DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 164 din data de 12 martie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in redactarea de la data intrarii in vigoare a acestora si pana la modificarile ce le-au fost aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Decizie neconstitutionalitate din 12-03-2013
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 164 din data de 12 martie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in redactarea de la data intrarii in vigoare a acestora si pana la modificarile ce le-au fost aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii


Publicata in Monitorul Oficial nr. 296/2013 - M. Of. 296 / 23 mai 2013

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.257 alin.(2) lit.e) raportate la dispozitiile art.257 alin.(2) lit.a)-d) si f) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in forma anterioara modificarii acestor dispozitii prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Alexandra Cristina Pana in Dosarul nr.74.649/3/CA/2011 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.6D/2013.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 5 martie 2013 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 12 martie 2013.


CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 decembrie 2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.257 alin.(2) lit.e) raportate la dispozitiile art.257 alin.(2) lit.a)-d) si f) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in forma anterioara modificarii acestor dispozitii prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Exceptia a fost ridicata de Alexandra Cristina Pana cu prilejul solutionarii unei cauze in contencios administrativ avand ca obiect anularea deciziei de impunere a contributiei de asigurari sociale de sanatate emise de Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, in esenta, ca prevederile de lege criticate sunt discriminatorii si incalca principiul constitutional al asezarii juste a sarcinii fiscale. In acest sens, arata ca art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006, in forma anterioara modificarii prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008, obliga la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intro forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai acele persoane care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit.a)-d) din acelasi articol de lege. Intre persoanele exceptate de la plata contributiei prevazute de art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 nu se regasesc insa si cele care obtin venituri din pensii. Astfel, titularii dreptului la pensie sunt discriminati in raport cu persoanele care realizeaza veniturile prevazute la art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006, intrucat, spre deosebire de acestia, sunt obligati sa plateasca atat contributia aferenta veniturilor din pensii, cat si cea aferenta veniturilor prevazute la lit.e) din acelasi articol.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, prevederile de lege criticate contravenind dispozitiilor art.16 alin.(1) si art.56 alin.(2) din Constitutie.

In conformitate cu dispozitiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale. In acest sens, arata ca tratamentul diferentiat pe care il instituie textul de lege criticat in ceea ce ii priveste pe pensionari este nejustificat si nu tine cont de capacitatea contributiva a acestora, respectiv de necesitatea asezarii obligatiilor fiscale in asa fel incat sa se tina seama de necesitatea de protectie a categoriilor sociale cele mai dezavantajate, luand in considerare elementele ce caracterizeaza situatia individuala si sarcinile sociale ale contribuabililor. De asemenea, considera ca este incalcat principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, intrucat calitatea de pensionar nu reprezinta un criteriu obiectiv si nici rezonabil pentru a considera ca pensionarii se afla intr-o situatie diferita fata de celelalte categorii de persoane prevazute de art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit incheierii de sesizare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) raportate la dispozitiile art.257 alin.(2) lit.a)-d) si f) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.372 din 28 aprilie 2006, in forma anterioara modificarii acestor dispozitii prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, ordonanta de urgenta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.484 din 30 iunie 2008.

In realitate, Curtea constata ca neconstitutionalitatea invocata de autorul exceptiei se refera doar la dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006, in redactarea de la intrarea in vigoare a acestora si pana la modificarile ce le-au fost aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008. Celelalte texte de lege au fost invocate doar pentru a evidentia categoriile de persoane in functie de ale caror venituri se creeaza o pretinsa discriminare.

Art.257 alin.(2) din Legea nr.95/2006, in redactare criticata de autorul exceptiei, avea urmatorul cuprins: *(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit.b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit.a)-d), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.*

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca prevederile de lege criticate sunt contrare urmatoarelor texte din Constitutie: art.16 alin.(1) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor si art.56 alin.(2) privind asezarea justa a sarcinilor fiscale.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta priveste dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 in redactarea avuta de acestea de la intrarea in vigoare a acestei legi si pana la modificarile suferite odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.93/2008.

Odata cu intrarea in vigoare a acestui din urma act normativ, solutia legislativa criticata a fost indepartata, art.I pct.53 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 prevazand ca:
*La articolul 257 alineatul (2), literele e) si f) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
e) veniturilor din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit;
f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit.a)-e), alin.21 si art.213 alin.(2) lit.h), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.*

Astfel, in urma acestor modificari, persoanele care datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate asupra veniturilor din pensii au fost incluse in categoria celor exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intro forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit.

In mod asemanator, in prezent, in urma modificarilor si completarilor ulterioare aduse Legii nr.95/2006 prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.830 din 10 decembrie 2010, si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.306 din 8 mai 2012, art.257 alin.(2) din Legea nr.95/2006 are urmatoarea redactare: *(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum si orice alte venituri realizate din desfasurarea unei activitati dependente;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit.b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) abrogata;
f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit.a)-d), alin.(21) si (22) si art.213 alin.(2) lit.h), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.*

Dispozitiile din Legea nr.95/2006 referitoare la contributiile datorate asupra veniturilor din pensii se regasesc, in prezent, in cuprinsul alin.(22) al art.257 in urmatoarea redactare:
*Pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 lei datoreaza contributia lunara pentru asigurarile sociale de sanatate calculata potrivit prevederilor Legii nr.571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.*

Desi solutia legislativa criticata nu mai este in vigoare, avand in vedere cele retinute prin Decizia nr.766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.549 din 3 august 2011, precum si imprejurarea ca dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006, in redactarea avuta de acestea de la intrarea in vigoare a acestei legi si pana la modificarile aduse odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.93/2008, sunt aplicabile in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala urmeaza a se pronunta asupra constitutionalitatii acestor dispozitii de lege, asa cum a fost sesizata de instanta de judecata.

Examinand dispozitiile art.257 alin.(2) din Legea nr.95/2006, Curtea constata ca acestea enumera veniturile asupra carora se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate. Intre acestea, art.257 alin.(2) lit.e), in redactarea criticata prin exceptia de neconstitutionalitate, prevedea obligatia de a plati contributia asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intro forma de asociere si altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar numai in masura in care contribuabilul nu platea contributia pentru asigurarile sociale de sanatate asupra veniturilor realizate din salarii sau asimilate salariilor care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor impozabile obtinute din desfasurarea unor activitati independente si care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit, veniturilor din silvicultura ori indemnizatiilor de somaj. Prin urmare, era exclusa plata cumulativa a contributiilor datorate in temeiul art.257 alin.(2) lit.e), pe de o parte, si a celor datorate potrivit dispozitiilor lit.a)- d) din acelasi articol, pe de alta parte.

Dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 nu excludeau insa de la acest cumul si contributiile datorate asupra veniturilor din pensii, prevazute la lit.f) din acelasi articol de lege.

Prin urmare, se crea o diferenta de tratament juridic intre persoanele care realizau veniturile enumerate in art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006 fata de cele care realizau venituri din pensii.

Asa cum a aratat in mod constat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, *principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite*. Instanta de contencios constitutional a precizat insa ca *un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice*. In acest sens este Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, de asemenea, ca nu orice diferenta de tratament semnifica, in mod automat, incalcarea dispozitiilor art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminarii.

Astfel, pentru ca o asemenea incalcare sa se produca, *trebuie stabilit ca persoane plasate in situatii analoage sau comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential si ca aceasta distinctie nu-si gaseste nicio justificare obiectiva sau rezonabila*. Aceasta justificare presupune existenta unui *scop legitim* si a unui *raport de proportionalitate rezonabil intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru utilizarea lui*. In acest sens pot fi amintite Hotararea din 18 februarie 1991, pronuntata in Cauza Fredin contra Suediei, Hotararea din 23 iunie 1993, pronuntata in Cauza Hoffman contra Austriei, Hotararea din 28 septembrie 1995, pronuntata in Cauza Spadea si Scalabrino contra Italiei, ori Hotararea din 23 iulie 1968, pronuntata in Cauza Affaire liguistique belge contra Belgiei.

Prin urmare, pentru a aprecia daca in cauza a fost incalcat principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, Curtea urmeaza a stabili daca tratamentul juridic diferentiat instituit de textul de lege ce face obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate avea o justificare obiectiva sau rezonabila, altfel spus, daca se intemeia pe un scop legitim si respecta un raport de proportionalitate rezonabil intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. Curtea constata ca diferenta de tratament juridic instituita de dispozitiile de lege analizate a avut in vedere tipul de venit asupra caruia se datora contributia de asigurari sociale de sanatate. Astfel, persoanele care realizau venituri din salarii sau orice alte venituri realizate din desfasurarea unei activitati dependente ori independente supuse impozitului pe venit, venituri din agricultura ori silvicultura sau obtineau indemnizatii de somaj erau scutite de la plata contributiei asupra veniturilor prevazute la art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006. De aceasta scutire nu beneficiau insa si persoanele care realizau venituri din pensii.

Desigur, in anumite circumstante, provenienta veniturilor ar putea justifica instituirea unui tratament juridic diferit. Din perspectiva dispozitiilor art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 insa Curtea apreciaza ca diferenta de tratament juridic nu a fost justificata decat partial.

Astfel, dispozitiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006, in redactarea avuta in vedere de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prevedeau ca *Pentru pensionari contributia datorata de acestia se aplica numai la veniturile din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit, se calculeaza pentru diferenta intre cuantumul pensiei si aceasta limita si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi.*

Legea facea, astfel, o diferenta intre pensionari sub aspectul obligatiei de plata a contributiei la asigurarile sociale de sanatate, stabilind ca erau tinuti de aceasta obligatie doar acei pensionari care realizau venituri *care depasesc limita supusa impozitului pe venit*. Prin urmare, persoanele care realizau venituri sub aceasta limita nu datorau contributia de asigurari sociale de sanatate, suma aferenta acestei contributii fiind suportata de la bugetul de stat, incepand cu 1 ianuarie 2007.

Pentru aceste din urma persoane, Curtea apreciaza ca diferenta de tratament juridic instituita de art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 era justificata.

Astfel, sistemul asigurarilor sociale de sanatate reglementat de Legea nr.95/2006 asigura persoanelor accesul la un pachet de servicii medicale in temeiul contributiei pe care acestea o realizeaza la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Exista, asadar, o stransa legatura intre obligatia de contributie la acest sistem de asigurari si dreptul de a beneficia de serviciile pe care acesta le ofera. In acest sens, art.208 alin.(3) lit.e) din legea amintita enumera printre principiile care stau la temeiul acestui sistem *participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate*.

In acelasi timp, Curtea a aratat ca *obligativitatea asigurarii si a contributiei la sistemul asigurarilor sociale de sanatate trebuie analizata in legatura cu un alt principiu ce sta la baza acestui sistem, anume cel al solidaritatii. Astfel, datorita solidaritatii celor care contribuie, acest sistem isi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minim de asistenta medicala pentru populatie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se afla in imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurari de sanatate*. Prin urmare, aceasta obligatie reprezinta *o expresie a prevederilor constitutionale care reglementeaza ocrotirea sanatatii si a celor care consacra obligatia statului de a asigura protectia sociala a cetatenilor*. In acest sens, pot fi amintite Decizia nr.934 din 14 decembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2007, Decizia nr.775 din 12 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.459 din 2 iulie 2009, ori Decizia nr.343 din 10 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.387 din 2 iunie 2011.

Cu toate acestea, legiuitorul, avand in vedere situatia deosebita in care se gasesc anumite persoane, a prevazut dreptul acestora de a beneficia de pachetul de servicii medicale fara plata contributiei ori cu plata contributiei din alte surse. In acest caz se incadreaza, spre exemplu, persoanele enumerate la art.213 din lege. Aceasta situatie reprezinta insa o exceptie, regula fiind aceea a obligatiei de a contribui.

Aceasta regula a fost avuta in vedere de legiuitor atunci cand a prevazut obligatia de plata a contributiei asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar doar in masura in care persoana nu realiza veniturile prevazute de dispozitiile art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006, in redactarea criticata de autorul exceptiei. Altfel spus, in masura in care o persoana nu realiza venituri constante, de tipul celor mentionate in aceste din urma dispozitii de lege, ea putea totusi contribui la sistemul asigurarilor de sanatate prin plata contributiei asupra veniturile prevazute la art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006, care nu aveau caracter constant, dar care justificau si indreptateau accesul acesteia la pachetul de servicii medicale oferit de acest sistem, dandu-se expresie principiilor contributivitatii si solidaritatii pe care acesta este intemeiat.

Pe de alta parte, legiuitorul a urmarit ca obligatia de contributie instituita prin textul de lege analizat sa nu dobandeasca un caracter impovarator si a dispus ca aceasta sa nu se cumuleze cu contributia pentru celelalte tipuri de venit. Astfel, obligatia prevazuta la art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006, in redactarea criticata de autorul exceptiei, poate fi privita ca avand, mai degraba, un caracter subsidiar, intervenind numai in masura in care nu se datora contributia asupra altor venituri, caracter pe care il pastreaza si art.257 alin.(2) lit.f) din Legea nr.95/2006 in actuala reglementare.

In concluzie, Curtea retine ca, in ceea ce priveste titularii dreptului la pensie care nu plateau contributia de asigurari sociale de sanatate, diferenta de tratament juridic criticata a fost justificata in mod obiectiv, intrucat pensionarii care realizau venituri sub limita supusa impozitului pe venit nu plateau contributia de asigurari sociale de sanatate, fiind intr-o situatie diferita fata de cei care plateau contributii aferente veniturilor prevazute la art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006, dar intr-o situatie identica celor care se incadrau in ipoteza lit.e) din acelasi articol. In acelasi timp, masura impusa de legiuitor a avut un caracter rezonabil, respectiv a urmarit respectarea principiilor de baza ale sistemului de asigurari sociale de sanatate: participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, pe de o parte, si solidaritatea si subsidiaritatea in constituirea si utilizarea fondurilor, pe de alta parte.

Nu aceleasi concluzii pot fi retinute si in ceea ce priveste situatia persoanelor care, in perioada in care solutia legislativa criticata a fost in vigoare, au realizat venituri din pensii asupra carora au platit contributia de asigurari sociale de sanatate. Astfel, din perspectiva acestor persoane, diferenta de tratament juridic dintre pensionari, pe de o parte, si celelalte persoane care au realizat veniturile prevazute la art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006, de cealalta parte, apare nu doar ca fiind contrara principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, dar si principiului asezarii juste a sarcinilor fiscale.

Astfel, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, a statuat ca *fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila si sa nu diferentieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni. Prin urmare, asezarea justa a sarcinilor fiscale trebuie sa reflecte insusi principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situatii identice si sa tina cont, in acelasi timp, de capacitatea contributiva a contribuabililor, luand in considerare elementele ce caracterizeaza situatia individuala si sarcinile sociale ale acestora*. In acest sens sunt Decizia nr.176 din 6 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.400 din 9 iunie 2003, Decizia nr.3 din 6 ianuarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.145 din 8 iunie 1994, Decizia nr.1.394 din 26 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.863 din 23 decembrie 2010, sau Decizia nr.223 din 13 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.256 din 18 aprilie 2012.

Or, Curtea constata ca, in ceea ce priveste titularii dreptului la pensie care au platit contributia de asigurari de sanatate datorata asupra acestui venit, diferenta de tratament juridic instituita de textul de lege criticat nu mai poate fi justificata de aceleasi ratiuni avute in vedere in situatia pensionarilor care nu plateau aceasta contributie. Astfel, spre deosebire de acestia din urma, situatia pensionarilor contribuabili poate fi asimilata mai degraba celei a persoanelor care au platit contributia asupra veniturilor prevazute la art.257 alin.(2) lit.a)-d) din Legea nr.95/2006, impunand un regim juridic asemanator.

Desigur, legiuitorul are libertatea de a stabili contributiile datorate de cetateni si de a prevedea exceptii de la aceste obligatii de contributie, avand in vedere situatia obiectiv diferita in care se gasesc anumite categorii de persoane. De asemenea, legiuitorul poate modifica aceste dispozitii de lege, in functie de necesitatile economico-sociale care se impun la un anumit moment. De altfel, astfel a procedat atunci cand, prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.93/2008, a prevazut exceptarea pensionarilor de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate asupra veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intro forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit, dar a instituit, pe de alta parte, obligatia acestora de a plati cumulat contributia datorata asupra veniturilor din pensii cu cea datorata asupra celorlalte tipuri de venituri prevazute la alin.(2) lit.a)-d), alin.(21) si la art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, indepartand astfel diferentele de tratament juridic anterioare stabilite in functie de tipul de venit avut in vedere.

Cu toate acestea, stabilirea obligatiilor de contributie ori a scutirilor de la acestea trebuie sa nu se faca in mod diferentiat intre persoane aflate in mod obiectiv in situatii analoage.

Or, Curtea, raportandu-se la cele retinute mai sus cu privire la caracterul subsidiar al obligatiei stabilite de art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 pentru persoanele care datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate asupra altor tipuri de venituri prevazute de lege, apreciaza ca instituirea unui tratament juridic diferit pentru pensionarii care au platit contributia asupra veniturilor din pensii incalca aceasta exigenta de reglementare si aduce atingere dispozitiilor art.16 alin.(1) si art.56 alin.(2) din Constitutie, sursa veniturilor obtinute nereprezentand in contextul avut in vedere o justificare obiectiva si rezonabila pentru instituirea unui tratament juridic diferit.

In sfarsit, Curtea statueaza ca, intrucat deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie, cele stabilite prin prezenta decizie urmeaza a se aplica de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I; totodata, instantele judecatoresti vor aplica decizia Curtii Constitutionale numai in cauzele pendinte la momentul publicarii acesteia, cauze in care dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006, in redactarea de la data intrarii in vigoare a acestora si pana la modificarile ce le-au fost aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008, sunt aplicabile, precum si in cauzele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus mentionata, in aceasta ultima ipoteza deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedura civila din 1865, respectiv art.509 alin.(1) pct.11 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.545 din 3 august 2012, dupa caz.

Asadar, raporturile juridice stabilite intre asigurat si stat in legatura cu contributiile la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate deja retinute pana la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale constituie, din perspectiva prezentei decizii, facta praeterita si nu pot face obiectul unor cereri de restituire formulate ulterior publicarii acesteia. O interpretare contrara ar echivala cu aplicarea retroactiva a deciziilor Curtii Constitutionale, ceea ce este inadmisibil.
DECIZIE


Pentru considerentele expuse, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Alexandra Cristina Pana in Dosarul nr.74.649/3/CA/2011 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art.257 alin.(2) lit.e) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in redactarea de la intrarea in vigoare a acestora si pana la modificarile ce le-au fost aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, sunt neconstitutionale in masura in care obliga persoanele ce datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate asupra veniturilor din pensii la plata acestei contributii cumulat cu cea datorata asupra veniturilor obtinute din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta publica din data de 12 martie 2013.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
142 useri online

Useri autentificati: