DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Decizie neconstitutionalitate din 27-03-2012
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice


Publicata in Monitorul Oficial nr. 309/2012 - M. Of. 309 / 9 mai 2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Florea Mitroi in Dosarul nr.48.175/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si care formeaza obiectul Dosarului nr.1200D/2011.

La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei, asistat de avocat Lucian Bolcas din cadrul Baroului Bucuresti, si lipseste cealalta parte, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.

Magistratul-asistent-sef refera asupra faptului ca dezbaterile initiale au avut loc la data de 24 ianuarie 2012 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea, avand in vedere cererea de intrerupere a deliberarilor pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul cauzei, in temeiul dispozitiilor art.57 si art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, a dispus amanarea pronuntarii pentru data de 7 februarie 2012. La aceasta data, avand in vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecata potrivit art.58 alin.(1) teza intai din Legea nr.47/1992, Curtea a dispus, in temeiul art.57 din Legea nr.47/1992, amanarea pronuntarii pentru data de 28 februarie 2012, cand, pentru acelasi motiv, a dispus amanarea pronuntarii pentru data de 6 martie 2012 si, ulterior, pentru data de 7 martie 2012. La aceasta ultima data, Curtea, avand in vedere necesitatea lamuririi suplimentare a unor aspecte, in temeiul dispozitiilor art.58 alin.(4) din Legea nr.47/1992, a dispus redeschiderea dezbaterilor.

Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului partii prezente, care solicita admiterea exceptiei. Invedereaza faptul ca pensiile de serviciu sunt pensii profesionale, iar acordarea acestora ilustreaza apartenenta la o anume categorie profesionala, care isi desfasoara activitatea in anumite conditii predeterminate. Asimilarea prevazuta de textul constitutional intre magistrati si consilierii de conturi nu constituie un artificiu legislativ doar pentru a lega o categorie socioprofesionala de alta, ci determina incadrarea ambelor categorii intr-un grup determinat. Considera ca discriminarea poate exista numai in cadrul unui grup, care, in speta, este format atat din magistrati, cat si din consilieri de conturi, din moment ce conditiile de numire, incompatibilitatile si trasaturile specifice exercitarii profesiei sunt similare. Or, prin eliminarea pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi se creeaza automat un tratament juridic diferit in privinta unei categorii socioprofesionale care face parte din acelasi grup.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand atat jurisprudenta Curtii Constitutionale, cat si Decizia de admisibilitate din 7 februarie 2012, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu impotriva Romaniei.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 23 septembrie 2011, pronuntata in Dosarul nr.48.175/3/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Florea Mitroi intr-o cauza avand ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei in baza Legii nr.119/2010, mentinerea deciziei prin care i s-a stabilit dreptul la o pensie de serviciu, precum si restituirea sumelor retinute nelegal si neconstitutional ca urmare a emiterii deciziei de recalculare. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca, datorita similitudinii de statut juridic dintre consilierii de conturi si magistrati, exprimat prin existenta unor incompatibilitati si obligatii reglementate la nivel atat constitutional, cat si legal, primii beneficiau de pensie de serviciu potrivit reglementarilor legale aplicabile magistratilor. In urma adoptarii Legii nr.119/2010 si, ulterior, a Legii nr.263/2010, a fost anulat dreptul consilierilor de conturi de a beneficia de pensie de serviciu, in timp ce judecatorilor li s-a mentinut in continuare acest drept. In consecinta, se apreciaza ca prevederile legale criticate infrang principiul constitutional al egalitatii in drepturi. Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, contrar art.29 alin.(4) din Legea nr.47/1992, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate formulate.

Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului mentioneaza ca art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 a format obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate direct de aceasta institutie si a atasat adresa prin care a ridicat exceptia mentionata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorului exceptiei, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010. Curtea observa ca, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, transpare in mod clar intentia autorului acesteia de a contesta *anularea dreptului [sau - s.n] la pensia de serviciu*. Mai mult, astfel cum rezulta din cererea de chemare in judecata, autorul exceptiei de neconstitutionalitate, consilier de conturi, prin chiar petitul acesteia, solicita obligarea paratei, respectiv a Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, la anularea deciziei de recalculare a pensiei speciale emise in baza Legii nr.119/2010, decizie pe care o considera nelegala si neconstitutionala. Dincolo de aspectele de legalitate invocate, Curtea retine ca autorul exceptiei este nemultumit de faptul ca nu mai are dreptul la acordarea pensiei de serviciu; or, acest drept, in privinta consilierilor de conturi, a fost eliminat tocmai prin Legea nr.119/2010, respectiv art.1 lit.h) al acestei legi. Prin urmare, desi ridica exceptia de neconstitutionalitate, in mod formal, numai in raport cu dispozitiile art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010, intentia sa reala este aceea de a beneficia din nou de pensia de serviciu reglementata anterior datei de 3 iulie 2010 de Legea nr.94/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.282 din 29 aprilie 2009. In acest caz, devin aplicabile constatarile Curtii Constitutionale din Decizia nr.775 din 7 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1.006 din 18 decembrie 2006, potrivit carora Curtea Constitutionala trebuie sa tina cont de vointa reala a partii care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate; in caz contrar, Curtea ar fi tinuta de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formala de catre autorul exceptiei a textului legal criticat; de altfel, Curtea, prin Decizia nr.766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.549 din 3 august 2011, s-a pronuntat in sensul eliminarii unei conditii procedurale pur formale, respectiv cerinta ca textul criticat sa fie in vigoare, care impiedica realizarea finalitatii controlului de constitutionalitate, respectiv asigurarea suprematiei Constitutiei. Or, determinarea obiectului exceptiei de neconstitutionalitate este o operatiune care, pe langa existenta unor conditionari formale inerente ce incumba in sarcina autorului acesteia, poate necesita si o apreciere obiectiva a Curtii Constitutionale, avand in vedere finalitatea urmarita de autor prin ridicarea exceptiei. O atare conceptie se impune tocmai datorita caracterului concret al controlului de constitutionalitate exercitat pe cale de exceptie.

Instanta constitutionala, prin Decizia nr.1.237 din 6 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.785 din 24 noiembrie 2010, a retinut ca pensiile de serviciu au fost eliminate si integrate sistemului public de pensii prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.441 din 30 iunie 2010. Curtea a mai retinut ca abrogarile prevazute de art.196 din Legea nr.263/2010 nu constituie decat o operatiune tehnico-legislativa de corelare a prevederilor actului normativ adoptat cu cele existente in alte legi ce reglementeaza pensiile speciale, respectiv alte masuri in domeniul pensiilor. In aceste conditii, Curtea a constatat ca Legea nr.263/2010 nu are caracter novator si nu aduce nicio modificare sau un element nou in raport cu cadrul legal consacrat odata cu aparitia Legii nr.119/2010.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea observa ca intentia autorului exceptiei vizeaza constatarea coroborata a neconstitutionalitatii dispozitiilor art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 si art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 in privinta consilierilor de conturi. A constata doar neconstitutionalitatea art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 ar insemna acordarea unui efect novator art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010, ceea ce, pe de o parte, ar contrazice Decizia nr.1.237 din 6 octombrie 2010, iar, pe de alta parte, nu ar fi de natura sa repuna in plata pensia de serviciu. De asemenea, constatarea neconstitutionalitatii numai a dispozitiilor art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 nu ar avea niciun efect asupra situatiei concrete a autorului exceptiei, pensia sa de serviciu neputand fi repusa in plata din moment ce Legea nr.119/2010 ar fi in continuare in vigoare.

In consecinta, Curtea, prin prisma consideratiilor expuse, retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.441 din 30 iunie 2010, si ale art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.852 din 20 decembrie 2010, Acestea au urmatorul cuprins:
  • Art.1 lit.h): *Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare: [...]
    h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.*;
  • Art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010: *La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
    [...]
    j) art.49 alin.(4) si art.51 alin.(2) din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.282 din 29 aprilie 2009.*

    Autorul exceptiei sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art.15 privind universalitatea, art.16 alin.(1) privind egalitatea in drepturi si art.140 alin.(4) privind membrii Curtii de Conturi. Totodata, in sustinerea exceptiei sunt invocate dispozitiile art.14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art.1 din Protocolul aditional la Conventie. In fine, se arata ca dispozitiile legale criticate nesocotesc deciziile Curtii Constitutionale nr.1.094 din 15 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.721 din 23 octombrie 2008, si nr.873 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010.

    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

    I. Prin Decizia nr.871 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat ca, potrivit art.49 alin.(4) din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.282 din 29 aprilie 2009, *Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati*. Aceasta trimitere la cuantumul pensiei de serviciu a magistratilor, prevazuta de Legea nr.94/1992, este de natura a indica faptul ca atat timp cat pensiile magistratilor, atat ca natura, cat si din punctul de vedere al cuantumului, vor intra in sfera de incidenta a prevederilor legale privind sistemul general de pensii publice, acelasi lucru se va intampla si cu pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi.

    Curtea a mai constatat ca ar fi inadmisibil ca, practic, cel asimilat sa beneficieze in continuare de cuantumul pensiei de serviciu a celui la care a fost asimilat, in conditiile in care acesta din urma nu mai beneficiaza de acelasi cuantum sau aceeasi natura a pensiei, ci a intrat in sfera sistemului general de pensionare. In situatia speciala a personalului Curtii de Conturi, Curtea a observat ca eliminarea pensiilor de serviciu ale acestuia cuprinde pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, pe cele ale auditorilor publici externi si ale oricaror persoane care sunt salariati/membri in cadrul Curtii de Conturi. In acest sens, s-a aratat ca o atare operatiune vizeaza intreg personalul Curtii de Conturi cuprins la cap.V din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, intitulat Numirea si statutul personalului Curtii de Conturi (art.46-57 din lege). Or, din personalul Curtii de Conturi fac parte, potrivit reglementarilor legale mentionate, atat consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate al Curtii, cat si ceilalti angajati ai acestei institutii, indiferent de statutul lor socioprofesional.

    Astfel, Curtea, in conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, a aratat ca trebuie aplicat acelasi tratament juridic personalului asimilat magistratilor in privinta dreptului legal la pensie de serviciu cu cel acordat personalului la care au fost asimilati, intrucat, in caz contrar, s-ar ajunge la situatii inadmisibile, contrare art.16 din Constitutie.

    In consecinta, Curtea, prin decizia mentionata, a constatat constitutionalitatea eliminarii tuturor pensiilor de serviciu in raport cu criticile formulate. Fata de situatia retinuta prin decizia mentionata, Curtea, prin Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.826 din 22 noiembrie 2011, a observat faptul ca instanta constitutionala, printr-o decizie ulterioara, si anume Decizia nr.873 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010, a constatat ca eliminarea pensiei de serviciu a judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor-asistenti si Curtii Constitutionale este neconstitutionala, intrucat incalca principiul independentei justitiei, prevazut de art.124 din Constitutie. Curtea a stabilit ca *statutul constitutional al magistratilor - statut dezvoltat prin lege organica si care cuprinde o serie de incompatibilitati si interdictii, precum si responsabilitatile si riscurile pe care le implica exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art.1 alin.(3) din Legea fundamentala*.

    In aceste conditii, Curtea, prin Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, a analizat daca personalul Curtii de Conturi urmeaza sa beneficieze de acelasi tratament juridic, respectiv daca statutul acestuia reclama un tratament juridic identic cu cel al magistratilor in privinta pensiei de serviciu.

    In primul rand, Curtea a retinut ca notiunea de *personal al Curtii de Conturi* a fost analizata explicit de Curtea Constitutionala prin Decizia nr.871 din 25 iunie 2010; astfel, in redactarea Legii nr.94/1992, reprezinta personal al Curtii de Conturi atat consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate al Curtii, cat si ceilalti angajati ai acestei institutii, indiferent de statutul lor socioprofesional, desi consilierii de conturi au atat o alta reglementare constitutionala si legala, cat si un statut juridic diferit in raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curtii de Conturi.

    In al doilea rand, prin decizia mentionata, in privinta pensiei de serviciu, Curtea Constitutionala a retinut ca nu avea competenta de a face nicio deosebire in cadrul personalului Curtii de Conturi atat timp cat personalul la care se asimila in final regimul lor juridic - magistratii - inceta sa mai beneficieze de pensie de serviciu.

    In al treilea rand, Curtea a constatat ca, dupa adoptarea Deciziei nr.873 din 25 iunie 2010, din punct de vedere constitutional, s-a deschis posibilitatea de a aprecia daca exista o similitudine intre statutul constitutional si legal al magistratilor si cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar indritui pe acestea din urma sau unele dintre acestea la incasarea unei pensii de serviciu similar magistratilor.

    In al patrulea rand, prin Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, Curtea a retinut ca autorul exceptiei a exercitat functia de auditor public extern in cadrul Curtii de Conturi, ceea ce, in final, a si atras concluzia potrivit careia, in privinta auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, cu corectivul adus prin Decizia nr.873 din 25 iunie 2010, isi mentin pe deplin valabilitatea.

    In dosarul de fata, Curtea retine ca autorul exceptiei este o persoana care a exercitat functia de consilier de conturi in cadrul Curtii de Conturi, si nu functia de auditor public extern. In consecinta, avand in vedere cele de mai sus, Curtea urmeaza a analiza daca exista o similitudine intre statutul constitutional si legal al consilierilor de conturi si cel al magistratilor; in cazul constatarii existentei unei asemenea similitudini, consilierii de conturi urmeaza a beneficia de un tratament juridic similar cu magistratii in privinta acordarii beneficiului pensiei de serviciu.

    II. Prin Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, Curtea a statuat: *Consilierii de conturi au atat o alta reglementare constitutionala si legala, cat si un statut juridic diferit in raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curtii de Conturi.*

    Pornind de la acest ultim aspect, Curtea constata ca, de principiu, considerentele care au fundamentat Decizia nr.873 din 25 iunie 2010 se aplica, in mod corespunzator, si consilierilor de conturi. Prin aceasta decizie Curtea a stabilit ca statutul constitutional al magistratilor - statut dezvoltat prin lege organica si care cuprinde o serie de incompatibilitati si interdictii, precum si responsabilitatile si riscurile pe care le implica exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art.1 alin.(3) din Legea fundamentala. Curtea a constatat, printre altele ca, dispozitiile cap. II din Legea nr.303/2004 stabilesc o serie de incompatibilitati si interdictii pentru judecatori, cum ar fi: interzicerea desfasurarii de activitati comerciale, de activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura, interzicerea dobandirii calitatii de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome, a calitatii de membru al unui grup de interes economic; nu pot face parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic; sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice; nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul; nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat etc.

    Prin Decizia nr.1.094 din 15 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.721 din 23 octombrie 2008, Curtea a retinut ca membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia; sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori; nu pot face parte din partidele politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic; le este interzisa exercitarea, direct sau indirect, a activitatilor de comert, participarea la administrarea ori conducerea unor societati comerciale sau civile si nu pot fi experti ori arbitri desemnati intr-un arbitraj. Curtea a constatat ca si consilierii de conturi au incompatibilitatile prevazute pentru judecatori la art.125 alin.(3) din Constitutie, potrivit caruia *Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior*. Totodata, Curtea, observand ca atat consilierii de conturi, cat si judecatorii sunt independenti in exercitarea functiei, respectiv a mandatului lor si inamovibili pe durata exercitarii acestora a concluzionat ca statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecatorilor, fapt care justifica acordarea consilierilor de conturi a unei pensii de serviciu similar judecatorilor.

    Asadar, Curtea constata ca asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilitatilor, cu magistratii este realizata printr-o norma de rang constitutional, aspect decisiv in analiza Curtii. In consecinta, Curtea retine ca statutul consilierilor de conturi reclama acelasi tratament cu cel al judecatorilor sub aspectul modului de stabilire a cuantumului pensiei, dar nu si sub cel al conditiilor necesare a fi intrunite pentru a se putea emite decizia de pensionare, legiuitorul fiind liber sa stabileasca atat criteriile, cat si conditiile de pensionare. Insa legiuitorul nu are nicio marja de apreciere in privinta modului de stabilire a cuantumului pensiei consilierilor de conturi, mod care trebuie sa fie identic cu cel aplicabil judecatorilor. Faptul ca textele legale criticate stabilesc un alt mod de calcul al cuantumului pensiei consilierilor de conturi fata de cel al judecatorilor este de natura a incalca dispozitiile art.16 alin.(1) si art.140 alin.(4) din Constitutie. In acest sens, este incalcat si art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat exista o diferenta de tratament juridic intre persoane aflate in situatii analoage sau similare (consilieri de conturi - judecatori) - a se vedea, in sensul aplicabilitatii art.14 din Conventie in privinta sistemelor de asigurare sociala, si Hotararea din 25 octombrie 2011, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Valkov si altii impotriva Bulgariei, paragraful 116.

    III. Prin Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, Curtea a observat ca si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, spre exemplu, in hotararile din 8 decembrie 2009 si 31 mai 2011, pronuntate in cauzele Muńoz Diaz impotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio si altii impotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenta sa cu privire la faptul ca drepturile decurgand din sistemul de asigurari sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art.1 din Protocolul aditional la Conventie, dar acest lucru nu inseamna ca implica un drept la dobandirea proprietatii sau la o pensie intr-un anumit cuantum (a se vedea, in acelasi sens, si hotararile din 12 octombrie 2004 si 28 septembrie 2004, pronuntate in cauzele Kjartan Asmundsson impotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopecky impotriva Slovaciei, paragraful 35). Totodata, prin Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata in cauzele conexate nr.45.312/11, nr.45.581/11, nr.45.583/11, 45.587/11 si nr.45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timár, Edita Tankó, Márta Molnár si Lucia Ghetu impotriva Romaniei (paragrafele 40-48), s-a aratat ca integrarea pensiilor de serviciu in sistemul general de pensii, chiar daca acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art.1 din Protocolul aditional la Conventie.

    Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.871 din 25 iunie 2010, a mai statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art.1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in notiunea de *bun*, reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

    Mai mult, prin Decizia nr.1.284 din 29 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr.977 din 12 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.711 din 10 octombrie 2011, a statuat: *Cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate in plata nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai in masura in care acesta a devenit exigibil.*

    In aceste conditii, nu se poate constata o incalcare a dispozitiilor art.1 din Protocolul aditional la Conventie.

    IV. Referitor la cererea reprezentantului autorului exceptiei de neconstitutionalitate formulata oral in fata Curtii Constitutionale in sedinta publica din 24 ianuarie 2012 si retinuta in incheierea pronuntata la acea data, prin care se solicita extinderea obiectului exceptiei si cu privire la dispozitiile art.196 lit.b)-i), k) si l) din Legea nr.263/2010, Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992, in caz de admitere a exceptiei se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare. Avand in vedere aceasta prevedere legala, Curtea constata ca situatia personala a autorului exceptiei, consilier de conturi, nu justifica extinderea controlului Curtii cu privire la aceleasi masuri de recalculare a pensiilor de serviciu, dar care vizeaza alte categorii socioprofesionale. Prin urmare, textul legal constatat ca fiind neconstitutional, nefiind nici cauza si nici efectul dispozitiilor art.196 lit.b)-i), k) si l) din Legea nr.263/2010 nu se afla intr-o relatie intrinsec legata de acestea; asadar, Curtea nu va putea face aplicarea art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992.

    V. Avand in vedere cele expuse, Curtea retine ca sunt incalcate prevederile art.16 alin.(1) si art.140 alin.(4) din Constitutie, precum si ale art.14 din Conventie, ceea ce duce la concluzia potrivit careia dispozitiile art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 si ale art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 sunt neconstitutionale in masura in care se aplica si consilierilor de conturi. Devin astfel aplicabile considerentele din Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, Decizia nr.1.284 din 29 septembrie 2011, Decizia nr.1.285 din 29 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.828 din 23 noiembrie 2011, si Decizia nr.1.286 din 29 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.845 din 29 noiembrie 2011, potrivit carora *o eventuala neconstitutionalitate a Legii nr.119/2010, coroborata cu neconstitutionalitatea dispozitiilor abrogatoare - care, de principiu, au caracter constatator - cuprinse in Legea nr.263/2010 referitoare la textele legale care vizau pensii de serviciu, are drept rezultat repunerea in plata a pensiei speciale existente anterior Legii nr.119/2010*.

    Curtea constata ca, intrucat deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie, cele stabilite prin prezenta decizie urmeaza a se aplica de catre Casa Nationala de Pensii Publice, prin casele judetene de pensii, si casele sectoriale de pensii, de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I; totodata, instantele judecatoresti vor aplica prezenta decizie numai in cauzele pendinte la momentul publicarii acesteia, cauze in care respectivele dispozitii sunt aplicabile, precum si in cauzele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus mentionata, in aceasta ultima ipoteza, decizia pronuntata de Curtea Constitutionala constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedura civila.

    In fine, Curtea retine ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.


    DECIZIE


    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:
    Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Florea Mitroi in Dosarul nr.48.175/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art.1 lit.h) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si art.196 lit.j) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstitutionale in masura in care se aplica si consilierilor de conturi.

    Definitiva si general obligatorie.

    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 martie 2012.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    30 useri online

    Useri autentificati: