DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Decizie neconstitutionalitate din 08-07-2014
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor


Publicata in Monitorul Oficial nr. 523/2014 - M. Of. 523 / 14 iulie 2014



1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de Silvia Tarna in Dosarul nr.1172/1/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.228D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca autorul exceptiei a depus la dosar o cerere prin care solicita judecata in lipsa.

4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece principiul egalitatii cetatenilor in fata legii nu inseamna uniformitate.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului,
constata urmatoarele:

5. Prin Incheierea din 11 octombrie 2013, pronuntata in Dosarul nr.1172/1/2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de Silvia Tarna intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unui recurs formulat impotriva hotararii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine ca prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece, in vederea participarii la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, se instituie pentru magistratul care si-a depus candidatura conditia ca sa nu fi fost niciodata sanctionat disciplinar.
O astfel de conditie nu-si gaseste nicio justificare obiectiva si rezonabila care sa impuna un tratament discriminatoriu fata de alti magistrati care participa la promovarea pe functii de executie ori de conducere la tribunale sau curti de apel ori, dupa caz, la parchetele de pe langa acestea.
De exemplu, potrivit art.44 alin.(1) din Legea nr.303/2004, pot participa la concursul de promovare la instante sau parchete imediat superioare judecatorii si procurorii care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani.
Tot astfel, potrivit art.48 alin.(2) din aceeasi lege, pot participa la concursul pentru numirea in functiile de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor corespunzatoare judecatorii care, intre alte conditii, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani.
Cu toate acestea, incalcand principiul nediscriminarii si egalitatii in fata legii, pentru promovarea in functia de judecator la instanta suprema legiuitorul a prevazut in aceeasi lege conditia ca magistratul in cauza sa nu fi fost niciodata sanctionat disciplinar. O asemenea cerinta diferita de promovare a judecatorilor si procurorilor constituie, in opinia autorului, o incalcare a dispozitiilor art.16 din Constitutie.

7. Totodata, aceasta cerinta de participare la examenul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care se mentioneaza ca respectivul magistrat sa nu fi fost niciodata sanctionat disciplinar, creeaza un tratament discriminatoriu intre magistratii care candideaza pentru acest examen si magistratii care sunt deja judecatori la instanta suprema, deoarece, teoretic, acestia din urma pot fi sanctionati disciplinar cata vreme ocupa aceasta functie.
Daca legiuitorul a avut in vedere la instituirea conditiei contestate regula potrivit careia judecatorii de la instanta suprema sa nu fie sanctionati disciplinar, atunci ar fi trebuit sa instituie si o prevedere legala corelativa a inlaturarii din functie in urma sanctionarii.

8. In sfarsit, autorul exceptiei mai arata ca dispozitiile legale criticate incalca si principiul neretroactivitatii legii civile, deoarece sunt aplicate situatiilor ivite inainte de intrarea lor in vigoare, respectiv persoanelor sanctionate disciplinar inainte de aparitia Legii nr.303/2004.

9. Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate instituie reguli pentru accederea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in considerarea specificului concursului de promovare la cea mai inalta instanta din sistemul judiciar, toti candidatii fiind supusi aceluiasi tratament juridic.

10. Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

11. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, deoarece conditiile de participare la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se aplica doar pentru viitor, fara a avea efecte retroactive asupra promovarilor care au fost facute anterior intrarii in vigoare a prevederilor legale criticate.

12. De asemenea, stabilirea acestor criterii de participare la concursul de promovare este de competenta legiuitorului, care, tinand cont de particularitatile activitatii desfasurate de catre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reglementeaza reguli specifice, fapt care nu constituie o discriminare.
De altfel, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au beneficiat si continua sa beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activitatii desfasurate.
Or, principiul egalitatii, asa cum s-a aratat in mod constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate.

13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin art.I pct.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.81/2012 pentru modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si pentru modificarea art.136 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.837 din 12 decembrie 2012, care au urmatorul continut:
*Pot participa la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii si procurorii care au cel putin gradul de curte de apel sau parchet de pe langa curtea de apel, care au indeplinit efectiv cel putin 3 ani functia de judecator la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel ori la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au obtinut calificativul *foarte bine* la ultimele 3 evaluari, nu au fost niciodata sanctionati disciplinar si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 15 ani.”

16. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. art.16 referitor la Egalitatea in drepturi si art.15 alin.(2) referitor la principiul neretroactivitatii legii civile.

17. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca in speta dedusa judecatii autorul exceptiei a fost sanctionat disciplinar in anul 2001 fiindu-i aplicata sanctiunea disciplinara a diminuarii indemnizatiei de incadrare lunara cu 15% pe o perioada de 3 luni. Comisia de organizare a concursului de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie organizat in perioada 07.01.2013-31.05.2013 a respins cererea judecatorului in cauza de inscriere la concurs, deoarece nu a indeplinit conditia prevazuta de textul legal contestat referitoare la inexistenta sanctiunilor disciplinare. Ulterior, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestatia formulata impotriva hotararii comisiei de organizare a concursului. Drept urmare, impotriva hotararii dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost formulat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, cadru procesual in care a fost invocata prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

18. Dispozitiile art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 dispun cu privire la conditiile de participare la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Astfel, pe langa calitatea de judecator sau procuror cu grad de curte de apel care a indeplinit efectiv 3 ani in aceasta functie, care are o vechime in magistratura de cel putin 15 ani si care a obtinut calificativul *foarte bine* la ultimele 3 evaluari, prevederile contestate impun si conditia ca acesta sa nu fi fost niciodata sanctionat disciplinar.

19. Autorul exceptiei sustine ca aceasta conditie referitoare la inexistenta sanctiunii disciplinare afecteaza dispozitiile constitutionale ale art.16 referitor la Egalitatea in drepturi si art.15 alin.(2) referitor la principiul neretroactivitatii legii civile.

20. In ce priveste critica fundamentata pe incalcarea principiului egalitatii in drepturi, Curtea constata ca, din punct de vedere juridic, nu poate fi pus semnul egalitatii intre judecatorii si procurorii care promoveaza in functii de executie ori de conducere la nivelul tribunalelor/curtilor de apel si, respectiv, cei care promoveaza in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dimpotriva, situatiile obiectiv diferite in care acestia se afla justifica si chiar impun instituirea unui tratament diferentiat.
In caz contrar nu ar putea fi sustinute niciun fel de deosebiri ce tin de conditiile pe care legiuitorul le gaseste oportune in vederea promovarii.
De altfel, Curtea in jurisprudenta sa, a statuat ca *alegerea libera a profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca nu poate fi interpretata in sensul ca orice persoana, oricand poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricarui loc de munca fara a avea pregatirea si calificarea corespunzatoare ori fara a face dovada ca a obtinut avizul, autorizatia sau atestatul, in cazul in care pentru exercitarea unei profesii sau meserii se cere, pe langa absolvirea studiilor ori calificarea necesara, si acest lucru” (a se vedea, in acest sens, Decizia nr.545 din 7 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 25 ianuarie 2005).

21. Cu privire la semnificatia principiului consacrat de art.16 alin.(1) din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, ca *principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.
De aceea el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice*.

22. De asemenea, art.16 din Constitutie *vizeaza egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic asupra aplicarii unor masuri, indiferent de natura lor. In felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de persoane, dar si necesitatea lui* (Decizia nr.53 din 19 februarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).

23. In lumina acestor considerente, Curtea constata ca persoanele vizate de dispozitiile art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 se afla intr-o situatie obiectiv distincta de aceea in care se afla persoanele care au vocatia de a accede la o functie publica – de executie/conducere la nivelul instantelor si parchetelor pana la nivel de curte de apel -, imprejurare ce justifica un tratament juridic deosebit. Antecedentele acestora sub aspectul conduitei profesionale dovedite in calitatea anterioara de judecatori sau procurori reprezinta elementul obiectiv de diferentiere in cadrul aceleiasi categorii de persoane cu vocatie generala de inscriere la un concurs pentru promovarea ca judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si constituie totodata un motiv suficient pentru legiuitor de a institui o conditie suplimentara referitoare la inexistenta sanctiunilor disciplinare. Astfel, introducerea acestei cerinte este justificata de situarea instantei supreme in varful sistemului judiciar si nu este de natura a infrange dispozitiilor constitutionale invocate.

24. In concluzie, Curtea constata ca fundamentarea exceptiei de neconstitutionalitate din perspectiva afectarii art.16 din Constitutie este neintemeiata.

25. In ce priveste critica referitoare la incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile consacrat de art.15 alin.(2) din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala retine ca, asa cum a aratat mai sus, legiuitorul, in limitele marjei de apreciere de care se bucura, este liber sa impuna astfel de conditii ce tin de promovarea ca judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
De aceea ratiunile justificate de necesitatea constituirii unei instante supreme din judecatori asupra carora nu poate plana niciun fel de suspiciune cu privire la cariera lor profesionala reprezinta un mijloc de consolidare a statului de drept.
Cu toate acestea, criteriile avute in vedere de noua reglementare trebuie sa se supuna, asemeni oricarei legi, exigentelor impuse de principiul neretroactivitatii legii civile, intrucat, potrivit art.15 alin.(2) din Constitutie, *Legea dispune numai pentru viitor[…].”
De aceea, legiuitorul este obligat ca, in activitatea de legiferare, sa respecte principiul neretroactivitatii legii (cu singura exceptie permisa, cea a legii penale sau contraventionale mai favorabile).
La nivel infraconstitutional, principiul neretroactivitatii legii civile este prevazut de art.6 din Codul civil cu denumirea marginala *Aplicarea in timp a legii civile”.
Totodata, art.3 din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.409 din 10 iunie 2011, cuprinde dispozitii referitoare la solutionarea conflictului de legi in timp, potrivit carora *Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor”.

26. La o prima analiza s-ar putea desprinde concluzia potrivit careia problema supusa controlului vizeaza modul de interpretare si aplicare a legii, atribut care, prin excelenta, tine de resortul instantelor de drept comun, intrucat existenta ori inexistenta sanctiunii disciplinare reprezinta, de la data aparitiei Legii nr.303/2004, un criteriu care poate fi cu usurinta identificat de autoritatile competente.
Cu toate acestea, tinand seama de faptul ca principiul neretroactivitatii legii civile este indisolubil legat de procesul de interpretare si de aplicare al legii, se poate constata ca textul ce cuprinde conditia *nu au fost niciodata sanctionati disciplinar” creeaza, din perspectiva conflictului de legi in timp, respectiv Legea Curtii Supreme de Justitie nr.56/1993, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr.303/2004, neajunsuri care sunt de natura a afecta principiul constitutional al aplicarii pentru viitor al legii civile.
Asa cum insasi instanta de contencios constitutional a statuat in jurisprudenta sa, ea *va interveni numai atunci cand cel chemat sa spuna dreptul este incatusat de lege prin imposibilitatea de a respecta o norma constitutionala” (a se vedea Decizia nr.148 din 18 martie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.270 din 11 aprilie 2014).

27. Ca asa stau lucrurile o dovedeste si evolutia legislativa a normei criticate referitoare la conditia impusa de legiuitor.
Astfel, ea a fost introdusa de legiuitor in anul 2004 odata cu adoptarea Legi nr.303/2004, sens in care, potrivit art.51 alin.(1) din varianta existenta la acea data, pentru a putea promova in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, judecatorul ori procurorul interesat trebuia sa nu fi fost sanctionat disciplinar.
Conditia a fost mentinuta cu acelasi continut si de modificarile aduse textului prin titlul XVII pct.78 din Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.653 din 22 iulie 2005. Legea nr.303/2004 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, textul criticat regasindu-se in art.52 alin.(1). Ulterior, prin Legea nr.300/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si pentru modificarea art.29 alin.(1) lit.b) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.925 din 27 decembrie 2011, a fost modificat art.52 din Legea nr.303/2004, sens in care conditia supusa controlului se regaseste in alin.(3) al art.52 si, spre deosebire de forma initiala, respectiv *nu au fost sanctionati disciplinar”, a fost adaugat adverbul de timp *niciodata”, conditia legala avand urmatorul continut, si anume *nu au fost niciodata sanctionati disciplinar”.
Diferenta de nuanta si intensitate dintre cele doua forme ale conditiei nu a fost in niciun fel motivata in expunerea de motive a Legii nr.300/2011, initiatorul facand de la bun inceput adaugarea in forma initiala a proiectului de lege.

28. Fara indoiala ca, de la data aparitiei sale, Legea nr.303/2004 se aplica tuturor situatiilor juridice nascute sub imperiul sau. Altfel spus, imprejurarea ca unui judecator sau unui procuror care a primit o sanctiune disciplinara pentru o abatere savarsita dupa intrarea in vigoare a Legii nr.303/2004 ii este inlaturata/interzisa materializarea, dupa acel moment, a oricarei intentii de promovare ca judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este de natura a-i afecta vreun drept fundamental, intrucat simpla expectativa/vocatie pe care acesta o are trebuie sa se supuna regulilor noi instituite, reguli care de altfel ii erau deplin cunoscute.

29. Alta este situatia in care persoana interesata a fost sanctionata disciplinar anterior aparitiei normei criticate.
Din aceasta perspectiva aplicarea sanctiunii disciplinare reprezinta un act uno ictu ale carei efecte s-au stins, s-au epuizat in momentul respectiv. Prin urmare, constituie un fapt complet realizat care nu mai poate produce alte consecinte juridice in afara celor expres prevazute la acea data.
Or, in absenta unor astfel de norme, activarea ulterioara a unor efecte cu continut prohibitiv capata semnificatia incalcarii principiului neretroactivitatii legii civile, intrucat, prin natura sa, o sanctiune disciplinara, odata aplicata, nu poate produce alte consecinte si efecte viitoare, cu exceptia celor prevazute in momentul dispunerii ei.
In caz contrar conduita legiuitorului infrange si cerinta previzibilitatii normei juridice.

30. Asa fiind, desi legea noua poate dispune cu privire la consecinte si efecte nerealizate susceptibile de executare continua/succesiva, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, inainte de intrarea ei in vigoare, au dat nastere sau, dupa caz, au modificat sau au stins o situatie juridica, ori cu privire la efecte pe care acea situatie juridica le-a produs inainte de aceeasi data. Prin urmare, abaterea disciplinara savarsita anterior aparitiei Legii nr.303/2004 reprezinta, din perspectiva conflictului de legi civile in timp, facta praeterita, realizata in intregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi si pentru care, daca s-ar aplica o lege ulterioara ar insemna sa i se atribuie efect retroactiv.
De aceea, daca legea creeaza o situatie juridica noua, ea nu ar putea sa prevada ca noua situatie juridica s-a nascut din fapte anterioare intrarii sale in vigoare.

31. In consecinta, avand in vedere si dispozitiile art.4 teza finala referitor la Derularea carierei din Expunerea de motive a Cartei Europene privind Statutul Judecatorilor de la Strasbourg, 8-10 iulie 1998, potrivit caruia ceea ce este de temut este judecatorul blocat in mod ilegitim in promovare, Curtea urmeaza a admite prezenta exceptie de neconstitutionalitate din perspectiva criticilor fundamentate pe incalcarea dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutie, deoarece prevederile art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 sunt constitutionale in masura in care sintagma *nu au fost niciodata sanctionati disciplinar” vizeaza numai abaterile disciplinare comise dupa intrarea in vigoare a Legii nr.303/2004.
DECIZIE




32. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

Decide:


Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor ridicata de Silvia Tarna in Dosarul nr.1172/1/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal si constata ca sintagma *nu au fost niciodata sanctionati disciplinar” este constitutionala in masura in care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare savarsite dupa intrarea in vigoare a Legii nr.303/2004.

Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta din data de 8 iulie 2014.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
63 useri online

Useri autentificati: