DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 442 din 10 iulie 2014 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotararii Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi

Decizie neconstitutionalitate din 10-07-2014
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 442 din 10 iulie 2014 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Hotararii Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi


Publicata in Monitorul Oficial nr. 565/2014 - M. Of. 565 / 30 iulie 2014



1. Cu Adresa nr.2/3.139 din 24 iunie 2014, secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor Hotararii Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi, formulata de Grupurile parlamentare ale Partidului National Liberal din Camera Deputatilor si Senat.

2. Sesizarea a fost formulata in temeiul art.146 lit.l) din Constitutie si al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.2.776 din 25 iunie 2014 si constituie obiectul Dosarului nr.614L2/2014.

3. In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate autorii sustin ca dispozitiile Hotararii Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi sunt contrare Constitutiei, pentru argumentele care urmeaza sa fie expuse in continuare.

4. Numirea celor sase consilieri de conturi s-a facut fara a se tine cont de configuratia politica a Parlamentului, acestia fiind propusi de comisiile permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere numai dintre candidatii de pe lista prezentata de catre Partidul Social Democrat, atat comisiile, cat si Plenul Parlamentului refuzand sa analizeze, respectiv sa voteze candidati de pe listele altor grupuri parlamentare. Acest procedeu incalca un principiu al statului de drept, potrivit caruia institutiile fundamentale care reprezinta democratia politica si care asigura functionarea normala a statului trebuie sa se formeze cu aportul electiv al tuturor formatiunilor politice reprezentate in Parlament, in raport cu ponderea reprezentarii. Functionarea acestui principiu se opune formarii unor institutii fundamentale ale statului de drept printr-un filtru politic monocolor, tocmai pentru a se preveni anihilarea valorii pluripartidismului in jocul democratic parlamentar, care consista, printre altele, si in echilibrul compozitiei profesionale a acelor institutii, echilibru care sa le asigure realizarea statutului organic.

5. Potrivit art.140 alin.(1) fraza intai din Constitutie, *Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public”. Acelasi rol functional in reglementarea constitutionala a *Economiei si finantelor publice” (titlul IV din Constitutie) este afirmat si de art.1 alin.(1) din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Potrivit art.1 alin.(3) din lege *Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in prezenta lege[…]”. Modul in care sunt reglementate, atat in Constitutie, cat si in legea de organizare si functionare, numirea si statutul personalului Curtii de Conturi (exercitiul independent al mandatului, inamovibilitatea, incompatibilitatile legale), ai carei consilieri sunt numiti de organul reprezentativ suprem al poporului roman, ii confera acestei autoritati creditul necesar pentru realizarea contributiei indispensabile la functionarea statului de drept si a democratiei politice. Or, exercitiul parlamentar al democratiei in statul de drept, functionarea reala si normala a pluripartidismului, nu se conciliaza cu adjudecarea tuturor atributiilor si competentelor Parlamentului de catre partidul politic sau alianta de partide politice care are majoritatea in Parlament.

6. Exigentele statului de drept sunt satisfacute si prin crearea si respectarea unor cutume in functionarea statului de drept, intre care si aceea a aportului electiv a fiecarui partid politic cu reprezentare parlamentara, in raport cu ponderea sa prin potentialul de vot, la formarea unor institutii si autoritati fundamentale, de rang constitutional, chiar daca legea de statut a acelei institutii sau autoritati nu prevede expres respectarea configuratiei politice prin rezervarea sau alocarea unui numar de demnitati ori de mandate.

7. Pe de alta parte, contrar dispozitiilor art.140 alin.(4) teza intai din Constitutie si art.46 alin.(1) din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, doamna Donovici Constanta-Anca si domnul Vorniceanu Marius au fost numiti consilieri de conturi, pentru un mandat de noua ani, prin hotararea criticata, desi mai indeplinisera aceeasi functie, timp de sase ani, potrivit Hotararii Parlamentului nr.25 din 14 octombrie 2008, astfel ca ei vor realiza un mandat de cincisprezece ani, format dintr-un mandat partial, *pentru perioada ramasa pana la expirarea mandatului celui a carui activitate a incetat”, potrivit art.46 alin.(6) din Legea nr. 94/1992, si dintr-un *mandat complet”, potrivit art.49 alin.(4) din aceeasi lege.

8. Textele constitutionale si legale sunt fara echivoc in sensul ca functia de consilier de conturi nu poate fi exercitata pe o perioada mai mare de noua ani, care este perioada unui mandat complet. Din ratiuni lesne de inteles, art.46 alin.(6) din Legea nr.94/1992 dispune ca *Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada ramasa pana la expirarea mandatului celui a carui activitate a incetat”. Nimic nu autorizeaza interpretarea textelor constitutionale si legale in sensul ca unui *mandat partial” ii poate urma un *mandat complet”.

9. Distinctia dintre cele doua tipuri de mandate si, in acelasi timp, inadmisibilitatea succesiunii acestor mandate cu consecinta exercitarii functiei de consilier de conturi pe o perioada mai mare de 9 ani sunt sustinute si de textele art. 46 alin.(6) si art.49 alin.(4) din lege — *Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.”

10. De remarcat ca demnitatea de consilier de conturi, spre deosebire de alte demnitati publice (Presedintele Romaniei, deputati, senatori), nu poate fi exercitata, in conceptia Constitutiei si a legii, pentru mai mult de un mandat cu o durata de noua ani. Optiunea Constitutiei si a legii pentru durata limitata a exercitiului unei functii de inalta demnitate publica, rezultata din numarul de mandate admis si din intinderea in timp a mandatului, stabilita normativ, este una din valorile si, in acelasi timp, regulile si principiile constitutionale. Optiunea respectiva s-a verificat ca fiind benefica pentru functionarea in deplina securitate a statului de drept, ea evitand atat acumularea de autoritarism sub o constiinta echivalenta cu o anume imunitate, data de durata indelungata a exercitiului unei anumite functii publice, cat si degradarea responsabilitatii politice sau profesionale, datorata repetitiei investiturilor in functia respectiva.

11. In concluzie, autorii sesizarii solicita Curtii Constitutionale sa constate neconstitutionalitatea Hotararii Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi.

12. In temeiul art.27 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 25 iunie 2014, Curtea Constitutionala a solicitat punctele de vedere ale birourilor permanente al Senatului si al Camerei Deputatilor asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

13. Presedintele Camerei Deputatilor a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor prin adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.2.942 din 2 iulie 2014, in care se arata ca sesizarea de neconstitutionalitate este inadmisibila.

14. In ceea ce priveste *numirile facute fara a se tine cont de configuratia politica”, Biroul permanent al Camerei Deputatilor mentioneaza ca *in mod constitutional s-a tinut cont numai de propunerile Comisiilor permanente pentru buget, finante si banci, deoarece numirile nu se fac in functie de configuratia politica, membrii Curtii de Conturi fiind supusi incompatibilitatilor prevazute pentru judecatori, potrivit art.140 alin.(4) teza a treia”.

15. Referitor la critica privind numirea a doi consilieri de conturi pentru un mandat de 9 ani, dupa ce acestia au exercitat un mandat de 6 ani, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor este in sensul interpretarii per a contrario a dispozitiilor art.140 alin.(4) teza intai din Constitutie, respectiv numai celor care au fost numiti pentru mandate de 9 ani nu li se mai poate prelungi sau innoi mandatele. Intrucat doamna Constanta-Anca Donovici si domnul Marius Vorniceanu au detinut un mandat de 6 ani, ei pot fi numiti pentru un mandat de consilier al Curtii de Conturi, in temeiul art.140 din Constitutie.

16. Presedintele Senatului a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului prin Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.2.980 din 3 iulie 2014, in care se arata ca sesizarea de neconstitutionalitate este inadmisibila.

17. Punctul de vedere transmis de Senat vizeaza doar critica de neconstitutionalitate referitoare la nerespectarea configuratiei politice a Parlamentului in procedura de numire a membrilor Curtii de Conturi. Se arata ca, in afara de candidatii propusi de grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputatilor si Senat, au depus propuneri de candidati si grupurile parlamentare ale Partidului Poporului Dan Diaconescu, ale Uniunii Democrate Maghiare din Romania si ale Partidului Conservator. Potrivit documentelor care consemneaza parcurgerea procedurii parlamentare, pe lista candidatilor inscrisi pentru ocuparea functiei de consilier de conturi au fost inregistrate 11 persoane. Ca atare, se considera ca nu poate fi sustinuta afirmatia potrivit careia consilierii de conturi au fost numiti *numai dintre candidatii de pe lista prezentata de catre Partidul Social Democrat”, de vreme ce consilierii de conturi Dezsi Attila si Pieleanu Ileana Manuela au fost numiti la propunerea grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din Romania, respectiv ale Partidului Conservator.


CURTEA,


examinand sesizarea, punctele de vedere ale birourilor permanente al Senatului si al Camerei Deputatilor, lucrarile si documentele depuse la dosar, raportul intocmit de judecatorul-raportor, Hotararea Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi, precum si dispozitiile Legii nr.47/1992, retine urmatoarele:

18. Curtea Constitutionala, in temeiul prevederilor art.146 lit.l) din Constitutie si al dispozitiilor art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost sesizata sa se pronunte asupra constitutionalitatii Hotararii Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014.

19. In vederea solutionarii prezentei sesizari, Curtea procedeaza, mai intai, la verificarea admisibilitatii acesteia. In acest sens, retine ca, in jurisprudenta sa, a se vedea deciziile nr.53 si 54 din 25 ianuarie 2011, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011, Curtea a retinut ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional.

20. In privinta hotararilor care, prin obiectul lor, vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional, Curtea a retinut ca norma prin raportare la care urmeaza sa fie exercitat controlul de constitutionalitate poate fi si de nivel infraconstitutional, tinand cont de dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie. in acest sens, Curtea a aratat ca o atare orientare este data de domeniul de maxima importanta in care intervin aceste hotarari — autoritati si institutii de rang constitutional —, astfel incat si protectia constitutionala oferita autoritatilor sau institutiilor fundamentale ale statului trebuie sa fie una in consecinta. Prin urmare, hotararile plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului care vizeaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional pot fi supuse controlului de constitutionalitate chiar daca actul normativ pretins incalcat are valoare infraconstitutionala.

21. In cauza de fata, Curtea de Conturi este o institutie de rang constitutional, fiind reglementata de art.140 din titlul IV — Economia si finantele publice din Legea fundamentala, astfel ca hotararea criticata poate fi verificata si prin prisma prevederilor cuprinse in Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. Asadar, Hotararea Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi intra sub incidenta dispozitiilor art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010.

22. Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie Hotararea Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi.

23. Autorii sesizarii sustin ca aceasta hotarare contravine prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(3) si (5) referitoare la statul de drept si principiul respectarii suprematiei Constitutiei si a legilor si art.140 alin.(4) privind mandatul consilierilor de conturi.

24. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la numirea celor sase consilieri de conturi fara a se tine cont de configuratia politica a Parlamentului, acestia fiind propusi de comisiile permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, numai dintre candidatii de pe lista prezentata de catre partidul care detine majoritatea in Parlament, Curtea urmeaza sa respinga critica de neconstitutionalitate pentru argumentele ce vor fi aratate in continuare.

25. Dispozitiile constitutionale si legale stabilesc conditiile procedurale si de fond pentru numirea in functia de demnitate publica a consilierului de conturi. Astfel, potrivit art.140 alin.(4) teza intai si art.46 alin.(1) din Legea nr.94/1992, membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Pentru a fi numiti consilieri de conturi, potrivit art.47 alin.(2) din lege, se cere indeplinirea urmatoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite si pregatire profesionala temeinica.

26. Din analiza coroborata a dispozitiilor constitutionale si legale nu rezulta obligatia Parlamentului ca, in procedura de numire a membrilor Curtii de Conturi, sa tina seama de configuratia politica a forului legislativ. Atunci cand legiuitorul a impus respectarea acestei conditii, rezultate ca urmare a exprimarii libere a optiunilor politice a poporului, la formarea unor organe de lucru, a unor institutii sau autoritati publice a reglementat in mod expres cerinta alcatuirii respectivelor organisme potrivit configuratiei politice a Parlamentului. Cu titlu de exemplu, enumeram situatia formarii birourilor permanente si a comisiilor parlamentare ale fiecarei Camere [art.64 alin.(5) din Constitutie], desemnarea membrilor Consiliului de administratie al Societatii Romane de Televiziune, respectiv ai Consiliului de administratie al Societatii Romane de Radiodifuziune [art.19 alin.(2) lit.a) din Legea nr.41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune], numirea unor membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Roman [art.6 alin.(2) lit.i) din Legea nr.356/2003 privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului Cultural Roman] sau numirea unor membri ai Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii [art.17 alin.(2) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii]. Or, in cazul constituirii Curtii de Conturi, nici Constitutia, nici legea organica privind organizarea si functionarea acestei institutii fundamentale nu au prevazut configuratia politica a Parlamentului drept criteriu de determinare a componentei organismului colegial, astfel incat forul legislativ nu este tinut de respectarea unei atare obligatii.

27. Distinct de cele retinute anterior, Curtea apreciaza ca, in domeniul dreptului parlamentar, principala consecinta a naturii elective a mandatului reprezentativ si a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat in mod sugestiv *majoritatea decide, opozitia se exprima”. Majoritatea decide, intrucat, in virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritara este prezumat ca reflecta sau corespunde opiniei majoritare a societatii. Opozitia se exprima, ca o consecinta a aceluiasi mandat reprezentativ care fundamenteaza dreptul inalienabil al minoritatii politice de a-si face cunoscute optiunile politice si de a se opune, in mod constitutional si regulamentar, majoritatii aflate la putere. Aplicarea principiului *majoritatea decide, opozitia se exprima” asigura legitimitatea institutiilor statului.

28. Regula majoritatii implica in mod necesar, in cadrul procedurilor parlamentare, evitarea oricaror mijloace care ar conduce la o manifestare abuziva din partea majoritatii sau a oricaror mijloace obstructioniste care ar avea drept scop impiedicarea desfasurarii normale a procedurii parlamentare. Or, principiul *majoritatea decide, opozitia se exprima” implica, in mod necesar, un echilibru intre puterea de decizie a majoritatii si necesitatea de exprimare a pozitiei minoritatii politice cu privire la o anumita problema, in scopul asigurarii, pe de o parte, a confruntarii politice din Parlament, deci a caracterului contradictoriu al dezbaterilor, si, pe de alta parte, a indeplinirii de catre acesta a competentelor sale constitutionale si legale. Cu alte cuvinte, parlamentarii, fie ca provin din randul majoritatii, fie din cel al opozitiei, trebuie sa se abtina de la exercitarea abuziva a drepturilor procedurale si sa respecte o regula de proportionalitate, de natura sa asigure adoptarea deciziilor ca urmare a unei dezbateri publice prealabile (a se vedea Decizia nr.209 din 7 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.188 din 22 martie 2012).

29. In realizarea atributiilor constitutionale, cum este si aceea a numirii membrilor Curtii de Conturi, parlamentarii, in exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art.69 alin.(1) din Legea fundamentala, *in serviciul poporului”. Aceasta implica reprezentarea in lupta politica din Parlament a dezbaterilor politice din societate, a opiniilor, a ideilor ce au ca sursa diferitele categorii sociale, politice, economice sau culturale. In aceasta maniera, poporul, titularul suveranitatii nationale, isi exercita suveranitatea nu numai cu prilejul procesului electiv, ci pe intreaga durata a mandatului oferit parlamentarului aflat in serviciul sau.

30. Dezbaterea parlamentara a problemelor importante ale natiunii trebuie sa asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentala, precum statul de drept, pluralismul politic si democratia constitutionala. Acesta este motivul pentru care Curtea apreciaza ca, in realizarea atributiilor constitutionale, Parlamentul trebuie sa-si exercite cu buna-credinta drepturile si obligatiile constitutionale, cultivand o conduita a dialogului politic, atunci cand interesul major al natiunii o impune.

31. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la numirea unor consilieri de conturi pentru un nou mandat, contrar dispozitiilor constitutionale prevazute de art.140 alin.(4) teza intai, Curtea retine urmatoarele argumente:

32. Consacrarea Curtii de Conturi, ca institutie fundamentala a statului, s-a realizat prin Constitutia Romaniei din 1991, care la art.139 prevedea rangul constitutional al autoritatii care exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In ceea ce priveste membrii Curtii de Conturi, Constitutia din 1991 prevedea la art.139 alin.(4) ca sunt *numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.”

33. In temeiul normelor constitutionale, a fost adoptata Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.224 din 9 septembrie 1992, si, ulterior, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 16 martie 2000. Forma initiala a legii prevedea la art.103 alin.(1) ca *Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reinnoit”, iar dupa republicare, in art. 104 alin.(1), legea relua solutia legislativa, prevazand ca *Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finante, banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reinnoit.”

34. In temeiul dispozitiilor legale, Parlamentul a adoptat Hotararea nr.3 din 14 februarie 2002 privind numirea presedintelui si vicepresedintelui Curtii de Conturi, a presedintilor de sectii si a membrilor sectiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.128 din 18 februarie 2002, si Hotararea nr.7 din 20 martie 2002 privind numirea unui membru al Curtii de Conturi — consilier de conturi la Sectia jurisdictionala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.213 din 28 martie 2002, prin care erau numiti cei 18 membri ai Curtii de Conturi pentru un mandat de 6 ani.

35. Ca urmare a aprobarii prin referendum a Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr.429/2003, la data de 29 octombrie 2003 a intrat in vigoare Constitutia Romaniei revizuita. Dispozitiile art.139 referitoare la Curtea de Conturi au fost preluate partial, completate si modificate. Astfel, potrivit art. 140 alin.(4) si (5) din Constitutia revizuita, *(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(5) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.”

36. Pentru a asigura stabilitatea mandatelor detinute de membrii Curtii de Conturi la data intrarii in vigoare a noilor dispozitii constitutionale, Constitutia revizuita a prevazut expres norme tranzitorii cuprinse in art.155 alin.(5), potrivit carora *[...] consilierii de conturi numiti de Parlament isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3 in 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru inca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.”

37. In 2008, la expirarea mandatului pentru care au fost numiti prin hotararile adoptate in 2002, in temeiul prevederilor art.140 si 155 din Constitutie, Parlamentul a adoptat Hotararea nr.25 din 14 octombrie 2008 privind numirea consilierilor de conturi, a presedintelui si a vicepresedintelui Curtii de Conturi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.702 din 15 octombrie 2008, prin care desemna cei 18 membri ai Curtii de Conturi: 6 membri pentru un mandat de 3 ani, 6 membri pentru un mandat de 6 ani si 6 membri pentru un mandat de 9 ani. Printre consilierii de conturi numiti pentru un mandat de 6 ani se aflau si doamna Constanta Anca Donovici si domnul Marius Vorniceanu.

38. Ulterior, a fost adoptata Legea nr.217/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.724 din 24 octombrie 2008, care la pct. 52 referitor la art.104 alin.(1), (2) si (3) prevede urmatoarele:
*(1) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, incepand cu data expirarii mandatului actualilor consilieri de conturi in functie.
(3) Consilierii de conturi in functie numiti de Parlament isi vor continua activitatea pana la expirarea mandatului.”


39. La data de 27 septembrie 2011, la expirarea mandatului de 3 ani atribuit prin Hotararea nr.25 din 14 octombrie 2008, Parlamentul Romaniei adopta Hotararea nr.17 din 27 septembrie 2011 prin care numeste, in temeiul art.140 alin. (4) din Constitutie, pentru un mandat de 9 ani, sase consilieri de conturi.

40. La data de 16 iunie 2014, la expirarea mandatului de 6 ani atribuit prin Hotararea nr.25 din 14 octombrie 2008, Parlamentul Romaniei adopta Hotararea nr.28 din 16 iunie 2014 prin care numeste, in temeiul art.140 alin.(4) din Constitutie, pentru un mandat de 9 ani, sase consilieri de conturi, printre care si doamna Constanta Anca Donovici si domnul Marius Vorniceanu.

41. Din analiza actelor normative care s-au succedat, Curtea retine ca dispozitiile constitutionale si legale au suferit modificari referitoare la durata mandatului si la instituirea interdictiei ca mandatul sa nu poata fi prelungit sau innoit. Modificarile operate nu au influentat desfasurarea mandatelor in curs, intrucat norma constitutionala a prevazut dispozitii tranzitorii care sa inlature orice aplicare retroactiva a noilor prevederi. Astfel, prin reglementarea expresa a continuarii activitatii consilierilor de conturi numiti de Parlament, in temeiul legii in vigoare inainte de revizuirea Constitutiei, pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti, Legea fundamentala a dat expresie principiului neretroactivitatii legii civile, asigurand desfasurarea in conditii de stabilitate si securitate a exercitiului mandatelor aflate in curs la data adoptarii reglementarilor novatoare. Mai mult, norma constitutionala tranzitorie cuprinsa in art.155 alin. (5) teza a doua a prevazut, distinct de interdictia stabilita in art.140 alin.(4) teza intai din Constitutie, posibilitatea Parlamentului ca, pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3 in 3 ani, la expirarea mandatului consilierilor de conturi aflati in functie in perioada tranzitorie, acestia sa poata fi numiti pentru inca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.

42. In concluzie, din interpretarea coroborata a textelor constitutionale, rezulta ca persoanele care exercitau mandatul de consilieri de conturi la data modificarii textelor constitutionale, pe de o parte, au continuat activitatea pana la expirarea acestuia, anul 2008, si, pe de alta parte, la data expirarii mandatului, au avut vocatia la numirea pentru un nou mandat, de 3 sau 6 ani, in scopul asigurarii conditiilor de continuitate si reinnoire a Curtii de Conturi.

43. De asemenea, Curtea constata ca, in aplicarea aceluiasi art.155 alin.(5) teza a doua, mandatele de 3 ani sau de 6 ani, necesare respectarii normei constitutionale prevazute de art. 140 alin.(5), potrivit careia *Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii”, constituie mandate constitutionale sui-generis, asimilate unui mandat complet, care cad sub incidenta interdictiei prevazute de art.140 alin.(4) teza intai, neputand fi prelungite sau innoite. Posibilitatea unei noi candidaturi, dupa expirarea mandatului implinit in conditiile Constitutiei, este un element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentru viitor, numai prin legea de revizuire constitutionala. In prezent, Constitutia stabileste conditiile, interdictiile si incompatibilitatile ce trebuie indeplinite de un candidat.

44. Asa fiind, atat propunerea de numire, cat si numirea membrilor Curtii de Conturi trebuie sa se intemeieze pe verificarea prealabila a respectarii cerintelor legale si constitutionale pentru ocuparea respectivei demnitati, precum si a interdictiilor si incompatibilitatilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

45. Prin urmare, Curtea retine ca numirea doamnei Constanta Anca Donovici si a domnului Marius Vorniceanu pentru un nou mandat de 9 ani, in temeiul art.140 alin.(4) din Constitutie, dupa ce in prealabil acestia au fost numiti si au indeplinit un mandat de 6 ani, in temeiul art.155 alin.(4) din Constitutie, constituie o incalcare a dispozitiilor constitutionale cuprinse in art.140 alin.(4) referitoare la interdictia innoirii mandatului si in art.1 alin.(5) din Constitutie, potrivit carora *In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii sunt de esenta cerintelor statului de drept, in sensul prevederilor constitutionale ale art.16 alin.(2), conform carora *Nimeni nu este mai presus de lege”.
DECIZIE




46. Pentru considerentele expuse, in temeiul art.146 lit.l) din Constitutie, al art.1, 3, 10 si 27 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

DECIDE:


Admite sesizarea de neconstitutionalitate si constata ca Hotararea Parlamentului nr.28 din 16 iunie 2014 privind numirea unor consilieri de conturi si a unui vicepresedinte la Curtea de Conturi este neconstitutionala in ceea ce priveste numirea in functia de consilieri de conturi a doamnei Constanta Anca Donovici si a domnului Marius Vorniceanu.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Camerei Deputatilor si Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 10 iulie 2014.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
33 useri online

Useri autentificati: