DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizie nr. 20 din 29 septembrie 2014 pentru dezlegarea de principiu a modalitatii de interpretare a dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici, respectiv daca expertul judiciar este functionar public in sensul alin. (1) ori alin. (2)

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 29-09-2014
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizie nr. 20 din 29 septembrie 2014 pentru dezlegarea de principiu a modalitatii de interpretare a dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici, respectiv daca expertul judiciar este functionar public in sensul alin. (1) ori alin. (2)


Publicata in Monitorul Oficial nr. 766/2014 - M. Of. 755 / 22 octombrie 2014

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT IN MATERIE PENALA


Dosar nr. 22/1/2014/HP/P

S-a luat in examinare sesizarea formulata de catre Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 1.373/95/2014 prin care, in baza art. 475 din Codul de procedura penala, se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a modalitatii de interpretare a dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici, respectiv daca expertul judiciar este functionar public in sensul alin. (1) ori alin. (2).

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Corina Michaela Jijiie.

In conformitate cu dispozitiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, doamna Silvia Stoenescu, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale, a fost desemnata si a participat, in aceasta calitate, la sedinta de judecata.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna Justina Condoiu, procuror in cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost transmise puncte de vedere primite din partea curtilor de apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Suceava, Targu Mures si Timisoara, precum si raportul din data de 18 august 2014, intocmit de judecatorul-raportor, care a fost comunicat condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala, la dosar nefiind depus un punct de vedere din partea acestuia privind chestiunea de drept supusa analizei.

Reprezentantul Ministerului Public, dupa expunerea argumentelor juridice, a aratat ca solutia propusa chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii este urmatoarea:

Expertul tehnic judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.

Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, doamna judecator Corina Michaela Jijiie, a declarat dezbaterile inchise, retinandu-se dosarul in pronuntare privind sesizarea formulata.


INALTA CURTE,


asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii
Prin Incheierea de sedinta din data de 17 iunie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 1.373/95/2014, avand ca obiect contestatia formulata de condamnatul G. L. impotriva Sentintei penale nr. 194 din data de 3 aprilie 2014 a Tribunalului Gorj, Curtea de Apel Craiova, in temeiul art. 475 din Codul de procedura penala, a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prin care sa se dea o rezolvare de principiu a modalitatii de interpretare a dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici, respectiv daca expertul judiciar este functionar public in sensul alin. (1) ori alin. (2) si a dispus suspendarea judecarii cauzei pana la pronuntarea hotararii prealabile.

II. Expunerea succinta a cauzei
Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj, Sectia penala, cu nr. 1.373/95/2014, condamnatul G. L. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea la pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii, aplicata prin Sentinta penala nr. 121 din 23 mai 2012 a Tribunalului Gorj, Sectia penala, pronuntata in Dosarul nr. 1516/95/2012 si ramasa definitiva prin Decizia nr. 1.631 din 14 mai 2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In motivarea contestatiei formulate, condamnatul a aratat, in esenta, faptul ca infractiunea pentru care a fost condamnat a fost dezincriminata, intrucat, potrivit Codului penal actual, fapta constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.
Contestatorul a apreciat ca legiuitorul nu a incriminat fapta si cand este comisa in legatura cu indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu, act pentru care a primit suma de 300 lei, astfel cum s-a retinut in sarcina sa, prin hotararea de condamnare, pentru savarsirea infractiunii de primire de foloase necuvenite.
S-a mai invocat faptul ca, in calitatea sa de expert tehnic judiciar, poate fi calificat ca functionar public, conform art. 175 alin. (2) din Codul penal, or, potrivit art. 289 alin. (2) din Codul penal, *fapta prevazuta in alin. (1) savarsita de una dintre persoanele prevazute in art. 175 alin. (2) din Codul penal constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri*.
In concluzie, contestatorul a invederat faptul ca nu se mai poate sustine ca fapta sa este inclusa in infractiunea de luare de mita intrucat acesta efectuase raportul de expertiza si il depusese la instanta la data primirii sumei de bani reprezentand foloase necuvenite.

III. Opinia instantei care a pronuntat sesizarea
Completul de judecata care a sesizat Inalta Curte cu chestiunea de drept supusa dezlegarii si-a exprimat punctul de vedere, apreciind ca vointa legiuitorului a fost in sensul de a delimita profesiile liberale care presupun exercitarea unui serviciu public de celelalte categorii de functionari publici.
Referitor la incadrarea expertului judiciar in vreuna din categoriile enumerate de alin. (1) al art. 175 din Codul penal, Curtea de Apel Craiova a considerat ca nu exista niciun argument pentru a aprecia ca expertul judiciar ar putea fi considerat functionar public, in temeiul lit. a), b) sau c) ale articolului mai sus indicat.
S-a mai aratat ca, prin investire pentru realizarea unui serviciu public, in intelesul art. 175 alin. (2) din Codul penal, se intelege fie acordarea calitatii din care deriva obligatia de a realiza respectivul serviciu de catre o autoritate publica (numirea in functia de notar, autorizarea ca interpret etc.), fie incredintarea realizarii serviciului de interes public printr-o decizie a autoritatii (numirea de catre instanta a expertului, lichidatorului judiciar etc.).

IV. Opinia instantelor judecatoresti
Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie curtile de apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Suceava, Targu Mures si Timisoara.
In majoritate, punctele de vedere exprimate de curtile de apel au fost in acord cu opinia cuprinsa in incheierea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si anume ca expertul judiciar este functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Curtile de apel Cluj, Constanta, Suceava si Iasi nu au identificat hotarari judecatoresti relevante si nici nu au expus o parere relativ la problema de drept in discutie.
In cadrul Curtii de Apel Iasi s-au conturat doua opinii distincte. Astfel, Tribunalul Vaslui a apreciat ca expertul judiciar este un functionar public in intelesul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal, deoarece, raportat la atributiile conferite de Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 care reglementeaza activitatea de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, acesta exercita, cu titlu temporar, atributii stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii judecatoresti.
Dimpotriva, Judecatoria Husi a apreciat ca expertul judiciar desfasoara o profesie liberala ce presupune exercitarea unui serviciu public si se incadreaza in dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Curtea de Apel Oradea a comunicat faptul ca, la nivelul instantelor din circumscriptia sa, nu au fost identificate hotarari judecatoresti in aceasta materie.
O opinie juridica a fost exprimata de judecatorii din cadrul Sectiei penale a Judecatoriei Satu Mare care au apreciat ca expertul judiciar nu este functionar public in sensul alin. (1) sau (2) al art. 175 din Codul penal, motivat de faptul ca *acesta exercita un serviciu public, o profesie liberala, primind pentru serviciile sale un onorariu negociabil de la persoanele in interesul carora exercita aceste servicii*.
Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat ca nu detine jurisprudenta cu privire la problema de drept in discutie, iar, in urma discutiilor purtate in cadrul colectivului de judecatori al instantelor, s-au conturat doua opinii:

1. Expertul judiciar nu este functionar public in sensul dispozitiilor art. 175 alin. (1) din Codul penal (opinie exprimata de Tribunalul Alba si Judecatoria Campeni).

2. Expertul judiciar este functionar public in sensul dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal (opinie exprimata de Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara si Judecatoria Blaj), avand in vedere *situatiile in care expertul formuleaza concluzii in cadrul proceselor aflate pe rolul instantelor, astfel ca, luand in considerare dezideratul infaptuirii justitiei, nu se poate aprecia ca expertul nu ar exercita un serviciu de interes public.
Fiind incredintat printr-o decizie a autoritatii (de exemplu, numirea lui de catre instanta prin incheiere) pentru a realiza un serviciu de interes public (in vederea aflarii adevarului in cauza)*, expertul judiciar are calitatea de functionar public.
Curtea de Apel Targu Mures a comunicat faptul ca, la nivelul sau si al tribunalelor arondate acestei curti, nu s-au pronuntat hotarari judecatoresti in materia vizata. In opinia magistratilor de la Curtea de Apel Targu Mures, expertul judiciar este functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.
S-a mai aratat faptul ca Tribunalul Mures impartaseste doua opinii cu privire la modalitatea de interpretare a dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal, in sensul ca:

1. Expertul judiciar nu este functionar public, ci liber profesionist.

2. Expertul judiciar este functionar public in sensul alin. (2) al art. 175 din Codul penal.
Curtea de Apel Pitesti a comunicat faptul ca, la nivelul acestei Curti, nu exista jurisprudenta in ceea ce priveste interpretarea dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici si calitatea de functionar public a expertului judiciar.
Punctul de vedere al judecatorilor din cadrul Tribunalului Arges este in sensul ca persoana care executa un serviciu de interes public, in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, poate fi acea persoana care, desi de regula este liber profesionist sau nu exercita o functie de autoritate publica, desfasoara totusi o activitate ce implica folosirea unor competente delegate de catre stat. Expertul judiciar este o asemenea persoana, cata vreme efectueaza, la desemnarea instantei judecatoresti, o expertiza judiciara, ceea ce presupune o activitate de interes public, cu atat mai mult cu cat calitatea de expert judiciar este conferita de Ministerul Justitiei.
Aceeasi este si opinia Curtii de Apel Pitesti, care a aratat ca determinante pentru includerea sau excluderea persoanei de la incidenta normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic in baza caruia se presteaza respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana in cauza si autoritatea publica, institutia publica, institutia sau alta persoana juridica de interes public, opinie care, de altfel, a fost expusa de Curtea Constitutioanla in Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014.
Similara este si opinia majoritara a judecatorilor din cadrul Sectiei penale si pentru cauze cu minori a Curtii de Apel Galati si din cadrul instantelor din circumscriptia acestei Curti, respectiv ca expertul judiciar este functionar public, in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Curtea de Apel Ploiesti a comunicat faptul ca, la nivelul instantelor din circumscriptia sa, nu au fost identificate hotarari judecatoresti in aceasta materie. Judecatorii din cadrul acestei Curti si a Tribunalului Buzau au opinat ca expertul judiciar este functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.
La nivelul Curtii de Apel Timisoara nu au fost identificate hotarari judecatoresti cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului raport, insa opinia unanima a judecatorilor sectiei penale din cadrul acestei Curti de Apel a fost in sensul ca expertul judiciar este functionar public in conformitate cu prevederile art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Curtea de Apel Bacau a comunicat faptul ca, la nivelul acestei Curti si al instantelor arondate, nu exista practica judiciara in ceea ce priveste interpretarea dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici.
Judecatorii din cadrul sectiei penale a Tribunalului Bacau opineaza in sensul ca expertul judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (1)din Codul penal, avand in vedere considerentele Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2014 a Curtii Constitutionale.
La nivelul Curtii de Apel Bucuresti si al instantelor aflate in circumscriptia acestei Curti de Apel nu a fost identificata practica judiciara in legatura cu chestiunea de drept in discutie.
Opinia celor doua sectii penale din cadrul Curtii de Apel Bucuresti este in sensul ca expertul judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Magistratii din cadrul judecatoriilor sectorului 1, 3, 5 si 6 Bucuresti au opinat in sensul ca expertul judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Dimpotriva, magistratii din cadrul judecatoriilor sectorului 2 si 4 Bucuresti au apreciat ca expertul judiciar este functionar public in sensul art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.
In opinia judecatorilor din cadrul Judecatoriei Rosiorii de Vede, expertul judiciar este functionar public in sensul prevazut de art. 175 alin. (1) din Codul penal, iar magistratii din cadrul Judecatoriei Videle au apreciat ca expertul judiciar nu este functionar public.
La nivelul Curtii de Apel Craiova nu au fost identificate hotarari judecatoresti cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului raport, insa opinia unanima a judecatorilor sectiei penale si pentru cauze cu minori din cadrul Tribunalului Dolj a fost in sensul ca expertul judiciar este functionar public in conformitate cu prevederile art. 175 alin. (2) din Codul penal.
Dimpotriva, punctul de vedere teoretic exprimat de Judecatoria Filiasi a fost in sensul ca expertul judiciar este functionar public conform art. 175 alin. (1) din Codul penal, intrucat isi desfasoara activitatea in baza Ordonantei Guvernului nr. 2/2000, fiind numit de Ministerul Justitiei. Curtea de Apel Brasov a comunicat faptul ca nu au existat situatii pe rolul acestei instante referitoare la problema de drept in discutie, iar opinia majoritara exprimata la nivelul Curtii este ca expertul judiciar este functionar public in sensul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.
Tribunalul pentru minori si familie Brasov a opinat ca expertul judiciar este functionar public in sensul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.
Dimpotriva, Tribunalul Brasov si Judecatoria Fagaras au apreciat ca expertul judiciar este functionar public in sensul prevederilor art. 175 alin. (2) din Codul penal.
O a treia opinie a fost exprimata de Judecatoria Targu Secuiesc, care a apreciat ca, *nefiind intrunite cumulativ conditiile prevederilor art. 175 alin. (1) din Codul penal, expertul judiciar nu poate fi considerat functionar public, in sensul alin. (1) si (2)*.

V. Opinia specialistilor consultati
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a unor specialisti recunoscuti cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii, insa acestia nu au dat curs solicitarii, nefiind transmis niciun punct de vedere in acest sens.

VI. Opinia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Prin Adresa nr. 1.899/C/2.544/III-5/2014 din data de 17 septembrie 2014 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca problema de drept a carei dezlegare se solicita nu a mai fost supusa examenului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nestatuandu-se asupra ei printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, iar de lamurirea respectivei chestiuni de drept depinde solutionarea pe fond a cauzei.
De asemenea, in opinia formulata, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca expertul tehnic judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.
In sustinerea opiniei formulate, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a relevat urmatoarele aspecte:
*Raportand dispozitiile relevante din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 la cele ale art. 175 alin. (2) din Codul penal, rezulta ca prin realizarea raportului de expertiza tehnica judiciara se urmareste satisfacerea unor nevoi de interes general, adica lamurirea unor fapte sau imprejurari de care depinde justa solutionare a cauzei de catre organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, atribuirea calitatii de expert tehnic judiciar a fost dobandita prin autorizare de catre Ministerul Justitiei, iar activitatea expertului tehnic judiciar este supusa coordonarii, indrumarii si controlului Biroului central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul aceluiasi minister.
Insa, de aceasta data, de modul in care expertul tehnic judiciar isi indeplineste atributiile si responsabilitatile depinde pronuntarea unei solutii legale si temeinice de catre procuror sau de catre instanta de judecata, civila sau penala, in egala masura insarcinati cu realizarea prerogativelor puterii judecatoresti.
La expertiza magistratul apeleaza atunci cand are nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza, iar aflarea adevarului in cauza tine de insasi esenta actului de justitie.
Neindoielnic ca expertul tehnic judiciar indeplineste conditiile prevazute de art. 175 alin. (2) din Codul penal, dar, pe langa acestea, activitatea sa este indisolubil legata de realizarea prerogativelor puterii judecatoresti, ceea ce atrage incidenta, in privinta sa, a dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal.*

VII. Jurisprudenta relevanta in cauza
La nivel national nu au fost identificate hotarari judecatoresti ramase definitive prin care instantele judecatoresti sa se fi pronuntat asupra problemei de drept in discutie.
Insa, prin Decizia nr. 1.785/2003, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, Sectia penala s-a hotarat, cu titlu definitiv, ca expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat sa efectueze expertize in cauze judiciare si retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertize, poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita.

VIII. Dispozitiile legale incidente
Art. 1 alin. (1) din Codul penal:
*Legea penala prevede faptele care constituie infractiuni*.

Art. 4 din Codul penal:
*Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. In acest caz, executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta, pronuntate in baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotararilor judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.*

Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal:
*Art. 3
(1) Dispozitiile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infractiune potrivit legii noi, datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii.
(2) Dispozitiile art. 4 din Codul penal nu se aplica in situatia in care fapta este incriminata de legea noua sau de o alta lege in vigoare, chiar sub o alta denumire.*

Art. 145 din Codul penal din 1969:
*Prin termenul «public» se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.*

Art. 147 din Codul penal din 1969:
*Prin «functionar public» se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.
Prin «functionar» se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.*

Art. 175 din Codul penal:
*(1) Functionar public, in sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:
a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;
b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;
c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publica, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.*

Art. 176 din Codul penal:
*Prin termenul «public» se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.*

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
*Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.*

Art. 2 alin. (2) teza intai din aceeasi lege:
*Functioanarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica.*

Art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara:
*Este expert tehnic judiciar orice persoana fizica ce dobandeste aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si este inscrisa in tabelul nominal cuprinzand expertii tehnici judiciari, intocmit, pe specialitati si pe judete, respectiv pe municipiul Bucuresti. Expertul tehnic judiciar este expert oficial si poate fi numit de organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti sau de alte organe cu atributii jurisdictionale pentru efectuarea de expertize tehnice judiciare.*

Art. 256 alin. 1 din Codul penal din 1969. Primirea de foloase necuvenite:
*Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.*

Art. 289 din Codul penal. Luarea de mita:
*(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.
(2) Fapta prevazuta in alin. (1), savarsita de una dintre persoanele prevazute in art. 175 alin. (2) din Codul penal, constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.*

IX. Opinia judecatorului-raportor asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii a fost in sensul ca expertul tehnic judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (2) teza intai din Codul penal.

X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata retine urmatoarele:

A. Cu privire la conditiile de admisibilitate ale sesizarii:
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului se constata ca, in mod legal, a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Incheierea din data de 17 iunie 2014, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, in Dosarul nr. 1.373/95/2014, fiind indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala.
Astfel, Curtea de Apel Craiova este investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, respectiv cu contestatia formulata de condamnatul G. L. impotriva Sentintei penale nr. 194 din data de 3 aprilie 2014, pronuntata de Tribunalul Gorj; chestiunea de drept cu care a fost sesizata instanta suprema nu a primit inca o rezolvare printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui asemenea recurs astfel cum rezulta din Adresa nr. 1.899/C/2544/III-5/2014, emisa la data de 17 septembrie 2014 de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; solutionarea pe fond a cauzei depinde de lamurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii, intrucat cauza are ca obiect solicitarea contestatorului de a se constata dezincriminarea faptei de primire de foloase necuvenite, in raport cu prevederile art. 289 alin. (2) din Codul penal si cu actuala sa incadrare in categoria functionarilor publici asimilati, prevazuta de art. 175 alin. (2) din Codul penal.

B. Referitor la chestiunea de drept a carei dezlegare este solicitata:
Pentru a raspunde problemei de drept ridicate de Curtea de Apel Craiova se impune o analiza comparativa a dispozitiilor legale ce definesc termenii de *functionar public* si *public* din actuala reglementare cu cele cuprinse in prevederile art. 145 si 147 din Codul penal din 1969.
Astfel, din coroborarea articolelor sus-mentionate rezulta ca functionar public este acea persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei autoritati publice, institutii publice ori al unei institutii sau al altei persoane juridice de interes public.
Asa cum s-a mentionat in mod constant si in literatura juridica, in intelesul legii penale, notiunile de *functionar public* si de *functionar* au o semnificatie mai larga decat aceleasi notiuni din dreptul administrativ, datorita atat caracterului relatiilor sociale aparate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cat si faptului ca exigentele de aparare a patrimoniului si de promovare a intereselor colectivitatii impun o mai buna ocrotire prin mijloacele dreptului penal.
Potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, persoana care accede la o functie publica trebuie sa fie numita oficial, fapt ce are loc in cadrul unei solemnitati prilejuite de emiterea actului administrativ de numire si de depunerea juramantului; sa aiba ca sarcini de serviciu efectuarea activitatilor ce presupun prerogativa de putere publica, sarcini ce trebuie sa fie indeplinite in serviciul autoritatilor sau institutiilor publice, iar pentru activitatea prestata sa fie si remunerata.
In doctrina juridica s-a mai aratat ca, in legea penala, functionarul este definit exclusiv dupa criteriul functiei pe care o detine, in sensul ca isi exercita activitatea in serviciul unei unitati determinate prin legea penala si este supus unui anumit statut si regim juridic.
In ceea ce priveste infractiunea ce face obiectul chestiunii de drept a carei dezlegare este solicitata de Curtea de Apel Craiova, se constata ca, prin Codul penal din anul 1865, primirea de foloase necuvenite nu era reglementata distinct, aceasta constituind o varianta a infractiunii de luare de mita.
Mai tarziu, Codul penal din 1969 a facut un pas inainte in reglementarea infractiunilor de coruptie, astfel incat, alaturi de infractiunile de luare de mita, de dare de mita si de trafic de influenta, a incriminat, distinct, si infractiunea de primire de foloase necuvenite.
Aceste tipuri de infractiuni au cunoscut ajustari importante prin Legea nr. 65/1992 pentru modificarea si completarea Codului penal, privind unele fapte de coruptie.
Legea penala, atat in actuala reglementare (art. 176), cat si in reglementarea Codului penal din 1969 (art. 145), face trimitere la notiunea de *autoritati publice* care, potrivit dispozitiilor titlului III din Constitutia Romaniei, are in sfera sa de cuprindere organele administratiei publice (centrale de specialitate si locale), Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca (instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii).
In schimb, dispozitiile noului Cod penal nu mai cuprind notiunea simpla de *functionar*, ci doar pe aceea de *functionar public* sau asimilat al acestuia din urma.
Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, act normativ ce reglementeaza regimul general al functiei publice, defineste functionarul public ca fiind acea persoana care dispune de prerogativa de putere publica si care isi indeplineste sarcinile de serviciu.
Activitatile ce implica exercitarea prerogativelor de putere publica sunt urmatoarele: punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative, elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora, elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, consilierea, controlul si auditul public intern.
Prerogativa de putere publica se constituie, in acest caz, intr-un element esential de identificare a functionarului public.
Alt sens al notiunii, mai extins, include toate categoriile de persoane care isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatilor si institutiilor publice. In acest concept sunt considerati functionari publici, pe langa cei care dispun de prerogativa de putere publica, si persoanele incadrate in baza unui contract individual de munca si carora le sunt aplicate prevederile legislatiei muncii.
In fine, un alt sens al notiunii de *functionar public*, la care se adauga si conceptul de *functionar*, era prezent in Codul penal din 1969 unde, in art. 147, prin functionar public si functionar se avea in vedere o paleta foarte larga de persoane, de la demnitari ce exercita atributii ale puterii executive, legislative si judecatoresti pana la salariatii care presteaza o activitate pentru si sub autoritatea persoanelor juridice de drept privat.
Prin urmare, in acceptiunea legii penale, o persoana poate avea calitatea de functionar public doar daca desfasoara o activitate in cadrul unei autoritati sau institutii publice, pentru o alta persoana juridica de interes public, precum si o activitate in cadrul unui serviciu de interes public.
Pe de alta parte, notiunea de *functionar* include atat functionarul public, cat si salariatul, asa cum este definit acesta in dreptul muncii, adica persoana incadrata in munca, in baza unui contract individual de munca, la un angajator persoana juridica ce desfasoara o activitate cu scop patrimonial sau nepatrimonial.
Din perspectiva legii penale, pentru a avea calitatea de functionar public este necesara indeplinirea unei singure conditii, si anume persoana, titulara a functiei, sa aiba o insarcinare in serviciul unei autoritati publice, institutii publice sau altei persoane juridice de interes public. Nu intereseaza natura insarcinarii sau daca aceasta este permanenta sau temporara. Nu are relevanta penala nici titlul sau modul in care a fost investita, numita sau aleasa si nici daca este remunerata sau nu.
Legiuitorul a optat, asadar, pentru solutia atribuirii conceptului de *functionar public* oricarei persoane care indeplineste o activitate pentru un serviciu public, de orice natura.
Cu toate acestea, insa, nu pot avea calitatea de functionar public, asa cum s-a afirmat in doctrina, persoanele care au statutul de colaboratori externi ai unitatilor prevazute la art. 145 din Codul penal din 1969 si nici elevii sau studentii care fac practica de specialitate in cadrul acestor unitati.
Modificari importante cu privire la definirea conceptului de *functionar public* sunt aduse de noul Cod penal. Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal, dobandesc statutul de functionar public persoanele care exercita atributii si responsabilitati in vederea realizarii prerogativelor puterii legislative, si anume: parlamentarii, senatori si deputati, inclusiv organele lor de conducere (presedintii si vicepresedintii, chestorii si secretarii Camerei Deputatilor si ai Senatului Romaniei).
Din randul celor care exercita prerogativa puterii executive fac parte: Presedintele Romaniei, prim-ministrul, viceprim-ministrul, ministrii, ministrii de stat, ministrii delegati cu insarcinari speciale, secretarii de stat, subsecretarii de stat, conducatorii si adjunctii organelor de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor, dar si sefii si adjunctii acestora din cadrul autoritatilor administrative autonome organizate la nivel central.
In fine, activitatile ce presupun prerogative judecatoresti sunt indeplinite de catre: presedintele si judecatorii Curtii Constitutionale, presedintele, vicepresedintii, presedintii de sectii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si adjunctii acestuia, inclusiv procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si adjunctii acestuia, procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedintii, vicepresedintii si judecatorii curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor si prim-procurorii, adjunctii acestora, procurorii parchetelor de pe langa curtile de apel, tribunale si judecatorii, magistratii-asistenti si grefierii, ultimele doua categorii de personal fiind specifice doar justitiei, si nu o categorie de functionari cu statut special.
Cu referire la magistratii-asistenti, pentru o astfel de concluzie pledeaza dispozitiile art. 66 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, conform carora:
*(1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se bucura de stabilitate.
(2) Magistratii-asistenti sunt numiti si promovati in functie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.
(3) Conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevazute pentru functia de judecator si procuror.
(4) Dispozitiile prezentei legi privind incompatibilitatile si interdictiile, formarea profesionala continua si evaluarea periodica, drepturile si indatoririle, precum si raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor se aplica in mod corespunzator si magistratilor-asistenti.*
In ceea ce ii priveste pe grefieri, in sprijinul conceptuluid e personal specific doar justitiei, si nu al celui de functionar cu statut special, sunt dispozitiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, potrivit carora, in infaptuirea actului de justitie, munca personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti constituie un sprijin pentru judecatori si procurori, competenta acestei categorii de personal si indeplinirea corecta a sarcinilor care ii revin jucand un rol important in buna desfasurare a intregii activitati a instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea.
Nu se incadreaza, insa, in prevederile art. 175 alin. (1) lit. a) din Codul penal angajatii din aparatul Senatului, Camerei Deputatilor, Guvernului si ministerelor, precum si din cadrul instantelor si parchetelor, care indeplinesc atributii fara legatura cu prerogativele respectivei puteri in stat: conducatori auto, ingrijitori, muncitori, paznici etc.
Procedand la analiza dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, se constata ca este vorba despre o reglementare cu caracter mai general decat cea de la lit. a) si subsidiar fata de aceasta din urma. Astfel, textul de lege mai sus indicat dispune ca sunt functionari publici persoanele care detin o functie de demnitate publica si cele care ocupa o functie publica de orice natura.
Definirea se face, asadar, prin raportare nu la sfera de atributii a functionarului public, ci la tipul de functie pe care acesta o ocupa: functie de demnitate publica sau functie publica de orice natura.
Exista functii care apartin ambelor categorii, dupa cum exista si categorii de functionari publici care pot fi incadrati atat in prevederile art. 175 alin. (1) lit. a), cat si in cele ale art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, cum ar fi membrii Guvernului si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Functia de demnitate publica este definita de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice ca fiind o functie publica ce se ocupa prin mandat obtinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii. Legea face distinctie intre demnitatile alese si cele numite, iar demnitatile alese, la randul lor, se impart in doua categorii: demnitati alese la nivel national, din care fac parte Presedintele Romaniei, senatorii si deputatii, precum si cei desemnati, din randul acestora din urma, in cadrul organelor de conducere ale Senatului si ale Camerei Deputatilor, si demnitati alese la nivel local, din care fac parte presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarii si viceprimarii, consilierii locali si judeteni.
Persoanele care exercita functii de demnitate publica numite sunt, potrivit Legii-cadru nr. 284/2010: membrii Guvernului Romaniei, inclusiv secretarul general si secretarul general adjunct al institutiei executive, judecatorii Curtii Constitutionale, membrii Consiliului Legislativ, ai Curtii de Conturi, ai Consiliului Concurentei, ai Consiliului National al Audiovizualului si ai Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Avocatul Poporului si adjunctul acestuia, consilierii prezidentiali si de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, precum si secretarii generali si adjunctii acestora din Camera Deputatilor si Senatul Romaniei.
Chiar daca nu sunt prevazuti in mod expres de lege, din aceeasi categorie fac parte si demnitarii locali numiti, si anume prefectii si subprefectii.
In ceea ce priveste art. 175 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, care mentioneaza ca sunt considerati functionari publici, pe langa demnitari, si persoanele care ocupa o functie publica de orice natura, intra in aceasta categorie functionarii publici, astfel cum acestia sunt definiti de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, dar si persoanele care ocupa o functie publica de autoritate, ce reprezinta, potrivit doctrinei, o functie ocupata de o persoana care apartine unui organ de conducere dintr-o autoritate publica sau o structura a acesteia, ca urmare a actului de alegere sau numire. Intra in aceasta categorie toate functiile de conducere, inaltii functionari publici si managerul public.
De asemenea fac parte din aceasta categorie, pe langa persoanele al caror statut este reglementat exclusiv de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, si functionarii publici cu statut special (functionarii parlamentari, lucratorii de politie, inspectorii antifrauda etc.).
In fine, este considerata functionar public, conform art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal, persoana care exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei persoane juridice declarate ca fiind de utilitate publica, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
Astfel, in conditiile in care cele doua categorii de functionari publici la care se refera art. 175 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal se pot incadra in sfera persoanelor care isi desfasoara activitatea in cadrul institutiilor publice, prevederile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal au in vedere o categorie distincta de persoane, si anume persoanele care isi desfasoara activitatea in domeniul economic, in cadrul unor persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat.
Intra in aceasta categorie salariatii care isi desfasoara activitatea intr-o functie de conducere sau de executie in cadrul regiilor autonome nationale sau locale, societatilor nationale sau companiilor nationale, dar si cei care desfasoara o activitate in cadrul asociatiilor si fundatiilor, persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ.
Art. 175 alin. (2) din Codul penal asimileaza functionarului public si persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestuia cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.
Asadar, pentru ca o persoana sa faca parte din aceasta categorie este necesara intrunirea, in mod cumulativ, a doua cerinte obligatorii: sa exercite un serviciu de interes public si sa fie investita cu indeplinirea respectivului serviciu public de catre o autoritate publica sau sa exercite serviciul de interes public sub controlul ori supravegherea unei autoritati publice.
Analiza indeplinirii primei cerinte, care vizeaza sfera atributiilor persoanei, se face tinand seama de definitia data serviciului de interes public in doctrina de drept administrativ. Altfel spus, trebuie observat daca, prin realizarea serviciului, se urmareste satisfacerea unor nevoi de interes general si daca se releva, in mod direct sau indirect, o autoritate publica.
Cu referire la cea de-a doua conditie, care priveste relatia persoanei ce realizeaza serviciul public cu autoritatile publice, aceasta este indeplinita, alternativ, daca investirea pentru indeplinirea serviciului s-a facut de catre o autoritate publica ori daca activitatea persoanei este supusa controlului sau supravegherii unei autoritati publice, indiferent de modalitatea de investire.
Prin investirea pentru realizarea unui serviciu public se intelege fie acordarea calitatii din care deriva obligatia de a realiza respectivul serviciu de catre o autoritate publica (numirea in functia de notar, autorizarea ca interpret etc.), fie incredintarea realizarii serviciului de interes public printr-o decizie a autoritatii (numirea de catre instanta judecatoreasca a administratorului si lichidatorului judiciar in cadrul procedurii insolventei ori a expertului tehnic judiciar).
Sunt inclusi, asadar, particularii care primesc gestiunea unui serviciu public national sau local, economic sau sociocultural, devenind, astfel, de utilitate publica. Este vorba despre subiecti care isi desfasoara activitatea in cadrul persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ: societati comerciale care, prin intermediul contractelor administrative, valorifica, in interesul colectivitatii, nationale sau locale, dupa caz, bunurile si serviciile publice.
Pe de alta parte, unele dintre persoanele care exercita profesii liberale sunt considerate *functionari publici*, in conditiile art. 175 alin. (2) teza a doua din Codul penal, atunci cand, desi functioneaza in baza unei legi speciale si nu sunt finantate de la bugetul de stat, exercita un serviciu de interes public si sunt supuse controlului sau supravegherii unei autoritati publice.
Asadar, sunt asimilati functionarilor publici si persoanele fizice care exercita o profesie de interes public pentru care este necesara o abilitare speciala a autoritatilor publice, asa-numitele profesii liberale. In acest sens se constata ca profesiile liberale se organizeaza si se exercita numai in conditiile legii, ale statutului profesiei si codului deontologic si au statutul unor functii autonome, care se exercita in birouri sau cabinete ori in cadrul asociatiilor profesionale infiintate potrivit legii.
Indeplinirea conditiilor prevazute de art. 175 alin. (2) din Codul penal trebuie analizata pentru fiecare categorie profesionala in concret, pornind de la normele speciale ce ii reglementeaza statutul.
In aceste conditii se constata ca expertul tehnic judiciar face parte din categoria functionarilor publici asimilati, reglementata de dispozitiile art. 175 alin. (2) teza intai din Codul penal, intrucat exercita un serviciu de interes public - intocmirea de expertize in vederea aflarii adevarului si solutionarii cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau instrumentate de catre organele de urmarire penala -, serviciu pentru care a fost investit de catre o autoritate publica (Ministerul Justitiei).
Din acest ultim punct de vedere au relevanta dispozitiile art. 7 si 8 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, conform carora calitatea de expert tehnic judiciar se dobandeste pe baza de examen, care se organizeaza de Ministerul Justitiei.
In acelasi sens art. 6 din actul normativ mai sus indicat stipuleaza ca expertii tehnici se pot constitui in asociatii profesionale, in conditiile legii, iar conform art. 4 alin. (1), in scopul coordonarii si indrumarii, din punct de vedere administrativ si metodologic, precum si al controlului activitatii de expertiza tehnica judiciara, in cadrul Ministerului Justitiei functioneaza Biroul central pentru expertize tehnice judiciare.
DECIZIE


Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 477 din Codul de procedura penala,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii

DECIDE:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 1.373/95/2014, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile in vederea rezolvarii de principiu a modalitatii de interpretare a dispozitiilor art. 175 alin. (1) si (2) din Codul penal privind functionarii publici, respectiv daca expertul tehnic judiciar este functionar public in sensul alin. (1) ori alin. (2).

Stabileste ca expertul tehnic judiciar este functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 alin. (2) teza intai din Codul penal.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 29 septembrie 2014.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
21 useri online

Useri autentificati: