DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.25 alin.(2) teza a doua si art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali si a art.46 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001

Decizie neconstitutionalitate din 03-07-2014
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.25 alin.(2) teza a doua si art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali si a art.46 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001


Publicata in Monitorul Oficial nr. 563/2014 - M. Of. 563 / 30 iulie 2014



1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a prevederilor art.25 alin.(2) si art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali si a art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale, exceptie ridicata de Steluta Gustica Cataniciu in Dosarul nr.556/33/2013 al Curtii de Apel Cluj — Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului nr.72D/2014 al Curtii Constitutionale.

2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 24 iunie 2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea, in temeiul dispozitiilor art.57 si art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a dispus amanarea pronuntarii pentru data de 2 iulie 2014 si, ulterior, pentru data de 3 iulie 2014, cand a pronuntat prezenta decizie.


CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

3. Prin Incheierea din 2 decembrie 2013, astfel cum a fost indreptata prin Incheierea din 10 ianuarie 2014, pronuntata in Dosarul nr.556/33/2013, Curtea de Apel Cluj — Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.25 alin.(2) si art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali si a art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.

4. Exceptia a fost ridicata de Steluta Gustica Cataniciu intr-o cauza avand ca obiect anularea unui raport de evaluare emis de Agentia Nationala de Integritate cu privire la un conflict de interese/o stare de incompatibilitate.

5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea sustine, in esenta, ca prevederile art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010 incalca dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, deoarece normele de lege criticate sunt imperfecte, reglementand intr-un singur alineat situatii juridice diferite, care produc efecte juridice diferite. Or, norma fundamentala invocata presupune ca legiuitorul *sa formuleze norma legala clar, fluent, inteligibil, fara dificultati sintactice sau echivoce*. In acest sens se invoca deciziile Curtii Constitutionale nr.415 din 14 aprilie 2010 si nr.1.018 din 19 iulie 2010 si dispozitiile art.47 alin.(1) si art.48 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

6. Referitor la art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 sustine ca termenul de prescriptie de 3 ani, instituit de legiuitor doar pentru situatiile de incompatibilitate care au incetat inainte de sesizarea Agentiei Nationale de Integritate, incalca principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii. A admite ca termenul de 3 ani de prescriptie a aplicarii sanctiunii a fost stabilit de legiuitor doar pentru abaterile disciplinare constatate sub forma incompatibilitatilor (care au incetat inainte de sesizarea Agentiei), nu si pentru abaterile disciplinare constatate sub forma conflictelor de interese (care au incetat, in aceleasi conditii), ar insemna acceptarea faptului ca, prin aceasta omisiune discretionara, se instituie un tratament privilegiat pentru incompatibilitati — ca abatere disciplinara si se creeaza, implicit, o discriminare fata de abaterile disciplinare constatate sub forma conflictelor de interese (in aceleasi conditii).

7. Mai mult, prin aceasta omisiune, abaterile sub forma conflictelor de interese sunt lasate in afara domeniului de aplicare a prescriptiei raspunderii disciplinare, acestea devenind imprescriptibile, fapt inacceptabil din punctul de vedere al principiilor care guverneaza raspunderea juridica. In sustinerea criticii de neconstitutionalitate este invocata Decizia Curtii Constitutionale nr.136 din 23 martie 2004.

8. Referitor la prevederile art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 sustine ca acestea nu sunt formulate intr-un limbaj clar si precis, care sa excluda orice echivoc. Astfel, contrar jurisprudentei in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale, expresia *daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine* este imprecisa si inadecvata fata de posibilitatea individului caruia i se adreseaza de a-si controla conduita. Textul de lege criticat, astfel cum este formulat, incalca normele de tehnica legislativa si prin aceea ca verbul nu este utilizat *la timpul prezent, forma afirmativa, pentru a accentua caracterul imperativ al dispozitiei respective*, astfel cum stabileste art.38 alin.(2) din Legea nr.24/2000.

9. De asemenea, expresia *angajament, indiferent de natura acestuia* din cuprinsul art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 cuprinde o formulare generala, care nu poate fi determinata, fiind in discordanta cu exigentele impuse de normele de tehnica legislativa. Prin modul in care este redactat, acest text de lege s-ar putea interpreta ca alesul local se afla in conflict de interes daca ar crea beneficiu sau un dezavantaj implicit pentru institutia al carui angajat este, deoarece prevederea de lege criticata nu distinge intre *orice persoana juridica* si autoritatea publica din care face parte cel caruia i se adreseaza norma juridica.

10. Referitor la prevederile art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001 sustine ca acestea incalca principiul egalitatii in drepturi. Astfel, interdictia impusa primarilor si viceprimarilor, prin art.76 din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care limiteaza sfera conflictului de interes pana la *rudele de gradul I* creeaza pentru acestia un privilegiu in fata legii si a autoritatilor, in timp ce extinderea discretionara a interdictiei *pana la rudele de gradul al patrulea*, reglementata prin art.46 din Legea nr.215/2001, pentru consilierii locali, creeaza o discriminare, nefiind permis a se face discriminari intre cetateni, care trebuie tratati identic, in situatii identice. Or, consilierii locali au acelasi statut — alesi locali — cu primarii, viceprimarii, primarul general sau viceprimarii municipiului Bucuresti.

11. Curtea de Apel Cluj — Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal opineaza in sensul respingerii exceptiei de neconstitutionalitate.

12. Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

13. Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Apreciaza ca interdictia de a mai exercita, timp de 3 ani, o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor electorale, este o sanctiune cu natura juridica distincta, aplicandu-se in mod egal tuturor celor vizati de norma juridica. In ceea ce priveste art.26 din Legea nr.176/2010, precizeaza ca raportul de evaluare reprezinta un act rezultat din activitatea Agentiei Nationale de Integritate, iar comunicarea acestui raport, cuprinzand date referitoare la presupusa existenta a elementelor de conflict de interese in cazul persoanei evaluate, catre autoritatile publice desemnate prin lege, in vederea dispunerii masurilor legale, nu este contrara drepturilor fundamentale invocate, o asemenea masura fiind inerenta aducerii la indeplinire a scopului legal al Agentiei Nationale de Integritate.

14. Referitor la critica de neconstitutionalitate a art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001, precum si a art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004, fata de art.1 alin.(5) si art.16 din Constitutie, considera ca prevederile de lege criticate nu contin norme discriminatorii, iar, pe de alta parte, potrivit art.16 alin.(3) din Constitutie, functiile si demnitatile publice pot fi ocupate doar *in conditiile legii*. Ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut pentru consilier interdictia de a participa la dezbaterea si la adoptarea acelor hotarari care au ca obiect probleme ce prezinta un interes material (patrimonial) pentru el ori pentru sotul (sotia), afinii sau rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv este aceea de a se asigura eliminarea subiectivismului si a interesului particular ori de grup in adoptarea hotararilor consiliului local.
Este cazul *conflictului de interese*, pe care Legea nr.161/2003 il defineste ca fiind situatia in care cel ce exercita o demnitate sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin. Conflictul de interese priveste toate categoriile de functionari publici, precum si functiile de demnitate publica din sfera celor trei puteri ale statului, anume prevazute in art.69 al legii. Aceleasi considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, si in cazul art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004.

15. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autoarei exceptiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

16. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

17. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierea de sesizare, il constituie prevederile art.25 alin.(2) si art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, prevederile art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.912 din 7 octombrie 2004, si ale art.46 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.123 din 20 februarie 2007.

18. Din examinarea criticii de neconstitutionalitate formulate cu privire la art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010, Curtea constata ca, in realitate, aceasta vizeaza prevederile art.25 alin.?(2) teza a doua din lege, urmand a se pronunta asupra constitutionalitatii acestor norme legale.

19. Prevederile art.25 alin.(2) teza a doua si ale art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 au urmatorul cuprins:
— art.25 alin.(2) teza a doua:
*Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului.*;
— art.26 alin.(3):
*Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunea poate fi aplicata in termen de cel mult 6 luni de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. In cazul in care cauza de incompatibilitate a incetat inainte de sesizarea Agentiei, sanctiunea disciplinara poate fi aplicata in termen de 3 ani de la incetarea cauzei de incompatibilitate, daca legea nu dispune altfel*.

Prevederile art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 au urmatorul cuprins:
*Alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (...) b) orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;*.

Prevederile art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001 au urmatorul cuprins:
*Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul local care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local*.

20. Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art.1 alin.(5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor si art.16 privind egalitatea in drepturi.

21. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010 in raport cu criticile formulate, Curtea constata ca aceasta este intemeiata, urmand sa o admita pentru considerentele expuse in cele ce urmeaza.22. Astfel, Curtea retine ca prevederile de lege criticate au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate exercitat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, insa prin prisma unor critici de neconstitutionalitate diferite de cele formulate in prezenta cauza (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.481 din 21 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.86 din data de 4 februarie 2014, Decizia nr.483 din 21 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr.391 din 2 iulie 2014, nepublicata inca).

23. Cu acele prilejuri, Curtea a observat ca prevederile art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010 instituie sanctiunea decaderii din dreptul persoanei eliberate sau destituite din functie ca urmare a savarsirii abaterii disciplinare prevazute de lege sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor Legii nr.176/2010, o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Aceasta interdictie de 3 ani priveste functiile sau demnitatile publice prevazute de Legea nr.176/2010, cu exceptia celor electorale.

24. Distinct de acestea, Curtea a retinut ca, in contextul normativ de stabilire a unor interdictii in ceea ce priveste functiile si demnitatile publice, prevederile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010 instituie reguli specifice referitoare la ocuparea functiilor eligibile. Astfel, interdictia de a mai ocupa aceeasi functie eligibila pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului reprezinta o sanctiune cu natura juridica distincta, Curtea statuand ca reglementarea supusa controlului de constitutionalitate se integreaza scopului legii — asigurarea integritatii si transparentei in exercitarea functiilor si demnitatilor publice si prevenirea coruptiei institutionale si nu contravine normelor constitutionale privind dreptul de a fi ales si restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

25. De asemenea, Curtea retine ca prevederile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010 au fost in atentia instantei de contencios constitutional cu prilejul solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senatul Romaniei, pe de alta parte (a se vedea Decizia nr.460 din 13 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.762 din 9 decembrie 2013).

26. Cu acel prilej, Curtea, constatand existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senatul Romaniei, prin omisiunea acestuia din urma de a finaliza procedura parlamentara cu privire la sesizarea Agentiei Nationale de Integritate, a decis ca Senatul Romaniei *urmeaza sa decida cu privire la incetarea sau nu a calitatii de senator a domnului Mora Akos Daniel, dupa interpretarea legala a dispozitiilor art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010*.

27. Totodata, in considerentele Deciziei nr.460 din 13 noiembrie 2013, citata mai sus, Curtea a retinut ca, in ceea ce priveste hotararea Senatului prin care se va dispune cu privire la problema in cauza, aceasta se va intemeia pe dispozitiile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010, text de lege care prevede ca: *Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului.*

28. Observand interpretarile de care este susceptibil textul de lege mentionat: pe de o parte, interpretarea, potrivit careia termenul *aceeasi* instituit de legiuitor nu poate fi interpretat ca fiind sinonim cu *toate*, legiuitorul evidentiind tocmai identitatea functiei eligibile respective, iar, pe de alta parte, interpretarea conform careia, odata constatata definitiv existenta unei stari de incompatibilitate, persoana in sarcina careia aceasta stare a fost stabilita decade din dreptul de a mai ocupa orice alta functie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate, Curtea Constitutionala a statuat ca trebuie sa existe o concordanta intre litera si vointa initiala a legiuitorului.

29. In aceste conditii, Curtea a considerat ca Parlamentul Romaniei trebuie sa declanseze procedura legislativa in scopul adoptarii unei legi prin care se interpreteaza dispozitiile art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010.

30. Sub acest aspect, Curtea reaminteste ca forta obligatorie ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Cu alte cuvinte, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept (a se vedea, in acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr.1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr.1.415 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009, si Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010).

31. Cu toate acestea, Curtea constata ca, pana la momentul pronuntarii prezentei decizii, contrar art.147 alin.(4) din Constitutie, potrivit caruia *De la data publicarii, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii*, Parlamentul nu a adoptat o lege care sa clarifice sensul sintagmei *aceeasi functie* din cuprinsul art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010.

32. Chiar daca in ipoteza de fata este in discutie o inactiune a autoritatii legiuitoare legislative, Curtea, in virtutea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei, stabilit prin art.142 alin.(1) din Legea fundamentala, nu poate ignora viciul de neconstitutionalitate astfel creat.

33. De aceea, in absenta unei legi care sa lamureasca semnificatia sintagmei mentionate, Curtea constata ca persistenta unei norme, care, prin neclaritatea sa, este susceptibila de interpretari multiple, ce pot conduce la adoptarea unor solutii juridice diametral opuse intr-un domeniu fundamental al statului de drept — ocuparea functiilor eligibile —, este contrara principiului constitutional al obligativitatii respectarii Constitutiei, suprematiei sale si a legilor.

34. Potrivit jurisprudentei sale, Curtea a consacrat posibilitatea si obligatia sa de a interveni, ori de cate ori este sesizata, in cazul in care un text legal poate genera interpretari de natura a aduce atingere prevederilor constitutionale. Fara a nega rolul constitutional al Parlamentului de *unica autoritate legiuitoare a tarii* consacrat de art.61 din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala retine ca, in cazul in care un text legal poate genera interpretari diferite, este obligata sa intervina ori de cate ori acele interpretari genereaza incalcari ale prevederilor Legii fundamentale. Constitutia reprezinta cadrul si masura in care legiuitorul si celelalte autoritati pot actiona; astfel si interpretarile care se pot aduce normei juridice trebuie sa tina cont de aceasta exigenta de ordin constitutional cuprinsa chiar in art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, potrivit caruia in Romania, respectarea Constitutiei si a suprematiei sale este obligatorie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.1.092 din 18 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.67 din 31 ianuarie 2013).

35. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut in repetate randuri ca orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.189 din 2 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr.647 din 5 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.921 din 14 noiembrie 2006, Decizia nr.903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, si Decizia nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012). In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca legea trebuie, intr-adevar, sa fie accesibila justitiabilului si previzibila in ceea ce priveste efectele sale. Pentru ca legea sa satisfaca cerinta de previzibilitate, ea trebuie sa precizeze cu suficienta claritate intinderea si modalitatile de exercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in domeniul respectiv, tinand cont de scopul legitim urmarit, pentru a oferi persoanei o protectie adecvata impotriva arbitrarului. In plus, nu poate fi considerata *lege* decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite cetateanului sa isi adapteze conduita in functie de aceasta; apeland la nevoie la consiliere de specialitate in materie, el trebuie sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (a se vedea Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 52, si Hotararea din 25 ianuarie 2007, pronuntata in Cauza Sissanis impotriva Romaniei, paragraful 66).

36. Sub acest aspect, pentru a corespunde exigentelor de claritate, precizie si previzibilitate, Curtea constata ca prevederile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010, in partea referitoare la *aceeasi functie*, trebuie interpretate in sensul vointei legiuitorului de asigurare a integritatii in exercitarea functiilor publice, inclusiv prin stabilirea unor interdictii si aplicarea unor sanctiuni in cazul persoanelor cu privire la care s-a constatat incalcarea regimului incompatibilitatilor sau conflictului de interese.

37. Astfel, plecand de la premisa ca intentia legiuitorului a fost aceea de a sanctiona persoanele cu privire la care s-a constatat incalcarea regimului juridic privind incompatibilitatile sau conflictul de interese, fara a face vreo diferenta intre tipul functiilor elective detinute, Curtea constata ca atribuirea pentru sintagma *aceeasi functie* a intelesului unic de functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflict de interese este de natura sa lipseasca de eficacitate norma juridica respectiva, contrar spiritului Legii nr.176/2010.

38. In acest context, Curtea retine ca importanta si necesitatea reglementarilor in materia combaterii coruptiei si promovarii integritatii in sectorul public, in cadrul sistemului normativ national, sunt cunoscute si acceptate, aceste reglementari reprezentand raspunsul la o cerinta reala a societatii romanesti si o componenta de baza a dialogului Romaniei cu partenerii sai europeni, in cadrul procesului de evaluare a modului de indeplinire a obligatiilor asumate de aceasta ca stat membru al Uniunii Europene. In jurisprudenta sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr.1.412 din 16 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.158 din 13 martie 2009, sau Decizia nr.1.082 din 8 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.659 din 3 octombrie 2009), Curtea a statuat, printre altele, ca din ratiuni de prevenire a faptelor de coruptie de catre anumite categorii de personal, anume individualizat, legiuitorul este liber sa instituie in sarcina acelui personal obligatii suplimentare, tocmai in considerarea activitatii pe care acesta o desfasoara, activitate de o anumita natura si importanta.

39. Or, in interpretarea potrivit careia o persoana cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese poate ocupa o alta functie eligibila decat cea care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, textul legal este in mod vadit contrar semnificatiei avute in vedere de legiuitor, care, prin Legea nr.176/2010, a urmarit asigurarea integritatii si transparentei in exercitarea tuturor functiilor si demnitatilor publice si al carei scop este acela de a sanctiona persoana in cauza prin stabilirea interdictiei de a mai ocupa oricare dintre functiile eligibile.

40. De asemenea, a accepta interpretarea conform careia unei persoane constatate a fi in stare de incompatibilitate sau conflict de interese ii este interzis sa mai ocupe doar functia care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putand, in schimb, ocupa orice alta functie eligibila, ar pune, practic, la indemana categoriilor de persoane vizate de Legea nr.176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii si a aplicabilitatii sanctiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput intr-un stat de drept.

41. Pe cale de consecinta, pentru a integra prevederile art.?25 alin.(2) teza a doua in litera si spiritul Legii nr.176/2010, astfel incat acestea sa corespunda vointei reale avute de legiuitor la momentul adoptarii lor, continutul acestora trebuie interpretat in sensul ca odata constatata definitiv existenta unei stari de incompatibilitate sau conflict de interese, persoana in sarcina careia aceasta stare a fost stabilita decade din dreptul de a mai ocupa orice alta functie eligibila, prevazuta de art.1 din lege, pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. Curtea mentioneaza ca, in litera si spiritul legii, poate subzista doar interpretarea potrivit careia o persoana care a ocupat, spre exemplu, functia de consilier local sau judetean si cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau incalcarea regimului privind conflictul de interese nu mai poate ocupa, pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, nicio alta functie eligibila (spre exemplu, senator, deputat, primar, consilier local?etc.).

42. Curtea constata, de asemenea, ca numai in aceasta interpretare prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate sunt conforme dispozitiilor art.16 alin.(3) din Legea fundamentala, potrivit caruia functiile si demnitatile publice pot fi ocupate in conditiile legii. Intr-adevar, Constitutia lasa la aprecierea legiuitorului ordinar stabilirea conditiilor de ocupare a functiilor si demnitatilor publice, insa acesta trebuie sa se conformeze cerintelor de claritate si precizie a normei. In acelasi timp, doar in aceasta interpretare, sintagma *aceeasi functie* il poata avertiza in mod inechivoc pe destinatarul sau asupra gravitatii consecintelor nerespectarii enuntului legal pe care il cuprinde, astfel incat dreptul la ocuparea si exercitarea functiilor publice eligibile sa nu ramana teoretic si iluzoriu.

43. Fata de considerentele expuse, Curtea constata ca, pentru a fi in acord cu Legea fundamentala si pentru a corespunde vointei reale a legiuitorului, sintagma *aceeasi functie* din cuprinsul art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.?176/2010 nu poate primi nicio alta semnificatie decat aceea ca notiunea *aceeasi* din cuprinsul sau se refera la oricare dintre functiile eligibile prevazute de art.1 din Legea nr. 176/2010.

44. Curtea Constitutionala a stabilit ca, indiferent de interpretarile ce se pot aduce unui text, atunci cand Curtea Constitutionala a hotarat ca numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia, mentinandu-se astfel prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, atat instantele judecatoresti, cat si organele administrative trebuie sa se conformeze deciziei Curtii si sa o aplice ca atare (a se vedea Decizia nr.536 din 28 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.482 din 7 iulie 2011).

45. Curtea nu declara neconstitutionala o prevedere legala, astfel ca nu se produc consecinte asupra existentei normative in ordinea juridica a normei supuse controlului, ci se stabileste doar, pe cale de interpretare, un unic inteles constitutional al art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010.

46. Fata de cele expuse, Curtea constata ca dispozitiile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010 sunt constitutionale in masura in care sintagma *aceeasi functie* se refera la toate functiile eligibile prevazute de art.1 din aceeasi lege si nicio autoritate nu poate ignora intelesul constitutional astfel stabilit.

47. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010, Curtea retine ca prevederile de lege criticate, instituind reguli referitoare la aplicarea sanctiunii disciplinare in cazul constatarii starii de incompatibilitate, nu au legatura cu solutionarea cauzei, deoarece obiectul acesteia il constituie actiunea in contencios administrativ formulata impotriva unui raport de evaluare prin care Agentia Nationala de Integritate a constatat un conflict de interese. In consecinta, potrivit dispozitiilor art.29 alin.(1) si (6) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 este inadmisibila.

48. Pe de alta parte, critica de neconstitutionalitate a art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 este formulata din perspectiva unei omisiuni de reglementare, in sensul ca textul de lege nu stabileste si reguli privind termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunilor disciplinare in cazul constatarii conflictului de interese. Or, potrivit art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea completa prevederile de lege supuse controlului.

49. De asemenea, examinand exceptia de neconstitu­tionalitate a prevederilor art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004, Curtea observa ca autoarea exceptiei nu formuleaza o veritabila critica de neconstitutionalitate, ci sustine, in realitate, aspecte care tin de interpretarea si aplicarea legii de catre autoritatile publice. Or, controlul de constitutionalitate semnifica verificarea conformitatii prevederilor legale criticate cu normele si principiile fundamentale invocate, in limita unor critici ce vizeaza evidentierea unui raport de contrarietate dintre acestea, si nu interpretarea sau modificarea ori completarea textelor legale. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.

50. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.46 alin.(1) din Legea nr.215/2001, Curtea retine ca acestea au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate (a se vedea Decizia nr.951 din 25 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.618 din 14 septembrie 2009).

51. Cu acel prilej, Curtea a retinut ca prevederile legale criticate reprezinta garantii ale impartialitatii autoritatilor publice si a membrilor consiliilor locale in exercitarea atributiilor lor. Potrivit art.16 alin.(3) din Constitutie, functiile si demnitatile publice pot fi ocupate doar *in conditiile legii*. Ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut pentru consilierul local interdictia de a participa la dezbaterea si la adoptarea acelor hotarari care au ca obiect probleme ce prezinta un interes material (patrimonial) pentru el ori pentru sotul (sotia), afinii sau rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv este aceea de a se asigura eliminarea subiectivismului si a interesului particular ori de grup in adoptarea hotararilor consiliului local.
Este cazul *conflictului de interese*, pe care Legea nr.161/2003 il defineste ca fiind situatia in care cel ce exercita o demnitate sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin. Conflictul de interese priveste toate categoriile de functionari publici, precum si functiile si demnitatile publice din sfera celor trei puteri ale statului, evident prin prisma atributiilor care caracterizeaza fiecare functie in parte.

52. Avand in vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin decizia mentionata isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.

53. Pe cale de consecinta, retinand ca prevederile de lege criticate stabilesc reguli specifice privind exercitarea functiei de consilier local, fara a institui privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare in cadrul categoriei de persoane vizate, Curtea nu poate constata incalcarea dispozitiilor din Constitutie invocate de autoarea exceptiei.
DECIZIE


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

DECIDE:


1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Steluta Gustica Cataniciu in Dosarul nr.556/33/2013 al Curtii de Apel Cluj — Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt constitutionale in masura in care sintagma *aceeasi functie* se refera la toate functiile eligibile prevazute de art.1 din aceeasi lege.

2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.26 alin.(3) din Legea nr.176/2010 si ale art.75 lit.b) din Legea nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicata de aceeasi autoare in acelasi dosar al aceleiasi instante judecatoresti.

3. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceeasi autoare in acelasi dosar al aceleiasi instante judecatoresti si constata ca prevederile art.46 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii de Apel Cluj — Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.Pronuntata in sedinta din data de 3 iulie 2014.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
14 useri online

Useri autentificati: