DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] si ale art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor

Decizie neconstitutionalitate din 03-04-2013
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] si ale art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor


Publicata in Monitorul Oficial nr. 223/2013 - M. Of. 223 / 18 aprilie 2013



I. 1. Cu Adresa nr.51/1896 din 21 martie 2013, Secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 51 de deputati apartinand Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal, referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] si ale art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.

2. La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile autorilor acesteia: Roberta Alma Anastase, Gabriel Andronache, Ardeleanu Sanda-Maria, Ioan Balan, Lucian Nicolae Bode, Camelia-Margareta Bogdanici, Claudia Boghicevici, Costica Canacheu, Danut Culetu, Ion Cupa, Constantin Dascalu, Florian Daniel Geanta, Florin Gheorghe, Tinel Gheorghe, Vasile Gudu, Dragos- Ionel Gunia, Adrian Gurzau, Gheorghe Ialomitianu, Vasile Iliuta, George Ionescu, Liviu Laza-Matiuta, Mircea Lubanovici, Mircea Man, Lucian Militaru, Petru Movila, Mircia Muntean, Alexandru Nazare, Clement Negrut, Ioan Oltean, Theodor Paleologu, Andreea-Maria Paul, Eusebiu-Manea Pistru-Popa, Dan- Cristian Popescu, Florin Aurelian Popescu, Florin Alin Augustin Popoviciu, Cezar Florin Preda, Romeo Radulescu, Cristian–Constantin Roman, Cornel– Mircea Samartinean, Valeria – Diana Schelean, Florin Mihail Secara, Mihaela Stoica, ?tefan–Bucur Stoica, Catalin–Florin Teodorescu, Mircea-Nicu Toader, Eugen Tomac, Elena Gabriela Udrea, Gheorghe Udriste, Ionas-Florin Urcan, Iulian Vladu si Valerian Vreme.

3. Sesizarea a fost formulata in temeiul art.146 lit.a) din Constitutie si ale art.10, 15, 16 si 18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.1079 din 21 martie 2013 si formeaza obiectul Dosarului nr.184 A/2013.

II. 1. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se sustine incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art.1 alin.(3) si (5) referitoare la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, ale art.2 alin.(1) referitoare la suveranitate, ale art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, ale art.69 alin.(1) privind mandatul reprezentativ, ale art.70 privind mandatul deputatilor si al senatorilor si ale art.147 alin.(2) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale.

2. Criticile art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor

Autorii sesizarii sustin ca solutia legislativa consacrata de acest text nu a fost pusa in acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr.81 din 27 februarie 2013 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in ansamblul sau, precum si, in mod special, a dispozitiilor art.I pct.3 [referitoare la modificarea art.7] si ale art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1] din lege.

Astfel, Parlamentul a mentinut solutia stabilita de reglementarea neconstitutionala, reducand numai durata sanctiunii disciplinare la o luna. Or, reducerea perioadei de sanctionare la o luna nu face ca textul astfel adoptat sa fie constitutional, *pentru ca impiedicarea neconstitutionala a exercitarii mandatului exista indiferent daca aceasta perioada este de 6 luni sau o luna, intrucat nu asigura conditiile de exercitare efectiva a mandatului.* Se apreciaza ca, pe cale de consecinta, considerentele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr.81/2013, referitoare la neconstitutionalitatea impiedicarii parlamentarului de a-si exercita mandatul, ca urmare a aplicarii unei sanctiuni disciplinare, raman valabile.

3. Criticile art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor

Se sustine ca aceste dispozitii au fost introduse dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit ca doua dintre textele din legea criticata sunt neconstitutionale, fara a exista o legatura cu aceste texte sau cu cererea de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei. Ca urmare, introducerea dispozitiilor legale criticate apare ca o depasire a cererii de reexaminare si, de asemenea, ca o nerespectare a deciziei Curtii Constitutionale, *datorita faptului ca introducerea textului respectiv nu a avut drept scop realizarea vreunei corelari tehnico-legislative*. In plus, nefiind solicitat avizul Consiliului Legislativ mai intai, *in acest moment nu este posibil sa fie cunoscute influentele unei asemenea aplicari ale prevederilor art.IV*.

IV. In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992, sesizarea a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.

V. Guvernul a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr.5/1901/2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.1195 din 28 martie 2013, punctul de vedere prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Cu privire la motivele de neconstitutionalitate a art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] din lege, se arata ca nu pot fi primite, intrucat, din argumentarea Curtii Constitutionale, cuprinsa in Decizia nr.81/2013, “rezulta ca nu instituirea unei sanctiuni disciplinare sub forma interzicerii participarii la sedintele Camerei este neconstitutionala, ci perioada prea mare (cel mult 6 luni), pentru care se instituie aceasta sanctiune este neconstitutionala*. Referitor la art.IV din lege, se apreciaza ca nu reprezinta o depasire a limitelor cererii de reexaminare. De asemenea, si mentionand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, se arata ca “eventualele necorelari de ordin legislativ nu pot forma obiect al controlului de constitutionalitate si nici nu pot fi invocate drept argument in sprijinul sustinerii neconstitutionalitatii unor reglementari. Examinarea acestora nu intra in sfera de competenta a Curtii Constitutionale, ci in competenta exclusiva a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificari, completari sau abrogari, pentru a asigura ordinea juridica necesara.*

VI. Presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor nu au transmis Curtii Constitutionale punctele lor de vedere.


CURTEA,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere ale Guvernului, raportul judecatorului - raportor, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, retine urmatoarele:

VII. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie si ale art.1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr.47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulata de cei 51 de deputati apartinand Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

VIII. Obiectul sesizarii il constituie dispozitiile art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] si ale art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, avand urmatorul cuprins:
  • Art.I pct.14 : « Dupa articolul 19 se introduce un nou articol, art.19^1, cu urmatorul cuprins :
    ARTICOLUL 19^1 - Conflictul de interese
    (1) Deputatul sau senatorul aflat in conflict de interese se sanctioneaza disciplinar cu sanctiunea prevazuta la art.53 alin.(1) lit.f)[…]» ;
  • Art.IV : *La data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se abroga.*

    IX. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se sustine incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art.1 alin.(3) si (5) referitoare la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, ale art.2 alin.(1) referitoare la suveranitate, ale art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, ale art.69 alin.(1) privind mandatul reprezentativ, ale art.70 privind mandatul deputatilor si al senatorilor si ale art.147 alin.(2) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale.

    X. 1. Pentru a raspunde criticilor autorilor sesizarii, este necesara stabilirea, mai intai, a cadrului in care a fost formulata obiectia de neconstitutionalitate.

    Curtea constata in acest sens ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor a fost adoptata de cele doua Camere ale Parlamentului in sedinta comuna din 22 ianuarie 2013 si trimisa la promulgare Presedintelui Romaniei la data de 24 ianuarie 2013. In data de 4 februarie 2013, Presedintele Romaniei a formulat o cerere de reexaminare a legii.

    Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in forma adoptata dupa reexaminarea la cererea Presedintelui Romaniei, a fost contestata la Curtea Constitutionala de un numar de 25 de senatori, obiectia de neconstitutionalitate fiind inregistrata cu nr.630 din14 februarie 2013. Autorii obiectiei de neconstitutionalitate au criticat legea, in ansamblul sau, sub aspectul procedurii de adoptare dupa reexaminarea la cererea Presedintelui Romaniei, precum si, in mod special, dispozitiile art.I pct.3 [referitoare la modificarea art.7] si ale art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1] din lege.

    Prin Decizia nr.81 din 27 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.136 din 14 martie 2013, Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat, in raport de criticile formulate, ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale dupa cum urmeaza:
  • art.I pct.3, in ceea ce priveste art.7 alin.(2) lit.d) din legea astfel cum a fost modificata, referitor la termenul de 45 de zile in care deputatul sau senatorul poate contesta la instanta de contencios administrativ raportul de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate;
  • art.I pct.14, in ceea ce priveste art.19^1 alin.(1) si (2) referitor la “Conflictul de interese*.

    Dupa operarea unor modificari in vederea punerii in acord a legii cu decizia Curtii Constitutionale mai sus mentionata, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptata Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, ale carei dispozitii sunt criticate in prezenta cauza.

    Autorii obiectiei de neconstitutionalitate considera ca art.I pct.14 [referitor la introducerea art.19^1 alin.(1)] din lege conserva, in parte, viciile de neconstitutionalitate constatate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.81/2013, iar art.IV al legii depaseste cadrul aceleiasi decizii, precum si al cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei.

    Cu privire la aceste sustineri, Curtea retine urmatoarele:

    1. In ceea ce priveste criticile art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor

    In forma legii asupra careia Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr.81/2013, art.19^1 alin.(1) introdus prin art.I pct.14 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor avea urmatorul cuprins: *Deputatul sau senatorul aflat in conflict de interese se sanctioneaza disciplinar cu interzicerea participarii la lucrarile Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioada de cel mult 6 luni*.

    Curtea a constatat ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale, fiind contrare prevederilor Legii fundamentale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) teza intai, art.69 alin.(1) si in art.70, texte care configureaza regimul mandatului parlamentar in concordanta cu exigentele statului de drept. Curtea a retinut in acest sens ca « reprezentativitatea mandatului parlamentar, asa cum este stabilita de dispozitiile din Legea fundamentala […], are importante consecinte juridice. Una dintre acestea se refera la indatoririle parlamentarului, care se exercita in mod continuu, de la momentul la care acesta intra in exercitiul mandatului, pana la data incetarii calitatii de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementarile pe care le adopta, sa nu impiedice indeplinirea acestora. Participarea la sedintele Camerei din care fac parte deputatul sau senatorul constituie o indatorire de esenta mandatului parlamentar, astfel cum rezulta din intregul ansamblu al dispozitiilor constitutionale care reglementeaza Parlamentul, cuprinse in Titlul III, Capitolul I al Legii fundamentale. Aceasta este reglementata expres de Legea nr.96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor in art.29 alin.(1) - text care nu a suferit modificari prin legea supusa controlului de constitutionalitate, fiind caracterizata de legiuitor ca fiind *o obligatie legala, morala si regulamentara*. Prin urmare, impiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la sedintele Camerei din care face parte pe o perioada ce reprezinta jumatate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei, constituie o masura de natura sa il impiedice sa isi realizeze mandatul dat de alegatori. In considerarea faptului ca fiecare parlamentar reprezinta natiunea in intregul ei, trebuie asigurate conditii de exercitare efectiva a mandatului, conditii ce trebuie avute in vedere si la reglementarea sanctiunilor disciplinare. »

    In forma data dupa reexaminarea legii pentru punerea in acord cu decizia Curtii Constitutionale, art.19^1 alin.(1) introdus prin art.I pct.14 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor are urmatorul cuprins: *Deputatul sau senatorul aflat in conflict de interese se sanctioneaza disciplinar cu sanctiunea prevazuta la art.53 alin.(1) lit.f)[…]*.

    Art.53 alin.(1) lit.f) din Legea nr.96/2006, la care se face trimitere, are urmatorul cuprins : *(1)Sanctiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevazute la art.52 sunt urmatoarele:[…] f) interzicerea de a participa la lucrarile Camerei din care face parte, pe o perioada de cel mult 30 de zile calendaristice.*

    Curtea constata ca, prin trimiterea la dispozitiile art.53 alin.(1) lit.f) din Legea nr.96/2006, textul criticat pastreaza solutia legislativa constand in interzicerea deputatului sau a senatorului aflat in conflict de interese de a participa la lucrarile Camerei din care face parte. Diferenta fata de forma anterioara a textului este sub aspectul perioadei pentru care aceasta sanctiune disciplinara poate fi aplicata, care nu mai are o reglementare speciala si distincta (*cel mult 6 luni*), fiind aceea prevazuta de textul legal in vigoare (*cel mult 30 de zile calendaristice*).

    Ca urmare, art.19^1 alin.(1) introdus prin art.I pct.14 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor conserva solutia legislativa constatata neconstitutionala prin Decizia nr.81/2013, incalcand astfel, deopotriva, prevederilor Legii fundamentale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) teza intai, art.69 alin.(1) si in art.70, care configureaza regimul juridic al mandatului parlamentar, cat si pe cele ale art.147 referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale. Cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea Constitutionala a subliniat faptul ca
    *adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărate intr-o decizie a Curtii Constitutionale, prin care se tinde la păstrarea solutiilor legislative afectate de vicii de neconstitutionalitate, incalcă Legea fundamentală. Or, intr-un stat de drept, astfel cum este proclamată Romania in art.1 alin.(3) din Constitutie, autoritătile publice nu se bucură de nicio autonomie in raport cu dreptul, Constitutia stabilind in art.16 alin.(2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar in art.1 alin.(5) că respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.* (a se vedea Decizia nr.1018 din 19 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.511 din 22 iulie 2010).

    Curtea mai retine ca, intrucat constatarea neconstitutionalitatii vizeaza insasi solutia legislativa la care textul de lege criticat face trimitere, Parlamentul trebuie sa puna in acord cu decizia Curtii Constitutionale inclusiv reglementarile in vigoare privitoare la sanctionarea disciplinara a deputatilor si senatorilor, in sensul abrogarii dispozitiilor care stabilesc sanctiunea disciplinara a interzicerii pariciparii acestora la lucrarile Camerelor din care fac parte. Aceasta avand in vedere si faptul ca, in finalul Deciziei nr.81/2013, Curtea a retinut ca, *in cadrul procesului de reexaminare a legii pentru punerea in acord cu decizia de constatare a neconstitutionalitatii, Parlamentul urmeaza sa realizeze modificarile, precum si corelarile pe care aceste modificari le impun.*

    Modificarile si recorelarile, in cazul particular analizat, vizeaza si punerea in acord a reglementarilor referitoare la sanctiunile disciplinare aplicabile deputatilor si senatorilor, in ansamblul lor, cu dispozitiile Constitutiei si decizia Curtii Constitutionale.

    Curtea constata in acest sens ca prevederile cuprinse in Capitolul XI – „Regimul disciplinei parlamentare* din lege sunt necorelate cu dispozitiile art.220 -221 din Regulamentul Camerei Deputatilor care prevad „sanctiunea* interzicerii participarii deputatilor la lucrarile Camerei pe o perioada de maximum 15 zile sau excluderea temporara a deputatului in culpa de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte in aceeasi sesiune. Astfel, potrivit art.220 din Regulament,
    „(1)In cazul unor abateri grave, savarsite de deputat in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sanctiunea interzicerii participarii deputatului la lucrarile ei pe o perioada de maximum 15 zile sau poate hotari, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporara a deputatului in culpa.
    (2)Gravitatea abaterilor va fi stabilita de Comisia juridica, de disciplina si imunitati in cel mult 7 zile.* iar, potrivit art.221,
    „(1)Excluderea temporara poate varia de la o sedinta pana la maximum 30 de sedinte din aceeasi sesiune.
    (2)Aplicarea excluderii temporare are urmatoarele consecinte: a)suspendarea indemnizatiei lunare pe timpul excluderii;
    b)suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii;
    c)interzicerea participarii la lucrarile Camerei si ale comisiilor.* Curtea retine si faptul ca independenta parlamentarului si posibilitatile sale de actiune in exercitarea mandatului nu-l exonereaza de raspunderea disciplinara. Viata parlamentara este guvernata de principii si reguli de conduita, pe care legiuitorul le-a inserat in Capitolul III al Legii nr.96/2006. Astfel, articolul 9, modificat prin aceasta lege, consacra „principiul interesului national*, articolul 10 se refera la „principiul legalitatii si al bunei - credinte*, stabilind ca „(1)Deputatii si senatorii, in calitatea lor de reprezentanti alesi ai poporului roman, isi indeplinesc indatoririle si isi exercita drepturile in conformitate cu Constitutia, legile tarii si regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului, pe toata durata mandatului pe care il detin. (2)Deputatilor si senatorilor le este interzis sa isi asume fata de persoanele fizice sau juridice obligatii financiare ori de alt tip, menite sa influenteze exercitarea mandatului cu buna-credinta, potrivit propriei constiinte*, iar art.11 si at.12 reglementeaza „principiul transparentei* si al „fidelitatii*.

    De aceea este necesar ca abaterile disciplinare savarsite de deputati sau de senatori, cat si sanctiunile disciplinare aplicabile care, impreuna, alcatuiesc „regimul disciplinei parlamentare*, sa fie reglementate prin lege, iar regulile de procedura in aceste cazuri sa fie prevazute in Regulamentele celor doua Camere. Formele de raspundere disciplinara stabilite pentru deputati sau senatori sunt specifice statutului acestora si trebuie adaptate acestui statut, astfel incat sa nu impiedice exercitarea mandatului incredintat de alegatori. In reglementarea acestor norme trebuie stabilite in mod clar inclusiv consecintele situatiilor in care deputatii sau senatorii continua savarsirea faptei ce constituie abatere disciplinara, sau repeta aceasta fapta.

    2. Criticile art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor

    Autorii sesizarii sustin ca dispozitiile legale criticate apar ca o depasire a cererii de reexaminare a Presedintelui Romaniei si, de asemenea, ca o nerespectare a deciziei Curtii Constitutionale, datorita faptului ca introducerea lor „nu a avut drept scop realizarea vreunei corelari tehnico-legislative*. Curtea constata ca art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor nu face decat sa stabileasca abrogarea, la data intrarii in vigoare a legii, a oricarei dispozitii contrare. De principiu, abrogarea are importante functii, si anume de a inlatura textele de conflict intre actul nou si vechea reglementare, eventualele paralelisme legislative, discrepantele si necorelarile, astfel incat introducerea unui text abrogator in cuprinsul unei legi nu poate fi apreciata ca fiind contrara scopului corelarii tehnico - legislative. Astfel fiind, nu se poate admite, ca motiv de neconstitutionalitate, critica potrivit careia art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor ar constitui o nerespectare a deciziei Curtii Constitutionale prin care s-a statuat in sensul asigurarii unei corelari a dispozitiilor actului normativ supus controlului de constitutionalitate.

    Este adevarat insa ca textul de lege criticat determina doar indirect dispozitiile normative abrogate, prin sintagma *orice dispozitie contrara*, lasand la latitudinea destinatarilor legii si a organelor chemate sa aplice legea identificarea acestor dispozitii. Aceste aspecte insa, care privesc interpretarea si aplicarea legii in cazuri concrete, excedeaza in acest cadru controlului de constitutionalitate.

    Cu privire la formula utilizata de legiuitor, Curtea retine insa ca, intr-o buna tehnica legislativa, abrogarea expresa directa este preferabila celei exprese indirecte, intrucat realizeaza o delimitare clara intre normele juridice care sunt in vigoare si cele care sunt abrogate, prevenindu-se orice neclaritate sau confuzie. De aceea este recomandabila folosirea de catre legiuitor a modalitatii abrogarii exprese directe.
    DECIZIE


    Cu majoritate de voturi in ceea ce priveste pct.1,


    CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE:


    1. Admite in parte obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 51 de deputati apartinand Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal si constata ca dispozitiile art.I pct.14 [referitoare la introducerea art.19^1 alin.(1)] din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale, in raport de criticile formulate.

    2. Respinge, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate formulata de aceiasi autori cu privire la dispozitiile art.IV din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor.

    Definitiva si general obligatorie.



    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    130 useri online

    Useri autentificati: