DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3 alin.(3) teza a doua, art.342, art.343, art.344 alin.(1)(3), art.345 alin.(2) si (3), art.346 alin.(2)(7), art.347 alin.(1) si (2) si art.348 din Codul de procedura penala

Decizie neconstitutionalitate din 16-07-2015
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3 alin.(3) teza a doua, art.342, art.343, art.344 alin.(1)(3), art.345 alin.(2) si (3), art.346 alin.(2)(7), art.347 alin.(1) si (2) si art.348 din Codul de procedura penala


Publicata in Monitorul Oficial nr. 707/2015 - M. Of. 707 / 21 septembrie 2015



1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala si a titlului II din Partea speciala a Codului de procedura penala, cu exceptia prevederilor art.344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1) si art.347 alin.(3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marius Vasile Balaji in Dosarul nr.11.370/296/2014 al Judecatoriei Satu Mare Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.101 D/2015.

2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.

3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

4. Referitor la pretinsa neconstitutionalitate a dispozitiilor art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, se arata ca, prin reglementarea institutiei functiilor judiciare, legiuitorul a urmarit asigurarea impartialitatii instantei, in ipoteza in care acelasi judecator dispune masuri preventive, masuri asiguratorii sau alte masuri referitoare la drepturile fundamentale ale inculpatului.
Se observa faptul ca, cu toate acestea, legiuitorul nu a inteles sa separe functia de verificare a legalitatii sesizarii instantei si a legalitatii administrarii probelor, precum si a actelor efectuate de procuror de cea de judecata, intrucat, in aceasta etapa, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea aspectelor anterior aratate, fara a se pronunta asupra temeiniciei probelor administrate cu privire la presupusa vinovatie a suspectului sau a inculpatului.
Se arata ca, daca sustinerile autorului exceptiei ar fi reale, s-ar ajunge la o suprapunere a celor doua etape ale procesului penal, cea a camerei preliminare si cea a judecarii in fond a cauzei, nemaifiind nevoie de faza cercetarii judecatoresti, intrucat, in cadrul acestui filtru, s-ar solutiona si fondul cauzei. Se mai sustine ca, de altfel, prin reglementarea procedurii de camera preliminara, legiuitorul a urmarit epuizarea in aceasta etapa procesuala a exceptiilor ce pot fi invocate si care ar putea determina restituirea dosarului la procuror, in scopul asigurarii solutionarii cu celeritate a cauzelor, si ca textul criticat nu da nastere niciunei suspiciuni cu privire la impartialitatea judecatorului de camera preliminara.

5. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului II din Partea speciala a Codului de procedura penala, cu exceptia prevederilor art.344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1) si art.347 alin.(3) din Codul de procedura penala, se arata ca aceasta este neintemeiata. Se face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin care instanta de contencios constitutional a mai analizat textele criticate si a constatat ca acestea sunt constitutionale, prin raportare la critici similare.


CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

6. Prin Incheierea din 14 ianuarie 2015, pronuntata in Dosarul nr.11.370/296/2014, Judecatoria Satu Mare Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala si a titlului II din Partea speciala a Codului de procedura penala, cu exceptia prevederilor art.344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1) si art.347 alin.(3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marius Vasile Balaji intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii privind legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.

7. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, referitor la prevederile art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, se arata ca functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata nu este compatibila cu functia de judecata, in caz contrar textele criticate contravenind dispozitiilor constitutionale ale art.21 alin.(3) si prevederilor art.6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Se sustine ca judecatorul de camera preliminara, desi reprezinta un filtru cu privire la legalitatea sesizarii instantei, acesta nu poate face abstractie de substanta probelor, chiar si nelegal administrate, fiindu-i astfel afectata formarea convingerii cu privire la nevinovatia unui inculpat.

8. Cu privire la pretinsa neconstitutionalitate a prevederilor titlului II al Partii speciale a Codului de procedura penala, se arata ca faptul ca judecatorul de camera preliminara care dispune inceperea judecatii exercita si functia de judecata in cauza contravine dreptului la un proces echitabil, intrucat impartialitatea unui astfel de judecator este afectata de verificarea legalitatii administrarii probelor, operatiune cu ocazia careia nu poate face abstractie de continutul acestora. Se arata, in acest sens, ca dreptul la un proces echitabil presupune solutionarea cauzelor de catre o instanta independenta si impartiala. Se sustine, totodata, ca stabilirea unor termene fixe, indiferent de complexitatea cauzelor, duce la prelungirea nejustificata a proceselor penale. Se mai arata ca sanctiunea decaderii din dreptul de a formula cereri si exceptii in legatura cu legalitatea sesizarii instantei, cu competenta acesteia si cu legalitatea probelor si a actelor de urmarire penala, in masura in care aceste exceptii si cereri nu au fost invocate in procedura de camera preliminara, incalca dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil si duce la pronuntarea unor hotarari judecatoresti de condamnare pe baza unor probe nelegal administrate.
Se sustine ca dispozitiile art.347 alin.(2) din Codul de procedura penala incalca dreptul la un proces echitabil, intrucat, in cazul in care se judeca o contestatie impotriva unei incheieri a judecatorului de camera preliminara de la o judecatorie, solutionarea respectivei contestatii revine judecatorului de camera preliminara de la tribunal, iar solutia astfel pronuntata de catre tribunal va fi opozabila curtii de apel, in situatia declararii apelului impotriva sentintei judecatoriei. Se observa ca, in situatia in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, incheierea se comunica parchetului care a emis rechizitoriul, care are la dispozitie un termen de 5 zile pentru remedierea respectivelor neregularitati.
Se arata ca, in cazul in care nu s-au formulat cereri sau exceptii, si nici nu au fost ridicate din oficiu, la expirarea termenelor prevazute de lege, judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii; in schimb, cauzele vor fi restituite la parchet daca rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar aceste neregularitati nu se pot remedia de procuror in termenul mai sus aratat, daca neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii, daca au fost excluse toate probele administrate in cursul urmaririi penale, precum si in situatia in care procurorul solicita restituirea cauzei, pentru a remedia neregularitatile, sau acesta nu le remediaza in termenul de 5 zile prevazut de lege. In toate celelalte cazuri in care a constatat neregularitati ale actului de sesizare, a-exclus una sau mai multe probe administrate ori a sanctionat actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii.

9. Se subliniaza ca, potrivit art.21 din Constitutie, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime si nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. Totodata, conform art.6 paragraful 1 din Conventie, orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, iar hotararea cu privire la aceasta trebuie sa fie pronuntata in mod public, accesul in sala de sedinta putand fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice sau al securitatii nationale.

10. Judecatoria Satu Mare Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, din perspectiva criticilor referitoare la prevederile art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, si intemeiata, din perspectiva criticilor privind titlul II din Partea speciala a Codului de procedura penala, cu exceptia prevederilor art.344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1) si art.347 alin.(3) din Codul de procedura penala. Referitor la constitutionalitatea prevederilor art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, se arata ca judecatorul de camera preliminara verifica doar temeinicia probelor, fara a se pronunta cu privire la vinovatia persoanei trimise in judecata, astfel ca impartialitatea acestuia nu este afectata, el putand sa judece fondul cauzei. In ceea ce priveste procedura camerei preliminare, se apreciaza ca aceasta determina prelungirea nejustificata a solutionarii cauzelor penale, cu incalcarea dreptului la un proces echitabil al participantilor la procesul penal.

11. In conformitate cu dispozitiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

12. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

13. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

14. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit incheierii de sesizare, dispozitiile art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala si ale titlului II din Partea speciala a Codului de procedura penala, cu exceptia prevederilor art.344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1) si art.347 alin.(3) din Codul de procedura penala. Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, in realitate, autorul critica prevederile art.3 alin.(3) teza a doua, art.342, art.343, art.344 alin.(1)(3), art.345 alin.(2) si (3), art.346 alin.(2)(7), art.347 alin.(1) si (2) si art.348 din Codul de procedura penala.
Textele criticate au urmatorul cuprins:
  • Art.3 alin.(3):
    *In desfasurarea aceluiasi proces penal, exercitarea unei functii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare, cu exceptia celei prevazute la alin.(1) lit.c), care este compatibila cu functia de judecata.*;
  • Art.342:
    *Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala*;
  • Art.343:
    *Durata procedurii in camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii cauzei la instanta.*;
  • Art.344 alin.(1)(3):
    *(1) Dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu, dosarul se repartizeaza aleatoriu judecatorului de camera preliminara.
    (2) Copia certificata a rechizitoriului si, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului la locul de detinere ori, dupa caz, la adresa unde locuieste sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedura, aducandu-i-se totodata la cunostinta obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un aparator si termenul in care, de la data comunicarii, poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.
    Termenul este stabilit de catre judecatorul de camera preliminara, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
    (3) In cazurile prevazute de art.90, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu si stabileste, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, termenul in care acesta poate formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.*;
  • Art.345 alin.(2)(3):
    *(2) In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare, in cazul in care sanctioneaza potrivit art.280282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul.
    (3) In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.*;
  • Art.346 alin.(2)(7):
    *(2) Daca nu s-au formulat cereri si exceptii ori nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenelor prevazute la art.344 alin.(2) sau (3), judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii.
    (3) Judecatorul de camera preliminara restituie cauza la parchet daca:
    a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, iar neregularitatea nu a fost remediata de procuror in termenul prevazut la art.345 alin.(3), daca neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecatii;
    b) a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale;
    c) procurorul solicita restituirea cauzei, in conditiile art.345 alin.(3), ori nu raspunde in termenul prevazut de aceleasi dispozitii.
    (4) In toate celelalte cazuri in care a constatat neregularitati ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sanctionat potrivit art.280282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii, judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii.
    (5) Probele excluse nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei.
    (6) Daca apreciaza ca instanta sesizata nu este competenta, judecatorul de camera preliminara procedeaza potrivit art.50 si art.51, care se aplica in mod corespunzator.
    (7) Judecatorul de camera preliminara care a dispus inceperea judecatii exercita functia de judecata in cauza.*;
  • Art.347 alin.(1)(2): *(1) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art.346 alin.(1), procurorul si inculpatul pot face contestatie cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor, precum si impotriva solutiilor prevazute la art.346 alin.(3)(5).
    (2) Contestatia se judeca de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara celei sesizate. Cand instanta sesizata este Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestatia se judeca de catre completul competent, potrivit legii.*;
  • Art.348: *(1) Judecatorul de camera preliminara se pronunta, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, mentinerea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive.
    (2) In cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art.207.*
    Dispozitiile art.3 alin.(1) lit.c) din Codul de procedura penala au urmatorul cuprins: *In procesul penal se exercita urmatoarele functii judiciare: [...] c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;*.

    15. Se sustine ca textele criticate incalca prevederile constitutionale ale art.20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului si ale art.21 alin.(3) cu privire la accesul liber la justitie, precum si prevederile art.6 paragraful 1 din Conventie privind dreptul la un proces echitabil.

    16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art.3 din Codul de procedura penala reglementeaza principiul separatiei functiilor judiciare, in cuprinsul prevederilor alin.(1) al art.3 fiind enumerate: functia de urmarire penala, functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala, functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata si functia de judecata. Functia de urmarire penala este exercitata de procuror si de catre organele de cercetare penala, prin strangerea probelor necesare pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata. Functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei se exercita, de principiu, de catre judecatorul de drepturi si libertati.
    Functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata este exercitata de judecatorul de camera preliminara, care verifica legalitatea actului de trimitere in judecata si a probelor pe care acesta se bazeaza, precum si legalitatea solutiilor de netrimitere in judecata. Functia de judecata se exercita de catre complete de judecata constituite in conditiile legii.

    17. In aplicarea dispozitiilor art.3 alin.(1) din Codul de procedura penala, legiuitorul a prevazut la alin.(3) teza intai al aceluiasi art.3 ca exercitarea unei functii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte functii judiciare. De la aceasta regula, prin art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, legiuitorul a reglementat o exceptie conform careia functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata, prevazuta la art.3 alin.(1) lit.c) din Codul de procedura penala, este compatibila cu functia de judecata.
    Conform solutiei juridice prevazute prin textul criticat, judecatorul de camera preliminara, ulterior verificarii legalitatii solutiilor de trimitere sau netrimitere in judecata, poate sa participe la judecarea fondului cauzei.

    18. In analiza sa, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, raportat la art.3 alin.(1) lit.c) din acelasi cod, se disting doua ipoteze juridice.

    19. Cea dintai ipoteza priveste judecatorul care a verificat legalitatea trimiterii in judecata, potrivit art.342348 din Codul de procedura penala. Conform art.346 alin.(7) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara care, in urma verificarii legalitatii solutiei de trimitere in judecata, a dispus inceperea judecatii, exercita functia de judecata in cauza.
    Cu privire la aceasta, instanta de contencios constitutional s-a pronuntat prin Decizia nr.663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.52 din 22 ianuarie 2015, si Decizia nr.353 din 7 mai 2015, paragraful 12, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.466 din 29 iunie 2015, prin care a aratat ca este in interesul infaptuirii actului de justitie ca acelasi judecator care a verificat atat competenta si legalitatea sesizarii, cat si legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala sa se pronunte si pe fondul cauzei.
    S-a retinut, prin aceleasi decizii, ca o solutie contrara ar fi fost de natura sa afecteze deplina realizare a functiei de judecata, prin aceea ca judecatorul fondului ar fi privat de posibilitatea esentiala in buna administrare a cauzei de a aprecia el insusi asupra legalitatii urmaririi penale si a administrarii probelor si de a decide asupra intregului material probator pe care isi va intemeia solutia. Asa fiind, Curtea a aratat ca simplul fapt pentru judecator de a fi luat o decizie inaintea procesului nu poate fi considerat intotdeauna ca ar justifica, in sine, o banuiala de partialitate in privinta sa. Ceea ce trebuie avut in vedere este intinderea si importanta acestei decizii.
    Aprecierea preliminara a datelor din dosar nu poate semnifica faptul ca ar fi de natura sa influenteze aprecierea finala, ceea ce intereseaza fiind ca aceasta apreciere sa se faca la momentul luarii hotararii si sa se bazeze pe elementele dosarului si pe dezbaterile din sedinta de judecata (a se vedea Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 6 iunie 2000, pronuntata in Cauza Morel impotriva Frantei, paragraful 45).

    20. Cum prevederile art.346 alin.(7) din Codul de procedura penala reprezinta o aplicatie a exceptiei reglementate la art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, cu privire la solutia legislativa conform careia functia de verificare a legalitatii trimiterii in judecata este compatibila cu functia de judecata, atat considerentele, cat si solutia deciziilor nr.663 din 11 noiembrie 2014 si nr.353 din 7 mai 2015 sunt aplicabile si in prezenta cauza.

    21. Referitor la cea de-a doua ipoteza juridica, aceasta priveste judecatorul care a verificat legalitatea solutiei de netrimitere in judecata, conform art.341 din Codul de procedura penala, si este prevazuta la art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, cu raportare la art.3 alin.(1) lit.c) din Codul de procedura penala. Curtea constata, referitor la una dintre solutiile pe care le poate pronunta acesta, ca art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedura penala prevede ca in cauzele in care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, dupa caz, sanctioneaza, potrivit art.280282 din acelasi cod, actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii si admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si dispune inceperea judecatii cu privire la faptele si persoanele pentru care, in cursul cercetarii penale, a fost pusa in miscare actiunea penala, cand probele legal administrate sunt suficiente, trimitand dosarul spre repartizare aleatorie. In aceasta situatie, actul de sesizare a instantei il reprezinta, prin exceptie de la principiul separatiei functiilor judiciare, incheierea judecatorului de camera preliminara de incepere a judecatii.

    22. De altfel, prin Decizia nr.599 din 21 octombrie 2014, paragrafele 3334, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.886 din 5 decembrie 2014, Curtea a retinut ca notiunea de *acuzatie in materie penala* trebuie inteleasa in sensul Conventiei si poate fi definita drept *notificarea oficiala, din partea autoritatii competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale*, definitie care depinde, de asemenea, de existenta sau absenta unor *repercusiuni importante asupra situatiei (suspectului)* (a se vedea Hotararea din 27 februarie 1980, pronuntata in Cauza Deweer impotriva Belgiei, paragraful 46; Hotararea din 15 iulie 1982, pronuntata in Cauza Eckle impotriva Germaniei, paragraful 73).
    In acest sens, Curtea a retinut ca actualul Cod de procedura penala consacra trei modalitati de acuzatie in materie penala reglementate de art.307 referitor la aducerea la cunostinta a calitatii de suspect, art.309 referitor la punerea in miscare a actiunii penale si la aducerea la cunostinta a calitatii de inculpat si art.327 lit.a) referitor la rezolvarea cauzelor prin emiterea rechizitoriului si sesizarea instantei de judecata. Daca in primele doua situatii, notificarea oficiala consta in aducerea la cunostinta a calitatii de suspect inainte de prima sa audiere si in comunicarea catre inculpat a ordonantei prin care s-a pus in miscare actiunea penala care, de asemenea, este chemat in vederea audierii, in cea de-a treia situatie, notificarea oficiala consta in comunicarea catre inculpat a unei copii certificate a rechizitoriului in conditiile art.344 alin.(2) din acelasi cod ce dispune cu privire la procedura camerei preliminare. Pe langa aceste trei modalitati de formulare a unei acuzatii penale, Curtea a identificat si o alta posibilitate ce izvoraste din procedura referitoare la solutionarea plangerilor formulate impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata. Cu toate ca procedura ce constituie obiectul analizei sale nu vizeaza ab initio existenta unei acuzatii in materie penala, deoarece ea a fost inlaturata de solutiile pronuntate de procuror, cata vreme, potrivit dispozitiilor art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, poate desfiinta solutia atacata si dispune inceperea judecatii, atunci incheierea pronuntata are valentele unui rechizitoriu, deci a unei acuzatii in materie penala.

    23. Mai mult, Curtea constata ca dispozitiile art.64 alin.(5) din Codul de procedura penala prevad ca judecatorul care a participat la solutionarea plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata nu poate participa, in aceeasi cauza, la judecata in fond sau in caile de atac.
    Altfel spus, judecatorul este incompatibil sa judece in cadrul completului de judecata nu numai in situatia pronuntarii incheierii de incepere a judecatii, ci in orice situatie in care, in calitate de judecator de camera preliminara a solutionat o plangere impotriva solutiei procurorului de neurmarire sau de netrimitere in judecata, indiferent ca a dispus inceperea judecatii sau a restituit cauza procurorului, care dupa completarea urmaririi penale a dispus trimiterea in judecata. De altfel, prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.XV din 22 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.509 din 13 iunie 2006, s-a statuat ca judecatorul, care, prin incheiere, admite plangerea, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si retine cauza spre judecare, apreciind ca probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil sa solutioneze fondul acesteia. Din interpretarea coroborata a prevederilor art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) si art.64 alin.(5) din Codul de procedura penala, Curtea constata ca judecatorul de camera preliminara care verifica legalitatea solutiei de netrimitere in judecata nu poate exercita functia de judecata.

    24. De altfel, acest lucru a fost stabilit de Curtea Constitutionala si prin Decizia nr.663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 18, prin care s-a statuat, in ce priveste critica referitoare la posibilitatea judecatorului de camera preliminara care s-a pronuntat asupra solutiilor de netrimitere in judecata ori asupra obiectului procedurii camerei preliminare sa exercite si functia de judecata pe fond a cauzei, ca aceasta comporta doua componente, una referitoare la procedura instituita de art.340 si art.341 din Codul de procedura penala si alta referitoare la cea instituita de art.342348 din acelasi cod.
    Astfel, Curtea a constatat ca, potrivit art.64 alin.(5) si alin.(6) din Codul de procedura penala, judecatorul care a participat la solutionarea plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata nu poate participa in aceeasi cauza la judecata in fond sau in caile de atac, iar judecatorul care s-a pronuntat cu privire la o masura supusa contestatiei nu poate participa la solutionarea contestatiei.
    Or, cata vreme potrivit art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) teza finala din Codul de procedura penala, in cazul procedurii referitoare la solutionarea plangerilor impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata, admitand plangerea, judecatorul de camera preliminara trimite dosarul spre repartizare aleatorie, atunci nu poate fi primita sustinerea petentului referitoare la posibilitatea acestui judecator de a exercita si functia de judecata in cauza, deoarece, asa cum s-a aratat mai sus, acesta este incompatibil.
    De altfel, cat priveste aceasta procedura de solutionare a plangerilor impotriva neurmaririlor ori netrimiterilor in judecata finalizate cu inceperea judecatii, Curtea a retinut ca incheierea prin care se dispune inceperea judecatii are valentele unui act de sesizare a instantei de judecata, fapt care imprima posibilitatii aceluiasi judecator de a se pronunta si asupra fondului o lipsa de impartialitate. De aceea, spre deosebire de procedura prevazuta de art.342 si urmatoarele din Codul de procedura penala, unde acuzatia in materie penala a fost realizata deja, in cazul plangerilor formulate impotriva solutiilor de netrimitere sau neurmarire penala dispuse de procuror, judecatorul de camera preliminara astfel competent nu poate sa exercite si functia de judecata pe fond, intrucat caracterul sui generis al incheierii pronuntate in temeiul art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedura penala preia in mod vadit activitatea specifica exercitarii functiei de urmarire penala. Prin decizia anterior aratata, Curtea nu a constatat insa neconstitutionalitatea art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, acesta nefiind criticat in respectiva cauza.

    25. Tocmai de aceea, judecatorul care dispune inceperea judecatii, in baza art.341 alin.(7) pct.2 lit.c) din Codul de procedura penala, este incompatibil sa exercite si functia de judecata, in caz contrar incalcandu-se art.21 alin.(3) din Constitutie referitor la dreptul la un proces echitabil, si art.124 alin.(2) din Legea fundamentala, potrivit caruia justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

    26. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza a constata ca prevederile art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale cu privire la solutia legislativa conform careia exercitarea functiei de judecata este compatibila cu functia de verificare a legalitatii netrimiterii in judecata.

    27. In ceea ce priveste celelalte texte criticate, se retine ca prin Decizia nr.663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 24, Curtea a constatat ca prevederile art.342, art.343, art.344 alin.(1)(3), art.345 alin.(2) si alin.(3), art.346 alin.(2)(7), art.347 alin.(1) si alin.(2) si art.348 din Codul de procedura penala sunt constitutionale, prin raportare la critici de neconstitutionalitate similare.

    28. Astfel, prin decizia anterior mentionata, cu privire la dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat ca acestea reglementeaza cu privire la plangerea impotriva actelor procurorului, la procedura de solutionare dupa inregistrarea plangerii impotriva solutiilor procurorului de neurmarire sau netrimitere in judecata la judecatorul de camera preliminara, la solutiile pe care acesta le poate dispune si la ineficienta probelor care au fost excluse in cadrul controlului, la obiectul si durata procedurii in camera preliminara, la masurile premergatoare, la constatarea unor neregularitati ale actului de sesizare si la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor in procedura camerei preliminare, precum si impotriva solutiilor prevazute si la masurile preventive in procedura de camera preliminara. Or, aceste prevederi, prin prisma criticilor referitoare la rolul judecatorului de camera preliminara care ar putea genera un blocaj al instantelor de judecata, nu afecteaza drepturile procesuale ale procurorului, ale partilor si ale subiectilor procesuali principali, astfel incat, in raport cu aceste critici, exceptia apare ca fiind neintemeiata.

    29. De asemenea, prin Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 64, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.887 din 5 decembrie 2014, in ceea ce priveste dispozitiile art.345 alin.(2) si alin.(3) din Codul de procedura penala, Curtea a observat ca acestea reglementeaza procedura in camera preliminara referitoare la constatarea unor neregularitati ale actului de sesizare, la sanctionarea potrivit art.280282 din Codul de procedura penala a actelor de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum si remedierea de catre procuror a neregularitatilor actului de sesizare.
    Referitor la aceste dispozitii, Curtea a retinut ca acestea sunt criticate din perspectiva incalcarii principiului contradictorialitatii si al dreptului la o procedura orala. Astfel, observand dispozitiile de lege criticate, precum si continutul principiului contradictorialitatii si al dreptului la o procedura orala, Curtea a constatat ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate formulata.
    Astfel, avand in vedere competentele procurorului in procesul penal, Curtea a apreciat ca este firesc ca incheierea prin care se constata neregularitati ale actului de sesizare, prin care s-au sanctionat, potrivit art.280282 din Codul de procedura penala, actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, sa fie comunicata procurorului, doar acesta din urma putand fi in masura sa remedieze aceste neajunsuri.

    30. Referitor la dispozitiile art.347 alin.(1) si alin.(2) din Codul de procedura penala, Curtea a retinut ca acestea reglementeaza contestatia cu privire la modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor in procedura camerei preliminare, precum si impotriva solutiilor prevazute de art.346 alin.(3) si alin.(5) din acelasi cod. Curtea a constatat ca aceste dispozitii, prin prisma criticilor formulate, nu impieteaza asupra drepturilor procesuale ale procurorului si inculpatului, astfel incat in raport cu aceste critici exceptia apare ca fiind neintemeiata.

    31. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, atat solutia, cat si considerentele deciziilor invocate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
    DECIZIE




    32. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, al art.13, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii

    DECIDE:


    1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Marius Vasile Balaji in Dosarul nr.11.370/296/2014 al Judecatoriei Satu Mare Sectia penala si constata ca solutia legislativa cuprinsa in art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala conform careia exercitarea functiei de verificare a legalitatii netrimiterii in judecata este compatibila cu exercitarea functiei de judecata este neconstitutionala.

    2. Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Marius Vasile Balaji in Dosarul nr.11.370/296/2014 al Judecatoriei Satu Mare Sectia penala si constata ca dispozitiile art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedura penala, in privinta solutiei legislative conform careia exercitarea functiei de verificare a legalitatii trimiterii in judecata este compatibila cu exercitarea functiei de judecata, si ale art.342, art.343, art.344 alin.(1)(3), art.345 alin.(2) si (3), art.346 alin.(2)(7), art.347 alin.(1) si (2) si art.348 din acelasi cod sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

    Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Judecatoriei Satu Mare Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta din data de 16 iulie 2015.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    Scriptul s-a intrerupt din cauza unei erori: Table './dreptonl_dr/useronline' is marked as crashed and should be repaired