DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 10-12-2012
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie


Publicata in Monitorul Oficial nr. 51/2013 - M. Of. 51 / 23 ianuarie 2013

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII


Dosar nr. 18/2012

Completul competent sa judece recursurile in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 18/2012 este constituit conform art. 360^6 alin. 2 din Codul de procedura civila si art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator dr. Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecata participa magistratul-asistent-sef al Sectiei I civile, doamna Mihaela Calabiciov, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursurile in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

Dupa prezentarea referatului cauzei, Inalta Curte a constatat ca nu sunt de examinat chestiuni prealabile sau exceptii si a pus in dezbatere recursurile in interesul legii.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a sustinut ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, fiind identificate doua orientari jurisprudentiale.

Intr-o prima orientare a practicii s-a sustinut ca la determinarea punctajelor anuale realizate pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute in vedere toate veniturile (sporuri, indemnizatii, prime, diurne, salarii de merit etc.) care au constituit baza de stabilire a contributiilor de asigurari sociale, daca angajatorul a achitat aceste contributii.

Intr-o a doua orientare a practicii, insantele au apreciat ca, la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute in vedere salariile si sporurile prevazute de art. 164 din lege si anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, in conditiile stabilite de normele respective, care au caracter special.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a solicitat admiterea recursurilor in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

Doamna judecator dr. Rodica Aida Popa, presedintele completului de judecata, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursurilor in interesul legii.


INALTA CURTE,


deliberand asupra recursurilor in interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitara

Prin recursurile in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

2. Examenul jurisprudential

Prin Adresa nr. 9.683 din 9 mai 2012, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a se pronunta cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. .19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

Ca urmare a acestei sesizari, prin Adresa nr. 7/S.U. din 15 iunie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa dispuna verificarea jurisprudentei la nivelul intregii tari.

Examenul jurisprudential a relevat ca practica instantelor este neunitara in ceea ce priveste solutionarea contestatiilor formulate impotriva deciziilor de stabilire a pensiilor in baza Legii nr. 19/2000, precum si a contestatiilor impotriva deciziilor de recalculare a pensiilor in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, prin care reclamantii solicitau valorificarea unor sporuri, indemnizatii si majorari de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor si pentru care s-au achitat contributii la fondul de asigurari sociale de catre angajator, indentificandu-se doua orientari jurisprudentiale.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

3.1. Intr-o prima orientare a practicii, instantele au apreciat ca la determinarea punctajelor anuale realizate pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute in vedere toate veniturile (sporuri, indemnizatii, prime, diurne, salarii de merit etc.) care au constituit baza de stabilire a contributiilor de asigurari sociale, daca angajatorul a achitat aceste contributii.

Contributiile se achitau de unitate prin virarea unei sume egale cu o cota procentuala asupra castigului net realizat de intregul personal angajat, nereprezentand o contributie individuala aplicata drepturilor salariale ale angajatului.

In motivarea acestei opinii s-a aratat ca o atare solutie se impune in baza principiului contributivitatii, consacrat prin dispozitiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit carora drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor sociale platite, iar aceste venituri au fost avute in vedere la calcularea si aplicarea contributiilor.

Ca atare, au retinut aceste instante, principiul contributivitatii inlatura aplicarea art. 164 din Legea nr. 19/2000.

S-a aratat ca nu se poate admite ca baza de calcul al contributiei de asigurari sociale sa fie constituita si din aceste sume, iar la stabilirea pensiei ca prestatie de asigurari sociale aceste sume sa nu se ia in considerare, deoarece ne-am afla in situatia in care aceasta prestatie nu ar fi proportionala cu pretul platit, creandu-se astfel o inechitate.

Totodata, s-a retinut ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri ori daca aceste sume au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul potrivit.

In concluzie, instantele care au impartasit aceasta opinie au stabilit ca la determinarea puncajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute in vedere toate veniturile care au constituit baza de calcul pentru plata contributiilor de asigurari sociale ce revenea unitatilor angajatorare, dand eficienta principiului contributivitatii in defavoarea prevederilor cuprinse in art. 164 din Legea nr. 19/2000 si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

3.2. Intr-o a doua orientare a practicii, instantele au apreciat ca, la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute in vedere salariile si sporurile prevazute in cuprinsul art. 164 din aceasta lege si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, in conditiile stabilite de normele respective care au un caracter special.

In sustinerea acestei opinii s-a invocat principiul neretroactivitatii legii civile, aratandu-se ca nu se poate recunoaste incidenta principiului contributivitatii pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001, cand a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000.

In acest sens s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, punctajul mediu anual se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv, din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna.

Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar care a constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale la salariul mediu din luna respectiva comunicat de Institutul National de Statistica.

Aceste prevederi se aplica in situatia veniturilor lunare obtinute dupa intrara in vigoare a Legii nr. 19/2000 si care au constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale potrivit Legii nr. 19/2000.

Pentru determinarea punctajelor anuale anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, dispozitiile art. 164 din aceasta lege instituie intr-o modalitate imperativa criterii de stabilire a sumelor care intra la determinarea punctajului anual. Dispozitiile acestui articol stabilesc faptul ca la calculul punctajelor anuale pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001 se au in vedere exclusiv salarii tarifare, in cuantumul inregistrat in carnetul de munca.

Daca in carnetul de munca sunt inregistrate sporuri care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie avute in vedere conform art. 164 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.

Textul art. 164 din Legea nr. 19/2000 reglementeaza distinct situatia sporurilor obtinute in perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001, stabilind la alin. (2) si (3) faptul ca, pe langa salariile tarifare, trebuie avute in vedere si anumite sporuri, dar cu respectarea conditiilor cumulative stabilite de aceste dispozitii legale, respectiv: sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fi fost inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte eliberate de unitate.

In concluzie, instantele care au optat pentru aceasta opinie au stabilit ca, la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute in vedere veniturile prevazute de art. 164 din Legea nr. 19/2000 si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, care sunt norme speciale, aplicabile punctajelor anuale aferente perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a apreciat ultimul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

Prin argumentele expuse s-au sustinut urmatoarele:

Premisele aparitiei practicii neunitae ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii sunt reprezentate de modalitatea in care instantele de judecata au dat eficienta principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, raportat la normele tranzitorii cuprinse in art. 164 din aceasta lege, atunci cand veniturile sunt aferente unor perioade stagii de cotizare prin care au fost incidente acte normative vizand domeniul pensiilor, anterioare Legii nr. 19/2000.

Prin dispozitiile Legii nr. 19/2000 s-a realizat reformarea in sens unitar a intregului sistem de asigurari sociale, prin luarea in considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul vietii active ce constituie stagiu de cotizare, iar cuantumul pensiei se dcetermina in conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din acest act normativ prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea punctului de pensie.

Primul element ce face parte din algoritmul de calcul al pensiei, respectiv punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare, se stabileste potrivit dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, in sensul ca se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumara punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut in anexa nr. 3 a prezentei legi.

Punctajul anual se determina potrivit art. 78 alin. (1) din acelasi act normativ, prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna, iar numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual (inclusiv sporurile si adaosurile) sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

Baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale este prevazuta la art. 23 din Legea nr. 19/2000, modificata si completata.

Aceste prevederi legale reprezinta o consecinta directa si imediata a principiului contributivitatii, astfel cum acesta este enuntat prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fiind aplicabile in privinta veniturilor realizate lunar dupa data de 1 aprilie 2001 de persoanele asigurate in sistemul public de pensii.

Pentru ca anumite sporuri sa fie luate in calcul la stabilirea punctajului anual anterior datei de 1 aprilie 1992, trebuie ca acestea sa fi facut parte din aza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fie inregistrate in carnetul de munca, iar dupa data de 1 aprilie 1992, pana la data de 1 aprilie 2001, trebuie sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor dupa data de 1 aprilie 1992 si sa fie inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte.

Toate aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, ele fiind expresia transpunerii in algoritmul prevazut de noua lege a tuturor elementelor de salarizare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit baze de calcul ale pensiilor, cu respectarea stricta a unor elemente de certitudine juridica sub aspect probatoriu.

Analiza retrospectiva a legislatiei anterioare incidente in materia asigurarilor sociale de stat a relevat ca, anterior datei de 1 aprilie 2001, nu s-au avut in vedere, la stabilirea cuantumului pensiei, veniturile realizate de o persoana pe parcursul intregii vieti active, dupa cum nici bugetul acestor asigurari nu a fost intotdeauna constituit pe baza contributiilor individuale ale angajatilor.

Legea nr. 19/2000, in demersul de reformare a sistemului public de pensii, si-a propus o uniformizare a algoritmului de calcul al pensiilor, prin luarea in considerare a veniturilor care, potrivit legislatiei anterioare, au constituit baza de calcul al pensiilor, iar in aceasta modalitate s-a dat eficienta dispozitiilor legale anterioare sub imperiul carora au fost realizate veniturile, acestea fiind transpuse in noul algoritm instituit de lege.

De asemenea, in procedura de recalculare a drepturilor de pensie, desfasurata in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, procedura subsumata principiului *la conditii de munca egale, pensii egale, indiferent de data iesirii la pensie*, s-a urmarit si realizat identificarea tuturor acelor venituri care, potrivit legislatiei anterioare, au constituit baza de calcul al pensiei.

Reflectarea fidela a majorarilor de retributii, a indemnizatiilor si sporurilor care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizeaza nu doar la recalcularea drepturilor de pensie stabilite anterior Legii nr. 19/2000, ci si la stabilirea drepturilor de pensie potrivit acestui act normativ, pentru situatiile tranzitorii analizate, este oferita de pct. I-V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

Aceasta concluzie este intemeiata pe dispozitiile art. 4 alin. (2) si (3) din ordonanta de urgenta mentionata, in care se arata expres ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare utilizate la determinarea punctajului mediu anual si care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor sunt cele prezentate in anexa care face parte integranta din ordonanta de urgenta, urmand sa fie dovedite prin inscrisurile din carnetele de munca sau prin adeverinte intocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta intreaga raspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora.

In cuprinsul pct. II, III si V ale anexei la Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate limitativ sporurile, indemnizatiile si majorarile retributiei tarifare prevazute in Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, respectiv alte sporuri si majorari acordate, atat anterior, cat si ulterior anului 1989, unor categorii profesionale determinate, in baza unor dispozitii speciale cu caracter normativ, expres enuntate, precum si sporurile cu caracter permanent, prevazute de Legea nr.. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual.

In procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie nu vor putea fi avute in vedere acele venituri pentru care, potrivit reglementarii in vigaore la data realizarii lor, angajatorul nu a datorat contributii de asigurari sociale.

De asemenea, plata contributiei de asigurari sociale de catre angajator nu este suficienta pentru ca anumite venituri/sporuri sa fie avute in vedere la determinarea punctajelor anuale pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000, fiind necesar ca acestea sa se regaseasca in baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, sub imperiul careia au fost realizate/acordate.

In privinta sporurilor acordate dupa data de 1 aprilie 1992, aspectul includerii acestora in baza de calcul al pensiilor se verifica in mod direct prin achitarea contributiei angajatului pentru pensia suplimentara.

Asadar, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, raportate la art. 164 din acelasi act normativ si pct. V din anexa la Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie nu vor putea fi luate in considerare acele venituri si sporuri salariale anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru care, potrivit legislatiei sub imperiul careia au fost realizate/acordate, angajatorul nu datora contributia de asigurari sociale si angajatul nu datora contributia pentru pensia individuala, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor potrivit legislatiei anterioare.

5. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Craiova

Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova a constatat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si reclaculare a drepturilor de pensie.

Divergenta de interpretare a dispozitiilor legale mentionate a creat situatii juridice fundamental diferite, unele instante stabilind ca la determinarea punctajelor anuale pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute in vedere salariile si sporurile prevazute la art. 164 din Legea nr. 19/2000, in conditiile stabilite de norma respectiva, norma care are caracter special (a doua orientare a practicii relevata de examenul jurisprudential).

6. Raportul asupra recursurilor in interesul legii

6.1. Referitor la chestiunea admisibilitatii recursurilor in interesul legii, prin raportul intocmit in cauza s-a apreciat ca acestea indeplinesc conditiile de admisibilitate impuse de art. 329 si 330^5 din Codul de procedura civila, fiind exercitate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova, care au legitimitate procesuala, si avand ca obiect o problema de drept pentru care s-a facut dovada ca a fost solutionata in mod diferit, neunitar, prin hotarari judecatoresti irevocabile, pronuntate de mai multe instante judecatoresti.

6.2. In ceea ce priveste solutia propusa prin raportul asupra recursurilor in interesul legii intocmit in cauza s-a apreciat ca se impune a fi adoptata solutia de admitere a acestora si, in consecinta, a se stabili ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

7. Inalta Curte

Anterior examinarii altor aspecte se impun a fi expuse prevederile legale supuse interpretarii, precum si cele relevante din perspectiva examinata.

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, *sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza: (...)
e) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile se asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite; (...)*.

De asemenea, potrivit art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000:
*(2) La determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca.
(3) La determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare. Sporul de vechime care se utilizeaza la stabilirea punctajelor anuale este urmatorul:
a) perioada 1 martie 1970 1 septembrie 1983:
3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5-10 ani;
5% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10-15 ani;
7% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15-20 de ani;
10% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983 1 aprilie 1992:
3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 3-5 ani;
6% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5-10 ani;
9% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10-15 ani;
12% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15-20 de ani;
15% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani.*

Totodata, pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sisem al asigurarilor sociale de stat, prevede urmatoarele:
*V. Sporuri cu caracter permanent, in conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale:
- sporul de vechime in munca (a se vedea pct. I);
- sporul pentru lucru in subteran, precum si pentru lucru pe platformele marine de foraj si extractie;
- indemnizatia de zbor;
- sporul pentru conditii grele de munca;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute in contractele colective si individuale de munca.*

Totodata, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 pronuntata in recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectiile Unite a admis recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a decis ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministru nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca veniturile realizate din munca prestata pese programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa, subliniind faptul ca pentru aceste sume s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Or, potrivit principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Inalta Curte a mai retinut ca la aceeasi concluzie se ajunge avand in vedere si prevederile pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, potrivit carora la stabilirea punctajului anual nu vor fi luate in considerare formele de retribuire dupa timp, or timpul de lucru in program prelungit era considerat, potrivit legislatiei atunci in vigoare, timp normal de lucru si era retribuit ca atare.

Aceste drepturi trebuie luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor si pentru faptul ca, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, intra in categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.

De asemenea, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, vor fi luate in calcul la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca dispozitiile pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 pot fi inalturate, intrucat intra in contradictie atat cu prevederile anterioare din acelasi act normativ, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara, intrata in vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajati obligatia platii unei contributii in cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de incadrare, pentru pensia suplimentara, care, conform normei in cauza, se baza pe *principiul mutualitatii intre angajati*.

Potrivit art. 71 alin. (1) din acelasi act normativ, fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare urmau sa se formeze din contributia tuturor angajatilor.

Obligatia de plata a contributiei pentru pensia suplimentara s-a mentinut in sarcina angajatilor pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

La momentul edictarii normei, legiuitorul a inteles sa intemeieze pensia suplimentara si contributia corelativa pe *principiul mutualitatii intre angajati*, date fiind conditiile politice, sociale si economice de la acea vreme.

In realitate, astfel cum indica insasi denumirea *contributia pentru pensie suplimentara*, aceasta forma de asigurare sociala a reprezentat expresia unei forme, chiar primare, a principiului contributivitatii.

Chiar daca a fost instituita in sarcina angajatilor, declarativ pentru pensia suplimentara, o forma de pensie suplimentara de pensie fata de pensia de asigurari sociale de stat, aceasta contributie a avut menirea sa sprijine statul sa asigure angajatilor venituri constante dupa incetarea raportului de munca prin pensionare.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat a fost instituita in sarcina angajatorilor, initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contributia se aplica asupra castigului brut realizat de salariati.

Cu alte cuvinte, atat angajatorul, cat si salariatul contribuiau la sistemul de asigurari sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regaseste si in reglementarea actuala.

Sub acest aspect este de retinut ca nu poate fi primita teoria potrivit careia s-ar face o aplicare retroactiva a Legii nr. 19/2000 in ceea ce priveste principiul contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001.

Sistemul public modern de pensii si alte drepturi de asigurari sociale instituit prin Legea nr. 19/2000 are la baza principiile unicitatii, egalitatii, solidaritatii sociale, obligativitatii, contributivitatii, repartitiei si autonomiei, conform art. 2 din lege, iar aceste principii pot fi identificate intr-o forma sau alta si in legislatia aplicabila anterior intrarii in vigoare a acestei reglementari.

In privinta sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, art. 10 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, in forma sa initiala, prevedea ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifara, iar prin Legea nr. 49/1992 acest text de lege a fost modificat in sensul ca la stabilirea drepturilor de pensie erau avute in vedere salariul de baza si o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intrasera anterior in aceasta baza.

Ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevazut ca la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, in procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, se iau in calcul salariile brute sau nete, in conformitate cu modul de inregistrare in carnetul de munca, sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sunt inregistrate in carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.

Prin pct. V din anexa la Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mentiunea ca aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajuluimediu anual, atat pentru perioadele anterioare, cat si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar la pct. VI al acestui act normativ sunt mentionate expres sporurile, diurnele si alte drepturi care nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anula, intrucat nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Cu referire la interpretarea acestui articol, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recursul in interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca dispozitia normativa mentionata este in contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece incalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.

In acelasi sens este de precizat ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii prevazute la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, Curtea a precizat ca posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 nu este exclusa de plano.

In alti termeni, includerea sau neincluderea acestor venituri in baza de calcul si incasarea sau neincasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele legale care au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.

Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea in calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, in masura in care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost inregistrate in carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei in vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.

In aceste conditii, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata in recurs in interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 4/2005.

In plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite in baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.

Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotararea Curtii Europena a Drepturilor Omului nr. 7 februarie 2012, pronuntata in Cauza Ana Maria Frimu s.a. impotriva Romaniei, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilo sociale (relevanta in acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. impotriva Romaniei).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice, considerandu-se ca dreptul la alocatia de urgenta (pentru care reclamantul platise contributia specifica) reprezinta un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotararea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Evident, acest mod de interpretare a normelor legale in materie nu va fi de natura sa inlature beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000,m in sensul ca se prezuma ca s-au platit aceste contributii pentru sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca, abordarea prezentata inscriindu-se in orientarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie reflecata de celelalte decizii pronuntate in recursurile in interesul legii promovate in aceasta materie, cu referire expresa la Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 si Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011.
DECIZIE


Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE In numele legii DECIDE:


Admite recursurile in interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova si stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 10 decembrie 2012.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
13 useri online

Useri autentificati: