DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 si ale art. 121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor dministratiei publice locale

Decizie neconstitutionalitate din 28-02-2013
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 si ale art. 121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor dministratiei publice locale


Publicata in Monitorul Oficial nr. 208/2013 - M. Of. 208 / 12 aprilie 2013

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.118 si ale art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Marinica Cazacu in Dosarul nr.3.689/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale si care constituie obiectul Dosarului nr.1.066D/2012 al Curtii Constitutionale.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 22 ianuarie 2013, in prezenta reprezentantilor autorului exceptiei si a reprezentantului Ministerului Public. Sustinerile acestora au fost consemnate in incheierea din acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in conformitate cu dispozitiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amanat pronuntarea pentru data de 12 februarie 2013, termen pentru care autorul exceptiei a transmis la dosarul cauzei, prin serviciul de registratura al Curtii Constitutionale, concluzii scrise. Ulterior, avand in vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecata, Curtea, in temeiul art.58 alin.(1) si (3) din Legea nr.47/1992, a dispus amanarea pronuntarii pentru datele de 13 si, respectiv, 28 februarie 2013, cand a pronuntat prezenta decizie.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 16 mai 2012, pronuntata in Dosarul nr.3.689/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.118 si ale art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Marinica Cazacu intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii in anulare a unei decizii definitive si irevocabile prin care a fost admis recursul declarat de Uniunea Social Liberala Ialomita, cu consecinta admiterii contestatiilor formulate de aceasta formatiune politica si respingerii candidaturii autorului exceptiei la alegerile locale din data de 10 iunie 2012.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004 sunt neconstitutionale in masura in care se considera ca termenul de 50 de zile curge de la data incetarii raportului de serviciu prin demisie, si nu de la data inregistrarii demisiei, fiind incalcate, in aceasta ipoteza, prevederile art.16 alin.(1) si (2) si ale art.37 din Constitutie, precum si ale art.2 si 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Fata de circumstantele concrete ale spetei, arata ca Hotararea Guvernului nr.140/2012 privind stabilirea datei de desfasurare a alegerilor pentru autoritatii administratiei publice locale din anul 2012 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.169 din 15 martie 2012, dar, potrivit art.2 din hotarare, a intrat in vigoare la 27 martie 2012, in conditiile in care dispozitiile art.9 alin.(1) din Legea nr.67/2004 prevad ca stabilirea datei alegerilor se face *cu cel putin 75 de zile* inaintea votarii. Or, instanta de recurs, admitand recursul declarat impotriva sentintei prin care instanta de judecata a respins contestatiile formulate fata de inregistrarea candidaturii autorului exceptiei la alegerile locale din iunie 2012, a motivat ca *demisia functionarului public, notificata in scris, produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare*. O asemenea interpretare este considerata a fi neconstitutionala, intrucat, raportat la calendarul alegerilor locale, ar suprima dreptul de a fi ales al tuturor prefectilor sau subprefectilor aflati in functie la data intrarii in vigoare a Hotararii Guvernului nr.140/2012. Astfel, suprimarea dreptului de a participa la alegeri si de a fi ales este stabilita nu de puterea legiuitoare, ci se produce pe cale jurisprudentiala, echivaland cu imixtiunea puterii judecatoresti in sfera atributiilor legiuitorului.

Dispozitiile art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004, prin aceea ca interzic reformarea hotararilor judecatoresti de recurs prin care insa se evoca fondul, contravin prevederilor art.16 alin.(1) si (2), art.21 alin.(3) si art.37 din Constitutie, precum si ale art.2 paragraful 3 lit.a), art.20 alin.(1) si (2) si ale art.25 lit.b) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Raportat la circumstantele concrete ale spetei sale, autorul exceptiei sustine ca respectarea si garantarea de catre stat a dreptului sau la un proces echitabil, dar si, in contextul dat, a dreptului constitutional de a fi ales, devin iluzorii, fiindu-i refuzat accesul la un remediu efectiv pentru indreptarea incalcarii produse de o instanta de judecata prin hotararea definitiva si irevocabila, pronuntata in recurs, cu evocarea fondului. Mai mult, violarea dreptului de a fi ales nu este o consecinta a acceptarii unor argumente prezentate de partea adversa din litigiu, ci chiar urmare a motivarii cu noi argumente de catre instanta de judecata, argumente ce nu sunt puse in discutia partilor, pe care autorul exceptiei nu le poate combate si nu le poate cunoaste decat direct, dupa redactarea deciziei definitive si irevocabile.

Se mai arata ca dispozitiile art.322 pct.9 si 10 din Codul de procedura civila permit revizuirea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, pronuntate cu evocarea fondului, in situatiile in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului ar constata, cu privire la cauza de fata, de pilda, ca s-a produs o incalcare a unui drept sau a unei libertati fundamentale, respectiv in cazul in care Curtea Constitutionala ar constata ca fiind neconstitutionale dispozitiile incidente in cauza din Legea nr.67/2004; or, prin efectul art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004, autorul exceptiei este lipsit de acest instrument judiciar care face posibila reformarea unei asemenea hotarari judecatoresti.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, in privinta dispozitiilor art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004, apreciaza ca, in lipsa unor elemente noi, se impune a fi mentinute cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1.128 din 16 octombrie 2008 si Decizia nr.1.542 din 25 noiembrie 2010. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea art.118 din aceeasi lege, arata ca reglementarea de catre legiuitor a conditiilor de exercitare a unui drept subiectiv nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, legiuitorul avand aceasta posibilitate inclusiv in materie electorala.

Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens sunt reluate considerentele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1.128 din 16 octombrie 2008 si Decizia nr.1.542 din 25 noiembrie 2010, care au fundamentat solutia de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 si care isi mentin valabilitatea si in aceasta cauza. Cu privire la dispozitiile art.118 din lege criticate se arata ca reglementarea de catre legiuitor a conditiilor de exercitare a unui drept subiectiv nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, legiuitorul avand aceasta posibilitate inclusiv in materie electorala.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Critica de neconstitutionalitate formulata prin raportare la prevederile art.16 si 37 din Constitutie nu poate fi retinuta, deoarece textele de lege examinate se aplica in mod egal tuturor celor aflati in ipoteza normei legale, fara nicio discriminare pe considerente arbitrare, iar dreptul de a fi ales in functii si demnitati publice se exercita, potrivit art.16 alin.(3) din Legea fundamentala, in conditiile legii.

Totodata, solutionarea intampinarilor, contestatiilor sau a altor cereri cu respectarea procedurii stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, precum si excluderea cailor de atac in materie electorala sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art.21 si ale art.126 alin.(2) din Constitutie.

Legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati particulare de exercitare a drepturilor procedurale, iar accesul liber la justitie nu implica in mod necesar existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac si nici posibilitatea exercitarii acestora - inclusiv cele extraordinare - de catre toate partile din proces.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.118 si ale art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.333 din 17 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, avand urmatorul cuprins:
  • Art.118: *Prefectii si subprefectii nu pot candida si nu pot participa la actiunile din campania electorala, sub sanctiunea demiterii din functie, decat in situatia in care demisioneaza cu cel putin 50 de zile inaintea datei alegerilor.*;
  • Art.121 alin.(2): *(2) Impotriva hotararilor definitive si irevocabile, pronuntate de instantele judecatoresti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac.*

    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin normelor constitutionale ale art.16 alin.(1) si (2) privind principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, fara privilegii si fara discriminari, ale art.21 alin.(3) referitoare la dreptul partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si ale art.37 - Dreptul de a fi ales. De asemenea, prin raportare la dispozitiile art.20 din Constitutie - Tratatele internationale privind drepturile omului, sunt invocate prevederile art.2 paragraful 3 lit.a) si ale art.25 lit.b) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, referitoare la obligatia statelor parti sa garanteze o cale de recurs efectiva, respectiv la dreptul si posibilitatea oricarei persoane de a alege si de a fi aleasa, fara discriminare si restrictii nerezonabile.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

    I. O prima critica de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004.

    Autorul exceptiei sustine ca aceste prevederi legale impiedica prefectii/subprefectii sa isi exercite dreptul de a fi alesi la alegerile locale, deoarece sunt supusi conditiei de a demisiona cu cel putin 50 de zile inaintea datei alegerilor. Intrucat, in practica, instantele judecatoresti au stabilit ca demisia isi produce efectele juridice in conformitate cu prevederile art.102 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, adica dupa 30 de zile de la inregistrarea sa, rezulta ca, in realitate, destinatarii normei juridice criticate trebuie sa se supuna respectivei obligatii cu 80 de zile inaintea datei alegerilor. Or, Guvernul are obligatia de a emite, cu cel putin 75 de zile inaintea alegerilor, o hotarare prin care stabileste data desfasurarii lor. Intr-o atare interpretare, dispozitiile art.118 sunt neconstitutionale in masura in care se considera ca termenul de 50 de zile curge de la data incetarii raportului de serviciu prin demisie, si nu de la data inregistrarii demisiei, fiind contrare, in opinia autorului exceptiei, prevederilor art.16 alin.(1) si (2) si art.37 din Constitutie, precum si celor ale art.2 si 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

    Curtea constata ca, potrivit sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004 sunt susceptibile a fi interpretate in mod neconstitutional, fiind indicata in acest sens o anumita practica judiciara, inclusiv cea a instantei judecatoresti care a solutionat recursul formulat de acesta in prezenta cauza, in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate.

    Intr-o atare situatie, Curtea observa ca nu se poate pune in discutie competenta sa de a solutiona o asemenea exceptie de neconstitutionalitate. Curtea a retinut de principiu in jurisprudenta sa ca, in exercitarea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei consacrat de art.142 alin.(1) din Legea fundamentala, instanta de contencios constitutional este competenta ca, ori de cate ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta, ce face obiectul controlului de constitutionalitate, este susceptibila de mai multe variante de interpretare, dintre care unele sunt neconforme cu prevederile Constitutiei, sa identifice acea modalitate de interpretare care corespunde normelor si principiilor fundamentale de drept, urmand ca, in virtutea dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie referitoare la efectul general obligatoriu al deciziilor sale, dispozitia legala examinata sa fie aplicata numai in acea interpretare constatata de Curte ca fiind constitutionala, orice alta varianta fiind exclusa (a se vedea in acest sens deciziile nr.223 si nr.224 din 13 martie 2012, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.256 din 18 aprilie 2012, sau Decizia nr.956 din 13 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.838 din 12 decembrie 2012). Totodata, nu se poate sustine nici ca o decizie pronuntata de Curtea Constitutionala sub rezerva de interpretare ar nesocoti competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conferita de art.126 alin.(3) din Constitutie, de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Procedand astfel, Curtea Constitutionala identifica si elimina interpretarea neconstitutionala proprie textului legal supus controlului, prin efectul deciziilor sale, de la procesul de aplicare de catre orice organ sau autoritate competenta, in timp ce instanta suprema alege dintre doua sau mai multe variante de interpretare diferite pe cea conforma cu intreg ansamblul legislativ, acea modalitate de interpretare fiind obligatorie sub aspectul aplicarii de catre celelalte instante judecatoresti.

    In continuare, Curtea va examina contextul in care a fost reglementata conditia demisiei prefectului/subprefectului, implicatiile procedurale si semnificatia sa prin raportare la finalitatea urmarita de legiuitorul ordinar.

    Mai intai, Curtea constata ca aceasta cerinta nu este contestata in sine, ca modalitate conditionala de exercitare a dreptului prefectului/subprefectului de a fi ales intr-o functie de demnitate publica la nivel local. De altfel, analizand si coroborand dispozitiile legale incidente in materie [de exemplu, art.11 alin.(1), art.24 alin.(5), (7) si (11), art.27, art.28 alin.(2), art.43, art.55 alin.(11), art.56 alin.(7), art.57 alin.(1) si (3), art.58 alin.(1), art.80 alin.(6), art.105 alin.(1) lit.f) si ale art.117 alin.(2) din Legea nr.67/2004, cu art.1 alin.(1)-(4), art.2 alin.(1)-(3), art.4 alin.(1), art.5, 7, 10, 17, 19, 25 si 33 din Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu cele ale art.12 lit.c) si e), art.22 alin.(5), art.34 alin.(3), art.97 si art.102 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici si cu cele ale art.29 alin.(1), art.30, art.48 alin.(2), art.52, art.55 alin.(2), (3), (5) si (7), art.56 alin.(1), art.59, art.69 alin.(3)-(6). art.71 alin.(1), art.72 alin.(4), art.88 alin.(1), art.39 alin.(3), (5) si (7) si art.118 alin.(2) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001], rezulta ca aceasta conditie este pe deplin justificata prin prisma atributiilor legale pe care le are prefectul in privinta organizarii si desfasurarii alegerilor locale, in calitatea sa de reprezentant al Guvernului pe plan local.

    Reglementarea examinata reprezinta, in acelasi timp, o aplicare in planul legislatiei electorale a dispozitiilor art.37 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora *Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute de articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)*. Art.16 alin.(3) teza intai din Legea fundamentala prevede ca *Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara* iar art.40 alin.(3) din aceasta dispune in sensul ca *Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica*.

    In concluzie, data fiind calitatea de inalt functionar public pe care o are prefectul sau subprefectul in cadrul statutului sau de functionar public, acestuia ii este interzisa, de principiu, participarea sa in orice cursa electorala, in calitate de candidat, concomitent cu exercitarea functiei publice pe care o detine.

    Curtea constata in acest context ca dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004 reglementeaza conditiile in care prefectul/subprefectul isi poate exercita dreptul fundamental de a fi ales in cadrul alegerilor locale. Intrucat nu este permis ca cele doua calitati, de candidat la alegeri si de prefect/subprefect, sa fie intrunite cumulativ de aceeasi persoana, legiuitorul a prevazut conditia demisiei acesteia din functia publica de prefect/subprefect intr-un termen de cel putin 50 de zile anterior alegerilor, pentru a avea apoi posibilitatea sa isi depuna candidatura, fara a mai detine asadar nicio functie publica in momentul exprimarii votului de catre cetateni.

    In continuare, Curtea considera necesar a fi examinat cadrul legal in care actul demisiei se impune spre a-si atinge finalitatea urmarita de legiuitor, aceea de a permite prefectului/subprefectului sa candideze sau sa participe la campania electorala in cadrul alegerilor locale.

    Potrivit art.9 alin.(1) din Legea nr.67/2004, *(1) Data alegerilor se stabileste prin hotarare a Guvernului, cu cel putin 75 de zile inaintea votarii* iar conform art.125 alin.(1) din aceeasi lege, odata cu data alegerilor Guvernul stabileste, prin hotarare, programul calendaristic pentru realizarea activitatilor referitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale. Orice actiune specifica procesului electoral este stabilita in acest calendar in ordine cronologica, prin raportare, in general, la ziua in care au loc alegerile. In aceasta succesiune se inscrie si actiunea la care se refera prevederile art.118 din legea examinata, cea a demisiei prefectului/subprefectului cu cel putin 50 de zile inaintea datei alegerilor. Prin urmare, daca prefectii/subprefectii doresc sa isi depuna candidatura sau sa participe la campania electorala, acestia sunt conditionati de actul depunerii demisiei, sub sanctiunea demiterii din functie, intrucat aceeasi persoana nu poate intruni cumulativ atat calitatea de inalt functionar public, cat si pe cea de candidat sau participant implicat in campania electorala. Cele doua calitati sunt asadar incompatibile, exercitarea lor simultana nascand un conflict de interese.

    Avand in vedere cadrul legislativ la care s-a facut referire, Curtea observa, raportat la sustinerile autorului exceptiei, ca la nivelul instantelor judecatoresti apare problema incidentei prevederilor art.102 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, potrivit carora *functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificata in scris persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Demisia nu trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare*.

    In acest context, Curtea constata ca factorul generator de interpretari juridice diferite, inclusiv cea neconstitutionala indicata de autorul exceptiei, il reprezinta termenul *demisioneaza* din cuprinsul dispozitiilor art.118 din Legea nr.67/2004, care nu defineste cu exactitate semnificatia sa. Aceasta deoarece demisia este o institutie caracterizata prin regim juridic specific, cu proceduri si termene proprii, iar actul *demisionarii* este asimilat, in practica judecatoreasca, fie momentului depunerii/comunicarii/transmiterii demisiei, in scris, persoanei care are competenta legala de numire in functia publica, fie momentului la care demisia si-a produs efectele juridice, adica la 30 de zile dupa depunerea sa.

    In ipoteza in care acest termen de 30 de zile, necesar pentru ca demisia sa isi produca efectele juridice, este calculat anterior termenului de 50 de zile inaintea datei alegerilor, pana la care prefectii sau subprefectii care doresc sa candideze sau sa participe la actiunile din campania electorala trebuie sa *demisioneze*, dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004 sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale, deoarece impun acestora obligatia de a-si depune demisia, practic, cu 80 de zile inaintea alegerilor, ceea este imposibil, dat fiind faptul ca data alegerilor este stabilita prin hotarare a Guvernului cu cel putin 75 de zile inaintea scrutinului.

    Curtea observa ca este inadmisibil ca, in considerarea prevederilor art.102 din Legea nr.188/1999, sa se pretinda prefectilor/subprefectilor sa isi depuna demisia cu 30 de zile anterior termenului mentionat in art.118 din Legea nr.67/2004, respectiv cu cel putin 50 de zile inaintea datei alegerilor. Aceasta deoarece data alegerilor nu poate fi cunoscuta decat odata cu publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului prin care este stabilita aceasta data, precum si a hotararii prin care este fixat calendarul activitatilor din perioada electorala. Or, potrivit art.9 alin.(1) din legea criticata, mai sus mentionat, data alegerilor se stabileste cu cel putin 75 de zile inaintea votarii. O astfel de ipoteza, in care termenul de 50 de zile se calculeaza de la data la care demisia isi produce efectele juridice, in sensul incetarii raportului de serviciu, se situeaza in afara cadrului constitutional ce defineste principiile de drept, drepturile si libertatile fundamentale, fiind contrara prevederilor art.1 alin.(5) si art.37 din Legea fundamentala. Din aceasta perspectiva, norma legala examinata nu indeplineste conditia previzibilitatii, deoarece il lipseste pe destinatarul sau de posibilitatea de a-si adapta conduita in sensul cunoasterii efectelor legii, inclusiv al evitarii consecintelor nerespectarii ei, si al realizarii, in final, a dreptului sau fundamental de a fi ales. Absenta previzibilitatii normei juridice este generata, in aceasta situatie, de lipsa accesibilitatii, fata de un anumit moment dat (cu 50 de zile inaintea datei alegerilor), a dispozitiei legale secundare prin care este stabilita data alegerilor. Curtea reaminteste principiul general de drept potrivit caruia o norma juridica trebuie interpretata in sensul sau pozitiv, generator de efecte juridice. De aceea, modalitatile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie sa aiba in vedere nu numai litera, ci si spiritul legii, astfel incat rezultatul aplicarii practice a normei juridice sa fie cat mai aproape de finalitatea urmarita de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio ca isi exercita rolul de legiferare in sensul negarii drepturilor si libertatilor fundamentale consacrate de Constitutie (a se vedea in acest sens pct.VI.1 din Decizia nr.972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2012).

    In cazul dispozitiilor art.118 din Legea nr.67/2004, intentia legiuitorului nu este aceea de a elimina din randul prezumtivilor candidati la alegerile locale categoria persoanelor care la un moment dat exercita functia de prefect sau subprefect, ci doar de a conditiona candidatura sau implicarea acestora in campania electorala de demisia din functia publica detinuta.

    Revenind la cadrul legislativ incident in materia alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, Curtea observa ca, potrivit art.10 din Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.225 din 24 martie 2008, prefectul face parte din categoria inaltilor functionari publici, fiindu-i aplicabile, prin urmare, prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Astfel, in conformitate cu dispozitiile art.34 alin.(3) din legea mentionata, inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot candida pentru functii de demnitate publica numai dupa incetarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu. Art.97 din aceeasi lege prevede ca incetarea raporturilor de serviciu are loc prin demisie, dar si prin acordul partilor, consemnat in scris. Demisia, potrivit art.102, produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrarea sa, acesta fiind un termen maximal stabilit in beneficiul ambelor parti. Intr-o interpretare rationala, se poate concluziona ca nimic nu impiedica partile ca, prin acord, sa se ajunga la un termen mai scurt sau chiar la renuntarea la termen in totalitatea sa. In felul acesta, prin corelarea termenelor prevazute de lege pentru derularea tuturor operatiunilor in cadrul procesului electoral, se poate ca prefectul sa isi depuna candidatura la alegeri cu respectarea art.44 din Legea nr.67/2004, adica cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de data alegerilor, si sa participe la campania electorala, fiind indeplinita totodata cerinta prevazuta la art.118 din Legea nr.67/2004 de a demisiona din functie cu cel putin 50 de zile inaintea datei alegerilor, termen care curge de la data inregistrarii demisiei.

    In atare situatie, in care prefectul demisionar si-a depus candidatura in termenul legal, Guvernul este obligat sa ia masurile necesare inlocuirii sale imediate din functie, astfel incat sa nu fie periclitat procesul electoral atat sub aspectul activitatilor legate de organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, cat si sub aspectul asigurarii corectitudinii acestora si al respectarii principiului egalitatii de sanse a candidatilor. Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art.102 din Legea nr.188/1999 nu pot fi interpretate si aplicate in mod neconditionat, ci prin coroborare cu textele mai sus indicate din acelasi act normativ, precum si prin analiza circumstantelor specifice fiecarui litigiu dedus solutionarii. In caz contrar, rezultatul consta in generarea in mod direct a unei stari de neconstitutionalitate, prin impiedicarea exercitarii efective a dreptului de a fi ales, in afara oricarei reglementari exprese cu acest sens. Persoana care a detinut functia publica de prefect sau subprefect, dar care si-a exprimat vointa in mod unilateral de renuntare la raporturile de serviciu, prin actul depunerii demisiei, se afla astfel in imposibilitatea obiectiva si efectiva de a-si exercita tocmai dreptul in vederea caruia si-a dat demisia - dreptul de a fi ales - fiind eliminata din cursa electorala datorita depasirii termenului-limita reglementat pentru depunerea candidaturii. Or, asa cum s-a aratat, nu aceasta a fost intentia legiuitorului. Dispozitiile de lege criticate instituie deja o dubla sanctiune pentru cazul in care prefectul/subprefectul nu le respecta: demiterea din functie, daca acesta isi depune candidatura sau participa la campania electorala fara a demisiona anterior celor 50 de zile inaintea datei alegerilor, respectiv nulitatea de drept a candidaturii sale, daca s-a inscris in cursa electorala cu mentinerea calitatii sale de inalt functionar public.

    In logica tuturor considerentelor de mai sus, Curtea constata ca dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca termenul de 50 de zile curge de la data inregistrarii demisiei. Numai in aceasta interpretare este posibila depunerea candidaturii de catre persoana care, anterior depunerii demisiei, a detinut functia de prefect/subprefect. Inregistrarea demisiei in termenul prevazut de lege constituie prin ea insasi un act suficient pentru a permite oricarei persoane - in calitatea sa de prefect/subprefect demisionar - sa participe in conditii de egalitate cu ceilalti competitori electorali la alegerile locale. Totodata, a conditiona in mod absolut exercitarea efectiva a dreptului de a fi ales de implinirea termenului de 30 de zile, prevazut de art.102 din Legea nr.188/1999, in conditiile in care demisia a fost notificata in scris, cu respectarea cerintelor Legii nr.67/2004, reprezinta o interpretare excesiva si rigida a normelor legale, care genereaza o stare de neconformitate cu intentia legiuitorului si prevederile Constitutiei.

    Curtea observa ca solutia incetarii raporturilor de serviciu ar trebui reconsiderata intrucat o serie de prefecti vor fi descurajati sa se angajeze in a candida pentru diferite functii publice, deoarece rezultatele alegerilor le pot fi nefavorabile. De aceea, legile electorale trebuie sa tina cont de implicatiile incetarii raporturilor de serviciu, iar aceasta masura sa fie reglementata intr-o stransa legatura cu termenele stabilite prin programul calendaristic pentru realizarea activitatilor referitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale.

    Totodata, Curtea reaminteste ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.

    II. Al doilea aspect criticat pentru neconstitutionalitate consta in interdictia instituita de art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004, care exclude posibilitatea formularii cailor de atac impotriva hotararilor definitive si irevocabile pronuntate de instantele judecatoresti in conditiile acestei legi.

    Autorul sustine neconstitutionalitatea textului mentionat in ipoteza in care printr-o hotarare pronuntata de o instanta in recurs se evoca fondul cauzei, astfel ca respectiva interdictie contravine, in opinia autorului exceptiei, prevederilor art.16 alin.(1) si (2), art.21 alin.(3) si art.37 din Constitutie, precum si ale art.2 paragraful 3 lit.a), art.20 alin.(1) si (2) si art.25 lit.b) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Dispozitiile de lege criticate refuza promovarea caii de atac a revizuirii, chiar daca normele Codului de procedura civila prevad, ca motiv de revizuire, constatarea de catre Curtea Constitutionala a neconstitutionalitatii dispozitiilor incidente in cauza sau constatarea de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu privire la cauza de fata, a producerii unei incalcari a unui drept sau a unei libertati fundamentale.

    Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate din perspectiva unor critici asemanatoare, un exemplu in acest sens fiind Decizia nr.1.542 din 25 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.16 din 7 ianuarie 2011. Cu acel prilej, Curtea, reiterand jurisprudenta sa anterioara (Decizia nr.1.128 din 16 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.776 din 19 noiembrie 2008), a statuat ca in materie electorala legiuitorul a stabilit o procedura speciala de solutionare a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror altor cereri prevazute de lege, desfasurata potrivit regulilor stabilite de Codul de procedura civila pentru ordonanta presedintiala. Obiectul reglementarii - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecata care sa solutioneze cu celeritate toate cererile adresate instantei. Sub acest aspect apare ca fireasca optiunea legiuitorului de a limita exercitiul cailor de atac doar la caile de atac ordinare, tocmai in scopul de a evita situatia unei prelungiri a procesului ca urmare a contestarii hotararilor definitive si irevocabile prin intermediul cailor extraordinare de atac.

    In aceasta materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de respectarea unei anumite proceduri, nu s-a reglementat in acest fel cu intentia de a restrange accesul liber la justitie, de care, in mod evident, cel interesat a beneficiat, ci doar in scopul de se instaura un climat de ordine, indispensabil in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art.21, prevenind astfel abuzurile si asigurand protectia drepturilor si intereselor legitime ale celorlalte parti. De altfel, Curtea a statuat in mod constant ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite.

    Asa fiind, procedura instituita prin textul de lege criticat are in vedere solutionarea procesului cu celeritate, intrucat, in absenta ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natura sa impiedice desfasurarea procedurilor electorale aflate in curs si ar genera o stare de incertitudine in ceea ce priveste raporturile juridice stabilite printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, afectand pentru un timp indelungat rezultatul alegerilor. Mai mult, art.126 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia *Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege*, precum si art.129: care prevede ca, *impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii* atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecata, inclusiv a conditiilor de exercitare a cailor de atac.

    Argumentele retinute de Curtea Constitutionala prin decizia mentionata isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, in lipsa unor elemente de natura a determina schimbarea acestei jurisprudente.

    In ce priveste motivul de revizuire prevazut de art.322 pct.10 din Codul de procedura civila din anul 1865, referitor la revizuirea hotararilor judecatoresti definitive in cazul in care Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala legea, ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat, care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare, Curtea subliniaza ca acest nou motiv de revizuire a fost introdus prin art.II pct.1 din Legea nr.177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.672 din 4 octombrie 2010.

    Prin urmare, cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1.542 din 25 noiembrie 2010 se refera la cadrul legislativ incident la momentul sesizarii instantei de contencios constitutional cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004, respectiv 3 martie 2010, si nu vizeaza si motivul revizuirii prevazut de art.322 pct.10 din Codul de procedura civila din 1865, reglementat ulterior acestei date.
    DECIZIE


    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi in privinta dispozitiilor art.118 din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale,


    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii

    DECIDE:
    1. Constata ca dispozitiile art.118 din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, care au format obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Marinica Cazacu in Dosarul nr.3.689/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale, sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca termenul de 50 de zile curge de la data inregistrarii demisiei.

    2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.121 alin.(2) din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Marinica Cazacu in Dosarul nr.3.689/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 februarie 2013.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    33 useri online

    Useri autentificati: