DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 1276 din 12 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.35 alin.(1) teza finala din Legea sindicatelor nr.54/2003

Decizie neconstitutionalitate din 12-10-2010
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 1276 din 12 octombrie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.35 alin.(1) teza finala din Legea sindicatelor nr.54/2003


Publicata in Monitorul Oficial nr. 746/2010 - M. Of. 746 / 9 noiembrie 2010



Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.35 alin.(1) din Legea sindicatelor nr.54/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Arcelormittal” S.A. Galati in Dosarul nr.4.587/121/2009 al Tribunalului Galati – Sectia civila.

La apelul nominal, se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 8 februarie 2010, pronuntata in Dosarul nr.4.587/121/2009, Tribunalul Galati – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.35 alin.(1) din Legea sindicatelor nr.54/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Arcelormittal” S.A. Galati intr-o cauza avand ca obiect, printre altele, obligarea autorului exceptiei de a reduce programul de lucru a 34 de angajati alesi membri in organul de conducere al unei organizatii sindicale cu 5 zile pe luna.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciaza ca textul de lege criticat instituie un privilegiu in favoarea membrilor organelor de conducere ale sindicatelor, intrucat acestora li s-a acordat dreptul de a lucra cu 3-5 zile lunar mai putin la locul de munca, fara afectarea drepturilor salariale. Or, salariul este acordat pentru munca efectiv prestata si nu pentru desfasurarea de activitati sindicale. Textul legal criticat incalca si dreptul de proprietate al angajatorului, intrucat impune in sarcina acestuia plata unor drepturi salariale chiar si in situatia in care angajatul nu a prestat munca in favoarea sa. Nici art.53 din Constitutie nu poate justifica restrangerea dreptului de proprietate al angajatorului, ci, din contra, masura legala criticata este lipsita de proportionalitate.

Tribunalul Galati – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate formulata este neintemeiata.

Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:

1. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art.35 alin.(1) din Legea sindicatelor nr.54/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.73 din 5 februarie 2003. In realitate, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca este contestata numai teza finala a acestui text legal, astfel incat, potrivit jurisprudentei sale, Curtea urmeaza sa se pronunte numai asupra acesteia. Dispozitiile art.35 alin.(1) din Legea sindicatelor nr.54/2003 au urmatorul cuprins:

*Art.35
(1) Membrii alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de salariati, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activitati sindicale, fara afectarea drepturilor salariale”.

Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art.16 privind egalitatea in drepturi, art.44 privind dreptul de proprietate si art.53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Examinand dispozitiile legale criticate raportate la prevederile constitutionale pretins incalcate, Curtea constata urmatoarele:

Anterior adoptarii Legii nr.54/2003, cadrul juridic care privea sindicatele era reglementata de Legea nr.54/1991 cu privire la sindicate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.164 din 7 august 1991. Acest din urma act normativ, la art.35 alin.(1), prevedea ca *(1) Membrii alesi in organele de conducere ale sindicatelor, care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de salariat, au dreptul la reducerea programului lunar cu pana la 5 zile pentru activitati sindicale”. Prin urmare, Curtea observa ca, fata de legea in vigoare in momentul de fata, vechea reglementare nu cuprindea teza referitoare la reducerea timpului de lucru *fara afectarea drepturilor salariale”.

In lipsa acestei sintagme, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.130 din 4 iulie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.392 din 22 august 2000, a constatat constitutionalitatea art.35 alin.(1) din Legea nr.54/1991, statuand ca *acest text nu contravine art.16 alin.(1) din Constitutie. Intr-adevar, membrii alesi in organele de conducere ale sindicatelor se afla intr-o situatie diferita fata de ceilalti salariati, in sensul ca acestia trebuie sa activeze pentru realizarea rolului sindicatelor, care, potrivit art.9 teza a doua din Constitutie, <>. In jurisprudenta sa constanta Curtea Constitutionala a statuat ca situatia diferita in care se afla anumite categorii de cetateni impune si tratamentul juridic diferentiat al drepturilor si obligatiilor acestora. Astfel, de exemplu, in Decizia nr.49 din 10 martie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.161 din 23 aprilie 1998, s-a retinut ca <>”.

Curtea Constitutionala a mai retinut ca *textul de lege criticat nu cuprinde dispozitii referitoare la plata salariului membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor pentru perioada reducerii programului de lucru. Reglementarea expresa a acestei probleme presupune modificarea sau completarea dispozitiei legale, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale, deoarece, asa cum prevede art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, <>. Aceasta modificare sau completare este o atributie exclusiva a legiuitorului”.

Dispozitiile art.35 din Legea nr.54/1991 nu prevedeau obligatia angajatorului, pe perioada reducerii programului de lucru cu pana la 5 zile lunar, de a plati membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor salariul in lipsa prestarii unei munci efective in folosul sau, iar prin decizia sus mentionata, Curtea Constitutionala a constatat ca acest continut normativ al art.35 din lege este conform cu art.16 din Constitutie.

Prin adoptarea Legii nr.54/2003, s-a introdus, insa, si obligatia angajatorului de a nu afecta salariul membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor pe perioada reducerii programului de lucru cu pana la 5 zile lunar. Este evident ca, pe perioada mentionata, angajatorul sufera o pierdere patrimoniala, intrucat continua sa plateasca drepturi salariale chiar daca angajatul sau nu presteaza efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de munca. Astfel, in situatia de fata, cauza contraprestatiei din partea angajatorului lipseste, acesta suferind practic o diminuare a activului sau patrimonial.

2. Curtea, prin Decizia nr.874 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010, a statuat ca *salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza unor raporturi de munca. Efectele raporturilor de munca stabilite intre angajat si angajator se concretizeaza in obligatii de ambele parti, iar una dintre obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestata”.

Astfel, in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva. In aceasta situatie, Curtea retine ca textul legal criticat afecteaza in esenta sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art.44 din Constitutie.

Curtea constata ca restrangerea operata asupra dreptului de proprietate nu poate fi justificata prin dispozitiile art.53 din Constitutie, din moment ce masura criticata nu este necesara intr-o societate democratica. Totodata, Curtea nu poate retine nici faptul ca solutia legislativa criticata a fost promovata pentru apararea unui drept sau unei libertati, intrucat, in lipsa ei, libertatea sindicala, ca forma de manifestare a dreptului la asociere, nu ar fi fost grav afectata (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curtii Constitutionale nr.139/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.353 din 21 decembrie 1994). O atare teza este sustinuta si de dispozitiile art.34 alin.(1) din lege, care prevad ca *membrii alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile organizatiei sindicale sau in conformitate cu prevederile contractului colectiv de munca”, ceea ce inseamna ca, pe perioada in care aceste persoane desfasoara activitati sindicale, ele pot fi remunerate din fondurile organizatiei sindicale. Astfel, textul de lege criticat creeaza premisele unei duble remunerari a aceleiasi activitati sindicale desfasurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de alta parte, din cele ale angajatorului. Or, dintr-o atare perspectiva, scopul reglementarii, acela de a proteja activitatea sindicala, vine intr-o evidenta coliziune cu interesele angajatorului, care este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta esenta dreptului de proprietate.

In consecinta, Curtea ajunge si la concluzia ca textul legal criticat cuprinde o masura care nu instituie un raport just de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul legitim urmarit (intarirea libertatii sindicale prin limitarea dreptului de proprietate al angajatorului).

Fara a reveni asupra jurisprudentei sale si avand in vedere cele de mai sus, Curtea constata ca teza finala a textului art.35 alin.(1) din Legea nr.54/2003 incalca art.44 si art.53 din Constitutie.
DECIZIE




Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii
DECIDE:


Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.35 alin.(1) teza finala din Legea sindicatelor nr.54/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Arcelormittal” S.A. Galati in Dosarul nr.4.587/121/2009 al Tribunalului Galati – Sectia civila, si constata ca acestea sunt neconstitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 12 octombrie 2010.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
137 useri online

Useri autentificati: