DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor

Decizie neconstitutionalitate din 15-06-2011
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor


Publicata in Monitorul Oficial nr. 476/2011 - M. Of. 476 / 6 iulie 2011

In temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, la data de 26 mai 2011, un grup de 51 de senatori a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 3.147 din 26 mai 2011 si constituie obiectul Dosarului nr. 662A/2011.

La sesizare a fost anexata lista cuprinzand semnaturile celor 51 de senatori, si anume: Ilie Sarbu, Sorin-Constantin Lazar, Alexandru Cordos, Ecaterina Andronescu, Toni Grebla, Viorel Arcas, Vasile-Cosmin Nicula, Ioan Mang, Trifon Belacurencu, Laurentiu Florian Coca, Gheorghe-Pavel Balan, Elena Mitrea, Gheorghe Marcu, Radu-Catalin Mardare, Valer Marian, Daniel Savu, Gavril Mirza, Nicolae-Danut Prunea, Ion Rotaru, Sergiu- Florin Nicolaescu, Petre Daea, Lia-Olguta Vasilescu, Iulian Badescu, Titus Corlatean, Constantin Tamaga, Gheorghe Pop, Marius-Sorin-Ovidiu Bota, Alexandru Mazare, Adrian ?utuianu, Miron-Tudor Mitrea, Florin Constantinescu, Doina Silistru si Avram Craciun — apartinand grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Crin George Laurentiu Antonescu, Marian Cristinel Bighiu, Minerva Boitan, Cristian David, Mircea Diaconu, Emilian Valentin Francu, Puiu Hasotti, Paul Ichim, Vasile Mustatea, Marius-Petre Nicoara, Romeo-Florin Nicoara, Mario- Ovidiu Oprea, Liviu-Titus Pasca, Cornel Popa, Nicolae Robu, Dan-Radu Rusanu, Cristian-George ?opescu — apartinand grupului parlamentar al Partidului National Liberal si Vasile Nistor — senator independent.

In sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate au fost aduse urmatoarele argumente:

1. Prevederile Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor contravin dispozitiilor art. 47 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, intrucat afecteaza nivelul de trai. In acest sens, se arata ca, in contextul realitatilor economice si sociale actuale, reducerea indemnizatiei lunare si a duratei concediului pentru cresterea copiilor plaseaza persoanele care au calitatea de beneficiari intr-o situatie defavorabila. Or, dreptul la concediu de maternitate este un drept fundamental. Mai mult, se aduce atingere si *principiului protectiei asteptarilor legitime ale cetatenilor* cu privire la un anumit nivel al protectiei si securitatii sociale.

2. Aceleasi prevederi de lege, referitoare la diminuarea dreptului la concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, vin in contradictie si cu art. 44 din Constitutie referitor la dreptul de proprietate privata. Astfel, se arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, concretizata prin Hotararea din 26 noiembrie 2002, pronuntata in Cauza Bόchen contra Republicii Cehe, notiunea de *bun*, la care se refera art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat cu o valoare economica. Un astfel de drept este si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, iar diminuarea acesteia — ca element de patrimoniu aflat in proprietatea beneficiarilor acesteia — constituie o ingerinta care afecteaza dreptul de proprietate. Se mai arata ca, in jurisprudenta aceleiasi instante europene, se impune necesitatea asigurarii unui just echilibru intre exigentele interesului general si imperativul salvarii drepturilor fundamentale. In acest sens, sunt citate Hotararea din 23 septembrie 1982, pronuntata in Cauza Sporrong si Lonnroth impotriva Suediei, Hotararea din 19 decembrie 1989, pronuntata in Cauza Mellacher si altii contra Austriei, si Hotararea din 21 februarie 1986, pronuntata in Cauza James si altii impotriva Marii Britanii. Din aceste hotarari se desprinde concluzia ca limitarea folosintei bunurilor proprietate privata este conforma conventiei mai sus amintite numai daca se urmareste un scop de utilitate publica si este insotita de o despagubire a proprietarului. Or, in ceea ce priveste actul normativ criticat, care instituie practic o expropriere, nu exista niciun fel de indicatii cu privire la existenta vreunei cauze de utilitate publica si nici cu privire la acordarea unei juste si prealabile despagubiri.

3. Dispozitiile de lege criticate incalca prevederile art. 53 din Constitutie, intrucat restrang exercitiul unor drepturi fundamentale fara respectarea conditiilor prevazute de acest text constitutional. In acest sens, se arata ca, in lipsa precizarii cauzei care a justificat restrangerea drepturilor la un nivel de trai decent si la concediu de maternitate, precum si a dreptului de proprietate privata, nu rezulta nici faptul ca aceasta restrangere *se impune*, asa cum cere textul constitutional, nici ca ar fi proportionala cu situatia care a determinat-o. Criza economica nu poate constitui un pretext pentru ingradirea unor drepturi consacrate constitutional, cu atat mai mult cu cat o asemenea masura nu a fost aplicata cu titlu exceptional, nu are caracter temporar, ci permanent, si nu a fost insotita de garantii destinate sa asigure protectia nivelului de trai al categoriilor sociale afectate. In ceea ce priveste proportionalitatea masurii restrangerii dreptului la indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, se precizeaza ca nici aceasta cerinta nu este respectata, de vreme ce masurile legislative criticate pot avea drept consecinta reducerea natalitatii si, pe termen lung, reducerea populatiei. In plus, scopul urmarit de legiuitor putea fi atins si prin alte masuri.

4. In sfarsit, se sustine ca legea criticata contravine dispozitiilor art. 20 din Constitutie, prin raportare la prevederile art. 1, art. 17 alin. (1), art. 34 alin. (1) si art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum si prin raportare la dispozitiile art. 17 si art. 25 paragraful 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.

In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 51/2.676 din 7 iunie 2011, punctul sau de vedere, in care se arata ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 este in integralitatea sa conforma cu prevederile constitutionale si cu cele din continutul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Astfel, in ceea ce priveste pretinsa incalcare a prevederilor art. 47, art. 53 si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, se sustine ca o asemenea critica nu este conforma cu realitatea cotidiana notorie de criza economica si financiara prin care trece Romania, situatie ce determina reducerea cheltuielilor din bugetul de stat si din cel al asigurarilor sociale de stat. Prin urmare, masurile criticate au o justificare obiectiva si rationala, iar lipsa interventiei statului pe aceasta cale ar fi putut afecta stabilitatea economica a tarii si implicit securitatea nationala. In acest sens, sunt amintite si cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 si Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, ambele publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. Considera ca nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 confirma cele aratate mai sus si justifica masurile dispuse prin acest act normativ.

In ceea ce priveste sustinerea autorilor obiectiei de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea principiului protectiei asteptarilor legitime ale cetatenilor cu privire la un anumit nivel al protectiei si securitatii sociale, presedintele Camerei Deputatilor arata ca o asemenea critica nu este argumentata si ca un astfel de principiu nu este prevazut de Constitutie. In masura in care se bucura totusi de o consacrare in actele internationale la care Romania este parte, atunci instantele de judecata sunt cele care trebuie sa cenzureze nerespectarea lui. In acest sens, este amintita si Decizia Curtii Constitutionale nr. 575 din 4 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011.

Referitor la critica raportata la art. 44 din Constitutie, arata ca dispozitiile de lege criticate afecteaza nivelul indemnizatiei pentru cresterea copilului de la momentul intrarii acestora in vigoare, iar nu si pentru trecut. Or, *dreptul de proprietate privata se exercita doar asupra sumelor deja incasate, nu si asupra celor care ar urma sa fie incasate* si ca urmare nu se poate vorbi despre o expropriere.

In sfarsit, cu privire la criticile referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 20 din Constitutie, arata ca autorii obiectiei de neconstitutionalitate nu au adus niciun fel de argumente, astfel ca acestea nu pot constitui obiect al analizei Curtii Constitutionale.

Presedintele Senatului a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. I — 467 din 10 iunie 2011, punctul sau de vedere, in care se arata ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata.

Reluand aceleasi argumente ca si cele invocate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate, se arata, in esenta, ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 incalca dispozitiile art. 47 si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, intrucat este afectat nivelul de trai al beneficiarilor dreptului la concediu si indemnizatia pentru cresterea copiilor. Totodata, se aduce atingere si dreptului de proprietate, intrucat indemnizatia amintita reprezinta un *bun*, iar reducerea acesteia echivaleaza cu expropriere. In sfarsit, considera ca sunt incalcate si dispozitiile Legii fundamentale referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati coroborate cu cele ale art. 47 alin. (2) teza intai din Constitutie, care consacra dreptul la concediu de maternitate, intrucat nu rezulta ca restrangerea acestui drept constitutional *se impune*.

In plus, diminuarea dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului nu are un caracter temporar.

Guvernul a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 5/3.333 din 31 mai 2011/EB, punctul sau de vedere, in care se arata ca argumentele prezentate de autorii criticii de neconstitu tionalitate nu sunt intemeiate.

In acest sens, sustine ca prin textele de lege criticate statul nu numai ca nu si-a incalcat obligatiile constitutionale invocate de autorii sesizarii, ci, dimpotriva, a luat masurile necesare pentru a asigura protectia sociala a cetatenilor sai. Mai mult, considera ca, in conditiile economice actuale, interventia statului prin solutii ca cele criticate in prezenta obiectie a fost necesara pentru a preveni situatii de neacceptat, ca aceea a incapacitatii de plata a unor drepturi fundamentale, asa cum sunt salariul, pensia etc.

Referitor la critica privind incalcarea dreptului de proprietate, arata ca dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in interpretarea data de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, nu garanteaza un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia ca drept castigat.

In ceea ce priveste sustinerea autorilor obiectiei potrivit careia s-ar aduce atingere unor drepturi fundamentale, fara a fi respectate insa conditiile art. 53 din Constitutie, se arata ca dreptul la concediu si indemnizatia pentru cresterea copilului nu reprezinta drepturi fundamentale. Pentru aceleasi argumente expuse mai sus, Guvernul considera ca nu pot fi retinute nici criticile raportate la actele internationale invocate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si celor ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate. Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum rezulta din sesizarea formulata, il constituie dispozitiile Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, ordonanta de urgenta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010. Din motivarea sesizarii rezulta explicit insa vointa autorilor acesteia de a supune controlului de constitutionalitate, pe langa legea de aprobare, insasi ordonanta de urgenta. Astfel, dispozitiile de lege criticate, referitoare la reglementarea conditiilor de acordare a concediului si indemnizatiei lunare pentru cresterea copiilor, sunt prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010.

In acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romanie, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, a statuat ca ordonantele Guvernului aprobate de Parlament prin lege inceteaza sa mai fie acte normative de sine statatoare si devin, ca efect al aprobarii de catre autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar daca, din ratiuni de tehnica legislativa, alaturi de datele legii de aprobare, conserva si elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de catre Guvern.

Autorii obiectiei de neconstitutionalitate considera ca aceste prevederi de lege limiteaza, fara a fi respectate conditiile constitutionale, drepturi fundamentale, precum dreptul de proprietate privata, dreptul la un nivel de trai decent si dreptul la concediu de maternitate, aducandu-se astfel atingere art. 44, art. 47, art. 53 si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie. De asemenea, sustin ca sunt infrante si dispozitiile art. 20 din Constitutie, prin raportare la prevederile art. 1, art. 17 alin. (1), art. 34 alin. (1) si art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum si prin raportare la dispozitiile art. 17 si art. 25 paragraful 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Aceste dispozitii internationale consacra si ocrotesc drepturi si valori precum demnitatea umana, proprietatea privata, dreptul la masuri de securitate sociala oferite de stat si dreptul la un nivel de trai decent si stabilesc conditiile in care poate fi restrans exercitiul unor drepturi fundamentale.

Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 a urmarit instituirea unui program de acordare a dreptului la concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor adaptat realitatilor economice. In acest sens, in nota de fundamentare a ordonantei de urgenta se arata ca, *situatia economica actuala impune utilizarea eficienta a resurselor bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare pentru asigurarea platii indemnizatiei pentru cresterea copilului sau, dupa caz, a stimulentului de insertie lunar, rezultand necesitatea regandirii acestui program din punctul de vedere al perioadei de acordare, al conditiilor de eligibilitate, precum si al cuantumurilor acordate.* Prin urmare, art. 2 al ordonantei de urgenta prevede ca *(1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, precum si de o indemnizatie lunara;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara.
(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. a) se stabileste in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei.
(3) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. b) se stabileste in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 1.200 lei.
(4) Pentru copilul cu handicap concediul pentru cresterea copilului se acorda pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, iar indemnizatia aferenta se acorda in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei.*

Efectul acestei reglementari a fost acela al diminuarii dreptului la concediu si indemnizatia pentru cresterea copiilor in raport cu reglementarea anterioara, respectiv art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 226/2008 privind unele masuri financiar-bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 31 decembrie 2008, si chiar in raport cu dispozitiile art. 12 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispozitii care diminuau cu 15% cuantumul indemnizatiei.

Asa fiind, Curtea urmeaza a analiza in ce masura diminuarea indemnizatiei pentru cresterea copilului are semnificatia afectarii drepturilor fundamentale amintite de autorii obiectiei si, in situatia in care se va constata o restrangere a acestor drepturi, in ce masura aceasta este compatibila cu cerintele impuse de art. 53 din Constitutie.

Prin urmare, examinand criticile referitoare la incalcarea dreptului la un nivel de trai decent, Curtea constata ca diminuarea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copiilor, insotita de restrangerea la un an a duratei pentru care se acorda o suma mai mare, respectiv 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mare de 3.400 lei, reprezinta masuri care influenteaza nivelul de trai. Acesta este insa un drept cu o natura specifica. Astfel, asa cum Curtea a constatat si prin Decizia nr. 30 din 6 aprilie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 100 din 18 aprilie 1994, conceptul de *nivel de trai decent* nu este definit de Constitutie. Mai mult, nici mijloacele de realizare a acestui obiectiv nu sunt prevazute de Constitutie, legiuitorul fiind chemat, in spiritul acestui text constitutional, sa instituie un ansamblu de masuri prin care statul sa asigure protejarea si imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor atat prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate sociala, dreptul la munca — conditie principala pentru un trai decent —, dreptul la o salarizare echitabila, dreptul la protectia sanatatii si altele asemenea, dar si prin drepturi care nu au o consacrare constitutionala si care tind catre acelasi obiectiv. In acelasi spirit, Constitutia consacra, in chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al Romaniei, obliga statul, prin dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. f), sa creeze conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii, iar prin art. 41 alin. (2) si art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariatilor, respectiv al cetatenilor si la alte masuri de protectie sociala si de asistenta sociala decat cele nominalizate expres in Legea fundamentala, masuri stabilite prin lege.

Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetatenilor si obligatii corelative ale statului este faptul ca, in masura in care nu sunt nominalizate expres de Constitutie, legiuitorul este liber sa aleaga, in functie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmarite si de necesitatea indeplinirii si a altor obligatii ale statului consacrate deopotriva la nivel constitutional, care sunt masurile prin care va asigura cetatenilor un nivel de trai decent si sa stabileasca conditiile si limitele acordarii lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar incetarea acordarii masurilor de protectie sociala luate, fara a fi necesar sa se supuna conditiilor art. 53 din Constitutie, intrucat acest text constitutional priveste numai drepturile consacrate de Legea fundamentala, iar nu si cele stabilite prin legi.

O astfel de concluzie se desprinde si din considerentele Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, in care Curtea constata ca dispozitiile art. 53 din Constitutie raportate la dreptul la un nivel de trai decent sunt lipsite de relevanta, intrucat dreptul pus in discutie, respectiv dreptul la pensie speciala de serviciu, nu era un drept fundamental.

Un astfel de drept, a carui reglementare depinde de optiunea legiuitorului, este si cel pus in discutie in prezenta cauza, concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor neavand o consacrare constitutionala, asa cum in mod eronat sustin autorii obiectiei, care fac o confuzie cu dreptul la concediu de maternitate. Acesta din urma este reglementat distinct de cap. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Curtea considera insa ca, desi legiuitorul dispune de libertatea alegerii mijloacelor prin care sa realizeze protectia sociala a cetatenilor, respectarea obligatiei de a asigura un nivel de trai decent trebuie avuta in vedere in mod independent, urmarindu-se in ultima instanta nu numai modalitatea prin care statul realizeaza aceasta obligatie, ci si modul in care cetatenii reusesc sa isi satisfaca nevoile de trai intr-un anumit moment, in functie de resursele de care dispun.

In acest context, se impune observatia ca stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat ca fiind decent trebuie apreciata de la caz la caz, in functie de o serie de factori conjuncturali. Situatia economica a tarii, resursele de care dispune statul in vederea atingerii acestui obiectiv, dar si nivelul de dezvoltare al societatii, gradul de cultura si civilizatie la un anumit moment si modul de organizare a societatii reprezinta deopotriva coordonate care trebuie luate in considerare atunci cand se evalueaza nivelul *decent* al vietii. In concluzie, aprecierea modului si a masurii in care statul reuseste sa duca la indeplinire obligatia de a asigura un nivel de trai decent trebuie sa fie raportata la acesti factori, nefiind posibila stabilirea unui standard fix, imuabil.

Curtea considera ca masurile adoptate prin textele de lege criticate au mai degraba caracterul unei adaptari la conditiile economice existente, iar, raportat la acestea, masurile dispuse nu au un caracter disproportionat, neputandu-se vorbi despre o afectare a nivelului de trai decent contrara Constitutiei. Un alt criteriu care a fost avut in vedere pentru reglementarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 il constituie si conditiile de acordare a unor drepturi similare in alte state europene, sens in care Curtea observa ca, asa cum sunt prevazute la momentul actual, conditiile din Romania se incadreaza intre limitele minime si maxime stabilite in aceste state. Astfel, daca in Belgia indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe o perioada de doar 3—6 luni, in Cehia, aceeasi perioada poate ajunge pana la 4 ani. In majoritatea statelor insa, asa cum sunt Austria, Bulgaria, Franta, Norvegia sau Ungaria, acest ajutor de crestere a copilului este prevazut pentru 2 ani.

In ceea ce priveste cuantumul indemnizatiei, daca in Bulgaria este stabilita o indemnizatie care variaza intre echivalentul a 51 de euro si 179 euro lunar, iar in Ungaria limita maxima este echivalenta cu 365 de euro lunar, in Belgia acest cuantum difera in functie de intreruperea totala sau partiala a activitatii profesionale si de varsta beneficiarului, cea mai mica indemnizatie fiind de 342,46 euro, iar cea mai mare de 684,94 euro. De asemenea, daca in Austria se acorda o indemnizatie de 14,53 euro zilnic, in Danemarca este prevazuta o indemnizatie anuala de numai 1006 euro. In acest din urma caz insa indemnizatia se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de 9 ani.

Privind aceste exemple, se poate concluziona ca masurile de lege criticate se circumscriu conditiilor care, la nivel european, sunt considerate ca necesare, dar si suficiente pentru a asigura un nivel de trai decent. In continuare, examinand sustinerea autorilor obiectiei referitoare la incalcarea dreptului de proprietate privata, Curtea constata ca reglementarile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 se aplica persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 ianuarie 2011, precum si persoanelor care au adoptat un copil, carora li s-a incredintat un copil in vederea adoptiei sau care au un copil in plasament ori in plasament in regim de urgenta ori au devenit tutori incepand cu data mai sus amintita. Persoanele care anterior au dobandit dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului de pana la 2, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, nu se supun noii reglementari. Prin urmare, niciunul dintre destinatarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 nu beneficiaza la momentul intrarii in vigoare a acestui act normativ de dreptul la concediu si indemnizatia pentru cresterea copilului, calitatea de beneficiar al acestor drepturi fiind conditionata de nasterea unui copil si de dobandirea drepturilor parintesti ulterior acestui moment. Prin urmare, nu se poate vorbi de afectarea unui drept de natura patrimoniala aflat deja in patrimoniul persoanelor amintite.

In ceea ce priveste sustinerea autorilor obiectiei privind incalcarea principiului protectiei asteptarilor legitime, Curtea constata ca acest principiu nu are o consacrare constitutionala, dar transpare insa din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului ca un element in aprecierea respectarii drepturilor fundamentale. Acest principiu impune existenta unei legislatii predictibile, unitare si coerente. De asemenea, impune limitarea posibilitatilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligatii deopotriva opozabile atat legiuitorului primar, cat si celui delegat.

Curtea apreciaza insa ca acest principiu nu poate dobandi semnificatia unei interdictii pentru legiuitor de a interveni in sensul modificarii conditiilor de acordare a unor drepturi pentru viitor in conformitate cu politica adoptata de stat, cu atat mai mult cu cat conditiile si cuantumul indemnizatiei nu sunt prevazute si nici garantate de dispozitiile Legii fundamentale si nu sunt afectate drepturi castigate in trecut. Asa cum s-a aratat deja, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 se aplica numai acelor drepturi ce se vor naste dupa intrarea sa in vigoare.

Asa fiind, Curtea apreciaza ca in cauza de fata nu se poate vorbi despre o incalcare a principiului protectiei asteptarilor legitime, invocat de autorii obiectiei. In ceea ce priveste sustinerile potrivit carora Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor ar contraveni art. 20 din Constitutie, Curtea constata ca autorii obiectiei de neconstitutionalitate nu isi motiveaza criticile de neconstitutionalitate in raport cu dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Or, Curtea nu are competenta de a formula propriile critici, la care, ulterior, sa si raspunda.

Astfel, o enumerare a dispozitiilor internationale pretins incalcate prin legea criticata nu echivaleaza cu o veritabila critica de neconstitutionalitate, nefiind respectate exigentele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Cu privire la prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, act distinct ca natura juridica de celalalt tratat international invocat, Curtea retine ca acestea, de principiu, sunt aplicabile in controlul de constitutionalitate in masura in care asigura, garanteaza si dezvolta prevederile constitutionale in materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, in masura in care nivelul lor de protectie este cel putin la nivelul normelor constitutionale in domeniul drepturilor omului. In consecinta, cu privire la speta de fata, Curtea constata ca prevederile cuprinse in Carta nu sunt cu nimic afectate pentru toate considerentele sus-mentionate.
DECIZIE


Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:


Constata ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor este constitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
14 useri online

Useri autentificati: