DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizie nr. 4/2014 din 29 septembrie 2014 privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 29-09-2014
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizie nr. 4/2014 din 29 septembrie 2014 privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala


Publicata in Monitorul Oficial nr. 821/2014 - M. Of. 821 / 11 noiembrie 2014

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL COMPETENT Sa JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII


Dosar nr. 2/2014

Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 2/2014 este legal constituit conform dispozitiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedura penala si conform art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator dr. Livia Doina Stanciu.

La sedinta de judecata participa doamna Marinela Minca, procuror sef al Biroului de reprezentare, Serviciul judiciar penal, Sectia juridica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La sedinta de judecata participa domnul Florin Nicusor Mihalache, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale, conform art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala, in sensul de a stabili care dispozitii sunt aplicabile, respectiv daca sedinta de judecata prin care este solutionata, in cursul urmaririi penale si in procedura de camera preliminara, contestatia formulata impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive are loc in camera de consiliu sau se desfasoara in sedinta publica si daca hotararea adoptata este o incheiere sau o decizie.

Reprezentantul procurorului general, doamna procuror-sef Marinela Minca, a precizat ca recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov privind interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 471 alin. (3) si art. 472 din Codul de procedura penala si a solicitat admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul ca in cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara, contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau, dupa caz, a judecatorului de camera preliminara privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu.

Presedintele completului, doamna judecator dr. Livia Doina Stanciu, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.


INALTA CURTE,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitara

Prin recursul in interesul legii formulat de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov, s-a aratat ca, in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la faptul daca sedinta de judecata prin care este solutionata, in cursul urmaririi penale si in procedura de camera preliminara, contestatia formulata impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive are loc in camera de consiliu sau se desfasoara in sedinta publica, iar hotararea pronuntata este decizie sau incheiere.

2. Examenul jurisprudential

Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov a invederat ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national, s-au conturat doua opinii in legatura cu modalitatea de desfasurare a sedintei de judecata prin care sunt solutionate, in cursul urmaririi penale si al procedurii in camera preliminara, contestatiile declarate impotriva incheierilor ce vizeaza masurile preventive si felul hotararilor ce se pronunta in aceste cauze.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

Intr-o prima orientare, minoritara, instantele au considerat ca sedinta de judecata prin care este solutionata, in cursul urmaririi penale si in procedura de camera preliminara, contestatia declarata impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive are loc in camera de consiliu si hotararea ce se pronunta este o incheiere.

Aceasta opinie se intemeiaza pe dispozitiile art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala care prevad ca *In cursul urmarii penale si al procedurii de camera preliminara, cererile, propunerile, plangerile si contestatiile privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu*.

Desi prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative a fost introdus art. 425^1 din Codul de procedura penala prin care a fost reglementata calea de atac a contestatiei, in aceasta prima opinie s-a considerat ca, potrivit alin. (1) al acestui articol, calea de atac a contestatiei se poate exercita numai atunci cand legea o prevede expres, prevederile articolului fiind aplicabile cand legea nu prevede altfel. In aceste conditii, art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala contine dispozitii derogatorii fata de cele cuprinse in art. 425^1 alin. (5) si (7) din Codul de procedura penala.

Intr-o a doua orientare instantele au considerat ca sedinta de judecata prin care este solutionata, in cursul urmaririi penale si in procedura de camera preliminara, contestatia declarata impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive are loc in sedinta publica, iar hotararea pronuntata este o decizie.

Aceasta opinie se intemeiaza pe urmatoarele considerente:
  • prin Hotararea Bocellari si Rizza impotriva Italiei (Dosar nr. 399/02) Hotarare - 13.11.2007 [Sectia a 11-a], Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat, in unanimitate, ca art. 6 paragraful l din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale a fost incalcat in componenta privitoare la publicitatea sedintei de judecata. Astfel, Curtea europeana a retinut ca, desi *Desfasurarea procedurilor vizand aplicarea masurilor preventive in camera de consiliu, atat in prima instanta, cat si in apel, este expres prevazuta de lege*, [...] Justitiabilii implicati intr-o procedura de aplicare a masurilor preventive trebuie sa aiba cel putin posibilitatea de a solicita o sedinta publica in fata camerelor specializate ale tribunalelor si curtilor de apel*. In urma acestei hotarari de condamnare, Italia a modificat legislatia in materie, prin Legea nr. 159/2011 - art. 7 alin. l teza a II-a. Astfel, potrivit acestui articol care este cuprins in capitolul II intitulat *Masurile de preventie aplicate de catre autoritatea judecatoreasca**, *Presedintele dispune ca procedura sa se desfasoare in sedinta publica in cazul in care persoana interesata face o solicitare in acest sens*;
  • chiar daca in cuprinsul art. 203 din Codul de procedura penala se face vorbire si despre *[...] contestatiile privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu*, se are in vedere denumirea marginala a acestui articol, respectiv *Organul judiciar competent si actul prin care se dispune asupra masurilor preventive*;
  • se apreciaza ca prin acest articol a fost reglementata procedura prin care judecatorul de drepturi si libertati si cel de camera preliminara dispun, in prima faza, asupra cererilor, propunerilor si plangerilor privind masurile preventive, cata vreme pentru calea de atac a contestatiei legiuitorul a reglementat expres procedura prin articolele 204 si 205 din Codul de procedura penala. In aceste conditii, se apreciaza ca este vorba despre o eroare de legiferare retinerea, in cuprinsul art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala, si a contestatiei, alaturi de cereri, propuneri si plangeri privitoare la masurile preventive, astfel ca sunt aplicabile dispozitiile art. 425^1 din Codul de procedura penala care constituie regula, sedinta de judecata fiind publica si pronuntandu-se o decizie.

    4. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Brasov

    Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov, prin Sesizarea nr. 817/22 din 7 aprilie 2014, si-a exprimat punctul de vedere in sensul ca in cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara, contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau, dupa caz, a judecatorului de camera preliminara privitoare la masurile preventive se solutioneaza in sedinta publica, iar hotararea pronuntata este o decizie.

    5. Opinia procurorului general

    Contestatia, cale ordinara de atac, a fost introdusa, intr-un capitol distinct, prin art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3 din 5 februarie 2014.

    Prin art. III pct. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2014, dupa cap. III al titlului III al Partii speciale din noul Cod de procedura penala (privind apelul) a fost introdus un nou capitol, capitolul III1, intitulat *Contestatia*, cuprinzand art. 425^1 [alin. (1), (5), (7)] - Declararea si solutionarea contestatiei.

    Dupa cum se mentioneaza chiar in primul alineat, prevederile acestui articol sunt aplicabile *cand legea nu prevede altfel*.

    Prin urmare, ratiunea introducerii acestui capitol a fost aceea de a se institui o procedura pentru judecarea caii de atac in situatiile in care, desi este prevazuta de lege, nu exista dispozitii care sa vizeze procedura de judecata incidenta [de pilda, art. 246 alin. (7), art. 248 alin. (8) din Codul de procedura penala privind contestarea incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara privind masurile de siguranta cu caracter medical] sau acestea sunt insuficiente.

    Dispozitia astfel instituita reprezinta o norma cu caracter general.

    Acest tip de norma cuprinde reglementari uniforme stabilite prin dispozitii generale, care pot fi completate sau inlocuite cu norme speciale cand legiuitorul le-a instituit prin prevederi distincte.

    Potrivit doctrinei (G. Teodoru, Tratat de drept procesual penal, Ed. Hamangiu, p. 43) o norma generala ulterioara uneia speciale nu abroga norma speciala decat in cazul in care o prevede in mod expres.

    Astfel, in toate situatiile in care exista o norma speciala ce contine dispozitii derogatorii, acestea se vor aplica cu prioritate.

    Printre hotararile care pot face obiectul contestatiei, se numara si incheierile prin care, in cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati ori judecatorul de camera preliminara dispune asupra masurilor preventive, sediul materiei regasindu-se in prevederile art. 203 alin. (5) si art. 204 din Codul de procedura penala, respectiv art. 205 din Codul de procedura penala.

    Aceste dispozitii legale, prin situarea lor dupa art. 202, intitulat *Scopul, conditiile generale de aplicare si categoriile masurilor preventive*, releva vointa legiuitorului de a realiza o mai buna sistematizare a reglementarilor in materia masurilor preventive si, totodata, de a institui un regim juridic specific in aceasta materie.

    Astfel, art. 204 si 205 din Codul de procedura penala reglementeaza in mod expres regimul juridic al caii de atac impotriva incheierii prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara. Sunt stabilite aspectele esentiale privind hotararile supuse caii de atac, titularii acesteia, termenul de declarare, organul judiciar competent cu solutionarea [art. 204 alin. (1), (2), art. 205 alin. (1), (2)]; caracterul nesuspensiv [art. 204 alin. (3), art. 205 alin. (3)], termenul de solutionare [art. 204 alin. (4), (5), art. 205 alin. (4), (5)], procedura de solutionare [prezenta parti, procuror, asistenta juridica - art. 204 alin. (6) - (9), art. 205 alin. (6) - (9)]; solutiile [art. 204 alin. (10) - (12), art. 205 alin. (10)].

    Aceste dispozitii se completeaza cu art. 203 alin. (5), care stabileste expres natura hotararii ce se pronunta - incheiere motivata, precum si caracterul sedintei de judecata sau de pronuntare - camera de consiliu.

    In consecinta, din analiza acestor dispozitii si, in special, ale art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala, a plasarii lor in economia reglementarilor privind masurile preventive in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara (modul de sistematizare a materiei) rezulta cu caracter de evidenta natura derogatorie, de norme speciale a acestora.

    In considerarea acestei naturi derogatorii, dispozitiile art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala se vor aplica prioritar in raport cu cele similare ale art. 425^1 alin. (5) si (7) din acelasi cod, in ceea ce priveste caracterul sedintei si natura actului de solutionare a cauzei.

    Prin urmare, s-a considerat ca sedinta de judecata in care este solutionata, in cursul urmaririi penale, respectiv al procedurii de camera preliminara, contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati, ori a judecatorului de camera preliminara privind masurile preventive are loc in camera de consiliu, hotararea adoptata in aceasta procedura fiind o incheiere, conform art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala.

    6. Raportul asupra recursului in interesul legii

    Judecatorul-raportor, prin raportul intocmit in cauza privind sesizarea referitoare la natura sedintei (camera de consiliu sau sedinta publica) si natura hotararii (incheiere sau decizie), in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara, in cazul contestatiei declarate impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati si de camera preliminara privind masurile preventive, a apreciat ca este inadmisibila din urmatoarele considerente:

    Instanta suprema, in unificarea practicii judiciare prin mecanismul recursului in interesul legii, vizeaza acele chestiuni de drept ce au primit rezolvari diferite si care influenteaza situatia juridica a partilor. Aceste doua conditii de admisibilitate a sesizarii trebuie intrunite cumulativ, nefiind suficient sa se constate numai existenta unor chestiuni de drept ce au primit rezolvari diferite. Ultima conditie de admisibilitate rezulta din interpretarea art. 474 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penala, potrivit caruia decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate (atasate sesizarii) si nici cu privire la situatia partilor din acele procese, per a contrario, insa produce efecte viitoare si obligatorii asupra hotararilor judecatoresti pronuntate ulterior si cu privire la situatia acelor parti.

    Natura sedintei in calea de atac, publica ori nepublica, nu influenteaza garantiile procesuale aplicabile (contradictorialitatea, prezenta inculpatului si a aparatorului acestuia, ascultarea inculpatului, accesul la dosar, comunicarea hotararii) si prin aceasta nu influenteaza in nicio masura solutia pronuntata, respectiv situatia juridica a partii, sesizarea fiind inadmisibila.

    Problematica naturii hotararii pronuntate in calea de atac (incheiere sau decizie) nu produce, de asemenea, niciun fel de consecinta asupra situatiei partilor, nu genereaza nulitatea hotararii, ci numai consecinte de ordin administrativ reflectate in statistica, sesizarea fiind inadmisibila.

    Existenta unei inconsecvente jurisprudentiale in materia naturii sedintei de judecata sau a naturii hotararii pronuntate in materia mentionata nu poate fi evaluata si transata in cadrul recursului in interesul legii.

    Judecatorul-raportor, prin raportul intocmit in cauza, a exprimat si punctul de vedere cu privire la fondul problemei de drept deduse judecatii si a opinat in sensul ca in cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau, dupa caz, a judecatorului de camera preliminara privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu.

    7. Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorul- raportor si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:

    Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, fiind indeplinite cerintele impuse de dispozitiile art. 471 din Codul de procedura penala, referitoare la titularul sesizarii si la depunerea hotararilor definitive ce atesta existenta unei jurisprudente neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretata.

    Astfel, cu privire la conditia de admisibilitate, potrivit dispozitiilor cuprinse in art. 472 din Codul de procedura penala rezulta faptul ca legiuitorul a stabilit drept criteriu pentru aprecierea admisibilitatii existenta unor probleme de drept solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, conditie indeplinita in cauza. Evaluarea interesului sesizarii se analizeaza de catre titularul actiunii, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie evalueaza doar existenta jurisprudentei divergente ca o conditie de admisibilitate.

    Practica neunitara ce formeaza obiectul recursului in interesul legii a fost generata de interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala.

    Printre hotararile care pot face obiectul contestatiei se numara si incheierile prin care, in cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati ori judecatorul de camera preliminara dispune asupra masurilor preventive, sediul materiei regasindu-se in prevederile art. 203 alin. (5) raportat la art. 204, respectiv la art. 205 din Codul de procedura penala.

    Legiuitorul actual a incercat o sistematizare a procedurilor in materia masurilor preventive in titlul V - *Masuri preventive si alte masuri procesuale*. In cap. I, sectiunea 1, art. 203 alin. (5) se stabilesc expres: natura cauzelor ce fac obiectul reglementarii, cereri, propuneri, plangeri, contestatii; natura hotararii ce se pronunta, incheiere motivata; caracterul sedintei de judecata si al sedintei de pronuntare, camera de consiliu (sedinta nepublica).

    Art. 204 si 205 din Codul de procedura penala reglementeaza in mod expres regimul juridic al caii de atac impotriva incheierii prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale, respectiv in procedura de camera preliminara, fiind prevazute: titularii contestatiei, termenul de declarare, competenta functionala, materiala si teritoriala [art. 204 alin. (1), (2), art. 205 alin. (1), (2)]; caracterul nesuspensiv de executare [art. 204 alin. (3), art. 205 alin. (3)], termenul de solutionare [art. 204 alin. (4), (5), art. 205 alin. (4), (5)], garantii procesuale [prezenta parti, procuror, asistenta juridica - art. 204 alin. (6) - (9), art. 205 alin. (6) - (9)]; solutiile [art. 204 alin. (10) - (12), art. 205 alin. (10)].

    Sedinta desfasurata in camera de consiliu nu este publica, insa instituie o serie de garantii suficiente pentru respectarea drepturilor inculpatului. Astfel procedura, atat in fond, cat si in calea de atac, este contradictorie si se desfasoara in prezenta avocatului si a inculpatului care beneficiaza de toate inlesnirile necesare organizarii eficiente a apararii (audiere, acces la dosar, comunicarea hotararii s.a.).

    In materia masurilor preventive, in faza urmaririi penale ori in camera preliminara, lipsa de publicitate nu exclude si nu limiteaza garantii procesuale recunoscute pentru sedinta publica, ci protejeaza inculpatul si cercetarea de o publicitate nociva.

    Argumentul continut in sesizare referitor la Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in Cauza Bocellari si Rizza impotriva Italiei, respectiv la necesitatea unei judecati publice in cererile referitoare la masurile preventive, nu se sustine nici din perspectiva faptului ca o astfel de conditie este respectata pe toata perioada judecatii in fond si in calea de atac [art. 208 raportat la art. 352 alin. (1) teza I si art. 206 alin. (3) din Codul de procedura penala], si nici a faptului ca solutia Curtii europene s-a referit la *masuri preventive patrimoniale*, respectiv la confiscare.

    In nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2014 care a introdus art. 425^1 din Codul de procedura penala, se arata ca textul reglementeaza calea de atac a contestatiei, cazurile in care aceasta se poate dispune, precum si procedura de judecata, modificarea fiind necesara deoarece calea de atac a contestatiei reprezinta o cale de atac pentru proceduri urgente si hotarari restrictive de drepturi si libertati fundamentale.

    Se poate constata ca art. 425^1 alin. (1) potrivit caruia calea de atac a contestatiei se poate exercita numai atunci cand legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile cand legea nu prevede altfel, instituie o norma cu caracter general. Natura de norma cu caracter general se desprinde din continutul sau, legiuitorul insusi facand aceste precizari in teza finala a textului.

    O norma generala ulterioara uneia speciale nu abroga norma speciala decat in cazul in care se prevede in mod expres.

    Ca urmare, regula fiind specialia generalibus derogant, in toate situatiile in care exista o norma speciala ce contine dispozitii derogatorii, acestea se vor aplica cu prioritate.

    In considerarea naturii derogatorii, dispozitiile art. 203 alin. (5) din Codul de procedura penala se vor aplica prioritar in raport cu cele generale prevazute de art. 425^1 alin. (5) si (7) din acelasi cod, in ceea ce priveste caracterul sedintei de judecata si al sedintei de pronuntare - camera de consiliu, precum si natura actului de solutionare a cauzei - incheiere.

    In considerarea celor expuse, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala, in cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara, contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau, dupa caz, a judecatorului de camera preliminara privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu.
    DECIZIE


    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 473 si art. 474 din Codul de procedura penala,


    INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
    In numele legii

    DECIDE:


    Admite recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov si, in consecinta:

    In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 203 alin. (5) si art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedura penala stabileste ca in cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara contestatia impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati sau, dupa caz, a judecatorului de camera preliminara privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu.

    Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

    Pronuntata in sedinta publica, azi, 29 septembrie 2014.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    34 useri online

    Useri autentificati: