RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr 5 din 20 septembrie 2010, cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor
sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1546/1952
RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 20-09-2010
|
|
RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr 5 din 20 septembrie 2010, cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor
sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1546/1952
Publicata in Monitorul Oficial nr. 223/2011 - M. Of. 223 / 31 martie 2011
|
|
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Dosar nr. 4/2010, Decizia nr. 5/2010
Sub presedintia doamnei judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intrunit pentru a examina
recursul in interesul legii cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor
sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de art. 2 din
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, fiind prezenti 82 de judecatori din 103 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procuror Antoaneta
Florea — procuror-sef al Biroului de reprezentare din cadrul Sectiei judiciare — Serviciul judiciar civil.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in
interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si
aplicarea unitara a legii.
Procurorul general a apreciat ca orientarea jurisprudentiala potrivit careia la stabilirea si recalcularea pensiei nu se pot lua
in considerare veniturile obtinute in regim de lucru prelungit, intrucat aceste sume sunt rezultatul unor forme de retribuire a muncii
dupa timp sau in regie, este in spiritul si litera legii.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata
urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista
un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea si recalcularea
pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al
asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor
de retribuire obtinute in regim de lucru prelungit, prevazute de
art. 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952.
Astfel, unele instante au considerat ca la stabilirea si
recalcularea pensiei nu se pot lua in considerare veniturile
obtinute in regim de lucru prelungit, reglementat de Hotararea
Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952 si, consecutiv, de
Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.579/1956, Hotararea
Consiliului de Ministri nr. 191/1963 ori Decretul nr. 175/1973,
intrucat aceste sume sunt rezultatul unor forme de retribuire a
muncii dupa timp sau in regie.
S-a retinut ca prin dispozitii legale exprese, respectiv Legea
nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si
asistenta sociala si Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public,
provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, au fost
precizate elementele care se iau in calcul la stabilirea si
recalcularea drepturilor de pensie, nefiind prevazute sumele
primite pentru orele prestate in regim prelungit de lucru.
Intr-o alta orientare jurisprudentiala s-a considerat ca la
stabilirea si recalcularea drepturilor de pensie se iau in
considerare si veniturile obtinute pentru munca prestata in regim
de lucru prelungit, in temeiul art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului
de Ministri nr. 1.546/1952, al Hotararii Consiliului de Ministri
nr. 2.579/1956 si al Decretului nr. 175/1973, retinandu-se ca
pentru aceste sume s-a achitat contributia de asigurari sociale.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect
dispozitiile legii.
Astfel, art. 1 alin. 2 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de
asigurari sociale de stat si asistenta sociala prevedea ca pensia
se stabileste in raport cu contributia adusa de fiecare persoana
la dezvoltarea societatii si se diferentiaza in functie de vechimea
in munca, retributia avuta si grupa de munca, iar art. 10 din
acelasi act normativ prevedea ca baza de calcul care este avuta
in vedere la stabilirea pensiei este retributia tarifara, respectiv
media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la
alegere, din ultimii 10 ani de activitate.
Art. 10 din lege a fost modificat prin art. 3 din Legea
nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari
din legislatia de asigurari sociale, forma dupa modificare
prevazand ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media din
5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate,
a salariului de baza si, printre alte sporuri, a sporului pentru lucru
sistematic peste programul normal.
Prin art. 3 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 se prevedea ca dreptul
la pensia de asigurari sociale este recunoscut tuturor cetatenilor
tarii care au desfasurat o activitate permanenta pe baza unui
contract de munca si pentru care unitatile au depus contributia
prevazuta de lege la fondul de asigurari sociale de stat.
Fata de aceste dispozitii legale, urmeaza a se stabili in ce
masura veniturile obtinute prin regim de lucru prelungit, potrivit
dispozitiilor Legii nr. 3/1977, intra in baza de calcul al pensiei de
asigurari sociale, ceea ce inseamna a se stabili daca au
reprezentat un spor cu caracter tarifar, pentru care s-au achitat
contributii la bugetul asigurarilor de stat.
Regimul juridic al prelungirii timpului de lucru, reglementat
initial prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952,
prevedea ca ministerele de resort, de comun acord cu uniunea
sindicala respectiva, vor putea aproba santierele de constructii
si montaj pentru care se admite program normal de lucru, pana
la 10 ore pe zi, iar in cazuri exceptionale, prelungirea zilei de
lucru peste 10 ore pe zi.
Potrivit art. 2 din aceasta hotarare, orele efectuate in aceste
conditii vor fi considerate si platite ca ore normale.
Ulterior, prin Legea nr. 10/1972, a fost adoptat Codul muncii
al R.S.R., care in art. 116 prevedea ca in constructii, in industria
forestiera, in agricultura, precum si in alte activitati cu conditii
specifice, durata zilei de munca poate fi mai mare, in conditiile
si limitele stabilite prin hotarare a Consiliului de Ministri, de
comun acord cu Uniunea Generala a Sindicatelor.
Potrivit art. 120 din fostul Cod al muncii, orele in care o
persoana presteaza munca peste durata normala a timpului de
lucru sunt ore suplimentare si se compenseaza cu timp liber
corespunzator, iar daca munca astfel prestata nu a putut fi
compensata cu timp liber corespunzator, orele suplimentare se
vor retribui cu un spor de 50% sau 100%, in conditiile
reglementate de acelasi cod.
Aceste dispozitii au fost preluate si de Legea retribuirii dupa
cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, care in art. 71
prevedea ca personalul care lucreaza peste durata normala a
zilei de munca sau in zilele de repaus saptamanal ori in alte zile
in care, potrivit legii, nu se lucreaza are dreptul sa fie retribuit
daca nu i s-a asigurat, in compensare, timpul liber
corespunzator.
Prin urmare, se constata ca veniturile realizate din munca
prestata peste programul normal de lucru, potrivit dispozitiilor
legale mai sus aratate, sunt venituri cu caracter tarifar, care
trebuie luate in considerare la stabilirea bazei de calcul al
pensiei datorate pentru munca depusa.
Trebuie subliniat faptul ca pentru aceste sume incasate s-a
platit contributia la asigurarile sociale de stat, deoarece Decretul
nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurari sociale de
stat prevedea aceasta sarcina asupra castigului brut realizat de
personalul salariat, fara nicio distinctie.
Or, potrivit principiului contributivitatii, stabilit prin art. 2 lit. e)
din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile
ulterioare, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante
la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se
in temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Faptul ca aceste venituri trebuie luate in considerare la
stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de
prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 4/2005.
Acest articol prevede ca sporurile, indemnizatiile si majorarile
de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de
1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor si
care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual sunt
cele prezentate in anexa care face parte integranta din actul
normativ in discutie.
Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanta, intra in categoria
sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si
acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform
prevederilor actelor normative in vigoare in diverse perioade,
evidentiate impreuna cu salariile aferente in statele de plata si
pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari
sociale.
De asemenea, in aceasta categorie intra si sporul pentru
lucrul sistematic peste programul normal.
Anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005
cuprinde la pct. IV si mentiunea ca la stabilirea punctajului mediu
anual nu vor fi avute in vedere formele de retribuire in acord sau
cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote
procentuale, deoarece acestea nu au facut parte din baza de
calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie
2001.
Veniturile obtinute in regim de lucru prelungit nu reprezinta o
forma de retribuire a muncii in regie sau dupa timp, deoarece
art. 12 din Legea nr. 57/1974 prevedea aceasta forma de
retributie pentru situatia in care retributia tarifara era stabilita pe
o ora, zi sau luna si se acorda personalului pentru timpul efectiv
lucrat la realizarea integrala a sarcinilor de serviciu, exprimate
sub forma unei norme de productie zilnica sau prin atributii
stabilite concret pentru fiecare loc de munca.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 199 alin. 1 din Legea
nr. 57/1974, in cazuri exceptionale, in anumite sectoare de
activitate se putea aproba efectuarea in afara programului de
lucru a unor munci retribuite cu ora sau in raport de lucrarile
executate.
Timpul de munca in regim de lucru prelungit, asa cum s-a
aratat, are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timp
normal de lucru si retribuit ca atare.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 329 alin. 2 si 3
din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in
interesul legii si a se stabili ca sumele platite pentru munca
prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile
art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se
au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul
public.
DECIZIE
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii:
DECID
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilesc ca:
Sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea
Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 20 septembrie 2010.
|
|
Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)
Termeni juridici, grupare tematica
|
