 alin.(1), (2) si (6), art.437 si art.438 referitoare la categoriile de hotarari supuse recursului in casatie, conditiile declararii recursului in casatie, motivarea recursului in casatie si cazurile in care se poate face recurs in casatie din Codul de procedura penala sau daca cererea este vadit nefondata.

26. Analizand motivele pentru care poate fi dispusa solutia de respingere a cererii de recurs in casatie cu ocazia examinarii admisibilitatii acesteia, Curtea constata ca primele doua motive anterior enumerate, respectiv cand cererea nu este facuta in termenul prevazut de lege si cand aceasta este facuta cu nerespectarea prevederilor art.434, art.436 alin.(1), (2) si (6), art.437 si art.438 din Codul de procedura penala, vizeaza verificarea unor aspecte strict formale, care nu pun in discutie chestiuni ce tin de solutionarea fondului recursului in casatie.
Spre deosebire de acestea, cel din urma motiv de respingere a cererii de recurs in casatie, acela ca cererea analizata este vadit nefondata, nu poate fi facuta decat cu verificarea unor elemente ce vizeaza fondul cauzei. Or, verificarea fondului cauzei, in scopul aprecierii caracterului vadit nefondat al cererii, presupune verificarea legalitatii hotararii atacate, instanta judecatoreasca fiind obligata sa se pronunte asupra cazurilor de recurs in casatie invocate (art.447).
Acest aspect impune ca necesitate evaluarea unor situatii intrinseci cazurilor de recurs in casatie, cu alte cuvinte, examinarea concordantei hotararii contestate cu cadrul normativ aplicabil.
In consecinta, distinctia realizata prin folosirea notiunilor de *vadit nefondata* si *nefondata* nu schimba cu nimic cele anterior expuse, sub aspectul a ceea ce intereseaza analiza Curtii Constitutionale, intrucat ambele notiuni au in vedere o evaluare a legalitatii hotararilor judecatoresti, eventuale diferente intre acestea referindu-se la caracterul mai mult sau mai putin evident al solutiei de respingere pe fond, si nu la problema dihotomiei forma-fond. Prin urmare, criteriul pe care se intemeiaza diferenta intre cele doua proceduri, respectiv examinarea in principiu si judecata recursului in casatie, este distinctia fond-forma si nu criterii care clasifica la randul lor fondul.

27. Or, prin Decizia nr.506 din 30 iunie 2015, par.13, Curtea Constitutionala a retinut ca procedura reglementata de normele procesual penale ale art. 459 alin. (2) din Codul de procedura penala priveste examinarea admisibilitatii exercitarii unui drept, iar nu o judecata asupra temeiniciei solicitarii ce face obiectul exercitarii acelui drept, deci nu vizeaza insasi solutionarea caii extraordinare de atac a revizuirii, instanta neimplicandu-se in niciun fel in judecata pe fond a unei acuzatii in materie penala, aceasta verificand cererea de revizuire doar sub aspectul regularitatii sale, respectiv al indeplinirii conditiilor in care poate fi exercitata referitor la hotararile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifica, titularii cererii si termenul de introducere.
Asa fiind, instanta pronuntandu-se doar asupra unor aspecte de ordin pur legal, a caror examinare nu fac cu nimic necesara o dezbatere, cu citarea partilor si, constatandu-se absenta oricaror repercusiuni importante asupra situatiei revizuentului, Curtea a retinut ca prevederile de lege criticate nu infrang accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Prin aceeasi decizie, par.24, Curtea Constitutionala a constatat ca admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire este o judecata de ordin procesual, privind regularitatea si seriozitatea cererii de revizuire pentru a se decide daca este sau nu cazul sa fie efectuat un control judecatoresc prin rejudecarea cauzei care face obiectul cererii de revizuire.

28. Curtea retine ca, la fel ca si in cazul procedurilor referitoare la examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, verificarea respectarii dispozitiilor art.434, art.435, art.436 alin.(1), (2) si (6), art.437 si art.438 din Codul de procedura penala presupune analiza unor aspecte de ordin pur legal, a caror examinare nu face cu nimic necesara o dezbatere, cu citarea partilor, caracterizata prin oralitate si contradictorialitate. Prin urmare, Curtea constata ca doar solutia de respingere ca vadit nefondata a cererii de recurs in casatie cu ocazia examinarii admisibilitatii in principiu a acesteia presupune antamarea fondului caii de atac, implicand examinarea unor aspecte care vizeaza temeinicia solicitarii care face obiectul recursului in casatie. Or, procedura examinarii admisibilitatii cererii de recurs in casatie trebuie sa vizeze doar aspecte pur formale si, tocmai de aceea, se poate desfasura in lipsa Ministerului Public si a partilor.
In schimb, indiferent de caracterul vadit nefondat sau nefondat al recursului in casatie, Curtea retine ca aceasta solutie vizeaza fondul recursului in casatie, situatie in care este necesar ca partile si Ministerul Public sa isi poata sustine propriile argumente referitoare la acuzatiile ce le sunt aduse si la probele administrate.

29. Astfel, Curtea conchide ca respectarea dreptului la un proces echitabil si a dreptului la aparare, prevazute la art.21 alin.(3) si art.24 din Constitutie, impune ca examinarea admisibilitatii cererii de recurs in casatie in situatia analizata, adica prin pronuntarea asupra caracterului vadit nefondat al cererii sa fie facuta intr-o etapa procesuala distincta de cea reglementata prin prevederile art.440 alin.(2) din Codul de procedura penala, aceasta fiind etapa solutionarii in fond a acestei cai de atac. Asadar, indiferent de participarea partilor si a Ministerului Public la procedura admiterii in principiu a cererii de recurs in casatie, acest motiv de respingere a acesteia nu poate face obiectul admiterii in principiu, acesta fiind un element specific fondului caii extraordinare de atac. Caracterul *vadit nefondat* al cererii de recurs in casatie nu indrituieste legiuitorul sa plaseze un aspect ce tine de fondul caii de atac intr-o etapa procesuala anterioara in care nu se analizeaza si nu se solutioneaza fondul cauzei. Includerea solutiei de respingere a cererii ca vadit nefondata, in etapa admisibilitatii in principiu a recursului in casatie, eludeaza finalitatea si ratiunea acestei etape.

30. Pentru aceste motive, Curtea constata ca sintagma *daca cererea este vadit nefondata* din cuprinsul prevederilor art.440 alin.(2) din Codul de procedura penala este neconstitutionala, intrucat respingerea cererii de recurs in casatie pentru motivul ca aceasta este vadit nefondata obliga instanta suprema la examinarea fondului cauzei, iar aceasta poate avea loc numai in faza judecarii pe fond a recursului in casatie, care se face, conform art.445 din Codul de procedura penala, cu citarea partilor si cu participarea procurorului.
DECIZIE




31. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
Decide:


1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.440 alin.(1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sandu Niculae si Marilena Cimpeanu in Dosarul nr.9073/101/2011 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala.

2. Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.440 alin.(2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sandu Niculae si Marilena Cimpeanu in Dosarul nr.9073/101/2011 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala si constata ca sintagma *daca cererea este vadit nefondata* din cuprinsul acestora este neconstitutionala.

Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 1 octombrie 2015.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
13 useri online

Useri autentificati: