DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 494 din 10 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.58 lit.ad) din OUG 109/2005 privind transporturile rutiere

Decizie neconstitutionalitate din 10-06-2012
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 494 din 10 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.58 lit.ad) din OUG 109/2005 privind transporturile rutiere


Publicata in Monitorul Oficial nr. 407/2012 - M. Of. 407 / 19 iunie 2012

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicata de Societatea Comerciala *Diana PA* - S.R.L., din Campina in Dosarul nr.534/310/2011 al Judecatoriei Sinaia si care constituie obiectul Dosarului nr.647D/2011 al Curtii Constitutionale.

Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 24 aprilie 2012, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in temeiul art.57 si art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, a amanat pronuntarea pentru data de 10 mai 2012.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 12 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr.534/310/2011, Judecatoria Sinaia a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere, exceptie ridicata de Societatea Comerciala *Diana PA* - S.R.L. din Campina intr-o cauza avand ca obiect solutionarea plangerii formulate impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prevazute de art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca textul de lege criticat, lipsit de un continut explicit, este ambiguu si derutant, atat pentru parte, cat si pentru judecatorul chemat sa analizeze o situatie de fapt, raportata la aceasta norma. Acest aspect poate conduce la paralelisme sau la aplicarea a doua sanctiuni pentru aceeasi fapta, mai ales ca obligatiile operatorilor de transport sunt cuprinse nu numai in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005, ci si in alte acte normative cu aceeasi valoare juridica, in care sunt, de asemenea, prevazute sanctiuni pentru incalcarea acestora.

Totodata, autorul sustine ca prevederile de lege criticate ingradesc *accesul direct la justitie”, intrucat, de vreme ce nu prevad in ce constau obligatiile a caror neindeplinire este sanctionata, acestea nu permit formularea unor aparari si verificarea legalitatii sanctiunii. Arata, de asemenea, ca nu se poate respecta prezumtia de nevinovatie si nu poate fi evitat arbitrariul aplicarii sanctiunii contraventionale, incalcandu-se dreptul la un proces echitabil.

Judecatoria Sinaia considera ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, apreciind ca textul de lege criticat are o formulare ambigua, care nu clarifica elementele constitutive ale contraventiei pe care o reglementeaza, spre deosebire de restul actului normativ, in care sunt prevazute in mod expres obligatiile ce revin operatorilor de transport rutier. Arata ca se incalca dispozitiile art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat *echitatea se refera nu numai la desfasurarea procesului, ci si la tehnica juridica a incriminarii*.

Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 sunt constitutionale. In acest sens, arata ca prevederile legale criticate reflecta dreptul legiuitorului de a aprecia cu privire la modalitatea de reglementare a conditiilor in care anumite fapte sa fie sanctionate contraventional. Aceleasi prevederi contin suficiente repere pentru asigurarea previzibilitatii si claritatii normei, astfel ca destinatarul lor sa inteleaga ca incalcarea dispozitiilor care constituie cadrul general pentru transporturile rutiere de marfuri si persoane si activitatile conexe acestora se sanctioneaza in functie de gradul de pericol social si sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat. De asemenea, considera ca enumerarea limitativa a faptelor care constituie contraventii in aceasta materie ar putea avea consecinte nefavorabile, intrucat s-ar limita posibilitatile de interpretare ale autoritatii judiciare chemate sa efectueze clarificarea si incadrarea juridica a faptelor.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.655 din 22 iulie 2005, si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.102/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.398 din 9 mai 2006, prevederi introduse in cuprinsul ordonantei de urgenta prin art.I pct.43 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.74/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.451 din 17 iunie 2008 si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.218/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.396 din 11 iunie 2009. Textul de lege criticat are urmatorul cuprins: *Constituie contraventii urmatoarele fapte: (...)
ad) neindeplinirea obligatiilor ce le revin intreprinderilor, operatorilor de transport rutier si operatorilor de activitati conexe transportului rutier.*

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul de lege mentionat contravine dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art.21 alin.(1)-(3) privind liberul acces la justitie si dreptul la un proces echitabil desfasurat intr-un termen rezonabil. Totodata, analizand motivele de neconstitutionalitate invocate in sustinerea exceptiei, Curtea retine incidenta in cauza si a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, potrivit carora *In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie*.

De asemenea, in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitiile privind dreptul la un proces echitabil cuprinse in art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art.10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

I. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale prin incheierea din 12 mai 2011, pronuntata de Judecatoria Sinaia, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere a fost abrogata expres, in integralitatea ei, prin dispozitiile art.93 din Ordonanta Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.625 din 2 septembrie 2011.

Cu toate acestea, avand in vedere ca prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 au continuat sa produca efecte juridice in cauza dedusa judecatii, aceasta fiind solutionata definitiv prin Sentinta civila nr.897 din 2 august 2011, pronuntata de Judecatoria Sinaia, in sensul anularii in parte a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei si inlocuirii sanctiunii amenzii aplicate cu sanctiunea avertismentului, Curtea, in lumina jurisprudentei sale (a se vedea Decizia nr.766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.549 din 3 august 2011), urmeaza a analiza constitutionalitatea acestor prevederi.

II. Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este intemeiata, urmand sa o admita pentru considerentele ce vor fi aratate in cele ce urmeaza.

Astfel, Curtea retine ca prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 califica drept contraventie neindeplinirea obligatiilor ce le revin intreprinderilor, operatorilor de transport rutier si operatorilor de activitati conexe transportului rutier. Savarsirea acestei contraventii se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 5.000 lei, aplicata intreprinderilor sau operatorilor de transport rutier romani sau straini, potrivit art.59 alin.(1) lit.c) din ordonanta de urgenta, si cu amenda de la 7.000 lei la 9.000 lei, aplicata intreprinderilor care efectueaza activitati conexe transportului rutier, potrivit art.59 alin.(2) lit.a) din acelasi act normativ.

Totodata, din examinarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, aflat la dosar, Curtea observa, ca, in cauza de fata, operatorul de transport a fost sanctionat contraventional cu o amenda de 4.000 lei pentru neindeplinirea *obligatiei ce ii revine operatorului de transport rutier conform OMTCT (Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului), actualizat, art.38 lit.u), respectiv nu s-a asigurat existenta la bordul vehiculului a legitimatiilor de serviciu valabile ale conducatorilor auto, conform modelului din anexa 32 la OMTCT nr.1892/2006*.

In aceste conditii, Curtea constata ca descrierea faptei ce constituie contraventie nu se regaseste in continutul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.109/2005, ci in cuprinsul art.38 lit.u) din Normele privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr.1.892/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.919 si 919 bis din 13 noiembrie 2006, si completate prin art.I pct.13 din Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr.1.172/2009, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.799 din 24 noiembrie 2009. Prevederile art.38 lit.u) din norme au urmatorul cuprins:
*Intreprinderile/operatorii de transport care efectueaza operatiuni de transport rutier au urmatoarele obligatii: [...] u) sa asigure existenta la bordul vehiculelor cu care efectueaza operatiuni de transport rutier a legitimatiei de serviciu valabile a conducatorului auto, din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de transport rutier/intreprinderii. Modelul legitimatiei de serviciu este prevazut in anexa nr.32 la prezentele norme.*

In continuare, Curtea retine ca, potrivit art.8 alin.(4) teza intai din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, *Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce*, iar potrivit art.36 alin.(1) din aceeasi lege, *Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie*.

De asemenea, Curtea retine ca prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 nu pot fi considerate norme de trimitere. In absenta indicarii cu exactitate a dispozitiilor legale la care se face trimiterea, nu sunt respectate regulile de tehnica legislativa, cuprinse in art.50 alin.(1) teza intai din Legea nr.24/2000, potrivit caruia, *In cazul in oara o norma este complementara altei norme, pentru evitarea repetarii in text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o contine*. Dimpotriva, redactarea art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 are un caracter de maxima generalitate, care, intr-o tehnica legislativa corecta, ar fi trebuit sa figureze ca norma - cadru, detaliata subsecvent de toate celelalte prevederi care stabilesc contraventiile si sanctiunile corespunzatoare.

Pe de alta parte, Curtea observa ca norma legala criticata difera, sub aspectul tehnicii de reglementare, de celelalte norme din cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.109/2005, prin care sunt instituite contraventii, deoarece acestea stabilesc in mod concret faptele a caror savarsire atrage raspunderea contraventionala.

Prin urmare, Curtea constata ca stabilirea faptelor a caror savarsire constituie contraventii este lasata, in mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fara ca legiuitorul sa fi stabilit criteriile si conditiile necesare operatiunii de constatare si sanctionare a contraventiilor, in conditiile in care obligatiile ce trebuie a fi respectate de intreprinderi, operatorii de transport rutier sau de operatorii de activitati conexe transportului rutier se regasesc in tot cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.109/2005.

Totodata, in lipsa unei reprezentari clare a elementelor care constituie contraventia, judecatorul insusi nu dispune de reperele necesare in aplicarea si interpretarea legii, cu prilejul solutionarii plangerii indreptate asupra procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

In aceeasi ordine de idei, Curtea constata ca tehnica de reglementare ce se regaseste in cazul prevederilor legale criticate nu corespunde nici regulilor instituite prin art.3 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia *Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea*. Totodata, potrivit art.1 teza a doua din Ordonanta Guvernului nr.2/2001, *Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti*.

In aceste conditii, Curtea constata ca prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate sunt deficitare, intrucat nu stabilesc distinct, precis, explicit si cu claritate obligatiile ce le revin intreprinderilor, operatorilor de transport rutier si operatorilor de activitati conexe transportului rutier, a caror neindeplinire atrage raspunderea contraventionala. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut in repetate randuri ca orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.189 din 2 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr.647 din 5 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.921 din data de 14 noiembrie 2006, Decizia nr.903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, si Decizia nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012). In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca legea trebuie, intr-adevar, sa fie accesibila justitiabilului si previzibila in ceea ce priveste efectele sale. Pentru ca legea sa satisfaca cerinta de previzibilitate, ea trebuie sa precizeze cu suficienta claritate intinderea si modalitatile de exercitare a puterii de apreciere a autoritatilor in domeniul respectiv, tinand cont de scopul legitim urmarit, pentru a oferi persoanei o protectie adecvata impotriva arbitrariului. In plus, nu poate fi considerata *lege* decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite cetateanului sa isi adapteze conduita in functie de aceasta; apeland la nevoie la consiliere de specialitate in materie, el trebuie sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (a se vedea Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, paragraful 52, si Hotararea din 25 ianuarie 2007, pronuntata in Cauza Sissanis impotriva Romaniei, paragraful 66).

In lumina celor enuntate mai sus, Curtea constata ca, in mod evident, prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005, caracterizate printr-o tehnica legislativa inadecvata, nu intrunesc exigentele de claritate, precizie si previzibilitate si sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, prevazut de art.1 alin.(5) din Constitutie.

Asa fiind, Curtea retine ca imprecizia textului de lege supus controlului de constitutionalitate, constand in lipsa stabilirii cu suficienta claritate a obligatiilor ce le revin intreprinderilor, operatorilor de transport rutier si operatorilor de activitati conexe transportului rutier, a caror neindeplinire atrage raspunderea contraventionala si in absenta descrierii faptei a carei savarsire constituie contraventie, afecteaza, pe cale de consecinta, si garantiile constitutionale si conventionale care caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, inclusiv componenta sa privind dreptul la aparare. De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut, in esenta, ca nerespectarea garantiilor fundamentale, care protejeaza presupusii autori ai unor fapte ilicite, in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor desemnate sa-i urmareasca si sa-i sanctioneze, reprezinta un aspect ce trebuie examinat in temeiul art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotararea din 4 octombrie 2007, pronuntata in Cauza Anghel impotriva Romaniei, paragraful 68).

Pentru ca dreptul la un proces echitabil sa nu ramana teoretic si iluzoriu, Curtea reaminteste ca normele juridice trebuie sa fie clare, precise si explicite, astfel incat sa il poata avertiza in mod inechivoc pe destinatarul acestora asupra gravitatii consecintelor nerespectarii enunturilor legale pe care le cuprind. Or, prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 ignora aceste exigente esentiale de redactare.

Fata de cele de mai sus, Curtea constata ca deficientele de redactare evidentiate in ceea ce priveste prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 sunt de natura sa incalce dispozitiile art.1 alin.(5) si ale art.21 alin.(3) din Constitutie, precum si art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art.10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

De aceea, revine legiuitorului sarcina ca pe viitor, in reglementarea domeniului contraventional, sa adopte norme care sa intruneasca, asa cum s-a aratat, criteriile de precizie, claritate si, implicit, previzibilitate, impuse de jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, Curtea observa ca, in contextul legislativ actual, sanctiunile si masurile aplicabile in cazul incalcarii dispozitiilor privind transporturile rutiere sunt reglementate prin Hotararea Guvernului nr.69/2012 privind stabilirea incalcarilor prevederilor Regulamentului (CE) nr.1.071/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind conditiile care trebuie indeplinite pentru exercitarea ocupatiei de operator de transport rutier si de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr.1.072/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piata transportului rutier international de marfuri, ale Regulamentului (CE) nr.1.073/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piata internationala a serviciilor de transport cu autocarul si autobuzul si de modificare a Regulamentului (CE) nr.561/2006 si ale Ordonantei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, precum si a sanctiunilor si masurilor aplicabile in cazul constatarii acestor incalcari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.114 din 14 februarie 2012.

Or, spre deosebire de prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005, prin art.4 pct.57.2 si 77.2 din Hotararea Guvernului nr.69/2012 sunt reglementate cu claritate contraventiile constand in fapta operatorului de transport rutier sau a intreprinderii de transport rutier in cont propriu de nerespectare a obligatiei de a asigura existenta la bordul vehiculelor cu care efectueaza transport rutier contra cost, respectiv in cont propriu, a legitimatiei de serviciu valabila a conducatorului auto, din care sa reiasa ca este angajat al acestora. In fine, in privinta invocarii dispozitiilor art.21 alin.(1) si (2) din Constitutie, Curtea retine ca acestea nu au relevanta in cauza, intrucat nu vizeaza situatia criticata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ci posibilitatea acestuia de a se adresa neingradit justitiei.
DECIZIE


Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala *Diana PA* - S.R.L. din Campina in Dosarul nr.534/310/2011 al Judecatoriei Sinaia si constata ca prevederile art.58 lit.ad) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere sunt neconstitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Pronuntata in sedinta publica din data de 10 mai 2012.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
107 useri online

Useri autentificati: