DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 lit.g) din Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

Decizie neconstitutionalitate din 28-03-2012
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 lit.g) din Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989


Publicata in Monitorul Oficial nr. 309/2012 - M. Of. 309 / 9 mai 2012

Cu Adresa nr.305 din 7 martie 2012, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a trimis Curtii Constitutionale Hotararea nr.1 din 7 martie 2012, pronuntata de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu prevederile art.146 lit.a) din Constitutie si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pentru exercitarea controlului de constitutionalitate asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.1.800 din 7 martie 2012 si constituie obiectul Dosarului nr.604A/2012. La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile a 87 de judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca neconstitutionale dispozitiile art.1 lit.g) din Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, deoarece contravin prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(3), art.15 alin.(2), art.16 alin.(3), art.23 alin.(11) si art.53. Autorii isi fundamenteaza criticile pe considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr.820 din 7 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.420 din 23 iunie 2010. Prin dispozitiile art.1 lit.g) din Legea lustratiei, se instituie o prezumtie de vinovatie, de incalcare a drepturilor omului, a Constitutiei si a legilor, a documentelor internationale semnate si ratificate de Romania, prin exercitarea atributiilor de serviciu de catre intreaga categorie profesionala a procurorilor.

In viziunea legii, raspunderea juridica si sanctiunea se intemeiaza pe detinerea functiei de procuror si pe prezumtia de incalcare a drepturilor omului si a legislatiei de catre persoanele care au detinut aceasta functie, raspunderea nefiind nici individuala si nici intemeiata pe fapte juridice sau acte juridice savarsite de o persoana.

In dezacord cu considerentele cuprinse in Decizia Curtii Constitutionale nr.820 din 7 iunie 2010, potrivit carora lustratia este permisa exclusiv cu privire la persoanele care au luat parte efectiv la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului, legea sanctioneaza toate persoanele care au detinut functia de procuror, inclusiv cele care nu au luat parte in intreaga lor cariera profesionala la incalcari ale drepturilor si libertatilor omului. Din aceasta perspectiva, legea exclude individualizarea sanctiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept si prezumtiei de nevinovatie consacrate de art.23 alin.(11) din Constitutie.

Pe de alta parte, dispozitiile art.2 din Legea lustratiei instituie o noua interdictie privind dreptul de acces in functiile si demnitatile publice, care nu respecta prevederile art.53 din Constitutie referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, intrucat restrangerea nu respecta cerinta proportionalitatii in raport cu scopul urmarit. Interdictia care respecta cerintele constitutionale este cea instituita de Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit careia judecatorii sau procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii sau procurorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege, nu pot ocupa functii de conducere.

Mai mult, instituind raspunderea juridica si sanctionarea persoanelor care au detinut functia de procuror si care si-au exercitat atributiile de serviciu respectand legile in vigoare si actionand in spiritul lor, legea incalca si dispozitiile constitutionale ale art.15 alin.(2).

In temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 7 martie 2012, Curtea Constitutionala a solicitat punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Guvernul a comunicat punctul sau de vedere prin Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.2.243 din 22 martie 2012 si arata ca Legea lustratiei trebuie sa fie accesibila si previzibila in legatura cu efectele sale, nu trebuie sa serveasca exclusiv scopului de pedeapsa sau de razbunare, deoarece pedepsirea infractorilor trebuie sa fie limitata la sfera dreptului penal, iar in cazul in care dreptul intern permite restrictii cu privire la drepturile garantate de Conventia europeana a drepturilor omului, acestea trebuie sa fie suficient de precise pentru a permite individualizarea raspunderii fiecarei persoane afectate de aceasta si sa contina garantii procedurale adecvate.

Daca forma anterioara a legii, care cuprindea doar categorii de demnitati sau functii in structurile si aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist, era criticabila din perspectiva conformarii cu standardele constitutionale, europene si internationale in materie, aceasta noua forma, prin includerea categoriei profesionale a procurorilor, adauga noi violari ale standardelor mentionate.

Legea noua afecteaza in prezent cariera unor persoane, fapt ce ridica probleme din perspectiva proportionalitatii masurii, deoarece intervalul mare de timp existent dilueaza obiectivitatea masurii si nu mai poate justifica in mod rezonabil restrangerea unor drepturi constitutionale.

Dispozitiile legii referitoare la procedura de analiza a arhivelor si de constatare a apartenentei la anumite functii de conducere sau de demnitate este insuficient articulata pentru a acoperi intreaga gama de garantii necesare, iar dispozitiile referitoare la incetarea mandatelor de conducere in curs de exercitare incalca prevederile art.15 alin.(2) si ale art.125 alin.(1) din Constitutie.

In concluzie, Guvernul apreciaza ca includerea intregii categorii profesionale a procurorilor in cuprinsul legii, eliminarea unei largi categorii de persoane, indiferent de comportamentul efectiv al persoanelor respective pe perioada regimului comunist, precum si incetarea functiilor ocupate in prezent constituie elemente de sustinere a sesizarii de neconstitutionalitate ca fiind intemeiata prin raportare la dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere.

In temeiul art.76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 15 martie 2012, Curtea Constitutionala a solicitat presedintelui Camerei Deputatilor urmatoarele documente: Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, expunerea de motive care a stat la baza adoptarii actului normativ, precum si avizul Consiliului Legislativ referitor la propunerea legislativa.

Documentatia solicitata in vederea solutionarii sesizarii de neconstitutionalitate a fost comunicata de catre secretarul general al Camerei Deputatilor, prin Adresa nr.51/1.027 din 15 martie 2012, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.2.076 din 16 martie 2012.

La dosarul cauzei au fost depuse, in calitate de amicus curiae, opinii cu privire la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1 lit.g) din Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, care face obiectul cauzei, din partea Avocatului Poporului si a Consiliului Director al Asociatiei Procurorilor din Romania.

Avocatul Poporului apreciaza ca, potrivit art.147 alin.(2) din Constitutie, Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, criticata in prezent pentru neconstitutionalitate, trebuia pusa de acord cu Decizia Curtii Constitutionale nr.820 din 7 iunie 2010. Modificarile operate in Parlament au vizat adaugarea procurorilor in cadrul categoriilor de persoane lustrabile si excluderea unor functii care erau in continutul legii declarate, in anul 2010, neconforme cu Constitutia.

Or, prin Decizia nr.820 din 7 iunie 2010, Curtea Constitutionala a considerat neconstitutional insusi principiul lustratiei, date fiind considerentele deciziei care au retinut incalcarea principiului neretroactivitatii legii si pe cel al tardivitatii adoptarii ei de catre Parlament.

Dispozitiile art.1 lit.g) din legea criticata incalca prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie, intrucat norma nu respecta exigentele de accesibilitate si predictibilitate, stabilind in mod generic *procurorii, procurorul general sau procurorul general adjunct din cadrul unitatilor de procuratura*.

Avocatul Poporului mai arata ca, in ceea ce priveste procurorii, *legea ignora mai multe aspecte care ar avea ca efect eliminarea acestei functii din categoria celor lustrate*.

Astfel, legea nu face diferenta intre procurorii care au lucrat in dosarele civile si economice, pe de o parte, si procurorii care au facut ancheta penala si ancheta penala speciala, pe de alta parte. Prin urmare, categoria procurorilor nu poate fi culpabilizata in intregime, fiind necesar sa se dovedeasca daca, prin activitatea lor, procurorii au incalcat drepturile si libertatile omului, intrucat fiecare raspunde pentru fapta proprie.

*Apoi, procurorii care au lucrat in dosarele penale puneau concluzii asupra faptelor savarsite, a vinovatiei si solicitau aplicarea unei pedepse corespunzatoare, judecatorul fiind acela care condamna sau achita. Cu toate acestea, judecatorii nu sunt cuprinsi in legea criticata.*

Legea lustratiei creeaza *o imensa paradigma, si anume: trebuiau sa fie aplicate legile in vigoare, in conditiile in care acestea erau adoptate de un regim comunist care a cazut in 22 decembrie 1989. Daca aceste legi au fost aplicate, persoana in cauza trebuie sa fie lustrata in prezent, iar daca ele nu erau aplicate, aceeasi persoana trebuia sa suporte rigorile legii, inclusiv a celei penale, aplicabile la acel moment. Tocmai datorita acestui rationament, legea criticata este retroactiva, imprevizibila si inaccesibila.*

Mai mult, prin legea criticata sunt lustrati doar procurorii, dar nu si sefii lor de la unitatile de procuratura, altele decat procuratura generala, cu toate ca acestia faceau politica unitatii de procuratura in cauza.

Consiliul Director al Asociatiei Procurorilor din Romania a transmis, in calitate de amicus curiae, opinia potrivit careia legea aduce o grava atingere prestigiului autoritatii judecatoresti, asimiland procurorii cu organele care au facut politie politica si cu organele care au servit si sprijinit regimul comunist. In conditiile in care, *in competenta organelor procuraturii civile, dupa cum se poate vedea examinand legislatia in vigoare la acea data, nu intrau niciun fel de infractiuni politice, ci numai infractiuni de drept comun*, procurorii *nu numai ca nu au servit regimul comunist, dar au constituit la acea vreme singurul filtru, singura bariera in calea abuzurilor organelor represive*.

Legea este lipsita de eficienta juridica, nefiind actuala, necesara si utila, tinand seama de perioada mare de timp care a trecut de la caderea regimului totalitar comunist.

Mai mult, *legea nu ofera nicio garantie procesuala in favoarea celor care se afla intr-o situatie prezumata de text sa poata sa-si apere drepturile*.

Pe de alta parte, prevederile legii *sunt profund inechitabile in sensul ca din sistemul organelor judiciare format din organele de militie, procuratura si instante, procurorii sunt discriminati.* Astfel, din randul organelor de militie si instante, legea face referire numai la anumite functii, in vreme ce dispozitiile art.1 lit.g) din lege face referire la toti procurorii. Rezultatul este incriminarea unei intregi categorii profesionale, *care nu a facut altceva decat sa aplice un sistem legislativ format preponderent din Codul penal si Codul de procedura penala, care, cu modificari impuse de politica penala, sunt in vigoare si azi.*

Legea lustratiei contravine prevederilor constitutionale ale art.11 alin.(2) si art.20, prevederilor art.19, 20 si 21 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art.19 si 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, precum si art.8, 10, 11 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In sustinerea criticilor, se invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in cauzele Sidabras si Dziantas contra Lituaniei, Rainys si Gasparavicius contra Lituaniei, Zdanoka contra Letoniei si Adamsos contra Letoniei.

De asemenea, legea incalca prevederile art.15 alin.(2), art.37 alin.(1) si art.40 alin.(3) din Constitutie, prin aceea ca prevede o situatie noua care ar justifica restrangerea dreptului de acces in functii publice, sanctionand acte de conduita consumate cu mult inainte de intrarea ei in vigoare.


CURTEA,


examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, opiniile formulate de Avocatul Poporului si Consiliul Director al Asociatiei Procurorilor din Romania, documentele depuse la dosar, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie si ale art.1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

Potrivit dispozitivului Hotararii nr.1 din 7 martie 2012 pronuntate de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a dispus sesizarea Curtii Constitutionale pentru a se pronunta asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Din analiza considerentelor hotararii, rezulta ca aspectele de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art.1 lit.g) din lege, dispozitii care au urmatorul continut:
  • Art.1 lit.g): *In sensul prezentei legi, au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist, incalcand prin atributiile de serviciu pe care le-au exercitat, asa cum rezulta din Nomenclatorul de functii al partidului comunist, drepturile omului, Constitutia din 1965 sau legile in vigoare la acea data sau conventiile si tratatele internationale semnate si ratificate de Romania in acea perioada, in special Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 10 septembrie 1948 si ratificata de Romania, si a Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii, adoptata la 26 noiembrie 1968 si ratificata de Romania prin Decretul nr.547 din 29 iulie 1969, publicat in Buletinul Oficial nr.83 din 30 iulie 1969, in care persecutiile pe motive politice sunt integrate in notiunea de crime impotriva umanitatii: [...]
    g) persoana care a exercitat functia de presedinte sau presedinte al unei sectii a Tribunalului Suprem, de procuror, procuror general sau procuror general adjunct in cadrul unitatilor de procuratura, precum si persoana care a indeplinit functia de secretar de partid in oricare dintre instantele judecatoresti.*

    In motivarea criticilor de neconstitutionalitate sunt invocate dispozitiile constitutionale cuprinse in art.15 alin.(2) referitor la principiul neretroactivitatii legii, art.16 alin.(3) privind accesul la functiile si demnitatile publice, art.23 alin.(11) care consacra prezumtia de nevinovatie si in art.53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

    Inainte de a proceda la analiza criticilor de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sesizarea formulata indeplineste conditiile prevazute de art.146 lit.a) din Constitutie sub aspectul titularului dreptului de sesizare, si anume Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

    I. La data de 19 mai 2010, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989. In temeiul art.146 lit.a) din Constitutie, legea a fost supusa controlului de constitutionalitate, prin Decizia nr.820 din 7 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.420 din 23 iunie 2010, Curtea Constitutionala constatand ca legea criticata este neconstitutionala.

    Argumentele de neconstitutionalitate retinute prin decizie au fost urmatoarele:

    a) *In conceptia legii criticate raspunderea juridica si sanctionarea se intemeiaza pe detinerea unei demnitati sau functii in structurile si aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist. Raspunderea juridica, indiferent de natura ei, este o raspundere preponderent individuala si exista numai intemeiata pe fapte juridice si acte juridice savarsite de o persoana, iar nu pe prezumtii.*
    b) *Legea lustratiei este excesiva in raport cu scopul legitim urmarit, deoarece nu permite individualizarea masurii. Aceasta lege instituie o prezumtie de vinovatie si o adevarata sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare generica, globala, facuta pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept si prezumtiei de nevinovatie instituite prin art.23 alin.(11) din Constitutie. Chiar daca legea criticata permite apelarea la justitie pentru justificarea interzicerii dreptului de a candida si de a fi ales in functii si demnitati, aceasta nu reglementeaza un mecanism adecvat in scopul stabilirii desfasurarii unor activitati concrete indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale. Cu alte cuvinte, legea nu ofera garantii adecvate de control judiciar asupra aplicarii masurilor restrictive.*
    c) *Lustratia este permisa doar cu privire la acele persoane care au luat parte efectiv, impreuna cu organizatii ale statului, la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului.*
    d) *Art.2 din legea supusa controlului de constitutionalitate prevede una dintre principalele sanctiuni colective care vizeaza dreptul de a candida si dreptul de a fi ales in functiile de demnitate publica enumerate ale persoanelor care au apartinut anumitor structuri politice si ideologice. Dispozitiile acestui articol de lege contravin prevederilor constitutionale ale art.37 si 38 prin care se consacra dreptul de a fi ales, cu interdictiile expres si limitativ mentionate. Este evident ca dispozitiile art.2 din Legea lustratiei excedeaza cadrului constitutional, prevazand o noua interdictie dreptului de acces in functiile publice, care nu respecta art.53 din Constitutie referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.*
    e) *Legea lustratiei aduce atingere principiului neretroactivitatii legii consacrat in art.15 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia «Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile». Legea se aplica pentru fapte si actiuni savarsite dupa intrarea ei in vigoare. De aceea, nu se poate pretinde ca, respectand legile in vigoare si actionand in spiritul lor, cetatenii sa aiba in vedere eventuale reglementari viitoare.*
    f) *Legea lustratiei a fost adoptata dupa 21 de ani de la caderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fara a avea in sine un rol decisiv, este considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproportionalitatea masurilor restrictive, chiar daca prin acestea s-a urmarit un scop legitim. Proportionalitatea masurii fata de scopul urmarit trebuie privita, in fiecare caz, prin prisma evaluarii situatiei politice a tarii, precum si a altor circumstante.*

    II. Ca urmare a pronuntarii deciziei Curtii Constitutionale, Senatul Romaniei, in calitate de prima Camera sesizata, in sedinta din 26 aprilie 2011, a reexaminat legea lustratiei si a respins-o.

    Proiectul de lege a fost inaintat Camerei Deputatilor pentru a se pronunta in calitate de Camera decizionala.

    Camera Deputatilor a reluat in dezbatere legea lustratiei, adoptand la data de 28 februarie 2012 o reglementare cu un continut juridic diferit.

    III. Potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor, avand aceleasi efecte pentru toate autoritatile publice si toate subiectele individuale de drept.

    Decizia prin care Curtea Constitutionala, in exercitarea controlului abstract, a priori, admite sesizarea de neconstitutionalitate este obligatorie si produce efecte erga omnes. Mai mult, in acord cu jurisprudenta sa, spre exemplu, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr.1 din 17 ianuarie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Solutia este aceeasi si pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.

    Asa fiind, Curtea constata ca, parcurgand procedura de reexaminare si adoptand legea in forma care face obiectul controlului de constitutionalitate in prezenta cauza, Parlamentul nu a respectat prevederile constitutionale cuprinse in art.147 alin.(2) referitoare la efectele deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, care prevad obligatia Parlamentului de a reexamina dispozitiile din lege constatate ca fiind neconstitutionale.

    Prin Decizia Curtii Constitutionale nr.820 din 7 iunie 2010 a fost constatata neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau, iar nu doar a unor dispozitii din cuprinsul acesteia, ipoteza in care ar fi fost incidente prevederile art.147 alin.(2) din Constitutie, potrivit carora, *In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale*.

    In situatia determinata de constatarea neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau, Curtea retine ca pronuntarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari. Or, in conditiile in care Senatul si Camera Deputatilor au procedat la reexaminarea Legii lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 si au adoptat legea, chiar intr-o forma modificata, cele doua Camere ale Parlamentului nu au respectat dispozitiile constitutionale referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale.

    Pe de alta parte, in conditiile in care prevederile art.61 alin.(1) din Constitutie stabilesc ca *Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii* competenta de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitata daca legea astfel adoptata respecta exigentele Legii fundamentale.

    Prin urmare, optiunea legiuitorului de a legifera in materia in care Curtea Constitutionala a admis o sesizare de neconstitutionalitate cu privire la o lege in ansamblul sau presupune parcurgerea tuturor fazelor procesului legislativ prevazut de Constitutie si de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.


    DECIZIE


    Pentru considerentele aratate, in temeiul art.146 lit.a) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 alin.(1) si al art.18 alin.(2) din Legea nr.47/1992,


    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:


    Admite sesizarea si constata ca Legea lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este neconstitutionala.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    20 useri online

    Useri autentificati: