DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului

Decizie neconstitutionalitate din 23-06-2011
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului


Publicata in Monitorul Oficial nr. 464/2011 - M. Of. 464 / 1 iulie 2011

Pe rol se afla solutionarea sesizarii de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, formulata de un grup de 111 de deputati, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie.

Cu Adresa nr. 51/2.584 din 2 iunie 2011, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, formulata de 111 deputati.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile celor 111 deputati, autori ai sesizarii de neconstitutionalitate. Potrivit acestei liste, autorii sesizarii de neconstitutionalitate sunt urmatorii: Adrian Nastase, Aurelia Vasile, Victor Socaciu, Marian Neacsu, Carmen Ileana Moldovan, Aurel Vladoiu, Antonella Marinescu, Manuela Mitrea, Claudiu Iulian Manda, Neculai Ratoi, Cornel-Cristian Resmerita, Laurentiu Nistor, Vasile Mocanu, Viorel Hrebenciuc, Victor Cristea, Gheorghe Ana, Valeriu Stefan Zgonea, Cristian-Sorin Dumitrescu, Iuliu Nosa, Vasile Popeanga, Ioan Stan, Sorin Constantin Stragea, Viorel Stefan, Sonia-Maria Draghici, Florin-Costin Paslaru, Lucretia Rosca, Ciprian-Florin Luca, Eugen Bejinariu, Dan Nica, Florian Popa, Costica Macaleti, Marian Ghiveciu, Adrian Solomon, Ion Dumitru, Gheorghe Antochi, Dumitru Boabes, Angel Tilvar, Andrei Dolineaschi, Petru Gabriel Vlase, Ion Calin, Ioan Sorin Roman, Ion Burnei, Ioan Cindrea, Horia Grama, Mircea Dusa, Dumitru Chirita, Doru-Claudian Frunzulica, Georgian Pop, Nicolae-Ciprian Nica, Mugurel Surupaceanu, Adrian Mocanu, Nicolae Banicioiu, Constantin Nita, Ioan Damian, Cristian Rizea, Cristian Mihai Adomnitei, Marin Almajanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihaita Calimente, Mircea Vasile Cazan, Mariana Campeanu, Daniel Chitoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Liviu-Bogdan Ciuca, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Victor Paul Dobre, Mihai-Aurel Dontu, Gheorghe Dragomir, George Ionut Dumitrica, Relu Fenechiu, Damian Florea, Gheorghe Gabor, Gratiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Stefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolta, Mihai Lupu, Dan-Stefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Ludovic Orban, Ionel Palar, Viorel Palasca, Cornel Pieptea, Gabriel Plaiasu, Cristina-Ancuta Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, Calin Potor, Ana Adriana Saftoiu, Nini Sapunaru, Adrian George Scutaru, Ionut-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Stirbu, Gheorghe-Mirel Talos, Adriana Diana Tusa, Radu Bogdan Timpau, Ioan Tintean, Florin Turcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga si Mihai Alexandru Voicu.

La sesizare a fost anexata, in copie, Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului. Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 3.257 din 2 iunie 2011 si formeaza obiectul Dosarului nr. 701A/2011.

Prin aceasta sesizare, autorii acesteia solicita Curtii sa se pronunte asupra constitutionalitatii Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, formuland urmatoarele critici de neconstitutionalitate:

I. Critici de neconstitutionalitate extrinseca

Legea supusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1) si art. 75, prin prisma procedurii legislative de adoptare a acesteia.

Astfel, autorii sesizarii sustin ca proiectul acestei legi organice a fost adoptat de Senat la data de 16 septembrie 2009, forma adoptata fiind trimisa la Camera Deputatilor, cu rol de Camera decizionala, la data de 22 septembrie 2009. In cadrul acestei Camere, procedura de adoptare a fost viciata prin faptul ca au fost puse in discutie o serie de amendamente care nu au fost analizate, in prima instanta, de Senat. Cu privire la acest aspect, autorii sesizarii invoca considerentele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, si nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 720 din 23 octombrie 2008, conform carora modificarile si completarile pe care Camera decizionala le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata trebuie sa se raporteze la materia avuta in vedere de initiator si la forma in care a fost reglementata de prima Camera.

Altfel, se ajunge la situatia ca o singura Camera, si anume Camera decizionala, sa legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie, precum si competentelor stabilite pentru cele doua Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentala.

II. Critici de neconstitutionalitate intrinseca

1. Dispozitiile art. I pct. 6 din Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (3) si art. 53. Autorii sesizarii sustin ca aceste dispozitii *instituie un tratament in mod vadit defavorabil persoanelor care ocupa functia publica de politist, fata de alti functionari publici care se bucura de stabilitate si de aplicarea tuturor prevederilor din Statutul functionarilor publici care ii protejeaza fata de schimbarile si/sau suspendarile intempestive si abuzive ori nelegale din functie*. Astfel, textele de lege supuse controlului de constitutionalitate sunt de natura sa afecteze statutul juridic al politistilor, fiind susceptibile sa conduca la discriminarea acestei categorii de functionari publici in raport cu alte categorii de functionari publici. Autorii sesizarii apreciaza ca *actuala redactare a art. I pct. 6 din Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului nu face decat sa creeze toate parghiile juridice pentru ca actualul executiv sa dispuna masuri abuzive si arbitrare menite sa determine reducerea numarului de politisti*. De asemenea, considera ca legea a fost adoptata, deci a fost preferata calea legislativa celei administrative, *pentru a fi asigurata sustragerea de la controlul judecatoresc, susceptibil a fi exercitat impotriva actelor administrative in ipoteza in care aceste prerogative ar fi fost acordate Guvernului*. In continuare, arata ca principiul accesului egal la functiile publice trebuie inteles ca o egalitate de tratament a titularilor functiilor publice, din partea legiuitorului, ca o egalitate de sanse acordate in vederea ocuparii acestora, cat si exercitarea in conditii de egalitate si de regim juridic identic al protectiei acordate tuturor functionarilor publici.

Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului reprezinta, in conceptia autorilor sesizarii, *o forma indirecta de restrangere a unor drepturi si libertati fundamentale, prin impiedicarea liberului acces la ocuparea functiilor publice de politisti, prin consacrarea dreptului unui membru al executivului de a dispune in mod discretionar cu privire la modificarea si/sau suspendarea raporturilor de serviciu ale politistilor*. Restrangerea dreptului de acces la o functie publica, instituita prin dispozitiile legii mentionate, constituie o ingradire care nu se justifica in mod obiectiv ca o masura care se impune pentru salvgardarea unui alt drept care, in absenta acestei restrictii, ar fi grav compromis. Restrangerea unui drept sau a unei libertati fundamentale poate fi dispusa numai in masura in care se impune in situatii exceptionale, pentru apararea unor drepturi ale cetatenilor a caror importanta este considerata primordiala de catre legiuitor. In aceste conditii, interventia legislativa asupra regimului juridic aplicabil politistilor, prin lasarea la discretia ministrului administratiei si internelor a posibilitatii de a dispune cu privire la modificarea si suspendarea raporturilor de serviciu ale politistilor, este de natura sa restranga in mod disproportionat dreptul de acces la o functie publica, aducand atingeri grave substantei acestui drept.

2. Dispozitiile art. I pct. 5 si 6 din Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (2) si art. 47 alin. (1).

Autorii sesizarii sustin ca, prin masurile impuse de aceste dispozitii, *statul roman se dezice de raspunderea ce ii revine in calitate de stat social privind asigurarea unui anumit nivel de protectie al tuturor cetatenilor incadrati in munca,* iar *obligatia de a adopta o serie de masuri de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor sai conditiile necesare pentru un nivel de trai decent, nu poate fi considerata ca fiind indeplinita*. De aceea, indiferent de scopurile declarate ale legii criticate, continutul acesteia demonstreaza ca nu este respectat principiul consacrat prin art. 1 alin. (3) din Constitutie, potrivit caruia Romania este stat de drept, democratic si social.

In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Presedintele Senatului, prin Adresa nr. I 466 din 10 iunie 2011, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 3.474 din 10 iunie 2011, a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate in care solicita admiterea acesteia, considerand-o intemeiata pentru motivele invocate de autorii sesizarii.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 51/2.675 din 7 iunie 2011, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 3.320 din 7 iunie 2011, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece *autorii sesizarii nu prezinta motivele pentru care legea criticata nu ar fi conforma cu vreo dispozitie din Constitutie,* consideratiile acestora fiind *de natura politica.*

In acest sens, arata, in esenta, ca, *prin lege, Parlamentul poate face orice considera ca trebuie facut,* intrucat este *organul reprezentativ al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii*. Considera ca legea criticata, reglementand *modificarea si suspendarea din functiile publice speciale si nu accesul la acestea,* nu este contrara art. 16 din Constitutie. De asemenea, apreciaza ca *invocarea prevederilor art. 53 din Constitutie nu are nicio legatura cu cauza de fata*, dispozitiile de lege criticate nefiind o *ingradire*, ci un efect al aplicarii art. 61 alin. (1) din Constitutie. In fine, presedintele Camerei Deputatilor considera ca dispozitiile art. I pct. 5 si 6 din Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (2) si art. 47 alin. (1).

Guvernul a comunicat punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/3.474 din 7 iunie 2011, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 3.420 din 9 iunie 2011, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, apreciaza, referitor la critica nerespectarii regulilor de adoptare a legii supuse controlului de constitutionalitate, ca aceasta *vizeaza, in principal, deficiente care tin de modul de aplicare a dispozitiilor regulamentelor Parlamentului*, a caror analiza nu este de competenta Curtii Constitutionale, deoarece s-ar *incalca insusi principiul autonomiei regulamentare al celor doua Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza intai din Legea fundamentala.* Astfel a statuat Curtea prin deciziile nr. 786 din 13 mai 2009 si nr. 413 din 14 aprilie 2010. Cat priveste critica dispozitiilor art. I pct. 5 si 6 din legea atacata, Guvernul considera ca, prin masurile reglementate, *statul nu numai ca nu si-a incalcat obligatiile constitutionale invocate de autorii sesizarii, ci, dimpotriva, a luat masurile necesare pentru a asigura protectia sociala a cetatenilor sai, inclusiv din perspectiva faptului ca, data fiind situatia economica actuala, in lipsa unor solutii ca cele criticate, s-ar fi putut ajunge la situatii de neacceptat, in care statul nu ar fi avut resurse bugetare pentru plata unor drepturi fundamentale, cum ar fi salariul, pensia etc*. In fine, apreciaza ca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (3) si art. 53 nu sunt aplicabile, neavand relevanta in cauza.


CURTEA,


examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele : Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulata de cei 111 deputati. Obiectul controlului de neconstitutionalitate il constituie Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, in ansamblul sau, si, in special, dispozitiile art. I pct. 5 si 6 din aceeasi lege, care au urmatorul continut:

*Art. I
Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza: [...]


5. La articolul 71 alineatul (1), litera a) va avea urmatorul cuprins:
«a) in urmatoarele 6 luni dupa adoptarea masurilor prevazute la art. 69 alin. (1) lit. j);».
6. La articolul 78, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
«Art. 78
(1) Procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistului se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.»*

In opinia autorilor sesizarii, dispozitiile legii criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), art. 16 alin. (1) si (3), art. 41 alin. (2), art. 47 alin. (1), art. 53, art. 61 alin. (1) si (2) si art. 75, al caror cuprins este urmatorul:
  • Art. 1 alin. (3) si (5): *(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. [...]
    (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.*;
  • Art. 16 alin. (1) si (3): *(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. [...]
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.*;
  • Art. 41 alin. (2): *Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.*;
  • Art. 47 alin. (1): *Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.*;
  • Art. 53: *(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.*;
  • Art. 61 alin. (1) si (2): *(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
    (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat*;
  • Art. 75: *(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului.
    (2) Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
    (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
    (4) In cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in procedura de urgenta.
    (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.*
    Procedand la examinarea sesizarii de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin continutul sau normativ, legea supusa controlului de constitutionalitate se incadreaza in categoria legilor organice, avand ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului.

    Curtea retine, de asemenea, ca acest eveniment legislativ priveste aspecte legate de nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu ale politistilor, obtinerea gradelor profesionale si modalitatea de apreciere a activitatii profesionale si a conduitei politistului, fiind determinata, astfel cum rezulta din Expunerea de motive, de necesitatea reglementarii mai riguroase a cadrului juridic privind raporturile de serviciu ale politistului, functionar public cu statut special.

    Principalele interventii se refera la cazurile de modificare si suspendare a raporturilor de serviciu ale politistului care se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, la modul de evaluare profesionala si la schimbarea perioadei de reconversie profesionala, astfel incat aceasta sa se faca la 6 luni dupa o decizie de disponibilizare si nu inainte, ca pana acum, prevederile urmand sa fie aplicate de la 1 ianuarie 2012.

    Din conceptia legii criticate, Curtea retine faptul ca au fost respectate dispozitiile art. 31 si 61 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca interventiile admise nu afecteaza conceptia generala sau caracterul unitar al legii modificate.

    Examinand critica referitoare la nerespectarea procedurii de adoptare a legii inainte de promulgare, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata.

    Astfel, din analiza comparata a documentelor privind initierea si desfasurarea procesului legislativ in cauza, respectiv a propunerii legislative depuse de initiatori, a formei adoptate de Senat, ca prima Camera sesizata, si a celei adoptate de Camera Deputatilor, cu rol de Camera decizionala, Curtea retine ca nu sunt diferente majore de continut juridic intre forma finala a legii si forma proiectului de lege, modificarile si completarile adoptate de Camera Deputatilor nedand o configuratie deosebita, semnificativ diferita fata de cea a proiectului de lege in forma adoptata de Senat.

    Legea criticata a fost, deci, adoptata in virtutea prerogativelor constitutionale ale Parlamentului conferite de art. 61 alin. (1), fiind astfel respectat principiul suprematiei Constitutiei prevazut de prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5).

    Asa fiind, exigentele prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1) si (2) si art. 75, precum si ale considerentelor deciziilor Curtii Constitutionale nr. 472 din 22 aprilie 2008 si nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, invocate in sustinerea criticii de neconstitutionalitate extrinseca, au fost indeplinite.

    Examinand criticile de neconstitutionalitate intrinseca a legii criticate, Curtea constata ca si acestea sunt neintemeiate.

    In acest sens, Curtea retine ca, potrivit art. 1 din Legea nr. 360/2002, politistul este definit ca fiind *functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului*.

    In legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile art. I pct. 6 din Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (3), Curtea constata ca nu poate retine aceasta critica, intrucat politistii beneficiaza de un statut special in comparatie cu alte categorii de functionari publici, astfel ca, in considerarea importantei activitatii acestora in ansamblul societatii, este justificata instituirea unui regim special in ceea ce priveste nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu ale politistilor, obtinerea gradelor profesionale si modalitatea de apreciere a activitatii profesionale si a conduitei politistului.

    In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat, in mod constant, ca egalitatea nu inseamna uniformitate, fiind permisa instituirea unor tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane, in considerarea situatiilor specifice in care acestea se afla, daca exista o justificare obiectiva si rezonabila.

    Cat priveste incalcarea art. 53 din Constitutie, Curtea retine ca modificarea adusa art. 78 din Legea nr. 360/2002, prin conferirea prerogativelor pentru modificarea si/sau suspendarea raporturilor de serviciu ale politistilor direct ministrului administratiei si internelor, nu este de natura a aduce ingradiri exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, deoarece respectiva modificare nu reglementeaza accesul la o functie publica, ci numai procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor. Chiar daca ar fi reglementat conditiile de acces la functia publica de politist, ipoteza restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati tot nu ar fi incidenta, motiv pentru care art. 53 din Constitutie nu este aplicabil in cauza de fata.

    In fine, referitor la dispozitiile art. I pct. 5 si 6 din Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, Curtea constata ca acestea nu contin in sine norme de natura sa afecteze munca si protectia sociala a muncii sau nivelul de trai.

    Ca atare, Curtea nu poate retine sustinerea potrivit careia *Statul roman se dezice de raspunderea ce ii revine in calitatea sa de stat social privind asigurarea unui anumit nivel de protectie al tuturor cetatenilor incadrati in munca.*

    Pentru considerentele expuse, sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului nu poate fi primita, fiind neintemeiata.
    DECIZIE


    In temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    br>
    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii

    DECIDE:


    Constata ca Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului este constitutionala in raport cu criticile formulate.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    46 useri online

    Useri autentificati: